joi 10 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: g7

16 articole
Internațional

Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia

Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a anunţat sâmbătă că Roma va găzdui pentru prima dată o reuniune a miniştrilor apărării din G7, fără a preciza data. Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia "Nu a existat niciodată un G7 pe apărare, va fi unul pentru prima dată în acest an în Italia, pentru că mi-am dorit cu tărie un G7 care să se ocupe de apărare", a declarat Crosetto la Praga, în cadrul reuniunii Forumului GLOBSEC, o întâlnire dedicată, printre altele, apărării şi politicii externe europene, conform unui comunicat al ministerului său. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Mi se pare absurd ca G7 să se ocupă de turism (...), dar să nu se ocupe niciodată de apărare", a explicat ministrul. Italia prezidează în acest an G7, grupul celor mai bogate ţări care include, pe lângă peninsulă, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite. Un post de comisar pentru apărare Crosetto a susţinut, de asemenea, decizia preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunţată cu o zi înainte la Praga, de a crea postul de comisar pentru apărare. "Este o alegere foarte corectă, Europa nu a fost niciodată implicată în apărare, nu există nici măcar o comisie de apărare a UE", a spus Crosetto. "Alegerea Ursulei von der Leyen indică o nouă cale pentru Europa, care a început în urma invaziei ruse în Ucraina", a adăugat el. "Am crezut că este suficient să fim prieteni cu Statele Unite şi că acest lucru ne garantează viitorul şi că putem fi liniştiţi şi să trăim în siguranţă, cu costuri zero", a continuat ministrul italian. "Am descoperit că nu se întâmplă asta, că trebuie să investim în securitate, că forţele noastre armate, cele ale tuturor ţărilor europene, nu sunt pregătite să sufere şocul unui război, pentru că au fost construite pentru a participa, cel mult, la câteva misiuni internaţionale", a conchis Crosetto.

Posibilă reuniune G7, anunțată în Italia (sursa: Facebook/Guido Crosetto)
Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei (sursa: X/G7 Italy)
Internațional

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei. Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA. Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei "Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, care a cerut AFP să rămână anonim. Citește și: ANALIZĂ Mircea Geoană, pe cale de a fi recuperat de PSD: ce îl apropie și ce îl desparte pe secretarul general adjunct al NATO de fostul său partid Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ trei miliarde de euro pe an. "Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american. 300 de miliarde de euro ale Rusiei, blocate Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii. Statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Confiscarea activelor rusești, aproape imposibilă Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică. De altfel, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunţului oficialului american citat mai sus, că încercările Occidentului de a-şi însuşi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate sunt ilegale şi vor conduce la un răspuns dureros din partea Moscovei.

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că summit-ul liderilor NATO de la Vilnius a fost un "succes" pentru ţara sa şi a salutat declaraţia semnată cu G7 pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius "Rezultatul summitului NATO de la Vilnius este un succes de care Ucraina avea nevoie şi care are o mare semnificaţie", a declarat Zelenski, aflat pe scenă alături de liderii Grupului celor Şapte, în marja summitului NATO care se încheie astăzi la Vilnius, după două zile de reuniuni. Zelenski a mulţumit tuturor liderilor G7 pentru sprijinul "foarte concret" acordat Ucrainei. Preşedintele ucrainean a arătat că declaraţia G7 oferă "garanţii de securitate" Ucrainei, însă textul menţionează doar "angajamente de securitate" în mai multe domenii, precum livrările de arme, pregătirea forţelor armate şi schimbul de informaţii la nivelul serviciilor. Dar textul G7 rămâne departe de orice angajament care ar putea semăna cu articolul 5 al Alianţei, principiul conform căruia un atac asupra unui membru NATO reprezintă un atac asupra întregii organizaţii. În general, în ciuda declaraţiilor pozitive ale lui Zelenski, NATO nu a oferit ceea ce liderul ucrainean îşi dorea cel mai mult: o declaraţie care să stabilească un parcurs clar şi cu date concrete pentru aderarea Ucrainei la organizaţia militară. "Viitorul Ucrainei este în NATO" Într-o declaraţie emisă marţi, NATO s-a limitat la a afirma că "viitorul Ucrainei este în NATO", nu a definit un calendar de aderare şi a precizat că Kievul trebuie să îndeplinească o serie de "condiţii" pentru aderare, cum ar fi reformele în materie democratică şi militară. Înainte să fie făcut public acest comunicat, Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea pe Twitter şi a considerat "absurdă" lipsa unui calendar clar pentru aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Zelenski a reuşit să obţină undă verde pentru mai multe măsuri de apropiere a Ucrainei de Alianţă, printre care şi crearea Consiliului NATO-Ucraina, noul forum care ridică relaţiile politice dintre cele două părţi. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? În plus, mai multe ţări au anunţat acordarea de asistenţă militară suplimentară Kievului. Marea Britanie şi Australia s-au angajat astăzi să trimită mai multe tancuri de luptă, în timp ce, marţi, Germania a promis un ajutor militar de 770 de milioane de euro, Norvegia a anunţat 220 de milioane de euro, iar Franţa a declarat că va trimite rachete Scalp la Kiev. Coaliţia condusă de Danemarca şi Olanda a anunţat, de asemenea, că va începe în august să antreneze piloţi ucraineni pentru manevrarea avioanelor de luptă F-16 fabricate în SUA.

Emisii de CO2 rutiere, la jumătate, a decis G7 (sursa: pexels.com/Nöel Puebla)
Mediu

Emisii de CO2 rutiere, la jumătate

Emisii de CO2 rutiere, la jumătate. Miniştrii Energiei şi Mediului din G7 au stabilit duminică obiectivul de a reduce emisiile de C02 ale autovehiculelor cu cel puţin 50 % până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2000. Emisii de CO2 rutiere, la jumătate Ţările din Grupul celor 7 şi-au stabilit această ţintă concretă printr-o Declaraţie comună adoptată duminică, la finalul reuniunii de două zile ce s-a desfăşurat la Sapporo (nordul Japoniei), şi care s-a axat pe accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Concret, miniştrii au semnalat "oportunitatea colectivă de a reduce cu cel puţin 50% emisiile parcului auto din G7 până în 2035 sau înainte de această dată, comparativ cu nivelul din 2000, ca punct intermediar pentru a ajunge la emisii nete zero şi pentru a "măsura progresul" eforturilor de decarbonizare şi electrificare a sectorului auto. Măsura se încadrează în obiectivul global de a ajunge la emisii nete zero în sectorul auto până în 2050, ceea ce va necesita acţiuni cheie în industria din toate ţările, incluzând măsuri deja aplicate de către membrii G7 pentru a reuşi ca 100% din vânzările de noi autovehicule de pasageri să fie de modele electrice, până în 2035. Vehicule electrice, stații de încărcare Pentru a atinge acest obiectiv, ţările membre s-au angajat că coopereze în privinţa dezvoltării infrastructurii de producere a autovehiculele electrice, precum şi a sistemelor de încărcare, în plus faţă de sprijinul pentru combustibili neutri la emisii, conform declaraţiei comune. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Alte măsuri menţionate sunt eforturile "pentru armonizarea activităţilor care să garanteze furnizarea de materiale pentru baterii" şi pentru a sprijini reciclarea acestor dispozitive. Cu scopul de a promova utilizarea hidrogenului drept energie curată, "se vor evalua dezvoltările de tehnologii precum vehiculele cu celulă de combustibili, vehiculele hibride şi combustibilii cu emisii scăzute sau fără emisii de CO2, inclusiv biocombustibilii şi combustibilii sintetici", adaugă Declaraţia.

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean. După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, transmite marţi dpa. Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod. Wagner a dat tonul Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin - un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin - recruta încă din vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni. Vajnîie Istori susţine că generalii din armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfârşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită "Furtuna", şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă. G7 sprijină Ucraina cât e nevoie G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP. Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul. "Crimă de război" Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței "Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război", au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7 Foto: Twitter
Eveniment

Putin răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7

Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7: „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu”. Acum câteva zile, lideri G7, reuniți în Bavaraia, au ironizat aparițiile la bustul gol ale lui Putin. Duminică, la summitul G7, premierul britanic Boris Johnson le-a propus colegilor săi să își scoată sacourile: „Ne dezbrăcăm? Trebuie să arătăm că suntem mai duri decât Putin”. ⚡️Participants of the G7 summit joked about the photo of Putin with a naked torso on horseback.Boris Johnson invited G7 leaders to strip to the waist, while Canadian Prime Minister Justin Trudeau went even further and offered to saddle their horses. pic.twitter.com/Cs15uSHQaU— Flash (@Flash43191300) June 26, 2022 În discuție a intervenit premierul canadian Justin Trudeau, care a propus oficialilor să se plimbe „călare la pieptul gol”, amintind de fotografiile devenite celebre cu liderul rus. Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7 „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu, însă cred că ar fi fost o imagine oribilă, oricum. Însă amintindu-ne de cuvintele lui Pușkin (…): „Poți fi om de treabă și să te gândești la aspectul unghiilor”. De aceea, eu, evident sunt de acord: într-un om totul trebuie să fie în armonie: și sufletul și corpul. Însă pentru asta, trebuie de renunțat la excesul de alcool, la alte vicii, de făcut sport”, a răspuns Putin la întrebarea unui jurnalist, citat de newsmaker.md. ❗️Putin responded to the G7 leaders for their jokes about “Putin with a naked chest” and advised them to work on themselves“ I don’t know how they wanted to undress, from the waist up, below the waist. I think it would be a disgusting sight.— Dagny Taggart (@DagnyTaggart369) June 29, 2022 Liderul de la Kremlin i-a răspuns și lui Boris Johnson, care a susținut că, dacă Putin ar fi fost femeie, agresiunea asupra Ucrainei nu ar mai fi avut loc. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Vreau să reamintesc evenimentele din istoria recentă, când Margaret Thatcher a decis să înceapă acțiunile militare împotriva Argentinei pentru insulele Falkland. Iată că o femeie a decis să înceapă acțiuni militare. Unde sunt insulele Falkland și unde e Marea Britanie. Și a fost o decizie dictată de nimic altceva decât de ambiții imperiale, confirmarea statutului imperial”, a afirmat Putin.

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală (sursa: dw.com)
Internațional

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală. Liderii G7 anunță marți o finanțare de până la cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală, în cel mai recent efort de a contracara efectele globale ale invaziei președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. Mai mult de jumătate din fonduri vor veni din partea Statelor Unite. Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală Ca parte a anunțului de marți, administrația Biden alocă 2,76 miliarde de dolari pentru finanțare "pentru a sprijini eforturile în peste 47 de țări și organizații regionale". Aceasta va include două miliarde de dolari în ajutor umanitar direct și 760 de milioane de dolari "pentru asistență alimentară sustenabilă, pe termen scurt și mediu, pentru a contribui la creșterea rezilienței și productivității sistemelor alimentare din întreaga lume, în special în regiunile vulnerabile", a declarat marți un oficial de rang înalt al administrației pentru reporteri. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Invazia Rusiei împinge milioane de oameni în sărăcie Potrivit estimărilor Casei Albe, invazia Rusiei în Ucraina și distrugerea ulterioară a echipamentelor agricole și blocarea transporturilor de cereale vor împinge până la 40 de milioane de oameni în sărăcie în 2022. "Evident, acțiunile lui Putin au fost în centrul și lucrul de la care se poate trage o linie directă către toate vulnerabilitățile pe care le vedem în întreaga lume în ceea ce privește securitatea alimentară - acțiunile sale au sugrumat producția alimentară și agricolă, folosind alimentele ca armă de război", a declarat oficialul, potrivit CNN. Angajamentul SUA va proveni din cel de-al doilea pachet de asistență suplimentară pentru Ucraina, adoptat luna trecută de legislatori, și se așteaptă ca acesta să fie alocat și livrat până la sfârșitul anului fiscal.

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7. Rusia a vizat capitala ucraineană Kiev cu o serie de atacuri cu rachete duminică, în timp ce liderii națiunilor G7 se întâlneau în Germania pentru prima zi a summitului lor anual. O persoană a murit și cel puțin șase au fost rănite în urma unui atac cu rachete rusești care a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Viceprimarul orașului, Volodymyr Bondarenko, a declarat că patru dintre răniți au fost internați în spital, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă. Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 Bondarenko a mai spus că o grădiniță a fost lovită în atacul cu rachete, dar nimeni nu a fost rănit, iar o înregistrare video a Ministerului ucrainean de Interne a arătat o pâlnie mare de rachete în curtea grădiniței. Printre persoanele rănite din blocul rezidențial se numără și o fetiță de 7 ani, a spus el. Mama ei, o femeie în vârstă de 35 de ani pe nume Katerina, a fost salvată din dărâmături și urcată într-o ambulanță. Ea este cetățean al Rusiei, dar locuia de mult timp în Kiev. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Nu este nimic mai rău decât să pierzi persoane dragi. De ce merităm asta?", a spus ea. O coloană uriașă de fum continua să iasă din clădire la două ore după atac, în timp ce aproape toate ferestrele de la ultimul etaj au fost aruncate în aer, iar solul era acoperit de resturi și metal răsucit. https://twitter.com/realzaidzayn/status/1541065452004093953 Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat că au fost folosite "bombardiere strategice" pentru a lovi capitala, fiind lansate "patru sau șase rachete". El a adăugat că, sâmbătă, Rusia a folosit pentru prima dată bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu22M3 din spațiul aerian al Belarusului într-un atac aerian ucrainean, potrivit CNN. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe Telegram că au avut loc mai multe explozii în cartierul Shevchenkivskyi din oraș și că au fost lansate operațiuni de căutare și salvare după ce un incendiu a izbucnit când o clădire rezidențială a fost lovită de o rachetă. Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)

G7 va pune presiune pe Rusia (sursa: northafricapost.com)
Internațional

G7 va pune presiune pe Rusia

G7 va pune presiune pe Rusia. Summitul G7, care va avea loc la sfârşitul săptămânii în Germania, va elabora un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi a arăta sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina, a declarat miercuri un înalt oficial de la Casa Albă, relatează AFP. El nu a dat însă detalii cu privire la aceste măsuri, după ce Occidentul a multiplicat deja anunţurile de sancţiuni împotriva regimului lui Vladimir Putin. G7 va pune presiune pe Rusia Aceeaşi sursă a indicat, de asemenea, că subiectul energiei, al cărei cost explodează în lume, se va afla în centrul discuţiilor dintre liderii Statelor Unite, Germaniei, Franţei, Canadei, Italiei, Japoniei şi Regatului la acest summit. Cei şapte şefi de stat şi de guvern văd un set de provocări comune în ceea ce priveşte costul vieţii pentru populaţiile lor şi mai mult în lume, în special în ceea ce priveşte energia şi hrana, a menţionat responsabilul american sub rezerva anonimatului. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor El s-a adresat în cadrul unei conferinţe de presă dedicată participării preşedintelui american Joe Biden la acest summit G7 precum şi la un summit NATO care va avea loc în Spania. Casa Albă a subliniat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa prin videoconferinţă la aceste două reuniuni la nivel înalt. În ceea ce priveşte NATO, un înalt responsabil al executivului american a insistat că alianţa de apărare occidentală va prezenta la Madrid un nou "concept strategic" care "va menţiona provocările lansate de China. "Va fi pentru prima dată", a indicat sursa citată. Beijingul va fi, de asemenea, în vizorul G7, care va analiza practicile Chinei considerate încă "mai agresive" în chestiuni economice şi comerciale. Casa Albă a menţionat, de asemenea, lansarea, în cursul G7, al unui "parteneriat în infrastructuri" pentru ţările mai puţin dezvoltate, care ar trebui să fie un răspuns la investiţiile masive chineze în întreaga lume. Membrii G7 au invitat, de asemenea, Argentina, India, Indonezia, Senegal şi Africa de Sud să se alăture summitului din Spania. În ceea ce priveşte apărarea, responsabilul de la Casa Albă nu a indicat dacă Joe Biden va profita de reuniunea NATO pentru a avea o întrevedere cu omologul său turc Recep Tayipp Erdogan, care ameninţă că va bloca aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţă, potrivit Agerpres. Cu toate acestea, Statele Unite rămân "optimiste" cu privire la posibilitatea de a ajunge la un consens cu Ankara.

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7(sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară pe Twitter că a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârşitul acestei luni în sudul Germaniei şi, respectiv, la Madrid, transmite dpa. Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7 Preşedintele Zelenski a scris că a "acceptat cu recunoştinţă invitaţia" cancelarului german Olaf Scholz, care îi va găzdui pe liderii G7 la castelul Elmau din Bavaria în perioada 26-28 iunie, precum şi invitaţia secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la summitul care va avea loc în capitala Spaniei în perioada 29 iunie - 30 iunie. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Şeful statului ucrainean nu a precizat dacă va participa personal la aceste reuniuni la nivel înalt sau se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, aşa cum a mai procedat anterior. Secretarul general al NATO anunţase miercuri că preşedintele Ucrainei este invitat să ia parte la summitul Alianţei. El a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru armata Ucrainei, care să o ajute să treacă de la echipamentele din epoca sovietică la armele moderne. Volodimir Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin intermediul unei legături video la ultimul summit care a avut loc în luna martie, la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear. Moscova va lua măsuri de precauţie corespunzătoare dacă NATO desfăşoară forţe şi infrastructuri nucleare mai aproape de frontierele Rusiei, a declarat sâmbătă viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko. Putin, tot mai disperat, amenință nuclear Agenţiile de presă ruse, preluate de Reuters, citează avertismentul lui Gruşko: "Va fi necesar să reacţionăm (...) luând măsuri de precauţie adecvate care să asigure viabilitatea descurajării". Oficialul a susţinut că Rusia nu are intenţii ostile faţă de Finlanda şi Suedia şi nu consideră că există motive "reale" pentru aderarea acestor ţări la NATO. El a reluat şi declaraţia anterioară a Kremlinului, conform căreia reacţia Rusiei la o eventuală extindere a NATO va depinde de apropierea forţelor militare aliate şi de infrastructurile desfăşurat. Reuters arată că intenţia Finlandei de a adera la NATO, anunţată joi, şi probabilitatea ca Suedia să facă acelaşi pas ar extinde Alianţa Nord-Atlantică - exact ceea ce preşedintele rus Vladimir Putin a încercat să împiedice, prin invadarea Ucrainei. Președintele Finlandei l-a sunat pe Putin Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, l-a sunat sâmbătă pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre iminenta candidatură a ţării nordice la NATO, a anunţat Helsinki, conform France Presse. "Conversaţia a fost directă şi la obiect şi a decurs fără probleme. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă", a declarat şeful statului finlandez într-un comunicat al preşedinţiei. Citește și: Palatul de un miliard de dolari și un yacht de peste 600 de milioane de euro ale lui Putin, vizate de sancțiuni britanice Ţara nordică "doreşte să se ocupe de probleme practice legate de faptul că este o ţară vecină a Rusiei într-un mod adecvat şi profesionist", a dat asigurări Helsinki. Preşedintele şi premierul Finlandei, Sanna Marin, au anunţat joi că se vor alătura "fără întârziere" alianţei militare conduse de SUA, un anunţ al candidaturii fiind aşteptat duminică. Mesajul către Kremlin: a extins NATO Se aşteaptă ca şi Suedia să îşi anunţe cererea de aderare la NATO în zilele următoare. Potrivit Helsinki, Sauli Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin că cererile Moscovei, de la sfârşitul lui 2021, de îngheţare a extinderii NATO şi apoi invazia Ucrainei la sfârşitul lui februarie au schimbat "fundamental mediul de securitate al Finlandei". Miercuri, preşedintele finlandez a declarat că Moscova este responsabilă pentru proiectul de aderare a ţării sale, istoric nealiniată. Preşedintele şi premierul Finlandei urmează să oficializeze duminică decizia ţării de a adera la NATO, o reuniune parlamentară fiind programată pentru luni. Putin califică aderarea Finlandei drept o "greșeală" Sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o "greşeală", a declarat sâmbătă preşedintele rus, Vladimir Putin, în conversaţia telefonică cu omologul său finlandez Sauli Niinisto, potrivit unui comunicat al Kremlinului. "Vladimir Putin a subliniat că încetarea politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, deoarece nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei", se arată în comunicat. "O astfel de schimbare în orientarea politică a ţării poate avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze, care s-au dezvoltat de ani de zile în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării între parteneri, fiind reciproc avantajoase", se arată în comunicatul Kremlinului. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situaţia din Ucraina, unde Rusia duce o ofensivă din 24 februarie, Putin informându-l pe omologul său finlandez despre "stadiul discuţiilor ruso-ucrainene, practic suspendate de Kiev, care nu manifestă niciun interes pentru un dialog constructiv şi serios", potrivit aceleiaşi surse. G7 promite să continue să sprijine Ucraina Miniştrii de externe din G7, grupul celor mai industrializate economii ale lumii, cer continuarea presiunilor economice asupra Rusiei, prin izolarea pe plan internaţional, înarmarea Ucrainei şi sunt împotriva recunoaşterii frontierelor impuse prin forţă de ruşi, transmit agenţiile internaţionale de presă. Reuniţi la Wangels, în landul Schleswig-Holstein din nordul Germaniei, şefii diplomaţiilor din G7 au adoptat sâmbătă o declaraţie în care arată: "Nu vom recunoaşte niciodată frontierele pe care Rusia a încercat să le schimbe prin intervenţia sa militară" în Ucraina. "Ne reafirmăm hotărârea de a duce mai departe presiunile economice şi politice asupra Rusiei, continuând să acţionăm uniţi", au mai comunicat miniştrii în document. "Vom continua asistenţa militară şi de apărare în curs pentru Ucraina atâta timp cât este necesar", s-au angajat înalţii oficiali. Apel la Belarus să-și respecte angajamentele internaționale Consemnând că atacul Rusiei împotriva Ucrainei a fost neprovocat şi că ucrainenii sunt în legitimă apărare, ei au cerut Chinei să nu sprijine Rusia prin subminarea sancţiunilor economice internaţionale. Totodată, ei au făcut un nou apel la Belarus "să înceteze facilitarea intervenţiei Rusiei şi să îşi respecte angajamentele internaţionale". Miniştrii de externe doresc accelerarea eforturilor de eliminare a dependenţei de energia din Rusia. G7 mai cere ca Rusia să înceteze blocada împotriva exporturilor ucrainene de cereale, pentru a evita o criză umanitară majoră. Reprezentanţii grupului au arătat că războiul a înrăutăţit perspectivele economice mondiale, provocând creşterea preţurilor energiei, combustibililor şi alimentelor, care afectează populaţiile cele mai vulnerabile.

Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Eveniment

Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc

Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc. Ţările G7, care l-au acuzat duminică pe Vladimir Putin că a acoperit "de ruşine" Rusia cu acţiunile sale în Ucraina, s-au angajat să renunţe la petrolul rusesc, dar fără a oferi un calendar precis, comentează AFP. "G7 în întregime s-a angajat astăzi să interzică sau să elimine treptat importurile de petrol rusesc", a anunţat Casa Albă duminică într-un comunicat. Țările G7, gata să renunțe la petrolul rusesc Această decizie "va da o lovitură arterei principale care irigă economia lui (Vladimir) Putin şi îl va priva de veniturile de care are nevoie pentru a-şi finanţa războiul" împotriva Ucrainei, a afirmat executivul american. Această renunţare se va face "într-o manieră adecvată şi raţională", au scris şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din G7 în comunicatul lor final care nu precizează, însă, ce angajamente şi-a asumat exact fiecare dintre ei, respectiv Germania (care deţine preşedinţia în acest an), Canada, Statele Unite, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova G7 a ţinut duminică, prin videoconferinţă, a treia reuniune din acest an, cu participarea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. A durat puţin peste o oră, potrivit americanilor, potrivit Agerpres. În timp ce Vladimir Putin se pregăteşte să sărbătorească luni cu mare fast victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, acţiunile sale din Ucraina "acoperă de ruşine Rusia şi sacrificiile istorice ale poporului său", au subliniat ţările din G7 în comunicatul lor. Şefii de stat şi de guvern i-au reafirmat preşedintelui Ucrainei "angajamentul lor de a lua noi măsuri pentru a ajuta Ucraina să-şi asigure un viitor liber şi democratic", precum şi pentru "a se apăra şi a respinge viitoare acte de agresiune". Occidentalii au dat dovadă până în prezent de o coordonare foarte strânsă în anunţurile lor privind sancţiunile împotriva Rusiei, dar nu se mişcă în acelaşi ritm când este vorba de petrolul şi gazele ruseşti. SUA a interzis importul de petrol din cărbune din Rusia Statele Unite, care nu erau un mare consumator al acestora, au interzis deja importul de hidrocarburi ruseşti. Statele membre ale Uniunii Europene, aflate sub presiunea de a se alătura mişcării, dar mult mai dependente de Rusia, au continuat duminică să poarte negocieri dificile pentru a introduce un embargo asupra petrolului rusesc. Proiectul este frânat de mai multe state membre, în special de Ungaria. La rândul său, Washingtonul a anunţat duminică, într-un comunicat al Casei Albe, o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, în jurul a două axe majore: media şi accesul companiilor şi marilor averi ruseşti la servicii de consultanţă şi de contabilitate, pentru care americanii şi britanicii sunt cei mai mari specialişti ai lumii. Statele Unite vor sancţiona canalele de televiziune Pervîi Kanal, Russia-1 şi NTV. Companiilor americane li se va interzice să le finanţeze prin publicitate sau să le vândă echipamente. "Nicio companie americană nu trebuie să participe la finanţarea propagandei ruseşti", a spus un înalt responsabil al Casei Albe, sub protecţia anonimatului, subliniind că aceste media sunt controlate direct sau indirect de Kremlin. O altă linie de atac a Washingtonului: interzicerea prestării de "servicii de audit, management, consultanţă, marketing, a tuturor serviciilor folosite pentru a face să funcţioneze companiile multinaţionale, dar şi potenţial pentru a eluda sancţiunile sau a disimula averi obţinute incorect", a spus aceeaşi sursă. Aceasta a subliniat că, în timp ce europenii au avut cele mai strânse legături industriale cu Rusia, SUA şi Regatul Unit, pe de altă parte, au dominat universul serviciilor, în special prin "Big Four", cei patru giganţi mondiali ai auditului şi consultanţei: Deloitte, EY, KPMG şi PwC. În comunicatul său, G7 s-a declarat în întregime hotărât "să interzică sau să prevină furnizarea de servicii cheie" Rusiei, pentru a-i consolida "izolarea". De asemenea, occidentalii au promis că vor "continua să acţioneze împotriva băncilor ruse conectate la economia mondială", "continua să lupte împotriva încercărilor regimului rus de a-şi răspândi propaganda" şi vor îşi înăspri "campania împotriva elitelor (ruse) şi familiilor acestora".

Noi sancțiuni împotriva Rusiei(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Biden va discuta săptămâna aceasta cu liderii G7 despre noi sancțiuni împotriva Rusiei

Noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat miercuri că va discuta cu alți lideri din Grupul celor șapte economii avansate în această săptămână despre posibile sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei din cauza războiului său continuu și tot mai intens din Ucraina. Noi sancțiuni împotriva Rusiei Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că Statele Unite se află în discuții constante cu partenerii săi cu privire la sancțiuni suplimentare și că ar putea lua "măsuri suplimentare" pentru a exercita presiuni asupra Moscovei. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii La o conferință organizată de Wall Street Journal, Yellen a subliniat că este posibil să se ia măsuri suplimentare "dacă Rusia continuă acest război împotriva Ucrainei". Biden a declarat reporterilor: "Suntem întotdeauna deschiși la sancțiuni suplimentare" atunci când a fost întrebat despre planurile SUA după ce Uniunea Europeană a propus cele mai dure sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, inclusiv un embargo petrolier eșalonat. "Voi vorbi cu membrii G7 în această săptămână despre ceea ce vom face sau nu vom face", a adăugat Biden. Casa Albă a refuzat să precizeze când va vorbi Biden cu liderii celorlalte țări din G7 - Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia, Canada și Italia. Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a refuzat să numească orice oligarhi potențiali care ar putea fi adăugați pe lista de sancțiuni americane, dar a declarat că Statele Unite continuă să își analizeze opțiunile. "Aș spune că nimeni nu este la adăpost de sancțiunile noastre", a spus ea.

Țările G7 refuză să plătească gazul rusesc cu ruble spune Robert Habeck Foto: news.ro
Internațional

G7 refuză să plătească gazul cu ruble

Țările G7 refuză să plătească gazul rusesc cu ruble, așa cum a cerut președintele Rusiei, Vladimir Putin. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că, în cazul în care țările europene nu se vor conforma, Moscova ar putea sista furnizarea de gaz. Țările G7 refuză să plătească gazul cu ruble ”Toţi miniştrii (Economiei din statele membre) G7 au căzut de acord asupra faptului că este vorba despre o încălcare unilaterală clară a contractelor actuale (...), ceea ce înseamnă că o plată în ruble nu este acceptabilă”, a anunţat ministrul german al Economiei Robert Habeck la finalul unei reuniuni virtuale a omologilor săi din G7. ”Cred că trebuie să interpretăm această cerere ca pe faptul că (preşedintele rus Vladimir) Putin este cu spatele la zid”, a apreciat Habeck, citat de news.ro. Vladimir Putin anunţa săptămâna trecută că Rusia nu va mai accepta plăţi în dolari sau în euro ale livrărilor de gaze naturale ruseşti către Uniunea Europeană (UE) şi dădea autorităţilor ruse un termen de o săptămână să elaboreze un nou sistem de plată în ruble. ”Cerem întreprinderilor vizate să nu răspundă cererii lui Putin”, a mai declarat Robert Habeck, care a catalogat Rusia drept un ”furnizor nefiabil”. Prin această cerere, ”tentativa lui Putin de a ne diviza este evidentă”, a apreciat ministrul german, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia G7 - din care fac parte Canada, Franţa Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite. După acest anunț, secretarul de presă al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că, în cazul în care țările europene vor refuza să plătească în ruble pentru gaz, „atunci la sigur nu se va livra gratis”. De asemenea, oficialul rus a admis că Rusia ar putea începe să vândă petrol în Asia de sud-vest, dacă Europa va renunța la materia primă rusească. Citește și: Miliardar maghiar laudă Oradea după ce poliția locală i-a ridicat BMW-ul

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră