vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: firme

35 articole
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Creștere record a firmelor nou-înființate (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Creștere fără precedent de firme înființate după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile

După victoria lui Nicușor Dan la alegeri, românii își recapătă încrederea în economie:s-a înregistrat o creștere record de firme nou-înființate. Creștere record a firmelor nou-înființate Potrivit economistului Iancu Guda, perioada iunie–august 2025 a înregistrat cel mai mare număr de SRL-uri din ultimii 35 de ani – 26.122 de companii, cu 64% mai multe decât în 2024, generând peste 20.000 de locuri de muncă. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă În județul Iași, dinamica antreprenorială este la rândul ei remarcabilă, cu 4.661 de firme și PFA-uri noi în primele nouă luni ale anului, majoritatea înființate după alegerile prezidențiale. Specialiștii explică acest fenomen prin stabilitatea politică și economică, păstrarea ratingului de țară și continuarea parcursului proeuropean, care au stimulat mediul de afaceri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Bani publici cheltuiți ilegal la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum găsește statul bani să suplimenteze contractele de drumuri și cu 50% pentru cine trebuie

Bani publici cheltuiți ilegal la Iași. Consiliul Județean Iași este acuzat că ar fi contribuit la creșterea nejustificată a profitului unei asocieri de firme implicate în modernizarea drumurilor de pe Axa strategică Iași–Suceava. Bani publici cheltuiți ilegal la Iași Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași, în urma unui audit desfășurat între 14 aprilie și 30 septembrie, s-a constatat plata nelegală a sumei de 483.544 de lei. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Suma ar fi fost achitată în afara cadrului legal, ca urmare a revizuirii unui contract care a favorizat financiar asocierea Daroconstruct – Rutador SRL. Firma Daroconstruct aparține cunoscutului om de afaceri ieșean Giani Canschi, iar Rutador SRL este o companie înregistrată în Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași

De ce ANAF inactivează abuziv firme cu binecuvântare de la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Investigații

EXCLUSIV De ce ANAF închide abuziv firme fără datorii la stat: se uită la adresă, nu la bilanț

De ce ANAF inactivează abuziv firme care nu au nici o problemă legală sau fiscală: sediul acestor societăți comerciale este închiriat de la firme de profil. Mai multe firme la același sediu: legal, dar nu pe placul Fiscului Din punctul de vedere al ANAF, faptul că mai multe firme pot avea sediul la aceeași adresă, deși legal, indică o suspiciune. Potrivit "analizelor" Fiscului, firmele înființate doar pentru a fi paravan pentru altele sau pentru a se sustrage de la plata TVA și a altor taxe preferă să închirieze un spațiu pus la dispoziție de către companii de profil. Astfel, la aceeași adresă, pot avea sediu zeci, chiar sute de firme. Nimic ilegal, de altfel. Tocmai de aceea, Oficiul Național al Registrului Comerțului (instituția care supervizează înființarea societăților comerciale și stabilirea sediului) permite ca mai multe firme să aibă sediu la aceeași adresă. Și tot din același motiv ANAF nu poate indica drept motiv al inactivării unei firme faptul că adresa sediului este aceeași cu a altor sedii de firme. De ce ANAF inactivează abuziv firme În loc, însă, să analizeze activitatea și datele fiscale ale firmelor care au sedii la astfel de adrese, ANAF a ales să inactiveze în bloc mii de firme. Singurul criteriu: adresa sediului. Cu desfășurarea operațiunii a fost însărcinat Departamentul Antifraudă al ANAF. În mod evident, Fiscul deține datele fiscale la zi, cel puțin din momentul introducerii sistemului e-Factura, pentru fiecare firmă din România. Ar fi, deci, extrem de simplu să fie identificate firmele suspecte: cele cu volum mare de facturi emise dar fără încasări, cele care nu plătesc taxe lunar/trimestrial, cele care nu depun bilanțuri contabile etc. Dar ANAF nu a făcut această analiză, ci a ales câteva adrese la care se găsesc foarte multe sedii de firme și le-a inactivat vrac. 1.411 de firme inactivate în trei luni După cum DeFapt.ro a dezvăluit, așa-zisul argument juridic folosit de ANAF pentru acest abuz a fost că inspectorii ANAF Antifraudă nu l-au găsit la sediul declarat al firmei pe administrator în momentul vizitei neanunțate. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Potrivit răspunsului ANAF la o solicitare a DeFapt.ro, "în ultimele 90 de zile, au fost declarați în inactivitate, pentru situația prevăzută la art. 92 alin (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală (nu a fost găsit administratorul la sediu - n.r.), un număr de 1411 contribuabili. Dintre aceștia, în perioada de referință, au solicitat și au îndeplinit condițiile de reactivare un număr de 68 de contribuabili." Victime colaterale Ce sugerează ANAF furnizând și informația referitoare la firmele care "au solicitat și au îndeplinit condițiile de reactivare" este că sunt foarte puține: "doar" 68 din 1.411. Cu alte cuvinte, logica ANAF este că numai firmele "curate" au cerut reactivarea. Iar cele care nu au cerut reactivarea au, în viziunea ANAF, probleme fiscale. Chiar dacă acest "argument" ar fi valid, deși nu există nici o dovadă că e așa, tot reiese că cel puțin 68 de firme au fost inactivate abuziv, ca "victime colaterale".

Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe Foto: Facebook
Politică

Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe, prin firmele sale

Partidul DREPT, condus de Vlad Gheorghe, sugerează că ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a vrut să evite plata unor taxe, prin firmele sale și i-a cerut să explice: „O eventuală evitare la plata TVA cu privire la achiziții imobiliare derulate de firmele ministrului (optimizare fiscala), având în vedere existența doar a unor active imobiliare în firme, pe lângă datorii”.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor DeFapt.ro a scris că Nazare are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe.  Partidul DREPT sugerează că Nazare a vrut să evite plata unor taxe „Partidul DREPT solicită explicații din partea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unor informații care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care acesta și-a administrat firmele și taxele aferente acestora. Conform unui articol de presă, Alexandru Nazare deține 95,24% din acțiunile Comunicare SRL, societate care a încheiat anul 2024 cu pierderi de peste 107.000 lei și datorii de 1,7 milioane lei – de peste zece ori mai mari decât veniturile. La doar trei zile după numirea sa ca ministru, firma a fost declarată inactivă de ANAF (1 iulie 2025).   Mai mult, Winkampaign SRL, companie controlată indirect de Nazare prin Comunicare SRL, a fost declarată inactivă încă din mai 2024, după ce nu și-a depus bilanțurile contabile pentru anii 2022 și 2023.   În acest context, Partidul DREPT solicită:   1. Explicații privind o eventuală evitare la plata TVA cu privire la achiziții imobiliare derulate de firmele ministrului (optimizare fiscala), având în vedere existența doar a unor active imobiliare în firme, pe lângă datorii;   2. Clarificări asupra motivului pentru care există societăți cu datorii de milioane de Lei și fără activitate, comportament specific entitatăților folosite exclusiv pentru optimizări fiscale;   3. Lămuriri privind lipsa controalelor ANAF, având în vedere că firmele cu capitaluri negative se încadrează la criteriile care generează, conform legii, verificări fiscale.   Toate aceste informații indică faptul că scopul real al societăților a fost achiziția de active imobiliare cu evitarea plății taxelor datorate în cazul achiziției pe persoană fizică. De asemenea, chiar conform procedurilor ANAF, un astfel de comportament economic și fiscal ridică suspiciuni și atrage verificări ale autorităților fiscale. Considerăm că persoana care conduce politica fiscal-bugetară a României și este în același timp administratorul unor societăți cu datorii masive trebuie să explice cum a respectat obligațiile fiscale elementare” se arată într-o postare pe Facebook a partidului DREPT. 

Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe, inactivată convenabil de ANAF (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Investigații

EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF

Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe: Comunicare SRL, la care Alexandru Nazare deține peste 95% din părțile sociale, are debite de sute de mii de euro. Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor care dă lecții despre cum antreprenorii din România nu respectă legislația fiscală, este chiar unul din oamenii de afaceri vizați de propriile discursuri. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Comunicare SRL, societate comercială la care Nazare deține 95,24% din părțile sociale, a încheiat anul fiscal 2024 cu pierderi și datorii. Alexandru Nazare a menționat Comunicare SRL în declarația de interese completată în calitate de membru CA al BNR (sursa: integritate.eu) Comunicare SRL are CUI 17781810, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.gov.ro) Pierderile au fost de aproape 107.000 de lei, la venituri de numai puțin peste 174.000 de lei. Datoriile, însă, sunt de zece ori mai mari decât veniturile anuale: 1,7 milioane de lei. Bilanțul pe 2024 al Comunicare SRL (CUI 17781810), firma ministrului Alexandru Nazare (sursa: mfinante.gov.ro) Firma, inactivată de ANAF De-a dreptul interesant este că, la numai trei zile după ce a devenit ministru de Finanțe, Comunicare SRL a devenit societate comercială inactivă. Informația apare pe site-ul ANAF, care precizează și data la care firma a devenit inactivă: 1 iulie 2025. Comunicare SRL, firma ministrului Alexandru Nazare, inactivată de ANAF pe 1 iulie 2025 (sursa: anaf.ro) La peste două luni de atunci, ministrul Nazare nu a catadicsit să facă demersuri pentru a reactiva firma. Este cu totul neclar, mai ales în aceste condiții, cum vor fi plătite datoriile firmei. O altă firmă, tot inactivă, a ignorat complet ANAF Nu este singura firmă la care Nazare deține părți sociale și care este inactivă. Este și cazul Winkampaign SRL, înființată în 2022, la care Nazare deține părți sociale prin intermediul Comunicare SRL. Winkampaign SRL nu a depus nici în 2022, nici în 2023 bilanț la Ministerul de Finanțe. Firma a fost declarată inactivă de către ANAF în mai 2024. Winkampaign SRL, firmă la care ministrul Alexandru Nazare deține părți sociale prin intermediul Comunicare SRL, inactivată de ANAF în mai 2024 (sursa: anaf.ro)

ANAF a inactivat mii de firme fără motiv, ministrul Nazare nu are reacție (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Eveniment

EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat

ANAF a inactivat mii de firme care aveau singura "vină" că aveau sediul social declarat într-un imobil închiriat în care mai funcționau și alte firme. ANAF a inactivat mii de firme La finalul lunii iulie, ANAF a emis câteva mii de așa-numite "Avize Antifraudă" în baza cărora a declarat în inactivitate fiscală tot atâtea firme din București.  Citește și: Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere - surse discuții Cotroceni Potrivit acestor avize, "Motivaţia declarării în inactivitate fiscală: Nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat". Cu alte cuvinte, un inspector ANAF s-a prezentat la sediul social declarat al companiilor vizate și a constatat că acolo nu se află angajați ai acelor companii. Ca efect, ANAF a decis să inactiveze toate companiile aflate la adresa respectivă. Firme curate, pedepsite  Foarte probabil, o parte dintre companiile care și-au stabilit sediul social la adresa respectivă aveau cu adevărat probleme fiscale: bilanțuri anuale nedepuse, datorii la stat etc. Alte firme, însă, funcționau respectând regulile: cu taxe plătite la zi și venituri fiscalizate la virgulă. "Aveam sediul acolo de câțiva ani, închiriat legal, era un sediu social, se specifică foarte clar în documentele de la Registrul Comerțului că activitatea firmei se desfășoară la terți, nu în acel sediu, o practică legală", a declarat pentru DeFapt.ro administratorul unei firme declarate inactive. Abuz evident al ANAF "Este un abuz evident, legislația permite ca la aceeași adresă să funcționeze oricâte sedii sociale, nu este nevoie ca, în acest caz, să se desfășoare activități fizice la acel sediu", a comentat pentru DeFapt.ro un avocat specializat în legislația specifică societăților comerciale. În ce privește inactivarea și, implicit, anularea certificatului TVA, ANAF a dat dovadă de celeritate. În ce privește reactivarea companiilor, însă, legea nu a mai fost respectată.  "Am schimbat sediul firmei, am depus actele la ANAF, am făcut o cerere de reactivare. Legea spune că trebuie se opereze schimbarea în trei zile. Au trecut 13, fără nici un rezultat. Nu pot emite facturi, nu pot primi facturi, activitatea e pur și simplu blocată", a spus pentru DeFapt.ro administratorul unei firme declarate inactive.

Firmele lui Oprea, datorii către stat (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 milioane lei (taxe neplătite)

Firmele lui Oprea, datorii către stat: companiile înființate de pesedistul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, au păgubit bugetul statului român cu 22,35 milioane lei, ehivalentul a peste 4,4 milioane euro. Azi, românii plătesc și țepele firmelor lui Oprea Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro de la ANAF Ploiești și Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești arată că paguba constă în taxe și impozite neplătite pentru salarii, inclusiv asigurări de sănătate și somaj. Pe lângă toate acestea se adaugă și Taxa pe Valoare Adăugată (TVA). Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Acum, cetățenii României sunt obligați să plătească taxe și TVA mai mari pentru a se acoperi inclusiv paguba dată de firmele pesedistului Oprea. Pentru a recupera astfel de țepe date bugetului de stat, Guvernul Bolojan, din care face parte și pesedistul Radu Oprea, a luat o serie de măsuri dure împotriva populației, cum ar fi creșterea TVA, impozitarea pensiilor seniorilor, a veteranilor de război și deportaților. Mai mult, au fost tăiate bursele elevilor și studenților, în timp ce profesorii se pregătesc de proteste împotriva măsurilor de austeritate.  A cerut 24 de milioane de lei la faliment Pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, este unul dintre cei mai bogați prahoveni, dar trăiește din salariul de la stat, conform declarațiilor sale de avere. Ca să ne facem o idee despre cât de bogat este pesedistul Radu Oprea trebuie să ne întoarcem în urmă cu 21 ani.   Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Atunci tatăl său, Nicolae Oprea, declara că lui Radu Oprea „îi este scârbă de banul public” pentru că are un portofoliu de 50 de milioane de euro, bani din construcții în afara Ploieștiului. Când a intrat în politică, în 2009, Radu Oprea avea acțiuni, părți sociale sau era administrator la nu mai puțin de 13 societăți. Printre acestea se afla și firma sa cea mai de succes, Urban Electric, pe care o deținea în mod egal împreună cu Mihail Ștefănescu. Oficial, Oprea și-a vândut părțile sociale deținute la această firmă în anul 2012. Zece ani mai târziu, deși, chipurile, nu mai avea nici o legătură cu Urban Electric, pesedistul Radu Oprea a apărut în tabelul creditorilor firmei, falimentate între timp, cu peste 24 de milioane lei, bani care nu au apărut niciodată în declarațiile sale de avere. Firmele lui Oprea, datorii către stat Statul român a moștenit în urma falimentului firmei Urban Electric SRL, una din cele 13 societăți ale lui Radu Oprea, o pagubă colosală: aproape 10,8 milioane lei, adică 2,16 milioane de euro.  La solicitarea DeFapt.ro, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (ANAF) Ploiești a transmis că paguba este compusă din TVA - 6,64 milioane lei, obligații fiscale accesorii aferente TVA - două milioane de lei, impozit pe profit - 1,44 milioane lei. Mai mult, Urban Electric SRL nu a plătit contribuțiile sociale datorate de angajator, contribuția reținută de la asigurați, asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, asigurările pentru șomaj, asigurările pentru sănătate. Iar pe lângă banii datorați bugetului de stat, Urban Electric SRL apare și cu o datorie de 8,37 milioane lei la Serviciul Public de Finanțe Locale Ploiești, din care s-a recuperat doar suma de 110.501 lei în data de 22 ianuarie 2025. ANAF are de recuperat taxe de la 12 firme ale lui Oprea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești arată, în răspunsul transmis către DeFapt.ro, că s-a înscris la masa credală a altor 11 societăți (în care a fost asociat sau administrator pesedistul Radu Oprea). cu suma totală de 2,66 milioane lei. Din această sumă, ANAF Ploiești a recuperat puțin peste 222.000 lei. La fel ca și în cazul Urban Electric SRL, suma datorată reprezintă TVA, impozit pe profit, contribuții salariale, inclusiv cele pentru asigurările sociale și sănătate.  Totodată, șase din cele unsprezece societăți apar în registrele Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești cu o datorie cumulată de aproximativ 525.000 lei, echivalentul a 105.000 euro. În total, paguba dată statului de restul firmelor lui Radu Oprea se ridică la aproape 2,98 milioane lei, echivalentul a 500.000 de euro. Radu Oprea: „S-a întâmplat după plecarea mea” Întrebat de către DeFapt.ro de ce firmele înființate de el nu și-au plătit datoriile către bugetul de stat și cum ar trebui să se raporteze cetățenii români obligați de Guvernul Bolojan să accepte măsurile de austeritate, inclusiv impozitarea pensiilor și creșterea TVA, Radu Oprea a spus că este incorectă construcția argumentației. „Am plecat din administrator și acționar la sfârșitul lui 2012. Atunci companiile nu figurau cu datorii la bugetul de stat, erau pe profit. Ce s-a întâmplat după plecarea mea nu are legătură cu mine”, a declarat Radu Oprea. Însă când i s-a spus că este vorba de 11 companii, la care se adaugă Urban Electric SRL, Radu Oprea nu a mai răspuns.   

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Troc între Rusia și China: firmele plătesc în mărfuri din cauza dificultăților financiare rusești

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare. Pentru prima dată după haosul economic al anilor ’90, trocul a redevenit o practică frecventă în Rusia. Problemele cu decontarea tranzacțiilor, generate de conflictul din Ucraina și de sancțiunile internaționale, au forțat companiile să găsească alternative. Cel puțin o firmă chineză a acceptat aliaje de aluminiu în schimbul motoarelor livrate către Rusia, potrivit Reuters. Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare După destrămarea URSS din 1991, inflația galopantă și lipsa lichidităților au împins multe companii rusești să accepte plata în natură. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Trei decenii mai târziu, războiul din Ucraina și restricțiile financiare readuc trocul în prim-plan. La forumul de afaceri Kazan Expo, companiile chineze au menționat problemele cu plățile internaționale și solicitările de relocare a producției în Rusia drept obstacole majore. „Oferim modele inovative de cooperare care reduc riscurile de decontare. De exemplu, furnizăm motoare pentru nave în schimbul unor aliaje speciale de oțel și aluminiu din Rusia”, a declarat Xu Xinjing, reprezentant al companiei Hainan Longpan Oilfield Technology Co. Acorduri de troc Rusia–China Reuters a relatat că, în ultimul an, Rusia a discutat mai multe acorduri de tipul trocului cu China. Acestea sunt preferate mai ales în comerțul cu metale și produse agricole, unde prețurile sunt mai ușor de stabilit. China rămâne cel mai important partener comercial al Rusiei, după ce statele europene și-au redus drastic relațiile economice cu Moscova în urma războiului. Plăți întârziate și presiuni asupra băncilor Întârzierile în procesarea plăților cu parteneri precum China și Turcia au devenit o problemă semnificativă pentru companiile rusești. Băncile din aceste state sunt presate de autoritățile europene să verifice cu atenție tranzacțiile cu Rusia, ceea ce a condus la blocaje și întârzieri financiare.

Investitorii străini sunt esențiali pentru România (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești

Investitorii străini sunt esențiali pentru România. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind importanța capitalului străin în economia românească. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, organizate la sediul CCIR. Investitorii străini sunt esențiali pentru România „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat”, a spus Daraban. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Mihai Daraban a subliniat că aportul investitorilor străini este crucial, nu doar în ceea ce privește cifra de afaceri, ci și în susținerea bugetului prin taxe și contribuții. Deși numărul firmelor cu capital 100% românesc este de 29,5 ori mai mare decât cel al firmelor cu capital străin, diferențele în ceea ce privește contribuțiile economice nu sunt la fel de disproporționate. Daraban a dat cifre comparative: Firme 100% românești: 813.711 companii Firme cu capital 100% străin: 27.594 companii Cifra de afaceri: 254 miliarde euro (români) vs. 143 miliarde euro (străini) Taxe pe muncă: 31,8 miliarde euro (români) vs. 19,67 miliarde euro (străini) Diferențele se reduc și la nivelul altor taxe Potrivit datelor prezentate de CCIR, diferențele dintre firmele românești și cele străine sunt minime și în ceea ce privește alte taxe (altele decât cele pe muncă și pe profit): Taxe suplimentare: 3,76 miliarde euro plătite de firmele românești vs. 3,26 miliarde euro de firmele străine. Exemple de taxe analizate: impozite pe terenuri, impozite pe clădiri, alte taxe locale Numărul exportatorilor români este în scădere Președintele CCIR a atras atenția și asupra unei alte tendințe îngrijorătoare: scăderea numărului de exportatori autohtoni. Dacă în 2023 România avea 28.080 de exportatori, în 2024 numărul a scăzut la 26.979. Totodată, datele privind contribuția la export arată o prezență modestă a firmelor românești în clasamentele mari: Top 100 exportatori (50,7% din total): doar 3 firme românești Top 500 exportatori (74% din total): 72 firme românești Top 1.000 exportatori (83,7% din total): 209 firme românești Deficitul comercial al României se adâncește Mihai Daraban a evidențiat și evoluția negativă a balanței comerciale a României, cu un deficit care a ajuns la 33,4 miliarde euro: Importuri 2023: 122 miliarde euro Importuri 2024: 126 miliarde euro Această evoluție accentuează vulnerabilitatea economică a țării în lipsa unui capital stabil și a unui sector de export solid. Capitalul străin susține stabilitatea economică În încheiere, Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin trebuie înțeles ca un factor-cheie al macrostabilității economice a României. Declarația a fost făcută în contextul unei dezbateri electorale la care au fost invitați George Simion și Nicușor Dan – însă doar liderul AUR a confirmat participarea.  

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Firmele românești, afectate masiv în 2024 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Firmele românești, afectate masiv în 2024

Firmele românești, afectate masiv în 2024. În prima jumătate a anului 2024, antreprenorii români au făcut câțiva pași înapoi în fața provocărilor economice și legislative. Firmele românești, afectate masiv în 2024 Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor nou înmatriculate a scăzut semnificativ, în timp ce numărul companiilor care și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate a crescut considerabil. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Mai mult, s-a înregistrat și o creștere a numărului de profesioniști care au intrat în insolvență în acest an. În total, în România și-au suspendat activitatea în prima jumătate a acestui an 10.412 firme (cu 31% mai mult decât în primul semestru din 2023), în timp ce totalul firmelor dizolvate a crescut cu 15,5%, iar cel al firmelor radiate cu peste 34%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Investigații

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării. Recalcularea pensiilor a provocat un val de activități "ilegale și imorale" ale unor firme de arhivare de documente, acuză premierul Marcel Ciolacu. Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării "Am văzut (...) că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Citește și: Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei Au fixat un preț maximal aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Așa ceva este și ilegal, și imoral, iar cei responsabili trebuie sancționați cu toată severitatea prevăzută de lege.", a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri. Investigație a Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către firmele care păstrează în arhive documentele necesare recalculării pensiilor, potrivit Adevărul. Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL, mai arată sursa citată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră