sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: grindeanu

99 articole
Eveniment

Autostrada A7, 140 km deschiși circulației

Autostrada A7, 140 km deschiși circulației. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, în Prahova, că, până la sfârşitul anului, se va putea circula pe circa 140 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7). Autostrada A7, 140 km deschiși circulației Potrivit ministrului Grindeanu în jur de 140 km din Autostrada A7 vor fi deschiși circulației. "În jur de 140 de kilometri, cam aşa, cu lotul 1 şi 2 aici, cele patru între Buzău şi Focşani şi jumătate de lot între Focşani şi Bacău, cel care este lângă Adjud. (...) Deci, în jur de 140 de kilometri ne aşteptăm aici pe A7, dacă lucrurile merg în acelaşi ritm şi vor fi continuate în acelaşi ritm. Nu avem motive să credem că nu vor fi continuate în acelaşi ritm", a afirmat ministrul Grindeanu. Lucrări întârziate Acesta a punctat stadiul în care se află lucrările pe mai multe loturi pe care le-a vizitat. "Pe lotul 1 şi pe lotul 2, de la Dumbrava la Mizil şi de la Mizil la Pietroasele stăm aşa: pe lotul 1 progresul e undeva pe la 80%, pe lotul 2 - 88, până în 90%. Termenul, aşa cum amintea primul ministru, e toamna acestui an. (...) Următoarea vizită (...) în jurul lui 15 septembrie, la voi mă aştept să fie bine peste 90, la ei la 95%. Cam aşa vreau să stăm, astfel încât final de octombrie să ne prindă cu darea în circulaţie a acestor două tronsoane", a precizat Grindeanu. El a explicat că pe lotul 3 nu sunt probleme, însă lucrările sunt întârziate din cauza situaţiei creată de Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Cine e de vină "În acest moment, sunt în progres, au început, (...) sunt undeva la 10%, e lume pe şantier, sunt utilaje, se lucrează. Rămâne regretul că nu am putut, şi nu din cauza noastră, a unor domni care nu răspund în faţa nimănui în ţara asta, să ne înţelegem, această Comisie Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor, şi care după un an de zile au venit şi au dat aceeaşi soluţie, nu îi trage nimeni la răspundere şi nu ştie nimeni că în loc să circuli anul acesta de aici, de la A3, până la Focşani, pentru că şi Buzău-Focşani se termină anul acesta (...), o să te dai jos 13 kilometri şi reurci la Buzău. Sigur, la anul e gata şi acea bucată de autostradă, dar e păcat...", a declarat ministrul Transporturilor. În context, Sorin Grindeanu a vorbit şi despre situaţia autostrăzii până la Siret, la graniţa cu Ucraina. "E scoasă la licitaţie în acest moment de la Paşcani la Suceava. E primul lot, pentru că până la Paşcani e finanţare PNRR, şi în acest moment este în licitaţie Paşcani-Suceava. Suceava-Siret aşteptăm finalizarea studiului de fezabilitate, care cred că e o chestiune de săptămâni, (...) urmând să scoatem şi Suceava-Siret la licitaţie anul acesta, să putem să ajungem, aşa cum ne-am propus, până în nord, la graniţa cu Ucraina. Până la Paşcani, la finalul anului viitor e gata toată autostrada, de aici până la Paşcani, astea sunt termenele, de la Paşcani în sus sunt licitaţii în curs", a mai arătat ministrul Transporturilor.

Autostrada A7, 140 km deschiși circulației (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Cum au jurat Grindeanu și Tudose că nu sunt securiști Foto: Profit
Politică

Cum au jurat Grindeanu și Tudose că nu sunt securiști

Carmen Dan povestește cum au jurat Grindeanu și Tudose cu mâna pe Biblie, în fața lui Dragnea, că nu sunt securiști. Ea a relatat acest episod într-un inerviu pe care i l-a dat lui Liviu Alexa, fost șef al PSD Cluj, numit în funcțe în aprilie 2019. Citește și: FOTO & VIDEO Gimnasta Sabrina Voinea nu a călcat în afara suprafeței de concurs, a fost penalizată nejustificat. Merita medalia de bronz Ea a spus că „lumea își dădea coate” pentru că Grindeanu ar fi ofițer al SRI. Cum a decurs dialogul dintre fostul ministru de Interne, susținut de Dragnea, și Liviu Alexa: Cum au jurat Grindeanu și Tudose că nu sunt securiști „Liviu Alexa: Grindeanu, premierul Tudose, de premierul Dăncilă, am discutat. Uite să luăm pe domnul Grindeanu, cum a fost numit? Mai știți și din partid, poate ați mai auzit… Carmen Dan: Domnul Grindeanu stiti foarte bine că a venit așa pe turnantă după ce a căzut nominalizarea lui Sevil Shhaideh. Tot ce pot să vă spun este că, la momentul respectiv, toată lumea iși dădea coate și vorbea despre apropierea cunoscută a domnului Grindeanu de o sferă a serviciilor de informații. Liviu Alexa: Mai specific, din SRI. Carmen Dan: Unii povesteau chiar și despre faptul că n-ar fi totuși un om simplu în acea zonă, ca ar avea și grade, așa erau discuțiile… Liviu Alexa: … adica sa intelegem ca era un acoperit si atunci revenim la discutia in care Carmen Dan spune «Tudose este badaran si securist, nu neaparat in aceasta ordine» (n.r. – declaratie publica). Carmen Dan: … ca raspuns al unei manifestari a domnului Tudose la adresa unei femei… care m-a deranjat… nu e genul meu, dar daca tu esti badaran si prost crescut… Liviu Alexa: … deci Grindeanu, securist acoperit, Tudose, securist acoperit, Dancila… Carmen Dan: … ce pot sa va spun este că a existat un context pentru că erau niște discuții destul de consistente vis-a-vis de apartenența lor la un serviciu… Știu că a existat un context în care au jurat și domnul Grindeanu, și domnul Tudose că n-au nicio treabă cu serviciile… Liviu Alexa: Cu mâna pe legitimația de securist sau cu mâna pe Biblie? Carmen Dan: Cu mâna pe Biblie, presupun…”, se arată în transcrierea de pe site-ul strictsecret.com. Ulterior, Carmen Dan a spus că nu i se pare normal ca doi premieri să fie „de la SRI” și al treilea, Viorica Dăncilă, de la SIE.

Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică Foto: Libertatea
Politică

Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a fost incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă: „Dacă la Jocurile Olimpice îl depășiți pe înotătorul de pe locul 2, pe ce loc sunteți?”. Grindeanu a răspuns greșit și a fost nevoie ca moderatorul nu doar să-i ofere răspunsul, dar să îl și explice. Citește și: VIDEO Cele 22 secunde în care gimnasta Ana Maria Bărbosu a aflat că a rămas fără medalia de bronz Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică Iată cum a decurs discuția dintre moderator și Grindeanu: „Florin Negruțiu: Dacă la JO îl depășiți pe înotătorul de pe locul 2, pe ce loc sunteți? Sorin Grindeanu: Cum adică dacă îl depășesc? Florin Negruțiu: E o cursă. Și îl depășiți pe sportivul de pe locul 2. Pe ce loc sunteți? Sorin Grindeanu: Pe locul 1, dacă l-am depășit pe cel de pe locul 2. Florin Negruțiu: Păi nu e chiar așa ... Sorin Grindeanu: Ia ziceți! Sorin Grindeanu: Locul 1. Poate nu înțeleg eu rostul sau sensul întrebării... Florin Negruțiu: Mulțumesc! Pe locul 2. Sorin Grindeanu: De ce, dacă îl depășesc? Florin Negruțiu: Păi îl depășiți pe sportivul de pe locul 2. Sorin Grindeanu: Aaaaaaa ... Scuzați-mă! Da, corect. Bravo!”, arată transcrierea de pe site-ul Digi 24. Emisiunea va fi difizată duminică, la ora 11.00, de Digi 24.

Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump Foto: Romania Curata
Politică

Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD) își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate, arată o filmare distribuită pe rețelele sociale. Ceasul ar putea fi un Audemars Piguet Royal Oak Offshore, care costă zeci de mii de euro - prețul variind foarte mult, în funcție de model. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump Din filmare se poate constata că Grindeanu este obișnuit ca, înainte de a fi filmat sau fotografiat, să își ascundă ceasul. El s-a uitat dacă presa îi surprinde gestul, după care a verificat dacă ceasul este bine plasat în buzunarul de la pantaloni. În declarația de avere, ministrul Transporturilor nu menționează deținerea unor ceasuri sau bijuterii a căror valoare însumată să depășească 5.000 de euro. Conform declarației de avere, el și soția câștigă împreună 16.000 lei pe lună. “Nu se vede foarte clar din materialul postat, dar având în vedere forma cadranului și cureaua este un Audemars Piguet Royal Oak Offshore (nu identific exact modelul). Prețul variază de la 20k până la 200k in funcție de model“, scrie un comentator de pe Reddit. În ultimii ani, mai mulți politicieni au fost ironizați pentru ceasurile lor scumpe. Europarlamentarul Rareș Bogdan a purtat un ceas Rolex de 30.000 de euro în baia de mulțime pe care a făcut-o în piața din Șimleu Silvaniei, unde a mers, la 13 noiembrie, împreună cu liderii PNL. Bugetarul Marian Mina cu unul din ceasurile sale de lux. Liderul PSD Giurgiu, bugetarul Marian Mina, s-a afișat în campanie electorală cu un ceas de aur, cel mai probabil un Rolex Oyster, arată fotografii primite la redacția DeFapt.ro.

Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni, acuză Fondul Proprietatea Foto: Facebook
Economie

Grindeanu numească, pe șest, conducere aeroportului Otopeni

Sorin Grindeanu vrea să numească, pe șest, la 19 iulie, o nouă conducere a aeroportului Otopeni. Deși adunarea acționarilor este convocată pentru vineri, joi nu se știa cu precizie pe cine va propune demnitarul PSD în viitorul consiliu de administrație, arată Fondul Proprietatea, care este acționar minoritar la Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB). Citește și: Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor Fondul Proprietatea îl acuză pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD) că va încălca legea la numirea CA-ului Aeroporturilor Bucureşti, CNAB: 5 din 7 membri “par a fi angajaţi ai instituţiilor publice“. Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni Acţionarii CNAB sunt aşteptaţi să voteze noul CA, cu mandat de 4 ani, în Adunarea Generală programată pe 19 iulie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este actionar majoritar la Compania de Aeroporturi. “Chiar dacă acţionarii sunt convocaţi să numească membrii consiliului de administraţie mâine, lista finală a propunerilor din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii este încă necunoscută, în ciuda obligaţiilor clare de transparenţă impuse de legislaţia privind guvernanţa corporativă”, spun reprezentantii Fondului Proprietatea. „Suntem profund îngrijoraţi de implementarea guvernanţei corporative la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), având în vedere nerespectarea legii în procesul de selecţie a Consiliului de Administraţie. În ciuda importanţei critice a CNAB pentru infrastructura de transport a României, procesul nu a respectat prevederile legale cheie, cum ar fi limitarea numărului de funcţionari publici şi includerea unui candidat cu experienţă în audit financiar. Am comunicat deja aceste deficienţe altor părţi interesate de companie şi de procesul de selecţie, subliniind că este esenţial să avem un Consiliu de Administraţie competent şi credibil pentru a asigura un viitor sustenabil şi de succes pentru CNAB. Fondul Proprietatea solicită autorităţilor competente să analizeze acest proces pentru a asigura conformitatea cu legea şi pentru a proteja interesele tuturor părţilor implicate”, a declarat Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu la Fondul Proprietatea, citat de Ziarul Financiar. Fondul a constatat că majoritatea candidaţilor de pe lista comunicată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în discuţiile premergătoare acestei AGA nu sunt independenţi, întrucât 5 din cele 7 nominalizări par a fi angajaţi ai instituţiilor publice, în loc de maximum 2, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. In plus, nu există candidaţi cu experienţă în audit financiar, încălcându-se astfel o altă prevedere legală.

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Foto: Romania Libera
Eveniment

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa

Salarii uriașe, plus o nesfârșită listă de sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa, Otopeni: de exemplu, un casier are circa 9.000 lei, plus sporuri. Conducerea aeroportului, numită politic de Sorin Grindeanu, consumă aproape trei milioane de lei, anual. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii Aeroportul are 1.420 de angajați, iar salariul mediu în anul 2024 este de 15.491 de lei. Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) este bine răsplătită. Cheltuielile aferente contractului de mandat “și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete“, sunt, potrivit notei de fundamentare la bugetul pe 2024 a CNAB, în valoare de 2,96 milioane de lei. Pentru directorat a fost bugetată suma de 1,15 milioane de lei, iar pentru consiliul de administrație peste 1,8 Durata mandatului, atât pentru directorat cât și pentru membrii Consiliului de Administrație, este provizorie, mandatele fiind încheiate pe 5 luni cu posibilitatea prelungirii până la 7 luni, se mai arată în nota de fundamentare. Practic, în acest fel, prin astfel de numiri provizorii, ministrul Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu poate ține sub controlul său conducerea aeroportului. Potrivit grilei de salarii, din decembrie 2023, sunt nu mai puțin de zece sporuri care se dau angajaților. De exemplu, un șef de tură care conduce minimum doi subordonați primește un plus de 10%. Sporul pentru vechimea în muncă poate ajunge la 25%. Grila de salarii arată că un curier poate avea un salariu maxim de 8.127 de lei, fără sporuri. Casierul “central“ poate ajunge la 9.807 lei, iar unul obișnuit la peste 8.900 de lei. Personalul cu studii superioare de specialitate - ingineri, juriști, programatori - are salarii de maximum 13-14.000 de lei. Purtătorul de cuvânt al aeroportului are prevăzut un salariu între 5.880 de lei și 13.062 de lei.

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget: în 2023, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a avut un profit de 453 de milioane de lei, dar 401 milioane s-au împărțit sub formă de dividende către ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică Și în 2023, profitul aeroportului, de 303 milioane de lei, net, a fost luat de stat, iar ministrul Grindeanu se văicărea aparent neputincios și dădea vina pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, susținut de PNL. Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții „N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a declarat demnitarul PSD. Aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea - 80,369 milioane de lei. Potrivit unui studiu al firmei de inginerie aeroportuară Netherlands Airport Consultants (NACO), la cererea Fondului Proprietatea, încă din 2025 Otopeniul ar putea ajunge la limita maximă de pasageri pe care o poate procesa, între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În 2030, prin Otopeni ar putea trece circa 21 de milioane de pasageri, apreciază NACO. „Soluţia principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcţia unui nou terminal în următorii ani", a spus Rene Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO.

Șoferii blocați în Valea Oltului, șocați de ritmul bleg al lucrărilor Foto: captură video
Eveniment

Șoferii blocați în Valea Oltului, șocați de ritmul bleg al lucrărilor

Șoferii de TIR blocați la intrarea în Valea Oltului sunt șocați de ritmul bleg al lucrărilor de defrișare: “Hai să vezi ce lucrează, că de asta mă enervez: Două rabe și un escavator!“, a spus unul dintre ei, citat de Turnul Sfatului. De altfel, imaginile postate chiar de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) confirmă aceste remarci. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului În multiplele filmări postate de CNAIR pe Facebook nu se pot vedea mai mult de 2-3 utilaje care lucrează pe acest șantier. Șoferii blocați în Valea Oltului, șocați de ritmul bleg al lucrărilor “Ăla e ministru al transporturilor? Păi noi suntem transporturile, uită-te aici, ajută-ne pe noi! Hai să vezi ce lucrează, că de asta mă enervez: Două rabe și un escavator! Cum e, mă, posibil, să închizi Valea Oltului și tu să ieși pe șantier cu o mână a mașini?!”, a spus Alin P., unul dintre șoferii nemulțumiți, citat de Turnul Sfatului. ”Acolo trebuia să fie furnicar de muncitori, să lucreze din toate părțile, oriunde în Europa așa ar fi fost”, arătat un alt șofer, citat tot de această publicație din Sibiu. “La începutul celei de-a doua zile a lucrărilor de defrișare a versantului aflat în zona de protecție a DN7 de pe Valea Oltului, antreprenorul este mobilizat în teren cu 8 excavatoare, 1 autogreder, 2 încărcătoare frontale, 3 buldoexcavatoare, 8 autobasculante și 3 echipe specializate în tăierea masei lemnoase de pe versant“, a susținut, pe Facebook, CNAIR. Un șofer care transporta legume din Olt spunea că ar pierde un sfert din profit dacă ar folosi variantele ocolitoare, așa că preferă să circule noaptea pe Valea Oltului. Între timp, pe Valea Prahovei, ambuteiajele au început de luni și sunt șoferi care susțin că au făcut un kilometru în 40 de minute. Dar abia de marți acest traseu va fi deschis TIR-urilor, așa că situația va fi și mai complicată. “Șoferii parcurg 38 de km, adică distanța dintre Predeal și Comarnic, în aproximativ o oră și 40 de minute“, relata, luni, Pro TV.

Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi Foto: Romania Curata
Eveniment

Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi

De ce ministrul PSD Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi și de ratarea vacanțelor a zeci de mii de cetățeni români: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 3.000 și nu crește. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi Toate aceste structuri - aeroportul Otopeni, Tarom, CFR Călători și CFR, precum și CNAIR - sunt direct subordonate ministerului Transporturilor, iar Grindeanu a profitat de puterea sa ca să le poltizeze, în loc să selecteze manageri competenți. Aeroportul Otopeni - denumirea sa completă fiind Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) - a avut profit, dar în loc să-l investească, l-a redistribuit sub formă de dividende. La CNAB, Transporturile dețin 80% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea - 20%. Din profitul pe 2023, Transporturile au luat dividende de 321 de milioane de lei. “Ultima extindere a aeroportului a fost finalizată în 2011, când a fost deschis un nou terminal. La acea vreme, Otopeniul avea doar 5 milioane de pasageri, faţă de 15 milioane în prezent. Aeroportul din Iaşi, cu 2,3 milioane de pasageri, are în prezent o suprafaţă aproape similară cu cea a Otopeniului“, a explicat, azi, Ziarul Financiar. Tarom este pe pierdere din 2007. În 2022, TAROM a raportat o cifră de afaceri de 1.116.291.444 lei și pierderi de 284.824.646 lei. Pentru 2023 nu a fost încă prezentat un bilanț. Conform rapoartelor publicate de Tarom, conducerea companiei beneficiază de salarii lunare brut de peste 36.000 de lei. Directorul General, Costin Iordache, primește o remunerație brută de 37.000 de lei pe lună, în timp ce Directorul Financiar și Directorul Comercial câștigă fiecare 36.131 lei lunar. CFR Călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023, acestea fiind determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensației acordate de la bugetul de stat și de creșterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. CNAIR a anunțat extrem de târziu că va închide Valea Oltului, deși putea să prevadă acest moment încă de acum doi ani. “Existau alte soluții, dar trebuiau făcute din timp. Nimeni nu cere să faci o deviere a Oltului de pe o zi pe alta. Poate era nevoied e un an, poate de doi ani. Problema asta se știe în Compania de Drumuri și în Minister de mai bine de doi ani de zile, încă din timpul licitațiilor“, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructura. Pe lângă aceste probleme, CNAIR a anunțat abia recent că partea bulgară închide parțial podul Giurgiu-Ruse, iar în București, în zona Pieței Presei Libere, se vor accentua ambuteiajele, fiindcă încep cu întârziere lucrările la linia de metrou spre Otopoeni.

Grindeanu face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina: Valea Oltului va fi complet blocată, podul Giurgiu-Ruse urmează să fie închis cel puțin parțial închis, iar pe Valea Prahovei se lucrează la podurile de la Posada şi Azuga de pe DN1 Bucureşti-Braşov. Citește și: George Simion mi-a oferit “casă“ de 35.000 de euro, dar cu o condiție: să semnez pentru susținerea “planului“ său. Cum funcționează escrocheria candidatului AUR În august 2023, Sorin Grindeanu afirma, întrebat fiind de ce a mers cu elicopterul SRI pentru a inspecta șantierele. "Este elicopterul statului român, piloții sunt ai statului român". Grindeanu face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina Valea Oltului se închide pe perioada zilei în perioada 8 iulie – 9 august pentru defrișări necesare la construcția autostrăzii Sibiu – Pitești. Economedia scrie că poliția rutieră nu ar fi fost de acord cu închiderea DN 7, pe Valea Oltului, însă ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a insistat. “Nu există altă variantă. Am încercat să găsim variante. Vorbim de înălțimi foarte înainte care ajung până la 70 de metri unde trebuie tăiați acești arbori care riscă în mare măsură să ajungă pe carosabil și să pună în pericol siguranța circulației. Circulația va fi închisă pe perioada zilei. Colegii de la CNAIR împreună cu Poliția Română vor transmite rutele alternative”, a declarat Sorin Grindeanu. Însă pe una din rutele alternative, Valea Prahovei, se lucrează din iunie la podurile de la Posada și Azuga și deja sunt restricții numeroase. În plus, CNAIR vrea să închidă, cel puțin parțial, podul Giurgiu-Ruse, folosit de cei care merg în vacanță în nordul Greciei. Compania de drumuri dă însă vina pe partea bulgară. CNAIR dă vina pe bulgari “Podul de la Giurgiu-Ruse este administrat dual, pe jumătatea românească de către CNAIR, iar pe jumătatea bulgărească de compania lor de drumuri. Noi am avut mai multe discuţii cu partenerii bulgari. Dânşii consideră necesar să înceapă închiderea totală a zonei administrate de ei începând cu 9 iulie, lucru care creează un mare inconvenient traficului de marfă şi turistic care se realizează între România şi Bulgaria. Am încercat să decalăm, să schimbăm perioada în care se va închide podul, dar partea bulgară nu a agreat o astfel de abordare. Sunt alte rute alternative, inclusiv cu bacul, celălalt pod de la Calafat-Vidin - şi mai avem legăturile din Călăraşi, tot cu bacul. Podul va fi închis complet, nu se va folosi timp de două luni, aşa cum a anunţat partea bulgară, însă vom vedea cât vor dura aceste lucrări”, a afirmat Cristian Pistol, directorul CNAIR. Ulterior, el a susținut că circulația s-ar închide doar pe un fir al podului.

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu Foto: Romania TV
Eveniment

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu

Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu „Județul Tulcea intră într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu extinderea Aeroportului Internațional- Delta Dunării! Este rezultatul implicării Consiliului Județean care face constant eforturi pentru dezvoltarea acestei zone”, se lăuda Grindeanu la 27 aprilie, când s-a inaugurat noul terminal internațional de pe aeroportul Tulcea. Dar datele Asociației Aeroporturilor din România arată că, în luna mai, doar 27 de pasageri au aterizat pe acest nou aeroport, care are o capacitate de procesare de 400 de pasageri pe oră. Dintre cei 27 de pasageri de pe aeroport, trei au sosit pe curse externe, deși, după noua investiție, sunt două terminale, Schengen și non-Schengen. Din declarațiile făcute la inaugurarea terminalului reiese că nu există nici o companie care să dorească să opereze zboruri de linie pe acest aeroport. „Singurul lucru cert pe care îl avem acum, mă refer la curse aeriene regulate cu aeronave mari sunt cursele charter pentru resortul Lebăda din Delta Dunării. Din septembrie să-și aducă săptămânal turiști la acest resort”, spunea, în aprilie, directorul aeroportului, Stoian Vâlcu. El a susținut că temerile legate de războiul din Ucraina și dronele din acea zonă ar alunga companiile aeriene. Vâlcu este un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar. Îns el era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Aeroportul baronului PSD Teodorescu Aeroportul din Tulcea este subordonat Consiliului Județean Tulcea, condus de baronul PSD Horia Teodorescu. Citește și: Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei.

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Foto: gov.ro
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

Noile autobuze STB golesc metroul, spune liderul de sindicat Marian Artimon, care candidează pentru PSD Foto: Facebook
Politică

Noile autobuze STB golesc metroul

Pesedistul care conduce sindicatul Metrorex, Marian Artimon, recunoaște că noile autobuze și troleibuze aduse în mandatul lui Nicușor Dan golesc metroul, care circulă tot mai prost. Artimon este lider al Sindicatului Liber de la Metrou și candidează pe o poziție eligibilă pe listele de candidați PSD pentru Consilul General al Capitalei. Metrorex este în subordinea ministerului Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu. Citește și: Piedone pare că s-a predat: „Că voi fi primar la Capitală sau că nu voi fi… Dumnezeu știe!” Noile autobuze STB golesc metroul „Suntem concurați mai nou, prin prisma faptelor, și de către STB. Oamenii au adus mașini și troleibuze noi și constatăm că există trasee pe care bucureștenii încep să prefere STB, în dauna serviciilor Metrorex și în ciuda aglomerației din trafic. În zona Străulești, spre exemplu, concurența se simte deja, iar Metrorex a pierdut mulți călători. Oamenii preferă confortul din noile troleibuze intrate în trafic și apreciază faptul că există două noi linii ce leagă zona lor de Piata Unirii și apelează mai nou la STB”, a spus Artimon pentru site-ul bugetul.ro. El a arătat și faptul că s-au înrăutățit condițiile de circulație cu metroul. „Îi avertizez pe bucureșteni că în aceste condiții călătoria cu metroul se va înrăutăți. Deja resimte această realitate și bucureșteanul de rând. Intervalul de succedare al trenurilor de metrou e mare, de cele mai multe ori de zece minute și mai bine, tocmai fiindcă numărul de trenuri in exploatare este sub cel necesar. Apoi, gradul de confort a scăzut. Noile garnituri promise întârzie, se pare fiindcă nu exista banii necesari. Toată lumea știe că durează cel puțin șase luni testarea noilor garnituri până la intrarea lor în serviciu. Dacă ar sosi acum măcar șase garnituri noi, am putea spera ca de la 1 ianuarie să circulăm mult mai bine. Dar nu se va întâmpla asta!”, a arătat Marian Artimon.

Haos la spitalul CF din Iași, condus de pesedista Elena Mitrofan Foto: PSD Iași
Eveniment

Haos la spitalul CF din Iași

Haos la spitalul Căilor Ferate, CF, din Iași: pesedista pe care Grindeanu o ține în funcția de manager, Elena Mitrofan, a concediat directorul economic în timp ce era în vacanță în India și nu s-au plătit salariile la timp, scrie Dezvăluirea.ro. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Haos la spitalul CF din Iași Mitrofan este manager interimar la acest spital din 2023. Între timp, s-a dat un concurs de manager, dar a fost anulat, iar clienta PSD a rămas în funcție. Potrivit datelor de pe site-ul spitalului, salariul ei brut, cu sporuri, este de circa 23.000 de lei pe lună. Însă bugetul unității medicale nu a mai fost publicat din 2019. În 2020, Elena Mitrofan a candidat pentru PSD pe listele pentru Camera Deputaților. Acum, ea candidează tot pentru PSD la funcția de consilier municipal, la Iași. „Ieri a fost zi de leafa ă la Spitalul de Căi Ferate din Iași dar angajații nu și-au primit salariile. Asta deoarece, directorul economic a fost demis de managerul Cristina Mitrofan și nu avea cine să semneze documentele în Trezorerie. Mai mult decât atât, Cristina Mitrofan era plecată în concediu în India deci o «durea la bască». După ce a văzut că nu are cine să semneze documentele la Trezorerie pentru plata salariilor, Mitrofan a revocat decizia de a-l demite Robert Roman, directorul economic. Mitrofan este susținută pe funcție, de PSD, în special de Bogdan Balanișcu, candidatul acestui partid pentru funcția de primar al Iașului”, a arătat site-ul Dezvaluirea.ro. „Încercarea de soluționare a unor probleme complexe din interiorul instituției au dus la o întârziere de 24 de ore în plata salariilor, care nu mi se pot imputa. Participând ca lector invitat și fiind membru în board-ul unui eveniment medical internațional, în perioada absenței mele, atribuțiile au fost delegate în mod legal,asigurându-se existenta lantului decizional”, a explicat Mitrofan.

Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său Grupaj foto: Banatul Meu
Politică

Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori

Complet inutila regie autonomă cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său, fost polițist: Administrația Canalului Navigabil BEGA, unde director este, din februarie 2022, Ioan “Mateo” Mateescu. Citește și: Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina, regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori Un CV al lui Mateescu nu este afiașt pe site-ul regiei - în schimb, sunt postate biografiile celor cinci administratori provizorii - dar presa relatează că acesta a fost polițist. În aprilie 2015, când Mateescu - la acel moment proprietar al unui restaurant - s-a căsătorit, Grindeanu i-a fost naș. În declarațiile de avere și de interese, depuse în 2023, directorul regiei Canalului Bega declară venituri ca director al unui restaurant, Casa Matteo, și al firmei „Darian Eric Business”. Potrivit datelor din SICAP, această firmă a avut, în 2023 și 2024, două contracte cu comune din Timiș pentru hrana elevilor. Ultimul contract, din 9 mai 2024, cu comuna Sânmihaiu Român, este de 200.000 de euro. Primar în această comună este pesedistul Viorel Mărcuți. Contractul a fost atribuit prin „procedură simplificată”. Un alt contract, de 100.000 de euro, este cu comuan Șag, tot pentru hrănirea elevilor. Și această comună este condusă de un primar PSD, Flavius Alin Roșu. Regia care administrează Canalul Bega a fost înființată în 2018 și este subordonată ministerului Transporturilor. Potrivit proiectului de buget pe 2024, în acest an va avea 13 angajați cu un salariu mediu de aproape 9.900 de lei. Pe site-ul regiei se poate constata că aici sunt angajați trei directori și, în plus, are cinci „administratori provizorii”, dintre care doi din PSD și unul din PNL. Aceștia primesc o indemnizație lunară de aproape 5.000 de lei. Unul dintre acești administrratori, Andrei-Ioan Costina, membru PSD, este absolvent de teologie. Peste 80% din bugetul de 2,6 milioane de lei al regiei se cheltuie pe salarii. Regia va primi, în 2023, o subvenție de peste 1,3 milioane de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră