vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

141 articole
Eveniment

Factura la gaze a TNB a explodat

Factura la gaze a TNB a explodat. Pentru decembrie 2021, acest teatru plătește de 7,5 ori mai mult decât în urmă cu un an. Factura la gaze a TNB a explodat Potrivit datelor publicate de site-ul Profit, Teatrul Național București (TNB) trebuie să achite 996.212 lei, la gaze, în decembrie. Acum un an, în decembrie 2020, factura era de doar 133.359 de lei. Factura este de 7,5 ori mai mare, în condițiile în care consumul a crescut cu doar 9%. În noiembrie 2021, Teatrul a plătit pentru consumul gaze peste 516.000 lei, la un consum de aproape 760 MWh. Factura lunii noiembrie 2020 a fost sub 70.000 lei, pentru un consum doar ușor mai redus, de 711 MWh. Profit mai arată că în decembrie 2021 prețul unui Mwh era de 832 de lei, față de 121,5 lei/ Mwh în decembrie 2020. TNB a cumpărat gaze de pe Bursa de Mărfuri. Parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze Parohul Bisericii Franceze, Francisc Doboș, șocat de factura la gaze, a întrebat, pe Facebook, dacă să-și mai ai un job. Doboș are aproape 50.000 de urmăritori pe Facebook. Factura arată că biserica are de plătit 4.325 de lei pentru gaze. “Biserică micuță dar factură mare. Promit că o să vă încălzesc mai degrabă cu predici călduroase.Aveți și alte sfaturi? Second job?“, a reacționat Doboș. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei La comentarii el a scris: “Am o idee: Milogul S.A.“. Guvernul a aprobat, marți, o ordonanță de urgență cu noua schemă de plafonare a prețurilor și de compensare a facturilor. Noua OUG cu schemele de sprijin se aplică de de la data 1 februarie și este valabilă până la 31 martie 2022. Cel mai important pentru persoanele fizice: mult mai multe persoane se vor califica la compensații la gaze, în lunile februarie și martie, pentru că vor crește semnificativ pragurile de consum.

Factura la gaze a TNB a explodat Foto: Facebook TNB
Compensarea facturilor de energie, o rușine (sursa: economica.net)
Eveniment

Compensarea facturilor de energie, o rușine

Compensarea facturilor de energie, o rușine. Toată clasa politică s-a lăudat în octombrie 2021 că va suporta costul crescut al energiei electrice și al gazelor. O lege a fost dezbătută și votată rapid, pe baza unei OUG. Rezultatul este cunoscut: facturi enorme au inuntat piața consumatorilor casnici. Uneori, facturile imense ar fi fost și mai mari, în realitate, fără compensare. Compensarea facturilor de energie, o rușine Legea, însă, a fost foarte proastă de la bun început iar plafonul de compensare a fost mult prea ridicat. Ca urmare, consumatorii casnici au preluat mai toată povara facturilor iar statul a compensat sume derizorii. Citește și: Francisc Doboș, parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze, întreabă dacă să-și mai ia un job Astfel, potrivit unui răspuns al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), la cererea defapt.ro, compensările au fost următoarele: energie electrică în noiembrie 2021: 10,3 milioane de lei Compensarea statului la electricitate în noiembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) gaze naturale în noiembrie 2021: 19,2 milioane lei Compensarea statului la gaze naturale în noiembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) energie electrică în decembrie 2021: 26,1 milioane de lei Compensarea statului la electricitate în decembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) gaze naturale în decembrie 2021: 128,7 milioane lei Compensarea statului la gaze naturale în decembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) Compensare medie de un leu pe lună la electricitate În total pe cele două luni din 2021, sumă nu depășește 185 de milioane de lei, adică în jur de 38 de milioane de euro. În România, există aproximativ 8,7 milioane de clienți casnici de energie electrică. În medie, fiecare a beneficiat de o compensare de puțin peste un leu și zece bani în noiembrie și doi lei și douăzeci de bani în decembrie. Clienții casnici de gaze naturale sunt aproximativ patru milioane în România. În medie, fiecare a beneficiat de o compensare de cinci lei în noiembrie și de 32 de lei în decembrie.

Parohul Bisericii Franceze, șocat de factura Foto: Facebook Francis Dobos
Eveniment

Parohul Bisericii Franceze, șocat de factura

Parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze, întreabă, pe Facebook, dacă să-și mai ai un job. Francis Doboș are aproape 50.000 de urmăritori pe Facebook. El a devenit celebru în perioada în care, în calitate de purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, a avut mai multe dispute cu primarul Capitalei, Gabriela Firea. Parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze Factura arată că biserica are de plătit 4.325 de lei pentru gaze. “Biserică micuță dar factură mare. Promit că o să vă încălzesc mai degrabă cu predici călduroase.Aveți și alte sfaturi? Second job?“, a reacționat Doboș. La comentarii el a scris: “Am o idee: Milogul S.A.“. El a publicat și contul bancar al parohiei: “Just in case Parohia Romano-Catolica Preasfanta Inima a lui Isus (Sacre Coeur) IBAN RO15RNCB0280002060420001 CUI 10474770“. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR “Țoapă“ și “tupeu“ a scris Doboș despre Firea În mai 2017, primarul Capitalei Gabriela Firea i-a transmis o scrisoare deschisă arhiepiscopului de Bucureşti Ioan Robu prin care cerea demiterea preotului Francisc Doboș din funcţia de purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti. Parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze Firea era nemulțumită de luările critice de poziție pe care preotul Doboș le-a avut la adresa sa în comunicate și postări pe pagina sa personală de Facebook. Una dintre postările care au deranjat-o pe Firea este cea în care Francisc Doboș a prezentat o fotografie de la nunta Gabrielei Firea cu Florentin Pandele. În postare a scris: „Din odiseea Cathedral Plaza. Nu pot sa nu remarc că naşa de nuntă a primarului general este nimeni alta decât Daiana Voicu, cea care a construit "turnul corupţiei", Cathedral Plaza. O fi o pură coincidenţă?!”, Într-o altă postare, Francisc Doboş a întrebat: „Apropo, cum se spune în limba română ţoapă şi tupeu?!” și a distribuit o ştire în care era vorba despre felul în care îl soma Firea pe arhipepiscopul Ioan Robu să renunțe la acuzațiile la adresa sa.

Guvernul stabilește prețul pentru electricitate (sursă: gov.ro)
Eveniment

Guvernul stabilește prețul pentru electricitate

Guvernul stabilește prețul pentru electricitate și gaze Guvernul va aproba, în şedinţa de marţi, un nou set de măsuri de sprijin în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale, a declarat premierul Nicolae Ciucă. "Aprobăm în şedinţa de guvern de astăzi un nou set de măsuri care să vină în sprijinul cetăţenilor şi al economiei, astfel încât să putem contribui la păstrarea locurilor de muncă şi la desfăşurarea activităţilor economice în condiţii de competitivitate. Astfel, pentru energie, nimeni nu va plăti mai mult de 0,8 bani pe kilowatt/oră energie electrică şi 0,31 bani pentru kilowatt/oră la gaze naturale, indiferent de consum", a explicat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei. Citește și: EXCLUSIV Afacerea „Piranha 5”, girată de generalul Nicolae Ciucă, clasată de DNA. Documente Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a afirmat că dacă Ministerul Justiţiei acordă aviz favorabil proiectului de ordonanţă privind reglementări în domeniul energiei, actul normativ va fi adoptat în şedinţa de guvern de marţi. Guvernul stabilește prețul pentru electricitate și gaze "Există o discuţie despre ce se întâmplă după ce expiră această ordonanţă, dacă vom merge cu o reglementare pentru şase luni de zile sau mergem pentru un an de zile, variante care vor trebui discutate toate cu Comisia Europeană. Şi atunci am propus că poate extindem această plafonare de preţuri şi compensare. Deci, ordonanţa pe care o va da astăzi Guvernul să fie extinsă până în vară. Bineînţeles, sunt decizii pe care trebuie să le ia Guvernul, dar îi voi propune premierului, dacă nu avem timp sau nu avem de la Comisie o decizie. (...) Ordonanţa să se prelungească până în vară, depinde de ce se întâmplă şi cu ce vrem să facem de la 1 aprilie. Sunt discuţii, dar privitor la ordonanţa care va fi dată, va fi dată azi. Ştiu că este CES şi apoi intră în şedinţă", a declarat Cîţu, marţi, la Senat. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”El a precizat că nimeni din PNL nu se opune ca facturile la energie să fie compensate şi pe luna ianuarie, "dar problema se pune dacă poţi să faci ceva retroactiv"."În funcţie de avizul de la Ministerul Justiţiei, dar noi (n.r. - PNL) susţinem. Am fost de acord întotdeauna. Să lăsăm Ministerul Justiţiei să se pronunţe pe acest proiect de ordonanţă; dacă este constituţională, cu siguranţă va fi adoptată astăzi în şedinţă de guvern", a adăugat Cîţu.Liderul PNL a arătat că trebuie discutat un plan de investiţii care să asigure securitatea energetică a României până în 2026.

Rusia ar putea transforma gazul într-o armă Foto: en.kremlin.ru
Internațional

Rusia ar putea transforma gazul într-o armă

Rusia ar putea transforma gazul pe care-l exportă în vestul Europei într-o armă, se tem liderii politici din NATO. Dacă Putin va invada Ucraina, iar statele din NATO și UE vor impune Rusiei sancțiuni economice, Gazprom ar putea limita livrările de gaze. Prețurile la energie, deja la un nivel record, vor crește din nou. Rusia ar putea transforma gazul într-o armă Germania este una din țările cele mai dependente de importurile de gaze din Rusia. Se estimează că în 2021 circa 50-75% din importurile de gaze proveneau din Rusia. În Germania, capacitatea de stocare a gazelor este cea mai mare din UE, dar Gazprom deține multe din aceste instalații. „Nord Stream 2, odată pus în funcțiune, ar crește dependența energetică a Germaniei de Rusia și ar permite Kremlinului să rupă coeziunea economică a Europei”, a explicat Constanze Stelzenmüller, expert în securitate europeană, într-o analiză pentru Brookins Institute. Cu toate acestea, liderii social-democrați din Germania, aflați la guvernare, se opun adoptării de sancțiuni care să vizeze Nord Stream 2. Wall Street Journal scrie că această situație se datorează deciziei Germaniei de a renunța atât la energia nucleară, din 20222, cât și la cea pe bază de cărbune, din 2030. Publicația explică faptul că vulnerabilitatea Germaniei limitează opțiunile Europei în criza din Ucraina. România, la mâna Gazprom În ceea ce privește România, importurile de la Gazprom au atins, în primele zece luni din 2021, suma de 700 de milioane de dolari, dublu față de anul trecut. Și prețurile au explodat, potrivit datelor ANRE: în octombrie 2020, România plătea 177 USD pentru mia de metri cubi de gaz rusesc august 2021, 214 USDseptembrie 2021, 324 USDoctombrie 2021, 612 USD pentru mia de metri cubi Până acum, România nu a reușit să extragă din rezervele deținute în Marea Neagră nici un metru cub de gaz. Citește și: Iohannis, nici un cuvânt despre criza facturilor, din octombrie SUA cere ajutor din Qatar pentru UE În aceste condiții, Statele Unite discută cu aliații din Golful Persic să crească livrările de gaze lichefiate către Europa. Preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să poarte discuţii cu emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, la Washington în această lună. În acest moment, cea mai mare parte a gazelor lichefiate pe care le exportă Qatar-ul pleacă spre Asia. Însă, de exemplu, Germania nu are nici un terminal pentru importul de gaze lichefiate. Dacă Rusia închide robinetul gazelor spre Europa, administrația Biden nu va avea o contramăsură. Europa va resimți imediat efectul, prin creșterea prețului energiei și prin epuizarea stocurilor, în mijlocul iernii, scrie Reuters. În primele douăzeci de zile din ianuarie, UE a primit gaze din SUA de cinci ori mai mari decât livrările din Rusia, scrie tradingeconomics.com. În ultimele zile, intrările de gaze de la terminalele GNL din Europa au depășit 400 de milioane de metri cubi pe zi, de 2,5 ori mai mult decât media pentru mijlocul lunii ianuarie în ultimii cinci ani, arată anticorupție.md. Stocurile de GNL din rezervoarele europene de stocare sunt de asemenea destul de mari pentru mijlocul lui ianuarie. Ele sunt cu 41% mai mari decât anul trecut și cu 26% mai mari decât media pentru datele curente din ultimii cinci ani.

Germania nu vrea centrale nucleare "verzi", potrivit cabinetului Scholz (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania nu vrea centrale nucleare "verzi"

Germania nu vrea centrale nucleare "verzi". Guvernul cancelarului Olaf Scholz şi-a exprimat obiecţiile faţă de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale. Este vorba de cele nucleare şi de o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale. Miniştrii economiei şi mediului germani au trimis în acest sens o scrisoare Comisiei Europene. Germania nu vrea centrale nucleare "verzi" "Ca guvern federal, am respins clar încă o dată includerea energiei nucleare. Este riscant şi costisitor", au subliniat într-o declaraţie comună vicecancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck şi ministrul mediului Steffi Lemke, ambii fiind membri ai Verzilor. În scrisoarea adresată Bruxelles-ului şi publicată de Ministerul Economiei pe website-ul său, guvernul german atrage atenţia asupra lipsei cerinţelor de siguranţă cu privire la centralele nucleare. Potrivit propunerii Comisiei Europene, investiţiile în centrale nucleare ar urma să fie considerate "verzi. Dacă folosesc cele mai recente standarde tehnologice şi sunt însoţite de un plan concret de eliminare a deşeurilor radioactive. Obiectivul este de a orienta astfel investiţiile private către activităţile care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Propunerea executivului UE prevede că și producţia de energie pe bază de gaze va fi considerată verde. Dar numai dacă are caracter de tranziţie către energia curată. Gazele naturale generează emisii cu 50% mai mici faţă de cărbune. Pro și contra "înverzirii" Includerea sectorului nuclear în activităţile ce vor putea beneficia de finanţare este contestată de unele state membre ale UE. Printre acestea, Germania şi Austria, care sunt de părere că pe termen lung riscurile radioactivităţii sunt mai mari decât lipsa emisiilor de CO2 pe termen scurt. Iniţiativa este în schimb susţinută de Franţa şi de numeroase state central şi est-europene. Acestea atrag atenţia că energiile regenerabile (eoliană, solară) au o producţie intermitentă şi nu vor putea satisface singure nevoile de electricitate. După publicarea variantei finale a Comisiei Europene, care trebuie să aibă loc până la 31 ianuarie, Parlamentul European va trebui să se pronunţe. Termenul este de patru luni, cu posibilitatea de a o respinge prin vot cu majoritate simplă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră