sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: florin citu

18 articole
Politică

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului de stat pe 2024, prin OUG-ul care comasează alegerile și permite traseismul primarilor: se colectează bani la fondul de care dispune premierul Ciolacu. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan În nota de fundamentare nu există nici o estimare a impactului financiar al acestor măsuri. Ordonanța a apărut în Monitorul Oficial fără semnăturile ministrilor de Interne și ai Justiției, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu. Ministerul Justiției nu apare deloc printre semnatari, iar pentru Interne a semnat secretarul de stat Bogdan Despescu. Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Ordonanța de urgență arată că sursa de alimentare a fondului de rezervă sunt co-finanțările de la buget a proiectelor europene, ceea ce, probabil, va duce la o încetinire a ratei de absorbție. La finalul OUG 21/2024, la articolul 36, se prevede că: „Prin derogare de la prevederile (...) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 (...) sumele prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite la titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», la titlul 58 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014—2020» la titlul 60 «Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR», precum și la titlul 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați Fostul premier Florin Cîțu susține că, prin această măsură, ministerele vor tăia din investiții. „După doar 2 luni ministerele trebuie să renunțe la investiții și proiecte în derulare pentru a-i alimenta fondul lui Ciolacu. Anul trecut a făcut același lucru și a distribuit personal 30 de miliarde lei. Acesta este cel mai mare tun din istoria României. Sper să vedem investigatii la ministerele care au cedat banii la jumătatea anului, fără rectificare bugetară. Cum justifică MApN că a renunțat la aproape 10 miliarde de la înzestrare și i-a transferat lui Ciolacu în timp ce avem război la granița? Are aprobarea CSAT?”, a scris Cîțu, pe Fcaebook.

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Foto: Facebook Guvernul României
Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA (sursa: Facebook/Vlad Voiculescu)
Eveniment

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA. România a fost păgubită cu peste un miliard de euro în urma achiziției în plus a 52.805.690 de doze de vaccin Pfizer și Moderna. Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA Principalii vinovați indicați de Direcția Națională Anticorupție sunt fostul premier liberal Florin Cîțu, împreună cu foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii anticorupție au cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei politicieni. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Anchetatorii l-au scăpat printre degete pe deputatul liberal Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, care nu a activat clauza „opt-out” prin care statele membre ale Uniunii Europene aveau posibilitatea să decidă ce cantitate de vaccinuri să cumpere. "Abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave" Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru a începe urmărirea penală împotriva senatorului liberal și fost prim-ministru Florin Cîțu și a foștilor miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate Cei trei politicieni vor fi cercetați pentru „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”. Procurorii susțin că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Buba: clauza de opt-out Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. „De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, potrivit DNA. Ce nu spune DNA este faptul că, la data de 17 iunie 2020, ministerul Sănătății era condus de liberalul Nelu Tătaru, cel care avea atunci obligația să activeze clauza. Dacă ministrul Nelu Tătaru activa clauza „opt-out” până la data de 22 iunie 2020, România nu mai era obligată să cumpere mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Paguba: 1.005.498.687 euro + TVA Din comunicatul de presă al DNA rezultă că se fac cercetări cu privire doar la modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, cei trei politicieni au contractat un număr mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna „cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției”. „Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, precizează DNA. Voiculescu: Era decizia comitetului de vaccinare Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, susține într-o postare pe Facebook că este nevinovat pentru că „vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu”. În plus, spune Vlad Voiculescu, alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Voiculescu acuză "ingerințele politicului în Justiție" „Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii. Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”, potrivit lui Voiculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că ancheta DNA a fost declanșată înainte de începerea campaniei electorale. „Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, se apără Vlad Voiculescu. 7.270.445 de doze de vaccin expirate La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că, de la începutul pandemiei până în august 2023, au fost „livrate și contractate de către Comisia Europeană, pentru România un număr de 35.455.180 de doze” de vaccin. Suma achitată de România pentru dozele de vaccin este de peste 2,378 miliarde lei. Întrebat ce sumă de bani mai trebuie să plătească România pentru vaccinurile contractate, ministrul Alexandru Rafila a transmis că „ministerul Sănătății își menține decizia de a nu achiziționa dozele aferente anului 2023 și este în proces de negociere cu producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană”. Mai mult, potrivit răspunsului transmis de MS, România avea 7.270.445 doze de vaccin expirate în septembrie 2023. „Dozele de vaccin expirate se casează și se distrug de către Direcțiile de Sănătate Publică, în conformitate cu procedurile și legislația în vigoare”, a mai transmis ministerul.

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale: 52,3%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Acesta este un record al ultimilor cinci ani. O astfel de explozie a prețurilor producției industriale s-a mai înregistrat în ianuarie și aprilie 2022, când ele au crescut cu peste 43%, precum și în iunie 2022, când s-au majorat cu 48%. Creștere șocantă a prețurilor producției industriale „În luna iulie 2022, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 5,2% faţă de luna iunie 2022. În luna iulie 2022, comparativ cu luna iulie 2021, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 52,3%”, arată INS. La „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, creșterea a fost de 178%, iar la „Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale” de 159%. „Aceste preţuri se vor transfera în preţurile de consum într-o perioadă de timp medie de 6 luni – 1 an. Preţurile producţiei industriale se transferă la până la urmă în consum. Să spunem că în producţia industrială nu avem lucruri care ne interesează în gospodărie – oţel, cărbune, dar care până la urmă ajung să mărească preţurile maşinilor de spălat, autoturismelor etc.“, explica, în decembrie 2021, profesorul universitar Aurelian Dochia, pentru Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale Fostul premier Florin Cîțu (PNL) a comentat datele de azi, pe Facebook: „După aceste date, rata inflației pentru bunurile de consum doar printr-o minune nu ajunge la 25%. BNR si MF au multe de explicat (câteva mii de angajați plătiți cu salarii cu cel puțin 30% mai mari decât în sectorul privat): prețurile pe piață internă au crescut cu 67,43 (!!!) în timp ce pe piață externă doar cu 25,87%. Mai simplu, rata inflației mare vine din interior, nu din exterior. Povestea avansată oficial este alta. Dacă BNR și MF ar dori o rată a inflației mică, atunci rata inflației scade imediat. Dar nu pare că vor asta”.

Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu (sursa: Facebook/Florin Citu)
Internațional

Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu

Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu Florin Cîţu a decis, miercuri, să demisioneze de la şefia Senatului, după ce grupul senatorilor PNL l-a informat că îi retrage sprijinul politic pentru această funcţie. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar. Cîțu a confirmat într-o declarație de presă că a demisionat de la șefia Senatului după ce colegii săi nu au fost de acord cu declarațiileprivind măsurile guvernamentale. Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu "Preşedintele partidului şi secretarul general mi-au cerut demisia, mi s-a spus că mi s-a retras sprijinul partidului, este o funcţie politică, binenţeles că în aceste condiţii, nu am vrut să îi pun în situaţia penibilă să voteze unii dintre ei împotriva conducerii partidului şi am decis, am luat această decizie personal, repet, pentru a nu crea probleme Partidului Naţional Liberal", a declarat Cîțu. El a precizat că întotdeauna l-a interesat imaginea PNL. "Pentru a nu-i face pe colegii mei, de a-i pune pe colegi în situaţia penibilă de a vota împotrivă", a adăugat el. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Cîţu a arătat că declaraţiile sale sunt aceleaşi de ani de zile, „împotriva unor măsuri care fac rău românilor”. "Binenţeles că acele măsuri vin de la PSD, asta este problema, dar sunt măsuri care eu consider că fac rău românilor, eu consider că PNL trebuie să stea aproape de antreprenori, de sectorul privat, iar măsurile care vin împotriva lor întotdeauna le-am considerat nocive". Cîțu va rămâne un simplu membru PNL Florin Cîțu afirmă că nu va pleca și din PNL, ci își va continua cariera politică. Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat, miercuri, după şedinţa grupului parlamentar PNL din Senat, că în urma unor discuţii, Florin Cîţu şi-a dat demisia de la şefia Senatului. El a precizat că discuţiile au vizat activitatea guvernamentală şi parlamentară, responsabilitatea PNL şi nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţie, potrivit Agerpres. "Ţinând cont de activitatea guvernamentală şi parlamentară, de responsabilitatea PNL şi de nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţiei, au avut loc discuţii, dezbateri şi în urma acestor discuţii, preşedintele Senatului, domnul senator Florin Cîţu şi-a anunţat demisia, urmând ca funcţia de preşedinte al Senatului, cu delegare de atribuţii, să fie exercitată de către doamna senator Alina Gorghiu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei grupului parlamentar PNL din Senat.

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari. Adrian Câciu, ministrul Finanțelor din partea PSD, a reușit performanța unică în istoria României de a-i îndatora pe români cu 1.286 euro în fiecare secundă din primele trei luni ale acestui an. Aceasta este cea mai mare sumă de bani cu care s-a împrumutat România pe secundă în ultimii 30 de ani. Câciu l-a detronat pe liberalul Florin Cîțu, fostul ministru al Finanțelor, care se împrumuta în numele statului român cu 1.102 euro pe secundă. Românii trebuie să știe că Florin Cîțu, în numele statului, a îndatorat România cu 167,3 miliarde de lei, echivalentul a 15,8% din PIB, în mandatul său de ministru al Finanțelor. Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor în noiembrie 2019 în Guvernul Orban. La finalul acelui an, datoria publică a României era de 35,3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 373,6 miliarde de lei. Începând cu anul 2020, ministrul Florin Cîțu a început să îndatoreze România în urma unor decizii controversate. Conform informațiilor obținute de către Defapt.ro de la Ministerul de Finanțe, ministrul Florin Cîțu a contractat în cursul anului 2020 împrumuturi de 91,4 miliarde de lei de pe piața internă. Citește și: „Avionul Apocalipsei” a fost ținut la sol de Putin la parada de 9 mai iar președintele rus a avut un discurs mai degrabă reținut. NATO cere Rusiei încetarea imediată a războiului De pe piața externă a împrumutat 12,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari. Valoarea cumulată a împrumuturilor a fost de 167,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 15,8% din PIB. Un calcul simplu arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi, adică în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro. Nazare și Vîlceanu, "numai" 766 de euro pe secundă Din 23 decembrie 2020, la conducerea Ministerului de Finanțe a fost instalat liberalul Alexandru Nazare. În urma unor tensiuni cu Florin Cîțu, care între timp preluase funcția de premier, Alexandru Nazare a fost schimbat din funcție în iulie 2021. La conducerea ministerului a fost numit liberalul Dan Vîlceanu, fost pesedist și omul de încredere al lui Florin Cîțu. Ministerul de Finanțe, în mandatele celor doi, a contractat împrumuturi totale de 118,4 miliarde lei. Adică 10% din PIB. Practic, cei doi miniștri liberali au îndatorat România cu aproximativ 325 de milioane zilnic. Ceea ce înseamnă 13,5 milioane de lei împrumutați în fiecare oră sau 3.754 lei pe secundă. Adică în jur de 766 de euro în fiecare secundă. Râde Ciolacu de Câciu spart Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, a criticat politica de împrumuturi adoptată de Florin Cîțu, susținând că viitorul țării a fost amanetat. "Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape opt miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL. Unde sunt banii?", se menționa în mesajul postat de PSD. Dar, între timp, la conducerea Ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu, un apropiat al controversatului lider al PSD, Marcel Ciolacu. Ce a făcut ministrul Adrian Câciu în primele trei luni ale anului 2022? Împrumuturi de 49 miliarde de lei, echivalentul a 3,7% din PIB. Cine a "amanetat" viitorul României? O sumă de 16,4 miliarde de lei a fost împrumutată de pe piața internă. De pe piața externă au fost contractate credite în valoare de 2,5 miliarde euro, plus 2,4 miliarde dolari. Acestora li se adaugă avansul în valoare de 1,9 miliarde de euro, bani din componenta de împrumut de 14,94 miliarde euro din cadrul Programului Național de Reziliență. Împrumuturile luate de România în ultimii trei ani (sursa: Ministerul de Finanțe, la solicitarea Defapt.ro) Calculele arată că în fiecare zi din primele 90 de zile ale acestui an, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu peste 544 de milioane lei. Sau 22,68 milioane de lei în fiecare oră, respectiv 6.301 lei pe secundă. Adică în jur de 1.286 euro în fiecare secundă. În cazul în care sumele de bani cu care s-a îndatorat statul român în primele trei luni vor rămâne constante, valoarea cumulată a împrumuturilor va fi de aproximativ 196 de miliarde lei la finalul acesttui an.

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" (sursa: Facebook/Florin Citu)
Economie

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia"

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia". Ucraina ar trebui să primească tot sprijinul de care are nevoie pentru a lupta cu Rusia şi a câştiga războiul, a transmis, vineri, preşedintele Senatului, Florin Cîţu. Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" El a scris, pe Twitter, că aşteaptă apropiata vizită pe care o va efectua în ţara vecină pentru a prezenta sprijinul poporului român în Parlamentul ucrainean. "Ar trebui să ne pregătim să ajutăm cu tot ce putem reconstrucţia Ucrainei. Opriţi comerţul cu Rusia", a completat Cîţu. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Preşedintele Senatului anunţa, în urmă cu o săptămână, că va efectua o vizită oficială la Kiev, la invitaţia preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stafanciuk. Ulterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, preciza că va merge şi el în Ucraina alături de Florin Cîţu. "Am fost invitat atât eu, cât şi preşedintele Senatului. Era normal să avem o abordare comună, cel puţin diplomatic este corect să ai o abordare comună şi o să mergem împreună", afirma Ciolacu., potrivit Agerpres. Marcel Ciolacu spune că România ar putea dona Ucrainei avioanele de luptă MiG 21 LanceR, aflate în dotarea aviației militare române. „Haideţi să fim corecţi, avem o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina. Nimeni nu ştie cum va evolua situaţia din Ucraina, e normal să ne pregătim pentru aşa ceva. Dar asta nu înseamnă că România va intra direct în acest conflict cu Rusia. Este posibil, în funcţie de evoluţia lucrurilor din Ucraina, România să facă acest lucru (să trimită Kievului avioanele MiG 21 LanceR - n.red.), dar efortul împotriva Rusiei al tuturor ţărilor civilizate şi din Uniunea Europeană, dar şi din afara Uniunii Europene – şi aici mă refer în mod direct la partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii – trebuie să fie asumat de către toate statele” a spus Marcel Ciolacu.

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot (sursa: Facebook/Florin Cîțu)
Politică

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot

Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot. Consiliul Naţional al PNL se reuneşte, duminică, după demisia lui Florin Cîţu de la conducerea partidului. Prim-vicepreşedintele liberal Lucian Bode a anunţat că pe ordinea de zi se va afla un singur punct, convocarea Congresului extraordinar pe 10 aprilie. Echipa câștigătoare Cîțu pierde peste tot Consiliul Naţional, care are loc începând cu ora 12.00, este precedat de şedinţa Biroului Politic Naţional, la ora 10.00, unde, potrivit lui Bode, va fi numit un preşedinte interimar al partidului, până la Congres. Decizia convocării Consiliului Naţional al PNL a fost luată, vineri, într-o şedinţă a Biroului Executiv care s-a desfăşurat în sistem de videoconferinţă, au declarat, pentru Agerpres, surse liberale. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom Conform surselor citate, decizia în BEx a fost luată cu 45 de voturi din 45 de membri prezenţi. Florin Cîţu şi-a anunţat, sâmbătă, demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. "Aş fi vrut să îmi prezint demisia în faţa colegilor mei. Nu s-a putut, nu au fost acolo, aşa că doar am înregistrat-o la partid. Din acest moment am demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal", a declarat Cîţu. Pleacă și Vîlceanu Şi secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, şi-a anunţat demisia, precizând că intenţionează să renunţe şi la funcţia de ministru al Investiţiilor. "În zilele următoare, când voi avea posibilitatea să am o discuţie cu domnul Nicolae Ciucă, aş vrea, în urma acestei discuţii, să-mi înaintez demisia şi din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene având în vedere faptul că am plecat într-o echipă care, (...) ca orice echipă, se baza şi pe încredere (...). Sunt convins că, la momentul ăsta, nu mai putem vorbi de acest gen de încredere şi de coeziune de care e nevoie într-o echipă guvernamentală, aşa că voi avea o discuţie cu domnul prim-ministru şi voi face acest gest", a afirmat Vîlceanu, la sediul PNL. Urmează ca și șefia Senatului să fie schimbată în zilele viitoare.

Liberalii îi cer demisia lui Cîțu
Politică

Liberalii îi cer demisia lui Cîțu

Liberalii îi cer demisia lui Cîțu. Președintele PNL, Florin Cîțu, este așteptat de colegii din PNL, la întoarcerea din vizita sa în SUA, cu o solicitare de a demisiona din funcție. Liberalii îi cer demisia lui Cîțu În caz contrar, partidul va organiza un nou congres extraordinar pentru alegerea unui nou președinte, au declarat pentru Digi24.ro surse din conducerea PNL. Noul președinte ar urma să fie premierul Nicolae Ciucă, au precizat sursele citate. Duminică ar urma să fie convocată ședința Consiliului Național al PNL, care să demareze procedura pentru organizarea unui Congres Extraordinar, în cazul în care Cîțu va refuza să demisioneze. Liberalii susțin că, odată cu Florin Cîțu, va pleca din funcție și bunul său prieten, Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Șeful PNL tocmai s-a întors din SUA Liberalii îi reproșează lui Florin Cîțu proasta gestionare a relației cu partenerii de coaliție, provocarea unui război permanent cu PSD, sabotarea lui Nicolae Ciucă în interiorul Coaliției și nerespectarea parteneriatului cu președintele Klaus Iohannis. Citește și: Sighiartău (PNL): Ciucă poate fi o variantă de preşedinte Preşedintele Senatului a efectuat, împreună cu o delegaţie de parlamentari, o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington, până pe 30 martie.

Companiile rusești, fără bani publici românești, cere Cîțu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Companiile rusești, fără bani publici românești

Companiile rusești, fără bani publici românești. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, afirmă că ar trebui ca toate băncile ruseşti să fie excluse din sistemul interbancar SWIFT. Acesta susţine și că România ar trebui să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi. Companiile rusești, fără bani publici românești "În sfârşit a fost luată decizia ca o parte dintre băncile ruseşti să fie excluse din SWIFT. Ar trebui ca TOATE să fie excluse. Foarte important: banca naţională a Rusiei nu mai are acces la activele sale din străinătate. DAR, pentru a avea efect, aceste măsuri trebuie implementate de fiecare ţară în parte URGENT. Este partea cea mai importantă: identificarea tuturor surselor de finanţare care ajung la Moscova şi blocate. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani România trebuie să implementeze rapid aceste măsuri şi să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi", a scris Cîţu, duminică, pe Facebook. Occidentul a scos parțial Rusia din SWIFT Ţările occidentale au adoptat o nouă serie de sancţiuni împotriva Moscovei după invazia Ucrainei, hotărând în special să excludă numeroase bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT, un instrument esenţial pentru finanţele globale, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Citește și: Șefa Comisiei Europene a anunțat că bănci rusești vor fi excluse din SWIFT Aceste măsuri au fost luate de Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Canada, Italia şi Comisia Europeană.Potrivit Uniunii Europene, aproximativ 70% din sectorul bancar rus este în prezent afectat de sancţiuni. "Ne angajăm să ne asigurăm că băncile ruseşti selectate sunt eliminate din sistemul de mesagerie SWIFT. Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de la sistemul financiar internaţional şi le va afecta capacitatea de a opera la nivel global", potrivit documentului.

Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD (sursă: Facebook/Florin Citu)
Politică

Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD

Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, luni, că nu s-a discutat despre o eventuală schimbare a ministrului Energiei, Virgil Popescu, menţionând că nu simte o presiune din partea "partenerilor de compromis de la PSD", după cum nici liberalii nu pun presiune "pe cei care sunt responsabili cu peste 100 de decese pe zi sau cu inflaţia peste 10% şi dobânzi mari". "Nu s-a discutat aşa ceva (remanierea ministrului Energiei - n.r.). Îmi pare bine că, până la urmă, am înţeles şi au înţeles şi partenerii de compromis de la PSD că soluţia vine de la Guvern. Nu vine de la partidele politice. Guvernul, împreună cu ANRE şi cu celelalte instituţii implicate, vor veni cu una, două, trei soluţii. În coaliţie vom lua decizia cea mai bună pentru români", a afirmat Cîţu, întrebat despre faptul că la şedinţa precedentă a coaliţiei au fost nemulţumiri privire la ministrul Energiei care nu a venit cu propunerile pentru situaţia din energie după 1 aprilie şi dacă există posibilitatea de a fi remaniat. El a adăugat că soluţiile trebuie să vină de la Guvern şi nu simte nicio presiune din partea PSD în privinţa situaţiei ministrului Energiei. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe el "Nu, acum, sincer, nu simţim, cum nici noi nu punem presiune pe cei care sunt responsabili cu peste 100 de decese pe zi sau cu inflaţia peste 10% şi dobânzi mari şi aşa mai departe. Soluţiile trebuie să vină din Guvern", a spus liderul PNL, întrebat dacă simte o presiune din partea social-democraţilor la adresa ministrului Energiei pentru a demisiona. Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD Întrebat când va fi prima şedinţă a coaliţiei în care ministrul Energiei ar putea să prezinte acest plan, Cîţu a răspuns: "Când este gata, noi suntem gata. Domnul prim-ministru ne va spune când are soluţiile şi noi suntem gata cu arma la picior să mergem la coaliţie să discutăm aceste soluţii". Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Florin Cîţu a precizat, totodată, că nu s-a discutat despre o eventuală evaluare a miniştrilor. "Premierul face evaluările sale, eu îmi fac evaluările mele ale miniştrilor noştri, de fapt despre toţi miniştri fac evaluările şi apoi le vom anunţa. (…) Nu se discută în acest moment. În acest moment căutăm soluţii pentru români. (…) Premierul vine şi ne spune după ce face această evaluare, dacă are, şi apoi vedem dacă evaluările noastre coincid", a explicat preşedintele PNL. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a afirmat, luni, că schimbarea unui ministru este şi rămâne responsabilitatea prim-ministrului, nefiind pus în discuţie un astfel de subiect. El a făcut această precizare în urma apariţiei unor "noi speculaţii privind ipoteza schimbării unui membru al Guvernului". Mai mulţi lideri politici, între care Dan Barna (USR) şi George Simion (AUR), au cerut recent demisia sau demiterea din funcţie a ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Florin Cîțu propune reducerea CAS pentru creșterea salariilor (sursă: Facebook/Florin Citu)
Politică

Florin Cîțu propune reducerea CAS pentru creșterea salariilor

Florin Cîțu propune reducerea CAS pentru creșterea salariilor. Președintele PNL Florin Cîţu a transmis, duminică, 13 februarie, într-un mesaj pe rețelele de socializare, soluţiile sale pentru a creşte salariile tuturor românilor şi dă exemplu reducerii CAS de la 25% la 20% - aproximativ 317 lei în plus în buzunar pentru românii cu salariul mediu, relatează ziare.com. ”Soluţii: Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximă 1. Reducerea contribuţiilor - mai mulţi bani în buzunarele românilor. 2. Reducerea TVA - temperează inflaţia”, scrie Cîţu în postare.” Florin Cîțu propune reducerea CAS pentru creșterea salariilor Preşedintele PNL prezintă şi soluţii pentru a creşte salariile pentru toţi românii. ”Reducerea CAS de la 25% la 20% - aproximativ 317 lei în plus în buzunar pentru românii cu salariul mediu”, spune liderul liberal. Postarea preşedintelui PNL vine în contextul declaraţiilor ministrului Finanţelor Publice, Adrian Câciu, privind o impozitare a proprietăţii, din 2023. Citește și: Comisia Europeană explică pentru PSD: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii excepţionale, cum ar fi dezastrele naturale Ulterior, ministrul şi-a nuanţat declaraţiile privind impozitarea proprietăţilor el arătând că nu este adeptul supraimpozitării în această privinţă, el precizând că susţine ceea ce numeşte „o ajustare” în zona de reglementare comercială a unor activităţi de business.

PNL nu îi va asigura majoritatea lui Nicușor Dan (sursă: Facebook/Nicusor Dan)
Politică

PNL nu îi va asigura majoritatea lui Nicușor Dan

PNL nu îi va asigura majoritatea lui Nicușor Dan, în Consiliul General. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat că partidul său va face majorităţile în Consiliul General al capitalei în funcţie de proiectele supuse aprobării, relatează Digi24. Liderul PNL a precizat că formaţiunea liberală nu-i va acorda "un cec în alb" primarului general Nicuşor Dan şi nu-i va asigura permanent acestuia majoritatea. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Nu-i asigurăm lui majoritatea, avem discuţii în partid şi ne uităm la fiecare proiect în parte, la proiectele care sunt bune pentru români. Nu este o majoritate pentru Nicuşor Dan, încercăm să găsim soluţii pentru Bucureşti. (...) Eu zic că vom da drumul în Bucureşti la dezvoltare. (...) PNL, bineînţeles, a avut o majoritate cu USR la Bucureşti şi o are în acest moment, dar în discuţiile pe care le am cu preşedintele PNL Bucureşti - şi ştiţi foarte bine că sunt preşedinte interimar la Sectorul 3 - analizăm acum pragmatic fiecare decizie. PNL la Bucureşti trebuie să-i reprezinte pe români şi vom vedea cum facem majorităţile în funcţie de proiecte, să vedem care sunt acele proiecte care îi ajută pe români”, a afirmat Florin Cîţu la B1 TV, potrivit Agerpres. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni El a spus că mai sunt multe lucruri de făcut în Bucureşti în privinţa drumurilor, a parcurilor sau a sistemului de termoficare şi a subliniat că administraţia trebuie să fie deschisă către diverse parteneriate şi către atragerea de fonduri europene în vederea găsirii de resurse pentru dezvoltarea oraşului.

Florin Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală (sursă: Facebook/Florin Citu)
Politică

Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală

Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, a afirmat luni seară că deputatul George Simion, copreşedinte AUR, ar fi trebuit dat afară de chestori din sala de plen, după ce l-a bruscat pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, fiind de părere că acesta trebuie sancţionat şi de Parlament, şi de autorităţi."Vom vedea ce putem să facem în regulament ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple. Eu cred că astăzi chestorii trebuiau să intervină, să-l ia şi să-l scoată din sală pe George Simion, nu pe ministru. Până la urmă, trebuie să vedem dacă este ok ca un parlamentar să vină lângă un vorbitor. În Parlamentul României poţi să-ţi exprimi public opinia la microfon (...), dar să vii şi să agresezi fizic pe cineva, trebuie sancţionat şi de Parlament şi de autorităţile române", a declarat Cîţu, la Digi 24.El a adăugat că acesta nu este singurul incident şi că evenimentul ar fi putut fi evitat în situaţia în care comportamentul celor de la AUR ar fi fost sancţionat cu o plângere penală când au depus moţiunea, alături de USR. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca"Am vorbit şi eu cu domnul ministru Popescu, este impardonabil, este îngrozitor, dar să ne aducem aminte, nu este singurul incident. În momentul în care a fost depusă moţiunea USR - AUR, exact acelaşi lucru am avut de la aceiaşi oameni. Atunci, lângă ei, erau şi cei de la USR, acelaşi comportament care nu a fost sancţionat atunci. Faptul că nu a fost sancţionat atunci cu o plângere penală, am avut astăzi un eveniment în care a recidivat aceeaşi grupare politică. Grupare extremistă, xenofobă, antisemită, o grupare care şi-a făcut un titlu de glorie din a agresa verbal şi fizic pe cei care nu au aceeaşi opinie. Asta nu înseamnă democraţie, înseamnă legea pumnului şi nu vom tolera aşa ceva", a spus Cîţu. Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală Preşedintele Senatului a precizat că va propune în Birourile permanente reunite impunerea unor "sancţiuni clare şi dure pentru cei care vor face astfel de gesturi în viitor"."Totuşi, acolo, astăzi, erau chestori care nu şi-au făcut treaba, trebuie să vedem ce s-a întâmplat. Este o situaţie îngrozitoare, o imagine pe care nu credeam că o vedem, dar am văzut-o atunci când colegul tot de la PNL, Florin Roman, a fost agresat. Atunci era o grupare a USR - AUR şi atunci a fost momentul când AUR a fost legitimat de cei de la USR, iar astăzi vedem ce se întâmplă. Cred că după acest incident vom vedea Parlamentul că va lua măsuri mai dure, nu doar o sancţiune sau un avertisment, împotriva celor care nu respectă. Nu mai spun de reguli de igienă, de distanţare socială etc., acolo au fost multe încălcări, dar agresivitatea pe care am văzut-o astăzi acolo nu îşi are locul în Parlamentul României. Ar fi bine să-i vedem că vin şi cu proiecte de legi care trec cu aceeaşi agresivitate, dar nu avem de la aceşti parlamentari decât violenţă verbală, fizică şi cam atât", a arătat liderul liberal. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiCîţu şi-a exprimat mulţumirea pentru faptul că Virgil Popescu a depus plângere penală împotriva lui George Simon, subliniind că instituţiile statului ar trebui să-şi facă treaba cu celeritate."Aici, în Parlament, noi trebuia să acţionăm mult mai rapid. Trebuia să fie sancţionaţi cei care l-au atacat pe Florin Roman, atunci când a fost vorba de moţiune, de atunci trebuiau luate măsuri. Dacă erau măsuri luate atunci, cu plângeri penale din acel moment, să ştiţi că nu se ajungea astăzi aici. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu toţi cei care au intrat atunci în Curtea Parlamentului, dacă sunt anchete în curs sau nu, dar şi acolo toţi acei oameni trebuie sancţionaţi şi astăzi îmi pare bine că colegul meu Virgil Popescu a depus plângere penală. Este exact ceea ce trebuia să facă şi sper ca instituţiile statului să-şi facă treaba cu celeritate. Cum am văzut că şi-au făcut-o şi în unele cazuri, în ultimul timp, vreau şi aici să văd că şi-au făcut treaba cu celeritate", a subliniat el.Referitor la faptul că Dan Barna i-a acuzat pe parlamentarii liberali că s-au folosit de acest incident pentru a nu participa la dezbaterea moţiunii împotriva ministrului Energiei în sala de plen, Cîţu a spus: "Cine se aseamănă se adună, au rămas din nou în Parlament AUR şi USR astăzi, după acest eveniment. Acelaşi comportament se pare că este din nou susţinut public de cei de la USR, comportamentul celor de la AUR, este a doua oară când o fac. Cred că astăzi puteau, din respect pentru democraţie, pentru public, pentru societatea românească, să facă un pas lateral, să se dezică de AUR, dar văd că şi astăzi au stat lângă AUR, ceea ce arată foarte clar direcţia în care o ia USR".

Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi (sursă: Facebook/Florin Citu)
Eveniment

Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi

Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, luni, întrebat dacă va solicita demisia ministrului Muncii, Marius Budăi, că nu s-a discutat acest lucru şi îşi exprimă opiniile în interiorul coaliţiei de guvernare, adăugând că este important să se stea "mai puţin la televizor" şi să se muncească mai mult. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital "Pe noi ne interesează să implementăm PNRR. Aşteptăm, avem 24 de jaloane care trebuie făcute până la 31 martie, două sunt importante la Ministerul Muncii. E important să stăm mai puţin la televizor şi să muncim mai mult ca să avem mai mult randament. Este un mesaj, în general, pentru toată lumea, mai mult sau mai puţin", a afirmat Cîţu, înainte de şedinţa conducerii PNL. Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi Întrebat dacă PNL este mulţumit de activitatea lui Budăi, Cîţu a răspuns: "Vom discuta în coaliţie, vom vedea ce spunem în coaliţie. (…) Îmi exprim opiniile în interiorul coaliţiei". Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia "Nu s-a discutat nimic. Eu am spus doar că avem 24 de jaloane pe care trebuie să le facem, două sunt la Ministerul Muncii, vom vedea. Termenul e 31 martie, practic, avem timp să le facem", a completat liderul PNL, întrebat dacă ar fi oportună eventuala cerere a demisiei lui Budăi în contextul în care se dezbate şi moţiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR (sursă: gov.ro)
Politică

Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR

Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, a declarat, marţi, că cei care doresc renegocierea PNRR pentru a creşte pensiile şi au puterea de a convinge Comisia Europeană "ar fi bine să nu mai stea în România şi să discute despre acest lucru", ci să meargă la Bruxelles şi să vină cu decizia."Partidul Naţional Liberal a făcut cea mai mare majorare de pensii în 2020, majorarea punctului de pensie din 2020 a fost cea mai mare din istorie. Deci nu doar vorbe, fapte. În ceea ce priveşte renegocierea, iarăşi, ar trebui să nu mai fie vorbe, să fie fapte. Cine doreşte să facă renegocierea şi are puterea de a convinge Comisia, ar fi bine să nu mai stea în România să discute despre acest lucru, pentru că pierdem timp. Să meargă la Bruxelles, să vină cu decizia şi bineînţeles, toţi, după aceea, vom fi de acord. Toţi vrem să creştem veniturile, toţi vrem să creştem pensiile. Sunt mai multe discuţii, dar acum doar discutăm politic (...). Eu, când am avut nevoie să merg la Bruxelles, să renegociez lucruri pentru PNRR anul trecut, m-am urcat în avion şi am plecat la Bruxelles. Aşa se fac lucrurile, mergi acolo, vii înapoi cu decizia şi apoi o discutăm", a precizat Cîţu. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putereLiderul liberal a adăugat că ar vrea să se discute mai mult despre locuri de muncă şi cum pot fi create acestea, politici care vin de la Ministerul Muncii. Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR "Doar stând de vorbă, noi uităm că avem două jaloane importante care vin la Ministerul Muncii, acum, la 31 martie. Una este despre legea salarizării, trebuie să avem un impact al legii salarizării pe care o avem în acest moment, dar şi un impact sau o evaluare a viitoarei legi a salarizării, acesta este un jalon. Avem un jalon pe pilonul II de pensii care trebuie făcut la 31 martie şi aş vrea să discutăm mai mult despre locuri de muncă în România, cum creăm locuri de muncă. Astea sunt politici care vin de la Ministerul Muncii. E foarte multă treabă acolo şi aş vrea să văd şi aceste lucruri discutate", a susţinut Cîţu. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAÎn context, preşedintele Senatului a vorbit de procentul de 9,4% din PIB alocat în PNRR pentru pensii, subliniind că obiectivul actualei guvernări este acela de a creşte PIB-ul, nu de a-l menţine la nivelul actual."Depinde în ce PIB discutăm, 9,4% din PIB-ul de acum doi ani de zile poate că nu era suficient. 9,4% din PIB-ul pe care noi l-am prezentat anul trecut este suficient, pentru că anul trecut am plătit aproape 8% şi au crescut pensiile. De asta suntem la guvernare, să creştem PIB-ul şi nu să-l menţinem. S-a putut anul trecut să depăşim creşterea economică estimată, eu aş vedea toate premisele să depăşim. Anul acesta o scădere a estimărilor de PIB eu aş lua-o ca neîndeplinire a actului de guvernare. Deci trebuie să fim mai ambiţioşi, să avem o creştere economică mai mare", a conchis Cîţu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră