sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: hidrogen

6 articole
Economie

Încălzire și apă caldă pe hidrogen

Încălzire și apă caldă pe hidrogen. Centrala Electrică de Termoficare (CET) Iaşi, deţinută de Primăria Iaşi, a intrat în faliment în urmă cu un deceniu după ce a acumulat datorii de milioane de euro. Încălzire și apă caldă pe hidrogen Dar municipalitatea face pllanuri pentru investiţii şi spune că va ajunge ca în trei – patru ani să încălzească apartamentele din oraş doar cu ajutorul hidrogenului. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani La Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a fost înaintată documentaţia tehnică în vederea emiterii acordului de mediu pentru instalarea de noi echipamente de producere energie termică utilă în cogenerare. Asta ar permite utilizarea unui amestec de gaze naturale şi hidrogen pentru a furniza atât energie electrică, cât şi energie termică sub formă de apă caldă, care să fie distribuită în circuitul primar al sistemului de termoficare al Municipiului Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încălzire și apă caldă pe hidrogen la CET Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Excepții pentru instalațiile "verzi" de energie (sursa: pexels.com/Pixabay)
Mediu

Excepții pentru instalațiile "verzi" de energie

Excepții pentru instalațiile "verzi" de energie. Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că autorizaţia de construire a capacităţilor de producere a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile situate în intravilanul şi extravilanul localităţilor va putea fi acordată şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Excepții pentru instalațiile "verzi" de energie Proiectul de lege modifică şi completează în acest sens Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prin excepţie, dreptul de construire se acordă şi în lipsa documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate pentru lucrări de construire a capacităţilor de producere şi stocare a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile situate în intravilanul şi extravilanul localităţilor, inclusiv staţii de transformare, cabluri şi instalaţiile pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public. De asemenea, certificatul de urbanism emis pentru reglementarea regimului unui imobil/teren poate fi folosit pentru obţinerea mai multor autorizaţii de construire pe acelaşi teren, dacă sunt mai multe obiective de investiţii situate în aceeaşi arie reglementată de certificatul de urbanism. Citește și: Membri ai AUR, suspectați de autorități că ar putea face uz de armă. George Simion a recunoscut că au fost controale la cei cu permise de port armă În măsura în care lucrările de construcţii vizează realizarea mai multor obiective de investiţii pe acelaşi teren, la cererea expresă a solicitantului, se poate emite câte o autorizaţie de construire pentru fiecare obiectiv de investiţii, în baza aceluiaşi certificat de urbanism obţinut pentru terenul aferent, cu condiţia delimitării acestor obiective în documentaţia tehnică, mai prevede proiectul. Camera Deputaţilor este for decizional.

Europa vrea hidrogen din Africa nordică (sursa: Facebook/Snam)
Mediu

Europa vrea hidrogen din Africa nordică

Europa vrea hidrogen din Africa nordică. Miniştrii Energiei din Italia, Germania şi Austria au semnat o scrisoare comună de sprijinire a dezvoltării unei conducte pentru transportul hidrogenului între Africa de Nord şi Europa, a anunţat marţi Snam, operatorul italian de reţele de gaze, potrivit Reuters. Europa vrea hidrogen din Africa nordică Snam, una dintre companiile din spatele proiectului, a informat că cele trei ţări şi-au exprimat sprijinul pentru ca proiectele de infrastructură să obţină statutul de Proiecte de interes comun ale UE (PCI), ceea ce le-ar permite accesul la anumite fonduri europene şi obţinerea rapidă a aprobărilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Europa vrea să extindă producţia şi importurile de hidrogen din sursele regenerabile, pentru reducerea combustibililor fosili. Aşa numitul coridor Sud H2 va lega Africa de Nord, Italia, Austria şi Germania, permiţând ca hidrogenul din sursele regenerabile produs în sudul Mediteranei să ajungă la consumatorii europeni, a precizat Snam. Citește și: Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice Proiectul de 3.300 km este condus de patru mari operatori europeni de sisteme de transport (TSO): Snam, Trans Austria Gasleitung (TAG), Gas Connect Austria (GCA) şi bayernets în Germania. Cu o capacitate de import de hidrogen de peste patru milioane de tone pe an (Mtpa) din Africa de Nord, până în 2030 conducta ar putea livra 40% din ţinta de import de hidrogen a UE, a informat Snam.

Boloş: Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată Foto: Facebook
Mediu

Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă

Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată în România, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș. El a participat, la Râmnicu Vâlcea, la evenimentul care a marcat finalizarea implementării proiectului ”De la Nano la Macro în Energetica Hidrogenului – Extindere Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil – HyRo 2.0”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă „Proiectul, cu un buget de 30,80 milioane lei, a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate şi implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea”, a transmis MIPE, într-un comunicat de presă citat de news.ro. Ministrul Marcel Boloş a precizat că în anul 2020 a iniţiat demersurile pentru a dezvolta proiecte aplicate în domeniul hidrogenului şi a reuşit semnarea acestui contract. Astăzi, ne-am reunit pentru a marca finalizarea acestui important proiect aici, la Râmnicu Vâlcea, care se va focaliza pe validarea şi demonstrarea performanţelor tehnologiilor din energetica hidrogenului, pe reducerea costurilor şi identificarea celor mai adecvate aplicaţii pentru aceste tehnologii (...) Vom continua să finanţăm şi în exerciţiul financiar 2021-2027 cercetarea în domeniu”, a declarat Marcel Boloş. Ministrul a explicat că, în timpul ultimei vizite de lucru la Bruxelles, a negociat cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune şi reforme, finanţarea proiectului ”Hub românesc pentru hidrogen şi noile tehnologii în domeniul energiei”, cu o alocare estimată de 130 milioane euro, din Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027. Un miliard de euro, bani de la UE, pentru cercetare ”Suplimentar, la nivelul întregului Program este alocată o sumă de peste 1 miliard de euro pentru susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare, inovare competitiv în România. Aceasta în condiţiile în care este necesară consolidarea realizărilor în domeniul tehnologiilor avansate, prin măsuri şi investiţii în domeniul cercetării-inovării cu potenţial ridicat de aplicare, care să ducă la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare şi care pot fi asimilate de către industria din România”, a subliniat ministrul Marcel Boloş. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Totodată, ministrul Boloş a transmis că MIPE, în calitate de autoritate finanţatoare, încurajează colaborarea dintre cei mai importanţi actori naţionali în domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen, în vederea dezvoltării de proiecte care să contribuie decisiv la diversificarea pieţei energiei în România. Proiectul implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea a vizat extinderea capacităţilor de cercetare-dezvoltare ale ICSI Energy, ca parte autonomă din infrastructura naţională RENEWS, astfel încât rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) să contribuie la implementarea tehnologiilor de stocare de energie pe bază de hidrogen.

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice Foto: Facebook BMW
Mediu

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice, a anunțat această companie, care se aşteaptă ca până în a doua parte a deceniului vehiculele exclusiv electrice să reprezinte peste 50% din noile vânzări, "cu mult înainte" de ţinta sa din 2030. Compania germană preconizează să aibă în producţie o maşină alimentată cu hidrogen în a doua parte a deceniului, a anunţat miercuri producătorul auto german. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice Până în 2025, vehiculele exclusiv electrice vor reprezenta o pătrime din noile vânzări BMW, ajungând la o treime până în 2026, o ţintă ambiţioasă faţă de nivelul actual. În ultimul trimestru al anului trecut, livrările grupului BMW au crescut cu 10,6%, pe măsură ce blocajele de aprovizionare au fost eliminate. În plus, BMW a livrat anul trecut 215.755 de vehicule BMW şi MINI complet electrice, în creştere cu 107,7% comparativ cu 2021. Unul dintre cei mai vocali susţinători ai tehnologiei pilelor de combustie cu hidrogen ca opţiune alături de vehiculele alimentate cu baterii, directorul general al BMW, Oliver Zipse, a explicat că nu exclude să aibă în producţie o maşină alimentată cu hidrogen în a doua parte a deceniului. "Vedem vehiculele alimentate cu hidrogen ca o completare semnificativă la mobilitatea electrică", a declarat Zipse la prezentarea rezultatelor anuale. În prezent, compania testează în diverse ţări modelul BMW iX5 Hydrogen, cu o autonomie de 500 km şi capacitatea de realimentare în trei-patru minute, a informat într-un comunicat grupul german. BMW a confirmat rezultatele preliminare publicate săptămâna trecută, conform cărora a înregistrat la divizia auto o marjă operaţională de 8,6%, un profit înainte de taxe şi dobânzi de 10,6 miliarde de euro şi un flux de numerar de 11,1 miliarde de euro. Miercuri, BMW a estimat pentru 2023 la divizia auto o marjă operaţională de 8% - 10%, după ce obiectivul stabilit anul trecut era un nivel între 7% - 9% target, şi a informat că se aşteaptă anul acesta la o cerere stabilă pe piaţa maşinilor sale de lux, în pofida inflaţiei ridicate şi a majorării dobânzilor. Totuşi, compania se aşteaptă la o uşoară scădere a înmatriculărilor pe piaţa din Europa, în timp ce rivala Volkswagen previziona o creştere de peste 5%.

O enzimă produce electricitate din aer (sursa: nature.com)
Mediu

O enzimă produce electricitate din aer

O enzimă produce electricitate din aer. O echipă de cercetare condusă de Universitatea din Monash, Australia, a descoperit că o enzimă care utilizează cantităţi mici de hidrogen din atmosferă poate crea un curent electric. O enzimă produce electricitate din aer Potrivit studiului, care a apărut miercuri în revista Nature, cercetătorii au extras enzima consumatoare de hidrogen, denumită Huc, dintr-o bacterie comună care se găseşte în sol, denumită Mycobacterium smegmatis. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cercetătorii au descoperit că Huc are un important suprapotenţial electrochimic, care o face să fie adaptată în mod unic pentru oxidarea unor mici cantităţi de hidrogen, precum şi pentru donarea directă a electronilor rezultaţi cofactorului respirator menachinonă. Rhys Grinter, unul dintre autorii principali ai studiului şi cercetător în cadrul Universităţii Monash, a precizat joi că enzima Huc este "extraordinar de eficientă". "Spre deosebire de alte enzime cunoscute şi catalizatori chimici, consumă chiar şi hidrogen sub nivelurile atmosferice, mai puţin de 0.00005% din aerul pe care îl respirăm", a spus Rhys Grinter. Alternativă la energia solară Deşi cercetarea se află încă într-un stadiu incipient, descoperirea enzimei Huc are un potenţial considerabil pentru dezvoltarea unor mici dispozitive alimentate cu aer, ca o alternativă la dispozitivele ce funcţionează pe baza energiei solare. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Rhys Grinter a mai spus că bacterii care produc enzime asemănătoare cu Huc sunt larg răspândite şi pot fi cultivate în cantităţi mari, ceea ce înseamnă că oamenii au acces la o sursă sustenabilă de enzime. Cercetătorul a stabilit că intensificarea producţiei de enzime Huc va fi obiectivul cheie al unei viitoare cercetări. "O dată ce producem Huc în cantităţi suficiente, există posibilităţi infinite pentru a fi utilizată la producerea energiei curate", a adăugat Rhys Grinter.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră