sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: firme

24 articole
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Firmele românești, afectate masiv în 2024 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Firmele românești, afectate masiv în 2024

Firmele românești, afectate masiv în 2024. În prima jumătate a anului 2024, antreprenorii români au făcut câțiva pași înapoi în fața provocărilor economice și legislative. Firmele românești, afectate masiv în 2024 Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor nou înmatriculate a scăzut semnificativ, în timp ce numărul companiilor care și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate a crescut considerabil. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Mai mult, s-a înregistrat și o creștere a numărului de profesioniști care au intrat în insolvență în acest an. În total, în România și-au suspendat activitatea în prima jumătate a acestui an 10.412 firme (cu 31% mai mult decât în primul semestru din 2023), în timp ce totalul firmelor dizolvate a crescut cu 15,5%, iar cel al firmelor radiate cu peste 34%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Investigații

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării. Recalcularea pensiilor a provocat un val de activități "ilegale și imorale" ale unor firme de arhivare de documente, acuză premierul Marcel Ciolacu. Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării "Am văzut (...) că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Citește și: Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei Au fixat un preț maximal aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Așa ceva este și ilegal, și imoral, iar cei responsabili trebuie sancționați cu toată severitatea prevăzută de lege.", a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri. Investigație a Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către firmele care păstrează în arhive documentele necesare recalculării pensiilor, potrivit Adevărul. Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL, mai arată sursa citată.

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Foto: Inquam/Madalina Norocea
Eveniment

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI

Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă: datele publice arată că rata profitului acestor companii depășea 50%, fiind, în unii ani, de circa 90%. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi Potrivit datelor DNA, firma controlată de generalul în rezervă Dumitru Dumbravă, fost șef al direcției juridice a SRI, se numește Wise Line Consulting. În anul fiscal 2023 a avut zero angajați, o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei și un profit de ușor peste trei milioane de lei. Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI Cum a evoluat firma Wise Line Consulting a generalului Dumbravă, cu zero angajați din 2018 în 2023: 2018, anul înființării: pierdere de 18.000 de lei 2019: cifră de afaceri de peste 533.000 de lei și un profit de peste 451.000 de lei 2020: cifră de afaceri de peste 1,15 milioane de lei și profit de 938.000 lei 2021: cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, profit de 3,64 milioane de lei 2022: cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și profit de 693.000 lei În 2023, firma avea datorii de 212.000 lei Firma lui Florian Coldea, fost director adjunct al SRI, este, potrivit datelor DNA, SC Strategic Sys SRL. A fost înființată în 2020 și avea, în 2023, patru angajați. Și această firmă avea o rată uriașă a profitului: 2020: 639.000 de lei cifră de afaceri, profit de 573.000 lei 2021: 4,48 milioane lei cifră de afaceri și 4,3 milioane de lei profit - firma avea doi angajați 2022: 2,95 milioane de lei cifră de afaceri și 2,7 milioane de lei profit - cu un singur angajat 2023: 6,11 milioane de lei cifră de afaceri, 4,83 milioane de lei profit și patru angajați. Însă, în 2023 firma figura cu datorii de ușor peste două milioane de lei. Cum funcționa rețeaua Firmele SC Wise Line Consulting și Strategic Sys SRL – ale celor doi generali – sunt acuzate de DNA de spălare de bani. „În perioada martie 2023 – aprilie 2024, numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, acționând ca membri ai unei echipe ce pretinde că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze, au fundamentat încă din anul 2019 un mod de operare prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. «Doru Trăilă și Asociații» și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL, societate controlată de către Dumbravă Dumitru), și ulterior prin încheierea unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian), ambele având ca scop ascunderea legăturii între beneficiarul serviciilor de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, beneficiind și de sprijinul numitului Tocaci Dan - Victor, au pretins de la numitul Hideg Robertino - Cătălin suma de 700.000 de euro pentru a-și exercita influența asupra magistraților din cadrul Tribunalului București și respectiv ai Curții de Apel București în vederea pronunțării unor hotărâri favorabile martorului denunțător, în dosarul nr. 27485/3/2022”, a arătat DNA.

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Economie

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal. Blocul Naţional Sindical aduce în atenţia publicului inegalităţile din sistemul fiscal din ţara noastră unde se regăseşte cea mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar şi soluţiile pentru un sistem fiscal corect, se arată într-un comunicat de sâmbătă al BNS. Angajații, taxați ca în UE "Angajaţii români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români şi a altor categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Citește și: Băutor profesionist: 1,6 la mie alcool în sânge la volan, dar „coerent, fără tulburări de echilibru sau imprecizie în mișcări”. Amenda: 12.800 de lei Impozitul pe venit, dar şi restul taxelor pe muncă nu joacă un rol important doar în generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci constituie un instrument semnificativ de redistribuire a creşterii economice între clasele sociale", precizează sursa citată. În plus, apreciază BNS, sistemul fiscal este un instrument esenţial pentru reducerea inegalităţilor şi combaterea sărăciei. Datele europene arată că cei mai bogaţi 1% din europeni deţin 25,6% din averile existente la nivel european. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de 2022, nivelul fiind aproape dublu faţă de media Uniunii Europene. Citește și: Portretul sinecuristului pesedist, promovat în consiliul general al Capitalei: de la angajat prost plătit al unui hotel din Germania la șefia companiilor CFR. Legăturile cu Negoiță De asemenea, tot în România, nivelul inegalităţilor este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogaţi 20% din români câştigă de șase ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogaţi 20% din europeni câştigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni. Nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare, indiferent de nivelul veniturilor. Colectare foarte slabă Conform comunicatului, la nivelul Uniunii Europene se colectează taxe pe muncă la nivelul a 20,3%, România colectează doar 11,4%, deşi are cea mai mare sarcină fiscală pe muncă. Taxele pe muncă sunt suportate după cum urmează: angajatorii: UE - 8% din PIB, România - 0,9% din PIB, iar angajaţii: UE - 10,1% din PIB; România - 10,4% din PIB. În ceea ce priveşte taxarea veniturilor personale, altele decât cele din muncă: UE colectează 2,3% din PIB, iar România colectează 0,2% din PIB. BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal "Angajaţii din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar şi pentru alte categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Sarcina fiscală este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu", precizează sursa citată. Taxarea salariilor mici, foarte mare Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,5%. Contribuţiile la sistemul de pensii şi de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această sarcina asumată de angajat. Rata efectivă pentru impozitul pe venit este: de 6,5% în cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei), de 6,08% în cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei) şi de 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei). Rata efectivă de impunere este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. Doar în România şi Italia rata efectivă de impunere pentru angajaţii cu salarii mici este atât de ridicată. Se cere reducerea taxării muncii BNS consideră că reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum şi proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creşterea economică. Dar România are o problema: fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuţii sociale. Angajaţii români trebuie să susţină singuri sistemul public de pensii şi cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creşteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populaţiei, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanţare. Impozitarea progresivă, o soluție și nu prea "Introducerea sistemului progresiv de impunere a veniturilor din muncă este o soluţie ce ar putea reduce sarcina fiscală pe veniturile mici şi medii, însă efectul nu poate fi semnificativ, de vreme ce rată de impunere efectivă este de doar 6%. Introducerea progresivității impozitului pe venit trebuie să fie realizată astfel încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobişnuit de mari faţă de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariaţii din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferenţa între cele mai mici 20% din salarii şi cele mai mari 20% este de aproape 5 ori", se arată în comunicat. Miting în fața Guvernului În plus, "taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărţirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat şi angajator este esenţială. Aceasta trebuie însoţită de măsuri precum: introducerea progresivității impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestaţii de securitate socială". Blocul Naţional Sindical şi cele 29 de federaţii afiliate cer o reformă fiscală urgentă. BNS anunţă că luni, 13 mai 2024, va organiza un miting începând cu ora 10:00, în faţa Guvernului. Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12:00, de un marş către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor.

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse (sursa: Facebook/UNTOLD)
Economie

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse

UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse. Festivalul clujean UNTOLD se promovează în 2024 cu Lenny Kravitz, capul de afiș al evenimentului. UNTOLD - datorii, pierderi, două firme opuse Festivalul este organizat de două firme: Untold SRL și Untold Production SRL. Prima este înființată în 2015, cealaltă, în 2021. Citește și: Mare atenție la BCR: banca permite tranzacții frauduloase făcute de hackeri cu banii clienților, deși aceștia din urmă cer blocarea fondurilor Untold SRL este și cea "ciuruită" după ce a dus greul primilor ani de festival. Astfel, firma a încheiat anul fiscal 2022 cu pierderi de aproape 4,9 milioane de lei (la venituri de peste 41 de milioane de lei) și datorii de peste 45,5 milioane de lei. În același timp, Untold SRL avea, la finalul lui 2022, creanțe de peste 28 de milioane de lei. Totuși, datoriile erau mai mari cu peste 17 milioane de lei decât sumele de încasat. Fata babei și fata moșului Untold Production SRL, pe de altă parte, pare să fi fost înființată ca să fie vehiculul curat al organizatorilor. Astfel, la finalul lui 2022, firma avea profit de 1,2 milioane de lei (la venituri de peste 77,6 milioane de lei) și datorii de 19 milioane de lei. Dar creanțe de 26 de milioane de lei, așadar bani de încasat cu șapte milioane de lei mai mult decât de dat. Firma are doi angajați, spre deosebire de Untold SRL, care are 20. Se vede, așadar, un tipar: Untold SRL face datorii enorme, pierderi, plătește mulți angajați și are venituri puține. În timp ce Untold Production SRL face profit, stă mult mai bine la venituri, plătește foarte puțini angajați și are bani de încasat.

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu (sursa: Facebook/Jador)
Economie

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu

Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu. La aproape 26 de ani, Jador este deja un nume cu rezonanță destul de mare la un public extins. Jador Music & Jador Booking Manelistul cu acest nume de scenă se numește Remus Ionuț Dumitrache și a pătruns în lumea muzicală românească venind dintr-un sat din Bacău. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În 2021, și-a deschis și două firme prin intermediul cărora să-și administreze cariera muzicală. Una se numește Jador Music SRL, cealaltă - Jador Booking SRL. La ambele, Dumitrache este asociat unic și administrator. Firmele nu se descurcă deloc rău. În 2022, Jador Music SRL a încasat 1,68 milioane de lei și a avut un profit net de peste un milion de lei. În același an, Jador Booking SRL a avut venituri de aproape 240.000 de lei și un profit net de peste 203.000 de lei. Manelistul Jador, impozitat crescut de Ciolacu Până la finalul lui 2023, pe aceste cifre contabile, ambele firme erau impozitate scăzut. De anul acesta, însă, după schimbările fiscale impuse de premierul Ciolacu, situația s-a schimbat. Astfel, microîntreprinderile vor fi taxate din 2024 cu 3% pe încasări (nu cu 1%, ca până la finalul lui 2023) dacă veniturile sunt mai mari de 60.000 de euro pe an. Dacă Jador Music SRL a avut la fel de mult succes și în 2023, atunci va fi impozitată cu 3% pe venit. Pe cifrele din 2022, e vorba de taxare cu 3% din 1,68 de milioane de lei, adică de peste 50.000 de lei, față de numai aproape 17.000 de lei până înul trecut.

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese (sursa: Facebook/Andra)
Eveniment

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese. Firmele deținute de cuplul Andra - Cătălin Măruță au datorii de milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese Datele sunt publice pe site-ul Ministerului de Finanțe și se referă la persoane juridice, nu fizice, prin urmare nu se supun legislației referitoare la datele personale (GDPR). Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Un articol pe această temă publicat de către DeFapt.ro a declanșat o reacție avocățească din partea personajelor menționate. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Potrivit unei notificări primite de la o casă de avocatură, firmele menționate în articol nu ar avea datorii la stat. O afirmație pe care DeFapt.ro nu a făcut-o niciodată: articolul pomenit în notificare nu vorbește de datorii către bugetul public. Mai jos, datele Ministerului de Finanțe referitor la aceste datorii. Datoriile Plan B Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Ocean Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Studio 78 SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Andra Records SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro)

Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme

Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme. Soții Andra și Cătălin Măruță au împreună patru firme extrem de profitabile. În același timp, firmele aveau datorii uriașe la finalul anului fiscal 2022. Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme Plan B Music SRL, în care Cătălin Măruță deține 20% din părțile sociale și Andra, 80%, avea la finalul lui 2022 și datorii de 3,1 milioane de lei. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Ocean Music SRL, la care Măruță are 80% din părțile sociale și Andra, 20%, avea datorii la sfârșitul lui 2022 de 4,8 milioane de lei. În Studio 78 SRL, Măruță are 90% din părțile sociale, Andra – 10%. Datoriile firmei: peste 3,4 milioane de lei. La Andra Records SRL, soții Măruță își împart în mod egal părțile sociale. În 2022, firmea avea datorii de 4,5 milioane de lei. În total, cele patru firme cumulau datorii de 15,8 milioane de lei la finalul lui 2022. În aprilie 2023, Andra și Măruță au decis să-și lichideze o firmă pe care o dețineau împreună, Sunny Music SRL. La o lună distanță, în mai 2023, cei doi au deschis firma Avocado Music SRL.

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local (sursa: Facebook/Bianca Drăgușanu)
Economie

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local

Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local. Drăgușanu nu este doar model, ci și femeie de afaceri. Firma Bella Dream Star SRL, din care deține 50%, face profit. Dar mic. Firma de făcut haine, mică, dar cu profit În anul fiscal 2022, Bella Dream Star SRL a avut venituri de peste 837.000 de lei și un profit net de peste 168.000 de lei, cu cinci angajați. Citește și: „Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA”: decăderea lui Bădălău – de la parlamentar, ministru și vice la Curtea de Conturi, la subiect de glume pe internet Firma se ocupă cu "Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)". Din profit, dividendele la care Drăgușanu are dreptul sunt de 84.000 de lei, echivalentul a 17.000 de euro. Bianca Drăgușanu este implicată și în altă firmă, Bella Farfallina SRL, la care are sub 30% din părțile sociale. Bianca Drăgușanu, asociată cu polițist local Constantin Cosmin-Crunțeanu deține aproape 41% din părțile sociale. Pe pagina sa de Facebook, Crunțeanu se prezintă drept model (inclusiv pentru Cătălin Botezatu, în trecut). De asemenea, Crunțeanu menționează că deține CCM Boutique, un site de vândut haine care are în spate tocmai Bella Farfallina SRL. Pe prima pagină, ca model apare chiar Bianca Drăgușanu. Ca administrator al Bella Farfallina SRL, Crunțeanu câștigă 40.000 de lei pe an, potrivit unei declarații de avere pe care a depus-o în calitate de polițist local la Sectorul 4. O sumă pe care sigur nu a obținut-o din această firmă, care nu a avut nici un venit în 2022, potrivit Ministerului de Finanțe, iar pentru 2021 nici măcar nu a depus bilanț contabil.

Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu (sursa: Facebook/Andreea Esca)
Economie

Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu

Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu. Ani la rând, o faimoasă întrebare a bântuit România: care este salariul Andreei Esca? Există un răspuns cel puțin pentru persoana juridică cu același nume: Andreea Esca SRL. Instituția Andreea Esca Andreea Esca SRL a fost înființată în 1998. Andreea Esca deține firma și Alexandre Eram, soțul prezentatoarei, administrează sereleul. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În anul fiscal 2022, firma a avut venituri de 1,46 milioane de lei și un profit de peste 754.000 de lei. Andreea Esca SRL are doi angajați. Datele financiare ale Andreea Esca SRL (sursa: mfinante.ro) Soții Eram - Esca dețin și împreună o firmă, Atelierul de Vise SRL, înființată în 2015. În anul fiscal 2022, aceasta a avut venituri de peste 583.000 de lei și un profit de peste 267.000 de lei. Atelierul de Vise SRL are tot doi angajați. Datele financiare ale Atelierului de Vise SRL (sursa: mfinante.ro) Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu Potrivit noilor reglementări fiscale intrate în vigoare în 2024, o persoană fizică nu poate deține decât o singură microîntreprindere la care să se aplice impozitul de microîntreprindere. Dacă acea persoană deține mai multe microîntreprinderi, trebuie să aleagă care trec(e) pe impozitul pe profit. Cel mai probabil, în această situație, este că Andreea Esca va alege ca Andreea Esca SRL va rămâne microîntreprindere și Atelierul de Vise SRL va trece pe impozit pe profit, întrucât cea din urmă firmă are profit de aproape trei ori mai mic decât prima.

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme (sursa: Facebook/Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă)
Investigații

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme. Locul în care au ars șase persoane în urma unui incendiu este controlat neoficial de Cornel Dinicu. Pe numele lui există acolo doar firma Pescăria Tohania, fosta Ferma Dacilor Catering SRL, care oferă mâncarea pentru evenimente. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Spațiile de cazare sunt administrate oficial de o altă societate, Ferma Dacilor Production SRL, patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Primul mai are o firmă de construcții, celălalt, o carmangerie. Șefii ISU Prahova, chefuri dacice Pensiunea Ferma Dacilor, din localitatea prahoveană Tohani, a ars din temelie. În momentul izbucnirii incendiului, în pensiune se aflau 26 de persoane care participaseră la o petrecere. Pompierii au reușit să scoată de sub dărâmături șase trupuri carbonizate. Surse apropiate anchetei au declarat că urmează să se obțină probe ADN de la persoanele decedate și de la rudele acestora pentru a se stabili cu exactitate identitatea fiecărei victime. Deși nu avea autorizație de construcție și nici autorizație de securitate la incendiu, pensiunea Ferma Dacilor era locul preferat pentru chermeze de șefii ISU Prahova. Conducerea ISU Prahova este asigurată de prahoveanul Nicolae Tudoroiu. Acesta este secondat de prim-adjunctul Florin Chivu și de adjunctul Alexandru Muscalu. De abia acum, în urma tragediei în care și-au pierdut viața șase persoane, Direcția Națională Anticorupție urmează să redeschidă o anchetă legată de funcționarea fără autorizație ISU a pensiunii Ferma Dacilor. Interlopul Dinicu are o pescărie de catering Documentele publice consultate de către DeFapt.ro arată că, în anul 2015, Cornel Dinicu a înființat firma Ferma Dacilor Catering SRL cu sediul social în satul Tohani, comuna Gura Vadului, nr. 76 B. La aceeași adresă cu pensiunea care s-a făcut scrum. Ulterior, în august 2021, Cornel Dinicu a schimbat denumirea firmei în Pescăria Tohania. Și de la înființarea din 2015 și după rebotezarea din 2021, firma a avut obiect principal de activitate "activități de alimentație (catering) pentru evenimente". Adică asigura mâncării pentru diverse evenimente. Datele financiare ale firmei arată că, în ultimii trei ani fiscali, firma a raportat un singur angajat și profituri modeste. În anul 2020, a raportat un profit de peste 153.000 lei, apoi a scăzut în 2021 la puțin peste 9.000 lei. Ultimul an fiscal arată că firma lui Dinicu a avut o cifră de afaceri de aproape 194.000 lei și un profit de 18.695 lei. Dinicu, omul cu adresa de e-mail O altă firmă, Ferma Dacilor Production SRL, a fost înființată în iunie 2016 și are ca obiect principal de activitate "facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată". Sediul social și punctul de lucru declarat se află tot în satul Tohani la nr. 76 B. Practic, această firmă se ocupa de închirierea spațiilor de cazare care au luat foc. Documentele de la Registrul Comerțului arată că această societate este patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Dar de pe site-ul fermadacilor.ro aflăm că furnizorii pot trimite e-mail-uri pe adresa [email protected], declarată la Registrul Comerțului de firma Pescăria Tohania SRL, deținută de Cornel Dinicu. În plină pandemie, firma controlată prin interpuși de Cornel Dinicu, a raportat cifre de afaceri uluitoare. De exemplu, în anul 2020 a raportat o cifră de afaceri netă de peste 2,93 milioane lei și un profit de aproximativ 1,24 milioane lei. Cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la peste 4,2 milioane lei și profitul, la peste 1,6 milioane lei. În anul fiscal 2022, cu un număr mediu de 11 angajați, Ferma Dacilor Production a avut o cifră de afaceri de aproximativ 5,5 milioane lei și un profit de aproape două milioane lei. "Ferma Dacilor", administrată de trei firme Pe numele lui Marian Viorel Olteanu, unul din cei doi patroni din acte de la Ferma Dacilor Production SRL, se mai află societatea de construcții Mițan Totalcons SRL. El deține 95% din părțile sociale, iar restul de 5% se află pe numele Elenei Coralia Olteanu. Celălalt asociat de la Ferma Dacilor Production, Vitomir Adrian Ristin, este unic asociat la Burebista Carmangerie SRL. Și această societate, care se ocupă cu fabricarea produselor din carne, inclusiv pasăre, are punctul de lucru declarat în satul Tohani, nr. 76 B. Adică în incinta complexului Ferma Dacilor. Burebista Carmangerie a avut în ultimul an fiscal o cifră de afaceri netă de 38.300 lei și un profit de aproape 8.000 lei cu un număr mediu de patru angajați.

Dorian Popa, multe milioane din internet (sursa: Facebook/Dorian Popa)
Economie

Dorian Popa, multe milioane din internet

Dorian Popa, multe milioane din internet. Influencer și artistul român deține recorduri de audiență în online. Iar rezultatele financiare sunt generoase. Dorian Popa, multe milioane din internet Dorian Popa deține trei firme, ca asociat unic. Prima a fost înființată în 2018 și se numește Dorin Popa Show SRL. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Doi ani mai târziu, în 2020, a înființat Dorian Popa Free SRL. Și după alți doi ani, în 2022, a mai deschis Dorian Popa Novat SRL. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar și cu firma de livrare a produselor sale: a fost obligat de instanță să achite facturile către Foodpanda, timp în care plătește leasing la Ferrari și Lamborghini Prima firmă este și cea mai profitabilă: din 2018 până în 2022, inclusiv, a avut profit net de peste 8,2 milioane de lei. Cel mai bogat an a fost al doilea an de pandemie, 2021, cu un profit de 2,6 milioane de lei. Dorian Popa Free SRL a produs un profit de 540.000 de lei în 2020, 2021 și 2022, cumulat. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 Iar Dorian Popa Novat SRL a făcut anul trecut un profit de peste 185.000 de lei. Pe scurt, în ultimii cinci ani, Dorian Popa a încasat în jur de nouă milioane de lei, aproape două milioane de euro, din activitățile sale artistice online și offline. Recent, Popa a fost implicat într-o controversă referitoare la publicitatea pe care a făcut-o păcănelelor.

Un angajat, milioane de euro anual (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Un angajat, milioane de euro anual

Un angajat, milioane de euro anual. Cum arată topul "One man business", cele mai mari afaceri realizate anul trecut de zece firme locale ieșene care au un singur angajat pe statul de plată. Un angajat, milioane de euro anual Aceste companii au ajuns în anul 2022 la o cifră de afaceri totală de 193,8 mil. lei (39,1 mil. euro), valoare care se apropie de cea înregistrată în anul 2021, după cum reiese din calculele făcute pe baza datelor financiare raportate la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) de aceste societăţi. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Cap de listă este firma Agresiv C&B, controlată de vasluianul Gabriel Hăulică, societate prin care acesta face comerţ cu haine şi încălţăminte, afacere care anul trecut a sărit pragul de 6 mil. euro. Pe ultimul loc se află firma Mnt Oil Trans, cu activitate comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate, controlată de Mihai Munteanu, cu o cifră de afaceri în acelaşi an de peste 2 mil. euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră