vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gazprom

69 articole
Internațional

Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa

Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa. Grupul rus Gazprom a anunţat luni că va opri, pentru mentenanţă, o altă turbină din cadrul gazoductului Nord Stream 1, ceea ce înseamnă o nouă reducere drastică a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, informează Reuters şi AFP. Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa Gazprom a precizat că, începând de miercuri, livrările de gaze via Nord Stream 1, vor coborî până la 33 de milioane de metri cubi pe zi, ceea ce înseamnă că Nord Stream 1 va funcţiona la doar 20% din capacitate. Această nouă lovitură vine într-un moment de tensiuni crescute între Rusia şi Occident din cauza invadării Ucrainei. Uniunea Europeană a acuzat Rusia că practică un şantaj energetic în timp ce Kremlinul susţine că reducerea livrărilor de gaze este rezultatul lucrărilor de mentenanţă şi consecinţelor sancţiunilor occidentale. Turbina canadiană Săptămâna trecută, Gazprom a reluat livrările de gaze ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1, după o perioadă de mentenanţă de zece zile, însă conducta funcţionează în prezent la doar 40% din capacitate, un nivel care, potrivit Rusiei, se datorează întârzierilor apărute în revenirea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. Explicaţia venită de la Gazprom a fost criticată de politicenii europeni, în condiţiile în care autorităţile germane au informat că turbina trimisă pentru service în Canada nu urma să fie folosită până în luna septembrie. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Gazoductul Nord Stream 1 are o capacitate de 167 milioane de metri cubi pe zi şi este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări". Germania: "Joc duplicitar" Uniunea Europeană a acuzat Rusia că practică un şantaj energetic în timp ce Kremlinul susţine că reducerea livrărilor de gaze este rezultatul lucrărilor de mentenanţă şi consecinţelor sancţiunilor occidentale. Ministrul german al economiei Robert Habeck l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că face un "joc duplicitar" în legătură cu reducerea livrărilor de gaz rusesc cauzate de presupuse probleme cu o turbină reparată din Germania. "Nu există motive tehnice pentru scăderea livrărilor. Turbina este gata pentru livrare către Rusia", a spus Habeck. El a adăugat că documentele de export ale Siemens Energy sunt complete, dar Rusia refuză să emită documentele de import. Compania Siemens Energy a confirmat că turbina va putea pleca din Germania spre Rusia de îndată ce documentele vor fi finalizate. "Rusia încalcă contractele şi dă vina pe alţii. Putin face un joc duplicitar. El încearcă să slăbească sprijinul mare pentru Ucraina şi să pună o frână societăţilor noastre. Pentru a face asta, el menţine incertitudinea şi creşte preţurile. Noi contracarăm acest lucru prin unitate şi acţiune concentrată", a adăugat ministrul german.

Rușii de la Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa (sursa: kremlin.ru)
Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului (sursa: Agerpres)
Internațional

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului. Livrările de gaze ruseşti via conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate a se desfăşura timp de zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar. Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană. Marţi dimineaţa, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi. "Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune", le-a spus Hahn jurnaliştilor. Cât va livra Gazprom, de fapt? În schimb, o sursă din apropierea acestui dosar a declarat pentru Reuters că gazoductul Nord Stream 1 este aşteptat să reia operaţiunile la timp, însă la o capacitate mai mică, de aproximativ 160 milioane metri cubi pe zi. Luna trecută, Gazprom, companie controlată de statul rus, a redus exporturile de gaze prin conducta Nord Stream 1 până la 40% din capacitate, citând întârzierile apărute în returnarea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. "Gazprom va reveni la nivelele înregistrate înainte de 11 iulie", a spus una din sursele citate de Reuters, făcând referire la volumele de gaze aşteptate să fie livrate via Nord Stream 1 începând de joi. Turbina din Canada Cotidianul rus Kommersant a informat şi el luni, citând surse din apropierea situaţiei, că turbina destinată Nord Stream 1 a fost trimisă de Canada spre Germania cu avionul la data de 17 iulie, după ce lucrările de reparaţii au fost finalizate. Cu toate acestea, una din surse a apreciat că este puţin probabil ca această turbină să fie reinstalată până la data de 21 iulie. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conducta Nord Stream 1 este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări".

Gazprom nu reia furnizarea de gaz (sursa: dw.com)
Internațional

Gazprom nu reia furnizarea de gaz

Gazprom nu reia furnizarea de gaz. Dar OMV se aşteaptă ca livrările din Rusia prin gazoductul Nord Stream 1 să se reia aşa cum era planificat, după efectuarea lucrărilor de mentenanţă, a anunţat luni grupul energetic austriac, după ce, conform unui document consultat de Reuters, Gazprom a decis să invoce o clauză de tip "forţă majoră" cu privire la livrările de gaze. Gazprom nu reia furnizarea de gaz Într-un comunicat, OMV precizează că nu poate face comentarii în legătură cu comunicarea sa operaţională cu Gazprom, în cadrul relaţiilor lor contractuale, iar un purtător de cuvânt a adăugat că livrările de gaze către OMV încă sunt mai reduse cu aproximativ 70% faţă de nivelul convenit. În documentul consultat de Reuters, Gazprom anunţă că nu-şi poate îndeplini obligaţiile contractuale cu privire la furnizarea de gaze naturale din cauza unei "situaţii extraordinare", care nu poate fi controlată de grupul rus. Gazprom adaugă că măsura invocării "forţei majore", o clauză invocată într-o situaţie în care o companie se confruntă cu o situaţie pe care nu o poate controla, este valabilă pentru livrările care au început din data de 14 iunie, "ceea ce scuteşte compania de la plata despăgubirilor pentru orice reduceri ale livrărilor survenite între timp". UE ar mai vrea gaze până în 2027 de la ruși Un trader citat de Reuters susţine că scrisoarea are legătură cu livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Citește și: Agitația politică de la Sofia continuă, spre folosul Moscovei: președintele pro-rus Rumen Radev le cere socialiștilor să formeze guvernul Cel mai probabil, decizia Gazprom va escalada tensiunile dintre Rusia şi Occident pe tema invaziei ruseşti din Ucraina. Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Moscovei, şi-a propus să înceteze să mai utilizeze combustibil fosili ruseşti din 2027, însă, pentru moment, vrea ca livrările de gaze ruseşti să continue până când va putea să găsească alţi furnizori. Livrările de gaze ruseşti au scăzut de-a lungul tuturor marilor rute de tranzit, inclusiv prin Ucraina şi Belarus, dar şi prin intermediul conductei Nord Stream 1, la care se efectuează în prezent lucrări de mentenanţă.

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1 (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1

Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1. Canada va returna Germaniei turbinele ruseşti reparate necesare pentru mentenanţa gazoductului Nord Stream 1, a comunicat sâmbătă ministrul canadian al resurselor naturale, transmit Reuters şi AFP. Germania sprijină Gazprom, Nord Stream 1 "Canada va acorda Siemens Canada un permis revocabil şi de o durată limitată pentru a permite revenirea în Germania a turbinelor Nord Stream 1 reparate, ceea ce va sprijini capacitatea Europei de a avea acces la energie fiabilă şi accesibilă în timp ce continuă tranziţia de la petrolul şi gazul ruseşti", a declarat ministrul Jonathan Wilkinson. "În lipsa unei aprovizionări necesare cu gaz natural, economia germană va suferi dificultăţi foarte importante şi germanii înşişi riscă să nu îşi poată încălzi locuinţele la apropierea iernii", a explicat ministrul canadian într-un comunicat. El l-a acuzat pe preşedintele rus Vladmir Putin că vrea să "provoace divizări între aliaţi". Returnarea turbinei ocolește sancțiunile occidentale Guvernul german se afla de mai multe săptămâni "în contacte intense" cu Ottawa pentru a obţine returnarea acestor echipamente în Europa în pofida sancţiunilor aplicate Rusiei. Gazprom a redus luna trecută volumul de gaz pompat prin Nord Stream 1 la doar 40% din nivelul obişnuit, invocând întârzierea în primirea echipamentelor trimise de Siemens pentru mentenanţă la filiala sa din Canada. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Ucraina s-a opus returnării acestor turbine către Gazprom, spunând că gazoductele de pe teritoriul său pot transporta un volum suficient de gaz spre Germania pentru a compensa scăderea livrărilor prin Nord Stream 1. Canada anunță extinderea sancțiunilor "Nu trebuie să cedăm şantajului Kremlinului", a declarat joi Serhii Makogon, şeful operatorului de transport de gaz OGTSU. Tot sâmbătă, guvernul de la Ottawa a mai anunţat că va extinde sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru a include şi producţia industrială. Noile sancţiuni "se vor aplica transportului terestru şi prin conductă, precum şi producţiei de metale şi de echipamente de transport, calculatoare, electronice şi electrice, precum şi de maşini" industriale, a precizat ministrul de externe Melanie Joly.

„Omul Gazprom”, în conducerea ANRE Foto: Facebook Iulian Iancu
Politică

„Omul Gazprom”, în conducerea ANRE

PSD l-a propus, până la urmă, pe „omul Gazprom”, fostul deputat Iulian Iancu, în conducerea ANRE. Iancu a fost numit astfel de către unul din colegii săi, deputatul PSD Georgian Pop, care l-a definit astfel într-o discuție cu oficiali ai ambasadei SUA care a devenit cunoscută la publicarea documentelor WikiLeaks. „Omul Gazprom”, în conducerea ANRE În martie, Ciolacu a solicitat avizul SRI pentru numirea lui Iancu în conducerea ANRE, dar nu se știe dacă acesta a fost dat. Liderul deputaţilor USR Ionuţ Moşteanu a solicitat preşedintelui PSD Marcel Ciolacu să facă public avizul din partea SRI pentru numirea lui Iulian Iancu în fruntea ANRE. „Iulian Iancu este propunerea PSD pentru un post de membru neexecutiv la ANRE. Este susținută de mine, ținând cont că este un specialist în domeniu. Nu am știință în acest moment că există vreo problemă în ceea ce-l privește pe domnul Iulian Iancu, că ar fi lucrat sau că lucrează pentru un stat străin. Este un specialist pe energie”, a declarat Marcel Ciolacu, întrebat de reporteri despre ceea ce a spus președintele Klaus Iohannis în august 2019, anume că Iulian Iancu „periclitează” parteneriatele strategice ale României. Fostul deputat Iulian Iancu a fost validat, miercuri, de comisiile parlamentare de specialitate pentru funcţia de membru în Comitetul de Reglementare al ANRE. Au fost 27 de voturi în favoarea candidaturii lui Iulian Iancu, propus de PSD pentru această funcţie. S-au înregistrat 6 voturi „împotrivă”, potrivit Agerpres. Candidatura lui Iulian Iancu urmează să fie supusă votului plenului reunit al Parlamentului. Iancu, supărat pe atacurile lui Băsescu la Federația Rusă Iulian Iancu, candidat PSD la șefia ANRE, era revoltat, în 2005, pe Traian Băsescu pentru că a afirmat că „Federaţia Rusă tratează Marea Neagră ca pe un lac rusesc”. „Preşedintele Băsescu, cu ocazia vizitei în Statele Unite ale Americii, a reuşit să umple de noroi întreg acest tablou, afirmând că doreşte un Parlament unicameral, că Federaţia Rusă tratează Marea Neagră ca pe un lac rusesc şi că, prin contractul încheiat cu Bechtel, Guvernul României şi-a escrocat partenerul contractual”, a afirmat deputatul PSD. În 2008, Iulian Iancu era descris în telegramele Wikileaks chiar de către colegul său de partid, Georgian Pop, drept politician „controlat de Gazprom”. Tot Georgian Pop spunea la acea vreme, citat de oficialii americani, că Iulian Iancu „va susţine South Stream şi propunerile Rusiei pentru instalaţii de depozitare a gazului în Mediaş, Moldova şi Bucureşti”. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc USR susţine că Iulian Iancu este “responsabil pentru elaborarea mai multor modificări legislative care au dus la blocarea Legii offshore şi la retragerea investitorilor din proiectele legate de exploatarea gazelor din Marea Neagră”.

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz. Serbia a semnat cu Moscova o prelungire cu trei ani a acordului său de aprovizionare cu gaz rusesc la preţ redus, a anunţat duminică preşedintele Aleksandar Vucic, potrivit AFP. Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz Este "de departe cel mai bun acord din Europa", a afirmat Vucic, după o discuţie la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin. Serbia, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, a rămas apropiată de Kremlin de la invazia rusă din Ucraina. Deşi a condamnat la ONU agresiunea rusă, Serbia a refuzat să se alăture sancţiunilor europene împotriva Moscovei, care continuă să îi furnizeze gaz la preţ preferenţial. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Prin acest nou acord, se reafirmă dependenţa aproape totală a Serbiei faţă de Rusia, mai ales că Moscova deţine o parte majoritară în compania naţională sârbă de petrol şi gaz. Detaliile acestui nou contract, în special în privinţa preţului şi a volumului de gaz furnizat, vor fi comunicate "în zilele care urmează", după o întâlnire cu şefii Gazprom, a precizat preşedintele sârb. Vucic se laudă cu prețuri infime "Vom avea o iarnă mai sigură în materie de aprovizionare cu gaz", a declarat el într-o conferinţă de presă televizată. În prezent, factura este "aproape de trei ori mai mică decât oriunde în Europa, iar în această iarnă va fi de 10-12 ori mai mică", potrivit lui Vucic. Serbia primeşte pentru moment șase milioane de metri cub pe zi de la gigantul rus Gazprom la un preţ de 251 de euro pe mia de metri cubi. Vucic a mai spus că a discutat de asemenea cu Vladimir Putin despre o extindere a capacităţii de stocare în ţara sa.

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz Foto: Twitter Anna Moskwa
Internațional

Polonia rupe acordul Rusia furnizarea gaz

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz prin gazoductul Yamal. Polonia a respins solicitarea de a plăti în ruble pentru combustibilul livrat de Rusia, iar Moscova a răspuns prin întreruperea livrărilor de gaze la finele lunii aprilie. Acordul era în vigoare de 30 de ani. Ministrul polonez al Mediului, Anna Moskwa, cea care a anunţat luni decizia pe Twitter, a precizat pentru agenţia de presă PAP că decizia autorităţilor de la Varşovia nu afectează livrările de gaze din Germania spre Polonia prin conducta Yamal, care este operată de o companie poloneză. Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz Polonia intenţiona încă dinainte să nu mai prelungească contractul de aprovizionare cu gaze ruseşti care urma să expire la finele lui 2022. Grupul polonez de gaze PGNiG a comunicat grupului rus Gazprom încă din 2019 că nu va reînnoi acest contract. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat hotărârea Guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am ştiut dintotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere”, a spus Anna Moskwa. Anna Moskwa a apreciat că rezilierea contractului a fost o decizie naturală după ce Rusia a încălcat contractul prin oprirea livrărilor. „Trebuie să analizăm cu atenţie posibilele consecinţe pentru tranzitul gazelor naturale”, a replicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a oferi alte detalii. Polonia a utilizat gazoductul Yamal-Europe, o axă majoră pentru transportul gazelor naturale ruseşti prin Belarus şi Polonia până în Germania, pentru a primi gaze naturale din Germania în sistem reverse flow. Tronsonul din Polonia al gazoductului Yamal-Europe este deţinut de un joint venture între Gazprom şi grupul polonez PGNiG dar operatorul este firma poloneză de stat Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia. Soluția: gaze lichefiate „Acordurile interguvernamentale cu Rusia care încalcă legislaţia europeană nu ar trebui să mai fie în vigoare”, a apreciat Anna Moskwa. „Gazoductul Yamal funcţionează în conformitate cu legislaţia europeană, care permite utilizarea în regim reverse flow pentru a asigura livrările de gaze din Germania în Polonia, fără întrerupere”, a mai spus Anna Moskwa. La rândul său, ministrul polonez al Securităţii Energetice, Piotr Naimski, a declarat luni pentru postul public de radio că Guvernul de la Varşovia a adoptat o rezoluţie privind rezilierea contractului cu Rusia la data de 13 mai iar o notificare oficială în acest sens urmează să fie trimisă luni. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Pentru a putea renunţa la gazele ruseşti, Polonia a decis să extindă un terminal de import al gazelor naturale lichefiate amplasat la Swinoujscie, pe coasta Mării Baltice, şi de asemenea să construiască un gazoduct spre Norvegia.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an Foto: Gazprom
Politică

Prețul gazelor importate majorat patru ori

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

Singura țară din UE care vrea să plătească cu ruble  Foto: Inquam/ Ghiță Porumb
Eveniment

Singura țară UE vrea plătească ruble

Singura țară din UE care a anunțat oficial că vrea să plătească cu ruble pentru gazul rusesc este Ungaria lui Viktor Orban. Premierul Ungariei, puternic susținut în România de UDMR-ul condus de Kelemen Hunor, a anunțat încă din 6 aprilie că se va supune solicitării lui Vladimir Putin. Azi, Rusia a întrerupt gazele livrate Poloniei și Bulgariei fiindcă au refuzat să plătească în ruble. Bloomberg susține că, potrivit unei surse din Gazprom, zece state europene ar fi pregătite să se supună cererii Moscovei și au deschis conturi în ruble la banca Gazprom. Singura țară din UE care vrea să plătească cu ruble Ungaria a anunţat încă din 6 aprilie că este pregătită să plătească în ruble pentru gazele ruseşti, în dezacord cu UE, care a căutat un front unit în opoziţia faţă de cerinţele Moscovei. Premierul Viktor Orban a declarat, ca răspuns la o întrebare adresată de Reuters, că Ungaria va plăti în ruble pentru gazele ruseşti dacă Moscova o va cere. Comisia Europeană a anunţat că firmele europene ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia stipulează că plata se face în euro sau dolari nu ar trebui să dea curs cererii Rusiei privind plata în ruble. La 11 aprilie, Ungaria a insistat asupra deciziei de a se supune ultimatumului Moscovei. „În ceea ce privește plata în ruble, avem o soluție care nu încalcă nicio sancțiune, dar în același timp asigură aprovizionarea cu gaze a Ungariei”, a spus Szijjarto. Szijjarto a spus că opțiunea de a plăti facturile în altă monedă decât în ​​euro a fost inclusă într-un contract bilateral între CEE Energy și Gazprom Export încheiat în septembrie, care va fi acum modificat pentru a reflecta schimbările planificate. El nu a intrat în detalii și nu era clar dacă deprecierea monedei rusești va afecta în vreun fel noile condiții de plată. Szijjarto a adăugat că Ungaria, care se bazează pe Rusia pentru cea mai mare parte a petrolului și gazelor sale, s-a opus ca UE să adopte o abordare comună a problemei, pe care Budapesta o consideră o chestiune bilaterală. Citește și: Oligarhii ruși se sinucid pe bandă rulantă: șase decese doar în acest an! În 2017, USA Today a investigat morțile suspecte a 38 de oligarhi, pe parcursul a trei ani

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului (sursa: Twitter/Gazprom)
Internațional

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului. Acești cumpărători europeni de gaz rusesc şi-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank, iar patru au efectuat deja plăţi în moneda rusă, a dezvăluit miercuri agenţia Bloomberg, care citează surse apropiate Gazprom, transmite EFE. Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului Gigantul rus a anunţat miercuri că a sistat livrările de gaz către Polonia şi Bulgaria după ce aceste două ţări au respins mecanismul propus de preşedintele rus Vladimir Putin, de a plăti în ruble pentru gazul rusesc pe fondul sancţiunilor occidentale asupra tranzacţiilor în valută cu Rusia, ca urmare a campaniei militare a acestei ţări în Ucraina. Sursa, care a solicitat să vorbească sub protecţia anonimatului, a declarat că nu sunt prevăzute noi sistări ale livrărilor de gaz până în a doua jumătate a lunii mai, când trebuie să intre alte plăţi în ruble pentru combustibilul rusesc. Bulgaria și Polonia, primele victime Gazprom a explicat miercuri că a suspendat complet furnizarea de gaz către Bulgargaz (Bulgaria) şi PGNiG (Polonia) pentru că nu a primit până la sfârşitul zilei de marţi plăţile în ruble pentru livrările aferente lunii aprilie, aşa cum a stabilit Putin în decretul său din 31 de martie pentru ţările "neprietenoase". Preşedintele rus a ordonat în acea zi ca ţările "neprietenoase", între care SUA, Canada, Regatul Unit şi toate statele membre ale UE - unde gazul rusesc reprezintă 40% din consum - să plătească în ruble livrările de gaz rusesc. Mecanismul conceput de Rusia stabileşte că aceste ţări considerate ostile trebuie să deschidă un cont special în ruble şi un altul în valută la Gazprombank. Înțelegere misterioasă între OMV și Gazprom Separat, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat miercuri că Austria va continua să plătească pentru gazul rusesc în euro, nu în ruble, aşa cum relatase anterior agenţia TASS, transmite dpa. Calificând drept "fake news" (informaţii false - n.r.) relatarea TASS cum că Viena a plătit în ruble pentru gazul rusesc, Nehammer a scris pe Twitter că "Austria respectă strict sancţiunile UE convenite de comun acord". Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Miercuri, într-o intervenţie pe marginea unei reuniuni guvernamentale pe tema condiţiilor de plată dintre compania de energie austriacă OMV şi furnizorul rus de gaz Gazprom, Nehammer a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus în urmă cu două săptămâni că plăţile în euro vor continua să fie acceptate şi că acest lucru rămâne neschimbat. Informaţii primite de dpa sugerează că un acord între OMV şi Gazprom, potrivit căruia OMV va face plăţi în euro, iar Gazprom le va converti în ruble, nu a fost finalizat. În Austria, se estimează că 80% din gazul importat provine din Rusia.

Un vicepreședinte al Gazprom a fugit din Rusia Foto: captură video/ The Moscow Times
Eveniment

Vicepreședinte Gazprom fugit din Rusia

Un vicepreședinte al Gazprom a fugit din Rusia și s-a alăturat Ucrainei: Igor Volobuev a declarat presei de la Kiev că s-a alăturat forțelor teritoriale de apărare a acestei țări. El a pus sub semnul întrebării recentele sinucideri ale unor foști șefi ai unor companii energetice din Rusia. Un vicepreședinte al Gazprom a fugit din Rusia „Nu am putut să urmăresc de pe margine ce făcea Rusia patriei mele”, a declarat Volobuev, născut în orașul Okhtyrka, din nord-estul Ucrainei, în interviurile publicate marți seara și citate de Moscow Times. „Rușii îmi ucideau tatăl, cunoscuții și prietenii apropiați. Tatăl meu a locuit într-un subsol rece timp de o lună. Oamenii pe care îi cunoscusem încă din copilărie mi-au spus că le este rușine de mine”, a spus el. Volobuev, în vârstă de 50 de ani, a declarat că a fost demis după ce a părăsit Rusia, punând capăt unei cariere de 33 de ani în cadrul companiilor afiliate gigantului gazelor de stat Gazprom. „Nimeni în Rusia nu știe despre [plecarea mea]”, a spus fostul vicepreședinte al aceste companii. Volobuev a arătat că a făcut parte din echipa de PR a Gazprombank, însărcinată să submineze sistemul de transport al gazelor din Ucraina în ochii consumatorilor europeni. Pe de altă parte, el și-a exprimat rezerve cu privire la recentele sinucideri ale unor foști șefi ai unor companii rusești. Volobuev a pus sub semnul întrebării explicațiile oficiale cu privire la sinuciderile în serie ale fostului vicepreședinte al Gazprombank Vladislav Avaev la Moscova și ale fostului manager al gigantului din energie Novatek, Serghei Protosenya, în Spania. Familiile acestora au fost ucise, în ceea ce părea o dramă de tip crimă/ sinucidere. „Nu cred că au fost sinucideri”, a spus el pentru liga.net, adăugând că moartea lui Avail ar fi fost „înscenată pentru că s-ar putea să fi știut prea multe”. Alți directori despre care se știe că au părăsit Rusia în timpul războiului includ prim-vicepreședintele consiliului de administrație al Sberbank, Lev Khasis și directorul adjunct al Aeroflot, Andrei Panov. Avaiev, crimă sentimentală, susține Rusia Vladislav Avaiev, fostul vicepreședinte al Gazprombank, a fost găsit mort, acum circa o săptămână, în apartamentul său din Moscova. Bărbatul prezenta o plagă împușcată, a anunțat agenția de știri rusă de stat Tass. Departamentul de investigații din Moscova nu a menționat numele victimelor în declarația publică despre acest caz, dar Tass a precizat că o sursă anonimă a confirmat identitatea acestora și ar fi vorba despre soția și fiica fostul șef al Gazprom. Sursa a mai declarat că Avaiev și-a ucis soția și fiica după care s-ar fi împușcat. Anchetatorii au scris în declarația lor că acordă prioritate teoriei conform căreia Avaiev și-a împușcat soția și fiica, iar apoi s-a împușcat singur. La mai mult de 3.000 de kilometri depărtare, în Spania, un alt oligarh, Serghei Protosenia, a fost găsit spânzurat, cu soția și fiica sa înjunghiate mortal, a relatat canalul de televiziune spaniol Telecinco. Cadavrul său a fost găsit marți, a relatat publicația spaniolă El Punta Vui. El a fost găsit cu un cuțit pătat de sânge și cu un topor lângă el, a relatat Telecinco.

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria. Gigantul rus de gaze Gazprom va sista începând de miercuri livrările de gaze către Polonia și Bulgaria. Anunțul a fost făcut marţi seara atât de compania de gaze poloneză PGNiG într-un comunicat, citat de France Presse, cât și de guvernul de la Sofia. Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria "În 26 aprilie 2022, Gazprom a informat PGNiG despre intenţia sa de a suspenda complet livrările în cadrul contractului Yamal din 27 aprilie", a indicat operatorul polonez, precizând că Polonia este pregătită să-şi completeze necesarul de gaze din alte surse. "Astăzi, Bulgargas EAD a primit notificarea că livrările de la Gazprom Export vor fi suspendate începând cu 27 aprilie 2022", a indicat Ministerul Economiei într-un comunicat, în contextul în care această ţară din Peninsula Balcanică este puternic dependentă de gazele ruseşti. Premierul bulgar: "Suntem prea dependenţi" Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat la începutul lunii martie a.c. că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina. Dar va dori o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată. Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară. Citește și: Agențiile europene de turism cer ca rușii să fie dați afară din hotelurile unde sunt cazați clienții lor "Bulgaria ar susţine toate tipurile de măsuri pentru că suntem cu adevărat împotriva războiului, dar pentru acestea două (petrol şi gaze), poate că am cere o exceptare… Nu avem alternative chiar acum, suntem prea dependenţi", a spus premierul Petkov. "Susţinem pe deplin poporul ucrainean, am susţinut primul pachet de sancţiuni, suntem chiar deschişi şi pentru alte sancţiuni; doar aceste două sancţiuni, ar fi foarte greu pentru noi să le adoptăm ca economie şi ca ţară", a spus el. Gazprom, scădere cu o treime a exporturilor Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, au apreciat mai mulți analişti intervievaţi de Reuters. Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina. "Am un mesaj şi pentru cetăţeni: România este una dintre cele mai puţin dependente state de gazul rusesc. Aşa că nu există motive de panică, avem suficiente stocuri. Totodată, nici statul român şi nici companiile NU au contracte cu Gazprom, ci există intermediari ai companiei ruseşti care vând gaze în România. Cu privire la soluţiile pe termen scurt, mediu şi lung Uniunea Europeană lucrează la operaţionalizarea unei platforme pentru achiziţionarea în comun a gazelor naturale", a scris recent pe Facebook ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

Lider social-democrat german, Manuela Schwesig, propagandă pentru Gazprom Foto: Facebook Manuela Schwesig
Internațional

Lider social-democrat german, propagandă pentru Gazprom

Încă un lider social-democrat german a fost prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, în vârstă de 47 de ani, șefa guvernării landului Mecklenburg-Vorpommern, este acuzată că a înființat o fundație de mediu care a fost concepută pentru ca, în secret, să facă lobby pentru Nord Stream 2, arată mai multe publicații din Germania. Unele din aceste publicații scriu că ea a fost „marioneta Kremlinului”. Lider social-democrat german, propagandă pentru Gazprom Publicația die Welt a obținut, în baza unei legi privind accesul la documente de mediu, mesaje care arată că fundația lui Schwesig primea indicații legate de modul în care să promoveze interesele Gazprom. Șeful comunicării Nord Stream 2 a instruit doi oficiali social-democrați care făceau parte din conducerea landului Mecklenburg-Vorpommern cum să se poziționeze: „Ar trebui să încercăm să poziționăm fundația ca un „răspuns inteligent” ironic la comportamentul dur al SUA”. Cotidianul Die Welt a arătat că guvernarea lui Schwesig a acționat ca „o sucursală a Gazprom”. Documentele obținute de ziar au dezvăluit un plan de cooptare a „angajaților cu experiență” ai Nord Stream 2 la Fundația pentru Protecția Mediului și a Climei, înființată de administrația lui Schwesig în 2021. Numele lui Schwesig apare pe documentele de înființare a fundației. Milioane de euro dirijate către acest ONG, majoritatea de la Gazprom, au avut ca scop să susțină finalizarea conductei și protejarea ei de sancțiunile americane, a scris Die Welt, citată de The Times. German state leader Manuela Schwesig ‘colluded with Russians on gas pipeline’Schwesig, 47, is accused of setting up an environmental foundation that was secretly designed to lobby for the Russian-backed gas pipelinehttps://t.co/63QxfUxALD— Mykhaylo Demkiv (Eng) (@DemkivMykhaylo) April 18, 2022 Șeful comunicării Nord Stream 2 a cerut ca „un angajat al agenției noastre” să asculte conversațiile off-the-record cu jurnaliştii. În documente nu se notează nicio obiecție, deși reprezentantul lui Schwesig neagă că cineva a ascultat discuții sensibile. Nord Stream 2: Enthüllende Dokumente - Die seltsame Moskau-Begeisterung der Manuela Schwesig https://t.co/7d3umyBqfy— SPIEGEL Schlagzeilen (@Spiegel_Schlagz) April 15, 2022 Steinmeier: Nord Stream 2 a fost o greșeală Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a declarat luni, 4 aprilie, că acordul încheiat cu Rusia pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 a fost o greșeală. Steinmeier a fost multă vreme un susținător al apropierii Occidentului de Rusia. ”Aderarea la Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală”, a spus Steinmeier, potrivit Reuters. ”Ne-am lipit de un pod în care Rusia nu mai credea și despre care alți parteneri ne-au avertizat”, a adăugat președintele Germaniei.

Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom Foto: Facebook Annalena Baerbock
Internațional

Germania preia controlul filialei Gazprom

Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom. Statul german se va ocupa temporar de administrarea filialei din Germania a concernului rus Gazprom, având în vedere importanţa acesteia pentru furnizarea de energie, a anunţat luni ministrul economiei, Robert Habeck, citat de AFP. Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom Gazprom, acţionar unic al filialei, şi-a anunţat vineri retragerea din aceasta, fără a indica un nou proprietar, lăsând astfel o situaţie incertă în contextul conflictului privind gazele livrate de Rusia în Europa. Filialele Gazprom sunt operatori ai unor infrastructuri importante pentru depozitarea gazelor şi a carburanţilor în Germania, iar Gazprom Germania are la rândul său filiale în Regatul Unit, Elveţia şi Cehia. Deşi Gazprom nu a precizat cui îi va transfera proprietatea asupra filialei germane, Berlinul susţine că a aflat despre intenţia de achiziţionare a acesteia de către entităţi cu "origini incerte". Guvernul german ar fi trebuit să fie notificat despre aceasta sau despre o eventuală lichidare a Gazprom Germania. "Guvernul face ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea aprovizionării în Germania, inclusiv pentru a nu expune infrastructurile energetice unor decizii arbitrare ale Kremlinului", a explicat Habeck într-o conferinţă de presă. "Drepturile de vot ale proprietarilor Gazprom Germania se transferă Agenţiei Federale a Reţelelor" (Bundesnetzagentur), care "poate lua toate deciziile necesare pentru garantarea furnizării", a declarat ministrul. 40 de diplomați ruși, declarați „persona non grata” Tot azi, guvernul Germaniei a declarat 40 de diplomaţi ruşi "persona non grata", a anunţat luni şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, act ce constituie primul pas spre expulzarea acestora din Germania, informează dpa şi Reuters. Guvernul a decis să declare "un număr semnificativ de membri ai ambasadei ruse drept indezirabili, (persoane) care au lucrat în fiecare zi în Germania împotriva libertăţii noastre, împotriva coeziunii din societatea noastră", a declarat Baerbock. "Nu vom mai tolera acest lucru", a adăugat ea. Decizia Berlinului a fost comunicată ambasadorului rus Serghei Neceaev, a mai spus Annalena Baerbock. Persoanele vizate au acum un termen de cinci zile pentru a părăsi Germania. Se presupune că diplomaţii respectivi sunt membri ai serviciilor de informaţii ruse. Decizia a survenit în a doua lună a războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi în condiţiile în care atrocităţile care se presupune că au fost comise de trupele ruse au şocat o lume întreagă. "Imaginile din Bucea demonstrează o brutalitate incredibilă din partea conducerii ruse şi a celor care îi urmează propaganda", a subliniat Baerbock într-un comunicat, cu referire la victimele civile din nordul Ucrainei. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră