sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri UE

11 articole
Politică

România va fi pedepsită dur

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar, susține fostul premier PNL Florin Cîțu. „Pe 1 septembrie o să venim şi o să prezentăm, nu se măreşte TVA, nu se măreşte impozitarea muncii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în iulie. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Însă Cîțu susține că planul nu a fost oficializat fiindcă presupunea măsuri extrem de dure, inclusaiv renunțarea la cota unică de impozitare. România va fi pedepsită dur „Vești proaste!!! Comisia Europeană PENALIZEAZĂ guvernul socialist de la București și aprobă DOAR 4 ani pentru reducerea deficitului bugetar (cel puțin 22 de miliarde lei pe an). Decizia CE vine după ce guvernul socialist nu a trimis un plan de reducere a deficitului bugetar. De ce nu a trimis România acest plan? Pentru că planul devine public și românii ar vedea că TOT ei urmează să plătească din 2025 dezastrul făcut de socialiști la guvernare prin: impozit progresiv, impozit mai mare pe proprietate și înghețarea pensiilor și salariilor ( o versiune neoficială este deja la comisie iar această a ajuns la investitorii care finanțează deficitul bugetar). Propunerea CE este și de tăiere a fondurilor europene pentru România. Vom vedea dacă din 2025 sau din 2026. După publicarea rectificării bugetare urmează și schimbarea perspectivei la NEGATIV de la agențiile de rating. (despre rectificare, mâine)”, a scris Cîțu pe Facebook. Stolojan cerea Guvernului să spună ce pregătește „Noi facem acest program de ajustare fiscală, de reforme și așa mai departe, pe șapte ani de acum înainte și-l trimitem la Comisia Europeană cel târziu pe 21 septembrie anul acesta, fără să știm cum va arăta reforma fiscală (…) Noi trebuie să prezentăm în septembrie acest program pe șapte ani de reducere a deficitului, fără să știm cum va arăta reforma fiscală, fără să știm cum va arăta reforma salariilor din sectorul public, la care lucrează în prezent Ministerul Muncii”, spunea și fostul premier Theodor Stolojan. Ulterior, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, afirma că planul de reducere a deficitului bugetar al României va fi transmis Comisiei Europene la 15 octombrie.

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului Foto: Guvernul României
România a atras zero euro din fondurile de coeziune (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România a atras zero euro din fondurile de coeziune

Catastrofă: România a atras, până la 30 aprilie, zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor informații, din fondurile „structurale și de coeziune” alocate în exercițiul bugetar 2021-2027, s-a atras tot avansul, de 1,4 miliarde de euro, dar, ulterior, nu s-a mai cheltuit nimic. Citește și: Piedone, cu bacalaureatul la 35 de ani, s-a dus la Târgul de Carte, la lansarea cărții lui Sebastian Burduja. „Succes. Amândoi pentru Bucureşti”, i-a urat el candidatului liberal România a atras zero euro din fondurile de coeziune Datele ministerului de Finanțe arată că Guvernul își planificase să atragă „rambursări” de 2,7 miliarde de euro în 2024, dar în primele luni n-a reușit să primească aboslut nici o rambursare. Nici în 2021 și 2022 nu s-a primit vreun euro sub formă de rambursare din fondurile structurale și de coeziune. Această catastrofă se adauă eșecului PNRR. DeFapt.ro a arătat că, în primul trimestru din 2024, Guvernul a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri” - potrivit unui document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu! Ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului.

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală Absorbția altor sume de la UE stă un pic mai bine decât PNRR, dar și acolo există un declaja imens între sumele planificate și cele atrase. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document. Nici cheltuielile cu fonduri europene nu s-au realizat conform așteptărilor Guvernului. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 44,6% din plățile programate pentru perioada analizată (...) Deși au performat comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelul programat pentru perioada analizată discrepanțe majore fiind înregistrate în cazul celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precizează ministerul de Finanțe. În schimb, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au avansat substanțial. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,6% comparativ cu trimestrul I 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023, cât și în perioada analizată precum și plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești”, se arată în document.

Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanțe a absorbit jumătate din fondurile PNRR estimate

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Foto: Facebook Florin Birta
Politică

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea

Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea, șapte pasaje rutiere inaugurate exact la finalul anului 2023, în prima zi complicată: redeschiderea școlilor. Investiția a fost de 40 de milioane de euro, iar municipalitatea a reușit să o finalizeze la 31 decembrie 2023, pentru a nu pierde finanțarea UE. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Prima parcare tip park & ride din Oradea, de sub Catedrala Ortodoxă (foto), a fost deschisă cu o zi înaintea pasajelor din imediata vecinătate. „Cu tichetul de parcare, șoferii care își vor lăsa mașinile aici vor putea circula gratis cu mijloacele de transport în comun ale OTL”, a explicat primarul Florin Birta. Cea mai mare investiție în infrastructura municipiului Oradea Din acest motiv, în oraș s-a lucrat efectiv până în ultima zi a anului trecut. Video: Facebook Florin Birta „Vor fi 3 câștiguri majore: eliminarea blocajelor în trafic în cel mai important nod rutier din interiorul orașului; circulația fluentă a tramvaielor și respectarea cadenței de circulație a acestora; piața de deasupra pasajului mare, între Catedrala Ortodoxă și Parcul 1 Decembrie, va asigura traversarea în siguranță a pietonilor dinspre centrul vechi înspre cetate”, a scris, pe Facebook, fostul primar al acestui municipiu, Ilie Bolojan, acum președinte al Consiliului Județean. Foto: Facebook Florin Birta Azi, publicația locală Bihoreanul a testat circulația în aceste pasaje, dimineața, când părinții își duc copiii la școală. „Lanțul de pasaje are și el limitele lui: este ostil celor care vor să traverseze axul principal Nufărul - Magheru. Spre exemplu, șoferii care se deplasează dinspre Calea Averescu către centru, pentru că nu mai pot încălca linia de tramvai, sunt obligați să coboare prin pasaj, să se încadreze în subteran pe banda dreaptă, de unde pot reveni la suprafață doar după colțul Parcului 1 Decembrie sau în dreptul Oradea Plaza (...) Una peste alta, ansamblul de pasaje și-a atins scopul, fluidizând circulația în Centrul Civic, dar cu riscul ca aceasta să se înfunde pe străzile din jur...”, a scris această publicație. Foto: Bihoreanul Foto:Bihoreanul Citește și: Patrioții suveraniști Lazarus și Piperea, vacanțe sfidătoare în Occidentul putred, departe de România Într-un alt articol, Bihoreanul arăta că, în jurul orei 7dimineața s-au format coloane de mașini pe mai multe artere din zona pasajelor, dar „la 10 minute după ora 8, circulaţia pe strada din faţa Facultăţii de Medicină şi a Colegiului Naţional Emanuil Gojdu era deja fluidizată. Coada de maşini s-a risipit odată cu lumina zilei...”.

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan, distribuită, probabil contra cost, de numeroase site-uri: „Bucureștiul și-a diminuat semnificativ contribuția la PIB-ul României”, susținea Asociația Investitorilor de Real Estate din România într-un articol, definit drept „analiză”. Întregul titlu al știrii era: „Analiza sectorului de construcții și tranzacții imobiliare arată că Bucureștiul și-a diminuat semnificativ contribuția la PIB-ul României, de la 37% în 2019, la 29,8% în 2022”. Citeste și: Sondajele CURS, institut controlat de soțul unei deputate PSD, arată că părerea bună a bucureștenilor în Nicușor Dan a crescut cu peste 50% într-un an Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan Analiza a fost preluată de foarte multe site-uri, precum News.ro, DCNews, Radio România Târgu Mureș, Hotnews, G4 Media (care a marcat articolul ca fiind „susținut de Asociația Investitorilor de Real Estate din România”), Gândul sau Ziarul Financiar. G4Media este printre foarte puținele publicații care au marcat articolul în așa fel încât se putea înțelege că este publicitate plătită. Articolul susținea că: „Incertitudinea și lipsa de predictibilitate generate de blocajul instituțional din Capitală au condus la o reducere semnificativă a contribuției Bucureștiului în formarea PIB, detaliate în graficele de mai jos, urmare a exodului multor companii internaționale și a scăderii masive a operațiunilor celor existente (...) Ponderea Municipiului București în formarea PIB la nivel național a scăzut în anul 2022 la 29,8%, același procent din anul 2010, comparativ cu 37% înregistrat în anul 2019”. Problema fundamentală este că această publcitate plătită conținea date false, fapt demonstrat de economistul Bogdan Glăvan, într-un articol pe site-ul Comunitatea Liberală. „Acesta nu este un advertorial: București nu se duce de râpă”, a scris Glăvan. Glăvan arată că datele privind contribuția Capitalei la PIB sunt ușor de găsit „În primul rând, informația statistică vehiculată în advertorial este un caz clasic de fake news. Pur și simplu ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este atât cât spun autorii respectivului text și nici nu scade așa cum precizează aceștia. Unde găsim datele? Mărimea PIB pentru București o găsim, de exemplu, în ultima ediție a publicației „Anuar Statistic al Municipiului București 2022”, apărută în acest an, care prezintă date pentru perioada 2015-2020. Suplimentar, date pentru anii 2021-2022 găsim grație Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză în cea mai recentă ediție din acest an a „Prognozei în profil teritorial 2022-2026”. Ambele publicații sunt disponibile la o căutare facilă pe internet pentru orice curios. PIB-ul României este la fel de ușor de căutat pe site-ul Institutului Național de Statistică. Ce arată aceste date? Că ponderea capitalei României în PIB național nu a fost niciodată 37% și nici măcar 30%. Ponderea orașului București în PIB național se învârte în jurul a 24%”, scrie Glăvan. El arată că ponderea Bucureștiului în PIB-ul țării a evoluat astfel: 2017 - 24,1%, 2018 - 21,3%, 2019 - 24,7%, 2020 - 24,8%, 2021 - 24,3%, 2022 - 24,7%. Grafică: Bogdan Glăvan Citește și: VIDEO Clip viral cu Maia Sandu: președintele Moldovei își plimbă câinele, adoptat, prin curtea Administrației Prezidențiale. Instituția, deschisă, așa că oricine poate intra în curte Noua administrație construiește cu fonduri UE „În bună măsură, proiectele de investiții ale României sunt sau ar trebui să fie finanțate din căruța de fonduri europene pe care o avem la dispoziție. Și la acest capitol, dacă privim proiectele de buget întocmite de fosta administrație Firea, respectiv de actuala administrație, observăm o diferență importantă: până în 2020 fondurile nerambursabile par că nu contau pentru fosta administrație”, mai scrie Glăvan, care amintește de ratingul foarte bun acordat Capitalei de agenția Fitch. Puteți citi aici tot articolul „Acesta nu este un advertorial: București nu se duce de râpă”

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE

Lovitură pentru propaganda AUR și a Dianei Șoșoacă: România a fost, în 2022, al doilea mare beneficiar, net, de fonduri UE, arată un studiu al Institutului German de Ecoonomie. În schimb, Germania a fost cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, urmată de Franța. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată și pregătesc tot felul de nebunii, în timp ce noi, în România, avem nevoie de spitale, de drumuri, în timp ce jumate din Românie este îngropată în sărăcie”, spunea președintele AUR, George Simion, în iulie 2023. „De când suntem în Uniunea Europeana ne-am distrus! Nu pot să spun decât RO-Exit!”, afirma fosta sa colegă de partid, Diana Șoșoacă, în septembrie 2022. România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE „Ca și în anul precedent, cel mai mare beneficiar net este Polonia, cu 11,9 miliarde de euro (2021: 12,9 miliarde de euro). La mare distanță se află România și Ungaria, cu 5,6 și 4,4 miliarde de euro”, arată un raport al institutului, publicat joi, 28 septembrie. Datele pe 2022, analizate de institut, mai arată că, anul trecut, fiecare cetățean român a beneficiat de 293,09 euro, beneficiu net - adică suma atrasă de România minus contribuția țării la bugetul UE. Fără fondurile PNRR (NextGenerationEU), impactul fondurilor UE asupra PIB-ului României a fost de 1,95%. Cu fondurile NextGeneration, a fost de 2,52%. Potrivit datelor INS din aprilie, PIB-ul României a crescut în 2022 cu 4,7%. În consecință, mai mult de jumătate din această creștere s-a datorat fondurilor UE. Însă, în alte state est-europene, impactul fondurilor UE în creșterea PIB-ului a fost mult mai mare: Croația - 4,01%, Bulgaria - 3,45%, Ungaria - 2,59%, iar în statele baltice de 2,6-2,7%. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Estonienii au primit cel mai mare sprijin financiar de la bugetul european pe cap de locuitor - aproape 678 de euro.

Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE Foto: Facebook
Politică

Raport Finanțelor arată dezastrul absorbția fondurilor UE

Un raport oficial al Finanțelor, denumit „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul I 2023”, arată dezastrul la absorbția fondurilor UE: în primul trimestru din 2023 s-a atras sub jumătate din suma programată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, și cheltuielile cu fonduri europene nerambrusabile (FEN) s-au realizat în procent de sub 50%. Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 9,35 miliarde lei (0,6% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 46,2% a programului trimestrial. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 11,3% (+0,95 miliarde lei)”, arată datele ministerului de Finanțe. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,7% din PIB și s-au efectuat în proporție de 47,4% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul I 2022 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 15,7%, iar ca procent în PIB s-au menținut la același nivel de 0,7% din PIB”, se explică în același document. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Un alt document de la ministerul de Finanțe, prezentat acum o săptămână, arăta că zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022. Estimările Finanțelor pentru 2023: 1,915 miliarde euro încasări din PNRR. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane.

Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului

Zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest minister publică, periodic, pe site-ul său așa numita raportare privind „Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (Balanța financiară netă)”. Ultima raportare este din 31 martie. Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului Potrivit datelor de la Finanțe, în 2022, din granturile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, la buget s-au încasat 3,62 miliarde de euro din suma totală de 14,238 miliarde de euro. Execuția la 31 martie 2023: zero. Estimări pentru 2023: 1,915 miliarde euro. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane. În plus, estimarea Finanțelor sugerează că nu sunt șanse ca România să încaseze în acest an tranșa III din PNRR. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Dacă nu validăm jaloanele, punem în dificultate contractele de finanțare” De altfel, ministrul Investițiilor și Proiectelor, Marcel Boloș (PNL), a avertizat că România va pierde sume importante din PNRR dacă nu va face reformele convenite cu Comisia Europeană. „Prima și cea mai importantă este Legea decarbonizării, este un pilon fundamental pentru PNRR. A doua este Legea avertizorilor de integritate. Dau un exemplu, în premieră, dacă cele două reforme nu le facem, ne costă 1,4 miliarde de euro. Plus se mai scade prefinanțarea. Dar nu se va întâmpla acest lucru, pentru că eu cred că Guvernul României, interesat fiind de accesarea integrală a banilor, va aproba deciziile necesare”, a declarat Marcel Boloș, într-un interviu acordat StartupCafe.ro. „Dacă nu facem și nu validăm jaloanele, banii nu vin și atunci punem în dificultate contractele de finanțare pe care le avem, altele urmează să fie încheiate și va fi foarte greu de asigurat finanțarea și de continuat. În România este foarte important ca investițiile prevăzute să se și implementeze, pentru că așa am fi și cu rețea de autostrăzi cât de cât normală și apropiată de nevoile pe care le are România, infrastructura de sănătate și de educație, marile servicii publice sunt dependente 100% de fondurile pe care le avem prin PNRR și politica de coeziune”, a mai explicat Boloș.

Zentiva, proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice Foto: Facebook
Mediu

Zentiva, proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice

Producătorul de medicamente Zentiva demarează un proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice în vederea susţinerii consumului propriu, spun reprezen­tanţii companiei, citați de Ziarul Financiar. Zentiva, proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice „Grupul Zentiva România a demarat un proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice în vederea susţinerii consumului propriu. Instalarea acestor panouri poate determina introducerea în reţeaua naţională a cantităţilor zilnice excedentare, astfel încât Zentiva poate fi calificată ca prosumator, caz în care obiectul de activitate trebuie să permită exercitarea acestei activităţi“, explică reprezentanţii companiei. În acest sens, adunarea gene­rală a acţio­narilor va decide asupra completării obiectului de activitate pentru acope­rirea acestei posibilităţi. Anterior, Zentiva a convocat pe 20 martie 2023 adunarea generală extra­or­dinară a acţionarilor (AGEA), unul dintre punctele de ordinea de zi constând în aprobarea obiectului de activitate secundar al societăţii. Potrivit unui raport publicat la BVB aici sunt incluse producţia de energie electrică şi alte activităţi de creditare. „Nu ne apucăm neapărat de pro­ducţie, ci am vrea să accesăm bani UE. Noi am realizat un proiect cu fotovoltaice, dar a trebuit să îl facem cu banii noştri. Momentan nu avem un ori­zont de timp“, mai arată reprezentanții Zentiva. Citește și: Tone de moloz depozitate în câmp la Comănești, nici o reacție de la Garda de Mediu. Ministrul Mediului: Este inadmisibil Zentiva România (SCD) a realizat în 2022 o cifră de afaceri de 753,93 milioane lei, cu 10,24% mai mare decât cea de 683,86 milioane lei din exercițiul financiar precedent. Zentiva România este controlată în proporție de peste 95% de Zentiva Group din Cehia, în urma unei oferte publice de preluare realizată în contextul achiziției companiei-mamă de către americanii de la Advent.

Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan Foto: Facebook
Politică

Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan

Consiliul Județean Bihor, după doi ani cu Ilie Bolojan în poziția de președinte al instituției: personalul s-a redus cu 50%, au fost realizate astfel economii de 13 milioane euro, dar investițiile din bugetul propriu al consiliului s-au dublat. Fondurile UE atrase sau în curs de implementare în acest județ sunt de aproape 1,5 miliarde de euro. Ilie Bolojan a prezentat, la finalul săptămânii trecute, un bilanț al celor doi ani de mandat la șefia CJ Bihor. Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan Iată faptele prezentate de Bolojan, potrivit relatării din ebihoreanul.ro: „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului”Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent.Instituția Arhitectului Șef mai are zece angajați, din 20, dar a eliberat de două ori mai multe documente şi avize. În plus, „Direcția Arhitect-Șef din cadrul Consiliului Județean Bihor a redus semnificativ timpii de eliberare a autorizațiilor de construire (5 sau 10 zile lucrătoare) și a certificatelor de urbanism (5 zile lucrătoare)”, arată CJ Bihor. Investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni ale acestui an la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020) Dezvoltare prin investiții private și fonduri europene Fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie se apropie de două miliarde euro, scrie ebihoreanul. „Sunt în pregătire sau în derulare proiecte noi din fonduri europene în valoare de peste 300 de milioane de euro, la care se adaugă Drumul Expres Arad-Oradea, în valoare de peste 1 miliard de euro”, arată CJ Bihor. Însă ebihoireanul estimează costurile drumului expres la 1,5 miliarde de euro. Investițiile private aduc în județul Bihor peste 40 de milioane de euro (Terminalul Cargo de pe aeroportul Oradea, Școala Internațională și hotelul din Municipiul Oradea). La Ecolect, care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei anul trecut şi anul acesta, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022.Drumului Expres Oradea - Arad, de 1,5 miliarde euro, preluat de la CNAIR în colaborare cu administraţiile judeţeană şi municipală arădene: proiectul tehnic este în lucru, iar licitaţia programată pentru începutul anului viitor. În plus, administrația județului a arătat că a ajuns la un grad de colectare separată pentru 35% din volumul total al deşeurilor. Românai reciclează acum sub 14% din deșeuri. Citește și: Xi Jinping a devenit și mai puternic după al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez. Probabilitatea unei invazii a Beijingului în Taiwan, poate chiar în 2023, foarte ridicată

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră