Austria, în parte responsabilă pentru ascensiunea lui Simion, avertizează un expert elvețian
Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion. Milioane de români muncesc în statele vest-europene, adesea în condiții umilitoare. Această realitate a contribuit la sentimentul că sunt considerați europeni de „mâna a doua”, ceea ce alimentează dorința de revanșă și de recunoaștere. Potrivit istoricului elvețian Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena și expert în afaceri românești, tocmai aceste frustrări explică ascensiunea politicienilor populiști precum George Simion. Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion „De la aderarea României la UE în 2007, niciun lider european de prim rang nu a venit la București să țină un discurs important. Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Românii vor recunoaștere”, a declarat Schmitt pentru publicația Der Standard. În loc să ofere acest semnal de respect, Austria a adus prejudicii reale prin veto-ul Schengen, afirmă el, adăugând că guvernul austriac nu pare conștient de impactul produs. Lipsa recunoștinței pentru contribuția românilor Schmitt subliniază că tranziția statelor est-europene a presupus sacrificii enorme și o adaptare unilaterală la normele vestice, fără ca aceste eforturi să fie recunoscute. „Nu s-a spus niciodată un simplu ‘mulțumesc’, de exemplu pentru românii care lucrează în sistemul de sănătate din Austria”, a explicat istoricul. Un simplu gest simbolic, cum ar fi o fotografie cu asistente românce și un mesaj de recunoștință, ar fi avut un impact uriaș pentru imaginea României în UE. Diplomația simbolică, complet ignorată Aceste omagii simbolice, cu costuri reduse și valoare politică mare, au fost complet omise. „Este un eșec al politicii, dar și al diplomației”, avertizează Schmitt. El consideră că premierul Austriei ar fi trebuit să viziteze Bucureștiul și să prezinte scuze pentru veto-ul Schengen. Relații economice afectate de lipsa gesturilor politice Schmitt se întreabă dacă diplomații austrieci din România reușesc să comunice cu Ministerul de Externe de la Viena, întrucât chiar și economia austriacă ar trebui să aibă interesul menținerii unor relații bune cu România. Corectarea acestor greșeli ar fi fost posibilă prin simpla asumare a unor poziții diplomatice simbolice. Tăierea pădurilor românești, un subiect sensibil Pe lângă tema migrației, defrișarea pădurilor din România de către companii austriece este un alt subiect extrem de sensibil. „Austriecii nu realizează că acest aspect aduce voturi extremei drepte din România”, afirmă Schmitt. Simion, parte a sistemului pe care îl contestă În România, ca și în alte țări, extremiștii de dreapta și stânga folosesc discursul anti-sistem pentru a atrage voturi. Totuși, Simion, deși promovează un mesaj radical, este el însuși parte din sistem. „Această retorică nu face decât să alimenteze furia cetățenilor, care nu înțeleg că e vorba de lupte interne pentru putere”, avertizează istoricul. Poziția duplicitară a lui Simion față de Republica Moldova George Simion susține că Republica Moldova face parte din România, însă în realitate este perceput de proeuropenii de la Chișinău drept un „agent al Rusiei”. Schmitt subliniază că România nu a luat măsuri concrete și publice pentru a apăra Moldova în cazul unui atac rusesc. Mai mult, Simion și alți extremiști au încercat să blocheze măsurile de protejare a spațiului aerian românesc, sub pretextul evitării escaladării războiului. „Simion face jocul Rusiei” Pozițiile lui George Simion subminează guvernul proeuropean al Maiei Sandu din Moldova și afectează și Ucraina. Schmitt atrage atenția asupra faptului că Rusia ar putea „recompensa” România sau Ungaria cu teritorii, precum nordul Bucovinei, în schimbul recunoașterii supremației ruse – scenariu considerat absurd de istoricul elvețian. „Ar fi reconfigurări teritoriale în stilul lui Stalin, dar care presupun supunere față de Moscova”, explică el. Pericolul votului din furie: o lecție pentru întreaga Europă Schmitt încheie avertizând că discursurile lui Simion alimentează emoții atât de puternice încât rațiunea și istoria complexă nu mai au nicio șansă. „Oamenii aleg pe cine strigă cel mai tare. Votează din furie, cu convingerea că oricum nu se va întâmpla nimic. Dar tocmai asta e pericolul: consecințele sunt reale”, concluzionează istoricul.
