sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finlanda

57 articole
Internațional

Rușii nu pot fugi prin Finlanda

Rușii nu pot fugi prin Finlanda. Numărul de cetăţeni ruşi care au ajuns în Finlanda a scăzut după intrarea în vigoare de noi restricţii finlandeze, a anunţat sâmbătă paza de frontieră, confruntată în ultimele zile cu un aflux după un ordin de mobilizare militară în Rusia, transmite AFP. Rușii nu pot fugi prin Finlanda După intrarea în vigoare joi seara, la ora 21.00 GMT, a închiderii frontierelor pentru cetăţenii ruşi posesori de vize turistice europene, vineri au mai fost înregistrate doar 1.688 de intrări, de circa trei ori mai puţine decât în ziua precedentă, conform statisticii oficiale. "Numărul de intrări a scăzut semnificativ după intrarea în vigoare a restricţiilor", a transmis pe Twitter autoritatea de pază a frontierei. Joi, acest număr încă depăşea 5.200, după ce se situase între 7.000 şi 8.000 pe zi imediat după ordinul de mobilizare parţială semnat de preşedintele rus Vladimir Putin miercurea trecută. Mulţi ruşi de vârstă combatantă au fugit în străinătate după acest anunţ, prin ţări vecine precum Finlanda, care adoptase deja în august restricţii, reducând de zece ori numărul de vize turistice pentru cetăţeni ruşi. Frontieră parțial închisă Ordinul de mobilizare parţială a grăbit decizia autorităţilor de la Helsinki de a închide parţial frontiera, aliniindu-se astfel măsurilor luate de alte ţări având graniţe cu Rusia (Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania). Intrările rămân totuşi posibile pentru motive imperative (familiale, de muncă) sau umanitare, la fel şi cererile de azil. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Cetăţeni ruşi întâlniţi la frontieră de corespondentul AFP au afirmat că nu înţeleg decizia Finlandei, întrucât aceasta riscă să împiedice plecarea din Rusia a bărbaţilor care fug de mobilizarea pentru conflictul din Ucraina.

Rușii nu pot fugi prin Finlanda (sursa: news.wttw.com)
Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream (sursa: Facebook/Annika Saarikko)
Internațional

Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream

Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream. Finlanda, vecină cu Rusia, a dispus joi întărirea securităţii în jurul infrastructurii sale strategice în urma presupusului sabotaj al gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, în timp ce centralele nucleare suedeze şi-au ridicat nivelul de vigilenţă, relatează France Presse. Finlanda, Suedia: Rusia sabotează Nord Stream "Am cerut tuturor ramurilor guvernului să asigure vigilenţă şi întărirea măsurilor de securitate pentru mai multe infrastructuri critice", a anunţat ministrul finanţelor, Annika Saarikko, într-o conferinţă de presă. O atenţie deosebită a fost acordată reţelei electrice, a precizat ea. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei În Suedia, cele două principale centrale nucleare ale ţării, situate în Forsmark (centru-est) şi Ringhals (sud-vest), au declarat că au intrat în "vigilenţă sporită" din cauza evenimentelor din Marea Baltică. Mai multe ţări au anunţat deja consolidarea măsurilor de securitate în jurul infrastructurilor energetice sau strategice, precum Germania, Danemarca sau Norvegia, acum principalul exportator de gaze către Europa.

Rusia intensifică spionajul cyber Foto: Twitter
Internațional

Rusia intensifică spionajul cyber

Cu majoritatea spionilor expulzați din Vest, Rusia intensifică spionajul cyber, a avertizat, azi, contraspionajul finlandez, SUPO. Serviciul finlandez de securitate a invocat și posibilitatea unor atacuri cyber asupra infrastructurii, dar a apreciat că riscul este redus. Însă documentul SUPO publicat azi insistă și asupra spionajului Chinei comuniste. Rusia intensifică spionajul cyber „Considerăm că este foarte probabil ca Rusia să se orienteze către mediul cyber în timpul iernii. Cu toate acestea, considerăm că este puțin probabil ca un atac cibernetic să paralizeze infrastructura critică în viitorul apropiat”, a spus directorul Supo, Antti Pelttari. Finnish civilian intelligence service SUPO states that there is a low but real threat from Russian covert activity.Says that Russia has conducted assassinations and attacks on armories in Europe. Continuous Russian hacking attempts on sensitive systems.https://t.co/X8XtJ7iNIa— Petri Mäkelä (@pmakela1) September 29, 2022 „Agenția de securitate a avertizat, de asemenea, că statele autoritare „își pot asigura accesul sau influența asupra infrastructurii critice” prin achiziții sau investiții corporative și a identificat China ca pe un potențial risc, alături de Rusia”, scrie Bloomberg. „Există riscul ca un alt stat să obțină astfel informații despre operațiunile serviciilor sau autorităților publice care sunt esențiale pentru societatea finlandeză”, explică SUPO. „China continuă să se angajeze în operațiuni active de culegere informații care vizează Finlanda, iar invazia rusă din Ucraina nu a avut vreun impact semnificativ asupra acestor operațiuni. China folosește atât resurse umane, cât și metodele de spionaj cibernetic”, se arată în scurtul document publicat de SUPO. Autoritățile finlandeze au apreciat că războiul Rusiei în Ucraina și expulzările unor diplomați ruși, care au urmat, au împiedicat operațiunile de spionaj rusești, determinând această țară să apeleze din ce în ce mai mult la mediul cyber pentru colectarea de informații. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă Metoda tradițională de spionaj a Rusiei este de a folosi resursele umane sub acoperire diplomatică, dar asta a devenit acum substanțial mai dificil, a declarat Serviciul finlandez de Securitate și Informații, Supo, într-un raport asupra securității naționale, publicat joi.

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda (sursa: elpais.com)
Internațional

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda. Grănicerii kazahi au raportat vineri că un număr mare de ruşi încearcă să treacă frontiera, patru din cele 30 de puncte de control fiind deosebit de aglomerate, transmit dpa şi Reuters. Și traficul rutier la intrarea din Rusia în Finlanda era aglomerat vineri, iar numărul ruşilor care încercau să scape de mobilizarea anunţată miercuri de preşedintele Vladimir Putin era în creştere, relatează Reuters. Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda Situaţia este sub un "control special", au precizat forţele de pază a frontierei kazahe, fără a preciza numărul sosirilor. După ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, în contextul războiului din Ucraina, mulţi ruşi încearcă să îşi părăsească ţara. Destinaţiile cele mai căutate sunt fostele republici sovietice, cum ar fi Kazahstanul, Armenia şi Georgia, unde nu au nevoie de vize şi pot conta pe mulţi vorbitori de rusă. Citește și: Propagandiștii din media de stat de la Moscova, exceptați de la mobilizarea de război, a precizat Ministerul Apărării Ministerul kazah de Externe a făcut apel la omenia cetăţenilor, cerându-le să respecte principiile morale, deşi costul vieţii este în creştere şi piaţa imobiliară este sub presiune. "Suntem convinşi că cetăţenii noştri vor da dovadă de înţelepciune şi vor rămâne fideli tradiţiilor de ospitalitate", arată un comunicat al instituţiei, adăugând că infrastructura şi sectorul serviciilor din Kazahstan pot face faţă migraţiei. Zbouri complet rezervate,lungi cozi la granițe terestre Zborurile din Rusia sunt deja complet rezervate, iar la punctele de trecere a frontierei pe cale rutieră s-au format cozi. Un martor care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, din motive de securitate personală, a declarat agenţiei Reuters că traficul este deosebit de mare, unii aşteptând la coadă de joi dimineaţa, în timp ce grănicerii ruşi controlează atent toate vehiculele. Conform acestei surse, mulţi din cei care încearcă să ajungă în Kazahstan sunt bărbaţi tineri, aparent sub 35 de ani, care ar putea fi chemaţi la încorporarea în armată. Înregistrări video difuzate de şoferii de camion kazahi arată cozi lungi la graniţă, formate mai ales din autoturisme. La rude în Germania Grănicerii finlandezi au estimat că joi s-a înregistrat un număr dublu de intrări din Rusia faţă de săptămâna trecută, iar vineri dimineaţa era în continuare o activitate intensă, "poate uşor în creştere faţă de ieri" conform unui purtător de cuvânt. Unul din cei care încercau să ajungă în Finlanda, un student rus în vârstă de 21 de ani care s-a prezentat doar cu prenumele Max, a declarat agenţiei Reuters că vrea să treacă graniţa pentru a prinde un zbor spre Germania, unde are rude. "Tehnic, sunt student, deci nu ar trebui să mă tem de încorporare, dar am văzut că lucrurile se schimbă foarte repede, deci presupun că există o şansă", a spus el după ce a ajuns la Vaalimaa, pe teritoriul finlandez. "Am vrut doar să fiu în siguranţă", a adăugat el. "Avem planuri, avem cariere" Un cuplu de ruşi - Slava, în vârstă de 29 de ani, şi Evgheni, cu şase ani mai mare, au plecat din ţara lor tot din cauza incertitudinilor privind încorporarea. Ei au decis să facă acest pas în momentul în care Putin a anunţat mobilizarea parţială, care vizează 300.000 de rezervişti. Cei doi şi-au lăsat acasă câinele, pe nume Moby, şi familiile înlăcrimate. "În etapa actuală nu suntem solicitaţi, dar nu ştim ce se va întâmpla mâine. Nu susţinem ceea ce se întâmplă. Nu vrem să participăm". Plecarea "a fost o decizie dificilă", spune Slava. "Avem planuri, avem cariere. Cel mai bun scenariu ar fi să ne întoarcem. Pe de altă parte, vieţile noastre sunt esenţiale". Trafic aglomerat către Finlanda, mii de ruși zilnic Joi, au trecut din Rusia în Finlanda circa 7.000 de persoane, dintre care 6.000 de ruşi, o creştere cu 107% faţă de aceeaşi zi din săptămâna trecută. Trei dintre acestea au solicitat azil; cu o săptămână înainte nu existase nicio astfel de cerere. La Vaalimaa, cel mai aglomerat punct de trecere, coada era vineri de 400 de metri, mai lungă decât joi, după aprecierea unui oficial de la frontieră. "Faţă de vinerea trecută, avem mai mult trafic", a declarat Elias Laine, adjunct al şefului punctului de control. "Ne aşteptăm ca traficul să rămână aglomerat în weekend". Cei sosiţi cu autoturisme sau în autocare trebuie să coboare pentru verificarea documentelor, iar grănicerii controlează unele vehicule. Se caută soluții de reducere a tranzitului Şi la Nuijamaa, al doilea punct de trecere ca mărime, cozile erau "mai lungi ca de obicei". Frontiera terestră cu Finlanda a rămas printre puţinele puncte de intrare în Europa pentru ruşi, după ce mai multe ţări şi-au închis graniţele şi spaţiile aeriene ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina. Finlandezii nu şi-a închis frontiera cu Rusia după ce forţele ruse au invadat Ucraina în 24 februarie, dar au redus numărul de programări la consulate pentru cetăţenii ruşi care solicită vize, iar în prezent iau în considerare interzicerea accesului pentru majoritatea ruşilor. Prim-ministrul Sanna Marin a declarat joi că guvernul pe care îl conduce evaluează riscurile prezentate de cei care trec prin Finlanda şi caută metode de reducere drastică a tranzitului din Rusia.

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, uriaș Foto: kremlin.ru
Internațional

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși

Procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, calculat din totalul trupelor trimise pe front, este comparabil doar cu rata deceselor din rândul armatei sovietice în războiul de iarnă din Finlanda, între 1939 și 1940, arată un reputat istoric, Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. El face o comparație și cu pierderile SUA în războiul din Coreea, din anii '50, în Irak sau Afganistan și arată că acestea sunt mult inferioare. Ferguson nu face nici o referire la pierderile rusești din al doilea război mondial. Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși El pornește de la datele oferite de demnitarii din Vest, care estimează pierderile rusești de vieți omenești la 20-25.000 de persoane. Ferguson menționează că Ucraina consideră că aproape 50.000 de ruși au murit în invazie. „Estimările occidentale implică o rată a mortalității de cel puțin 9% până la 12%. Dacă afirmațiile ucrainene sunt corecte, cifra este mult mai mare: 25%-28%. Aceste rate sunt uimitor de ridicate în raport cu standardele conflictelor din secolele 20 și 21. De exemplu, procentul americanilor morți în luptă în războiul din Coreea s-a ridicat la 1,88% din forța totală desfășurată acolo”, arată istoricul. „Comparați toate aceste estimări cu numărul morților din războiul de nouă ani al SUA în Irak, care a dus la 3.500 de soldați americani uciși în acțiune și 32.000 de răniți sau cu campania SUA din Afganistan, între 2001 și 2021, care a costat viețile a peste 2.000 de militari americani și a generat peste 20.000 de răniți. În ambele cazuri, procentul celor uciși în acțiune din totalul forțelor desfășurate a fost minuscul comparativ cu (…) Ucraina. Războiul sovietic din Afganistan, care a durat peste zece ani, a dus la moartea a 15.000 de soldați sovietici și a peste 50.000 de răniți. Este posibil ca Rusia să fi avut un număr comparabil de victime doar în primele 10 săptămâni ale acestui război”, mai arată istoricul. Victoria pirică din Finlanda, comparabilă cu dezastrul din 2022 Ferguson mai oferă două comparații: războiul ruso-japonez, din 1904-1905, când Rusia a înregistrat între 43.000 și 80.000 de soldați uciși, iar Japonia - 80 - 86.000războiul sovieto-finlandez, 1939-1940, când pierderile URSS ar fi ajuns la 300.000, dar armata era incomparabil mai mare decât cea de acum, din Ucraina. Finlanda ar fi pierdut circa 68.000 de soldați. „Dar problema cheie este moralul armatei ruse. Ca să repet, războaiele nu se termină atunci când o parte a ucis mai mulți dintre soldații celeilalte părți, ci când soldații unei părți își pierd stomacul pentru a lupta și încep să se predea, să fugă sau să dezerteze. Evenimentele din ultimele 48 de ore au dat primul indiciu că cel puțin unele elementele forței de invazie rusești și-au pierdut stomacul pentru această luptă”, mai scrie Ferguson. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Sanna Marin, rezultat negativ al testului antidrog Foto: Twitter
Politică

Sanna Marin, rezultat negativ al testului antidrog

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a primit un rezultat negativ al testului antidrog, după ce a fost acuzată că a participat la o petrecere la care s-ar fi consumat cocaină. Sanna Marin, rezultat negativ al testului antidrog Sanna Marin a fost testată pentru mai multe tipuri de droguri, precum cocaină, amfetamină, canabis şi opioide, a precizat Iida Vallin, o consilieră a premierului Finlandez.„Testul antidrog al premierului Sanna Marin din data de 19 august 2022 nu a dezvăluit prezenţa vreunui drog. Testul a fost unul complet. Noi nu am ales modul în care a fost efectuat testul", a anunţat într-un comunicat biroul de presă al şefei guvernului, Ida Vallin, adăugând că rezultatele au fost semnate de un medic. Considerată cel mai cool premier european, Sanna Marin, care conduce guvernul Finlandei, a fost filmată la o petrecere, unde dansa, în timp, în fundal, s-ar auzi o discuție despre cocaină. Ea a negat de la început că ar fi consumat cocaină la această petrecere. Citiți și: Purtător de cuvânt al Romsilva, ex-jurnalist la Antene, despre Sanna Marin: „pițipoanca bețivă, premier al Finlandei (…). Petreceri private, cu alcool și cocaină” Imaginile apărute în spațiul public, distribuite prin mai multe videoclipuri în Instagram Stories, o arată pe Marin dânsând cu prietenii, iar pe fundal se aud strigăte despre cocaină, potrivit presei finlandeze. Însă dezbaterea despre filmare a a trecut mult dincolo de granițele Finlandei. Dance Floor (Sanna Marin) pic.twitter.com/hDgIjlu70d— Daf (@daf_2021) August 23, 2022 Recent, purtătorul de cuvânt al Romsilva, George Colgiu, fost jurnalist în trustul lui Dan Voiculescu, a lansat un atac extrem de brutal împotriva premierului finlandez: „Apar poze cu pițipoanca bețivă, premier al Finlandei, care de când e premier o ține din petrecere în petrecere. Petreceri private, cu alcool și cocaină, sau prin cluburi”. Solidaritatea femeilor din Finlanda Filmuleţe cu femeile care dansează şi se distrează cu prietenii postate cu hashtag-ul „solidaritate cu Sanna” au apărut după ce premierul s-a confruntat cu critici la adresa comportamentului ei, în urma apariţiei unor înregistrări video în care dansează la o petrecere, relata, recent, news.ro. This is brilliant! Now Finns are sharing Sanna Marin party parodies to show their support for the Finnish PM pic.twitter.com/Gta2H8gV5X— Very Finnish Problems (@VFinnishProbs) August 22, 2022 Sute de finlandeze au postat filmuleţe, în social media, în care apar dansând şi petrecând, în semn de sprijin şi solidaritate cu premierul Sanna Marin, după ce aceasta a fost implicată într-un scandal când a apărut dansând la o petrecere privată, relatează The Guardian.

Ucraina lovește precis cu satelit finlandez (sursa: iceye.com)
Internațional

Ucraina lovește precis cu satelit finlandez

Ucraina lovește precis cu satelit finlandez. Armata ucraineană are acces rapid la imagini satelitare extrem de precise în războiul cu Rusia graţie unei campanii de strângere de fonduri, informează dpa. Ucraina lovește precis cu satelit finlandez Potrivit unui contract cu furnizorul finlandez ICEYE, guvernul ucrainean are permisiunea de a folosi un satelit radar non-stop care oferă imagini inclusiv pe timp de noapte sau când sunt nori. Banii provin dintr-o campanie de strângere de fonduri lansată de prezentatorul ucrainean de televiziune Serhii Prîtula. Conform informaţiilor apărute în presă, s-au strâns aproximativ 600 de milioane de grivne (16,2 milioane de dolari), care erau de fapt destinate cumpărării de drone de luptă turceşti Bayraktar. Atunci când producătorul a donat dronele, cu fondurile strânse a fost achiziţionat accesul la utilizarea satelitului. Ochiul din cer ghidează rachetele americane Combinarea imaginilor de recunoaştere cu armele moderne va deschide noi posibilităţi forţelor armate împotriva invadatorilor Rusiei, a scris vineri pe Facebook ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Resnikov. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive "Să presupunem că în curând orice HIMARS, M270 sau MARS II, precum şi orice armă sau arme autopropulsate cu proiectile de înaltă precizie vor putea distruge inamicul mai eficient", a spus el. Sistemele de arme menţionate sunt lansatoare de rachete multiple cu rază lungă. În ultimele săptămâni, Ucraina le-a folosit deja pentru a lovi depozitele de muniţii ruseşti mult în spatele liniei frontului.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor Foto: Twitter
Internațional

Estonia și Finlanda să nu mai acorde vize rușilor.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez (sursa: Facebook/Eduskunta - Riksdagen)
Internațional

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Internațional

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia. Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea unei legislaţii care să permită instalarea de bariere la frontiera ţării cu Federaţia Rusă şi închiderea celor 1.300 de kilometri de graniţă în faţa solicitanţilor de azil, în circumstanţe excepţionale, informează Reuters. Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia Proiectul de lege privind aceste pregătiri, chiar dacă este unul contestat în termenii legislaţiei de azil a Uniunii Europene, a fost votat cu majoritate calificată, ceea ce-i permite parlamentului să accelereze aceste noi legi, pe fondul temerilor conform cărora Rusia ar putea riposta la planurile Finlandei de a adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De asemenea, aceasta îi va permite guvernului finlandez să decidă construirea de garduri sau alte bariere lângă frontiera Finlandei şi să direcţioneze toate cererile de azil spre unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi aeroporturile. Putin, amenințări cu masări de trupe La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Putin deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO

Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat miercuri "ambiţiile imperiale" ale NATO, care încearcă, potrivit lui, să-şi afirme "hegemonia" prin conflictul ucrainean, relatează AFP. "Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese", a spus Putin, într-o conferinţă de presă la Aşgabad, capitala turkmenă. Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO "Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale", a acuzat el. Alianţa Atlantică şi "înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii", potrivit preşedintelui rus. "Iranul nu a fost bun pentru aceasta", a apreciat el. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor", a afirmat Putin pe ton ironic. Rusia nu vede nicio problemă într-o eventuală aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, a dat asigurări Vladimir Putin. "Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina'', a afirmat de asemenea Putin, aflat în vizită în capitala turkmenă. "Dacă Finlanda şi Suedia doresc aceasta, să adere. Este problema lor, pot adera la ce doresc", a spus el. În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina. "Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este", a adăugat preşedintele Putin, potrivit Agerpres. Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme.

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO (sursa: Facebook/Sauli Niinistö)
Internațional

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO. Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat marţi că Turcia a fost de acord să sprijine aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, în prima zi a summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters. Niinisto a precizat că decizia Turciei a survenit după ce liderii celor trei ţări au semnat un memorandum comun "pentru extinderea întregului lor sprijin împotriva ameninţărilor la adresa securităţii" fiecărui stat semnatar. Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO Acordul semnat în faţa camerelor de miniştrii de externe ai celor trei ţări "confirmă că Turcia va sprijini, la summitul din această săptămână, invitaţia adresată Finlandei şi Suediei de a adera la NATO", a afirmat într-un comunicat preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut "cooperare deplină" a Finlandei şi Suediei împotriva combatanţilor kurzi din PKK şi a aliaţilor acestora, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat, potrivit Agerpres. Turcia a fost de acord cu intrarea în NATO a celor două ţări nordice după mai bine de trei ore de discuţii, marţi, la Madrid, în marja summitului Alianţei Nord-Atlantice.

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei. Președintele Tayyip Erdogan și-a menținut marți poziția fermă față de candidaturile Finlandei și Suediei la NATO, afirmând că Turcia dorește rezultate, nu cuvinte, pentru a răspunde preocupărilor sale, adăugând că va face presiuni și asupra președintelui american Joe Biden în ceea ce privește achiziția de avioane de luptă F-16, care este "în impas". Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare la NATO în lumina invaziei Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei din cauza a ceea ce aceasta consideră a fi sprijinul țărilor nordice pentru militanții pe care îi consideră teroriști și a embargourilor de arme impuse Ankarei. Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei Turcia a purtat discuții cu țările nordice și cu NATO pentru a răspunde preocupărilor sale și a transmis oficialilor finlandezi și suedezi cereri scrise. Turcia a declarat că răspunsurile nu au fost satisfăcătoare și că va bloca ofertele lor dacă nu sunt îndeplinite cererile sale. Înainte de a pleca la summitul NATO de la Madrid, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice și ai NATO pentru discuții privind candidaturile, Erdogan a declarat că cei doi candidați trebuie să ia în considerare preocupările Ankarei dacă doresc să fie aliați NATO. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Vom purta împreună aceste discuții în patru și vom vedea în ce punct au ajuns", a declarat Erdogan reporterilor la aeroport. "Nu vrem cuvinte seci, vrem rezultate. Ne-am săturat să dăm mingea pe la mijlocul terenului. Deocamdată, ei produc cuvinte", a spus el. Purtătorul de cuvânt și ministrul adjunct de externe al lui Erdogan s-au întâlnit luni la Bruxelles cu oficiali suedezi și finlandezi pentru consultări privind ofertele de aderare înainte de reuniunea cvadripartită de la summit. Oficiali turci și diplomați occidentali au declarat pentru Reuters că este puțin probabil ca la Madrid să se realizeze un progres. Turcia pune presiune pe SUA pentru avioanele F-16 Erdogan a declarat că va explica poziția Turciei aliaților la summit și în cadrul întâlnirilor bilaterale. El a adăugat că a vorbit cu Biden marți dimineață și că cei doi se vor întâlni personal fie mai târziu în cursul zilei, fie miercuri, la cererea președintelui american. El a spus că va discuta la întâlnire problema achiziționării de către Ankara a sistemelor de apărare S-400 din Rusia - care au dus la sancțiuni americane - și cererea de a cumpăra 40 de avioane F-16 și kituri de modernizare de la Washington, precum și alte probleme bilaterale, potrivit Reuters. "Discuția noastră cea mai importantă cu Statele Unite este problema F-16. Aceasta este încă pe masă, dar există o tactică de tragere de timp aici", a spus el.

Blocada Ankarei pusă pe masă la summitul NATOsursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni marţi la Madrid cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, blocate de Ankara, a anunţat preşedinţia de la Helsinki pe Twitter, potrivit AFP. Această primă reuniune la nivel înalt între Erdogan, Niinisto şi Andersson va avea loc în debutul summitului NATO, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a indicat preşedinţia finlandeză. Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO Noi negocieri vizând deblocarea veto-ului turc sunt prevăzute şi luni la sediul NATO din Bruxelles, a precizat Helsinki. Preşedinţia turcă a prevenit totuşi împotriva unui exces de optimism. Într-o declaraţie la televiziunea Haberturk, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan şi un apropiat al acestuia, a atenţionat că "a asista la un summit nu înseamnă că vom reveni asupra poziţiei noastre". "Mingea este în terenul lor acum", a adăugat el referindu-se la Suedia şi Finlanda. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Şefa guvernului suedez va merge la Bruxelles pentru a se întâlni cu Stoltenberg înaintea summitului de la Madrid, a anunţat cabinetul său. Magdalena Andersson a discutat prin telefon cu Erdogan sâmbătă, dar, potrivit Ankarei, nu s-a realizat niciun progres. Turcia a anunţat la mijlocul lunii mai blocarea candidaturilor Finlandei şi Suediei, iar subiectul urmează să ocupe o parte importantă a summitului NATO ce va avea loc de marţi până joi. Turcia acuză mai ales Suedia că găzduieşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara îi consideră "organizaţie teroristă". Turcia denunţă şi prezenţa unor adepţi ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl suspectează de orchestrarea tentativei de puci din iulie 2016, potrivit Agerpres. Ankara mai cere şi ridicarea blocajelor la exporturile de arme, decise împotriva sa de Stockholm şi Helsinki după intervenţia militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019, precum şi înăsprirea legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le descrie ca "terorişti".

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO în așteptare (sursa: dw.com)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare

Turcia nu va da undă verde ofertei Suediei și Finlandei de a adera la NATO la summitul de la Madrid al blocului, stabilit pentru sfârșitul lunii iunie, a declarat luni pentru TASS șeful Institutului de Politică Externă din Ankara. "Nu se poate aștepta ca Turcia să dea undă verde la summitul de la Madrid. Mai devreme sau mai târziu, Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Este foarte puțin probabil să se întâmple în acest an și ar putea fi nevoie ca alianța să organizeze un alt summit", a subliniat Huseyin Bagci. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare El a subliniat că Turcia nu se opune în principiu aderării la NATO a celor două țări nordice, dar este interesată în primul rând să obțină garanții scrise care să răspundă preocupărilor legate de legăturile acestora cu organizațiile teroriste, și anume Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), așa-numitele Forțe Democratice Siriene (FDS) și organizația FETO. Potrivit expertului, din cauza poziției de neclintit a Turciei față de Suedia și Finlanda, oferta lor de aderare la NATO a devenit mai complicată decât era atunci când și-au anunțat pentru prima dată planurile de aderare la bloc. "A venit timpul pentru o diplomație cu ușile închise", a precizat el. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Directorul Institutului de Politică Externă a negat acuzațiile potrivit cărora Ankara ar fi intensificat presiunile asupra celor două țări nordice în încercarea de a face jocul Rusiei și de a obține, de asemenea, anumite concesii din partea Statelor Unite, în special în ceea ce privește furnizarea de arme, potrivit TASS. La 18 mai, trimișii suedez și finlandez la NATO au înaintat secretarului general Jens Stoltenberg cererile de aderare a țărilor lor la alianță. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat atunci că Ankara nu va sprijini aderarea Suediei și Finlandei la NATO până când cele două țări nu-și vor stabili poziția față de organizațiile menționate, considerate grupuri teroriste de către Ankara.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră