miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finlanda

59 articole
Internațional

Finlanda nimerește gaura câștigătoare la Mar-a-Lago: SUA au nevoie de spărgătoarele lor de gheață

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump. Președintele finlandez Alexander Stubb a efectuat sâmbătă o vizită neanunțată în Statele Unite, unde s-a întâlnit în Florida cu președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatul bilateral și au petrecut timp împreună pe terenul de golf. Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a anunțat că el și Stubb intenționează să consolideze relațiile dintre Statele Unite și Finlanda. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Un punct central al discuțiilor a fost colaborarea privind achiziția și dezvoltarea de spărgătoare de gheață, esențiale pentru securitatea în regiunile polare. „Aceasta include achiziționarea unui număr mare de spărgătoare de gheață necesare pentru SUA, aducând pace și securitate internațională”, a declarat Trump. Golf, mic dejun și discuții despre Ucraina Întâlnirea de sâmbătă a avut un caracter informal. Cei doi președinți au luat împreună micul dejun și prânzul, iar în intervalul dintre mese au jucat golf. Printre temele abordate s-au numărat și problemele de politică externă, inclusiv situația din Ucraina. În urmă cu o săptămână, Alexander Stubb s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Helsinki. Senatorul republican Lindsey Graham a fost prezent la meciul de golf și a lăudat performanțele sportive ale liderului finlandez, menționând că Stubb a jucat golf în perioada studenției la Universitatea Furman din Carolina de Sud. Groenlanda, Arctica și tensiunile nordice Întâlnirea dintre Stubb și Trump are loc într-un context geopolitic tensionat. Cu o zi înainte, vicepreședintele american JD Vance a efectuat o vizită neanunțată în Groenlanda, criticând Danemarca pentru modul în care gestionează securitatea insulei. Donald Trump a reafirmat interesul său pentru Groenlanda, indicând că nu exclude utilizarea forței militare pentru atingerea obiectivelor sale. Cu toate acestea, el a menționat într-un interviu pentru NBC News că există „o posibilitate bună” de a reuși prin mijloace diplomatice. Spărgătoarele de gheață finlandeze Finlanda, care are cea mai lungă graniță din UE cu Rusia, și-a schimbat radical politica de securitate după invazia Rusiei în Ucraina, aderând la NATO împreună cu Suedia. În acest context, Stubb speră că diplomația spărgătoarelor de gheață va menține relații bune între Finlanda și SUA, inclusiv cu Donald Trump, Finlanda fiind cel mai mare producător mondial de spărgătoare de gheață. 80% dintre aceste nave sunt proiectate de companii finlandeze 60% sunt construite în șantiere navale din Finlanda În noiembrie 2023, SUA, Canada și Finlanda au semnat acordul „Icebreaker Collaboration Effort” pentru a dezvolta împreună tehnologii pentru regiunea arctică.

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Truthsocial/Donald J. Trump)
Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

După încheierea războiului, Rusia se va reorienta spre alte țări europene avertizează Finlanda

Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei. Serviciile de informații finlandeze (Supo) avertizează că finalul războiului din Ucraina ar putea deschide calea pentru ca Rusia să-și redirecționeze resursele către alte activități ostile în Europa. Potrivit raportului Supo privind securitatea pentru anul 2025, Rusia rămâne un stat agresiv, dispus să folosească toate mijloacele pentru atingerea obiectivelor sale politice. Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei Conform raportului publicat de Supo, odată cu încheierea conflictului din Ucraina, Rusia ar putea reloca resursele militare și informaționale către alte regiuni europene și ntensifica operațiunile de influență și destabilizare. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai "Rusia este un stat expansionist, pregătit să utilizeze toate mijloacele pentru a-și atinge scopurile", a declarat Juha Martelius, directorul Supo. Amenințarea Rusiei asupra Finlandei rămâne ridicată În analiza sa pentru 2025, Supo subliniază că Rusia continuă să fie o amenințare serioasă la adresa Finlandei, fără perspective de detensionare. Printre factori se numără și faptul că Finlanda împarte o frontieră de 1.340 km cu Rusia De asemenea, Finlanda a crescut bugetul apărării la 2,41% din PIB, după invazia Ucrainei A aderat la NATO în aprilie 2023, punând capăt deceniilor de neutralitate militară "Finlanda trebuie să fie pregătită pentru o intensificare a influenței ruse, mai ales ca stat vecin și riveran Mării Baltice", a declarat Martelius. Riscurile din Marea Baltică Raportul Supo semnalează că utilizarea intermediarilor („proxy”) a devenit o strategie centrală a Rusiei în acțiunile sale de influență. Exemple relevante includ operațiunile de sabotaj atribuite GRU, serviciul rus de informații militare. Aceste tactici permit Rusiei să-și mascheze implicarea directă. În plus, Finlanda monitorizează cu atenție incidentele suspecte din Marea Baltică, vizând infrastructura critică. La finalul anului 2024, s-au înregistrat mai multe atacuri asupra cablurilor energetice și de telecomunicații. Petrolier rus implicat în avarierea cablurilor submarine Printre cele mai grave incidente recente se numără acțiunea unui petrolier din flota fantomă a Rusiei, suspectat că la 25 decembrie a târât intenționat ancora, provocând: Avarierea unui cablu electric Distrugerea a patru cabluri de telecomunicații Ancheta autorităților finlandeze este în desfășurare, iar astfel de atacuri ridică nivelul de alertă privind securitatea energetică și comunicațională a regiunii.

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda (sursa: polisi.fi)
Internațional

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda. Petrolierul Eagle S, suspectat că aparține „flotei fantomă” utilizate de Rusia pentru a eluda sancțiunile internaționale, este investigat de autoritățile finlandeze. Acesta este acuzat că ar fi provocat avarierea unui cablu submarin electric EstLink 2, care conectează Finlanda de Estonia, un incident clasificat drept posibil „sabotaj”. Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda Nava, înregistrată sub pavilionul Insulelor Cook, a fost reținută și mutată într-un port apropiat de Helsinki, oferind condiții mai bune pentru desfășurarea investigațiilor. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul La 26 decembrie, Eagle S a fost inspectat, iar ulterior escortat către rada portului Kilpilahti, situat la 40 km est de capitala Finlandei. Transport de benzină din Rusia spre Egipt Conform informațiilor poliției, petrolierul transporta benzină fără plumb, încărcată într-un port rusesc, având ca destinație Egiptul. Nava a fost anterior ancorată în largul Porkkala, în Golful Finlandei, înainte de a fi deplasată sub escorta Gărzii de Coastă finlandeze. Avaria cablului în ziua de Crăciun Deconectarea liniei electrice EstLink 2 în ziua de Crăciun a generat îngrijorări majore. Operatorul a raportat avarii încă neevaluate, iar poliția a lansat o anchetă pentru „sabotaj”. Cablul subacvatic reprezintă o infrastructură energetică critică în regiunea baltică. Războiul hibrid al Rusiei în Marea Baltică Incidentele care vizează infrastructuri energetice și de comunicații s-au intensificat în Marea Baltică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Experții și oficialii politici consideră aceste acțiuni parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva NATO și a aliaților săi din regiune.

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal (sursa: Facebook/Antti Häkkänen)
Internațional

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal. Finlanda ia în considerare retragerea din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, stocarea, producerea și transferul minelor antipersonal. Decizia vine în contextul utilizării pe scară largă a acestor arme de către Rusia în Ucraina, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen. Sprijinul Parlamentului Pentru a renunța la tratat, Finlanda are nevoie de sprijinul majorității în Parlament. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Această schimbare ar permite armatei să reînceapă stocarea minelor antipersonal, pentru prima dată de la semnarea tratatului în 2012. Finlanda, ultima țară din UE care a aderat la tratat, a distrus peste un milion de mine terestre în cadrul angajamentului său. În prezent, peste 160 de țări au ratificat sau au aderat la tratat, însă Rusia nu face parte dintre acestea. Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal Ministrul Hakkanen a subliniat că utilizarea activă a minelor antipersonal de către Rusia în Ucraina obligă Finlanda să-și reevalueze poziția. Aceste arme, folosite pe scară largă în conflict, ucid și mutilează atât combatanți, cât și civili, rămânând un pericol pe termen lung. „Am comandat o evaluare pentru a stabili dacă utilizarea minelor antipersonal este un factor de consolidare pentru apărarea Finlandei,” a declarat Hakkanen. Analiza este realizată dintr-o perspectivă defensivă, având în vedere granița comună de 1.300 km cu Rusia. Tensiuni la graniță Finlanda s-a alăturat NATO în 2023, ca răspuns la războiul din Ucraina. Această decizie a atras critici din partea Moscovei, care a amenințat cu „contramăsuri”. În acest context, reevaluarea utilizării minelor antipersonal devine parte a strategiei de apărare a țării. Ce sunt minele antipersonal? Minele antipersonal sunt arme ascunse în pământ, care se detonează automat la contact. Acestea provoacă victime în rândul combatanților și civililor și rămân active mult timp după încheierea conflictelor, reprezentând un risc persistent. Pas controversat pentru securitate Decizia Finlandei de a analiza retragerea din Tratatul de la Ottawa reflectă tensiunile crescânde din regiune și necesitatea de a adapta strategia națională de apărare. În timp ce retragerea ar putea consolida capacitatea defensivă a țării, utilizarea minelor antipersonal rămâne o problemă controversată, având în vedere impactul devastator asupra civililor.

Violența împotriva femeilor, tolerată în Finlanda (sursa: Facebook/Nytkis ry)
Internațional

Violența împotriva femeilor, tolerată în Finlanda

Violența împotriva femeilor, tolerată în Finlanda. Unul din cinci bărbați din Finlanda consideră că o femeie ar putea merita să fie ținta violenței din cauza comportamentului sau aspectului său, potrivit unui sondaj realizat pentru Coaliția Asociațiilor Femeilor Finlandeze (Nyktis). Rezultatele, catalogate drept „îngrijorătoare” de către reprezentanții Nyktis, au fost publicate marți. Violența împotriva femeilor, tolerată în Finlanda Sondajul, desfășurat pe un eșantion de peste 1.000 de bărbați cu vârste între 18 și 79 de ani, a explorat dacă aceștia consideră că o femeie ar putea „merita” să fie victima violenței pe baza modului în care se îmbracă, a înfățișării sau a comportamentului său. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Silla Kakkola, președinta Nytkis și a Observatorului finlandez al violenței, a subliniat că, deși majoritatea bărbaților nu acceptă explicit violența, există o toleranță îngrijorătoare în rândul multora. Apeluri guvernamentale Premierul finlandez Petteri Orpo a condamnat ferm violența împotriva femeilor, descriind-o ca fiind „o rușine pentru societatea finlandeză.” Într-un mesaj postat pe Instagram, Orpo a făcut un apel către bărbați să își asume responsabilitățile pentru a contribui la schimbarea acestor atitudini periculoase și pentru a eradica violența împotriva femeilor. Statistici alarmante Date recente ale agenției finlandeze de statistică arată că jumătate dintre tinerele din Finlanda, cu vârste între 16 și 25 de ani, au fost victime ale violenței fizice, amenințărilor sau abuzurilor sexuale. Această realitate evidențiază necesitatea urgentă de a schimba atitudinile și de a reduce toleranța față de comportamentele violente în societatea finlandeză.

Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina (sursa: Facebook/Elina Valtonen)
Internațional

Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina

Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina. Ministrul de Externe finlandez, Elina Valtonen, afirmă că impunerea unui statut de neutralitate Ucrainei nu va soluționa criza cu Rusia, subliniind lipsa de încredere că Moscova ar respecta un eventual acord semnat. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Reuters, în marja Forumului pentru Pace de la Paris. Lecțiile istorice ale Finlandei Finlanda, care a fost sub dominația țaristă rusă mai bine de un secol, și-a câștigat independența în 1917 și a reușit să reziste invaziei sovietice din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut După război, Finlanda a fost nevoită să mențină relații prudente cu Rusia, adoptând o politică de neutralitate pentru a-și proteja independența, fenomen cunoscut sub termenul de „finlandizare”. Neutralitatea Ucrainei: o opțiune contestată În contextul declarațiilor președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind o posibilă încetare rapidă a conflictului din Ucraina, există îngrijorări cu privire la termenii care ar putea fi impuși Kievului, printre care și ideea de neutralitate forțată. Rusia a cerut de mai multe ori ca Ucraina să rămână neutră, eliminând astfel ambițiile acesteia de a adera la NATO. Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina Elina Valtonen respinge ideea de „finlandizare” a Ucrainei. Aceasta a subliniat că „Ucraina a fost neutră înainte de a fi atacată de Rusia”. Cu o graniță terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, Finlanda înțelege provocările vecinătății cu Moscova, dar Valtonen susține ferm că impunerea unei asemenea neutralități nu ar rezolva problemele și nu este o soluție pe care ar recomanda-o pentru Ucraina.

Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească Foto: Facebook Suomen Ampumaurheiluliitto
Eveniment

Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească

Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească: au crescut puternic licențele de deținere a armelor de foc și s-a majorat cu 30% numărul poligoanelor de tragere. Citește și: Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, recent transferat la AUR, a câștigat un salariu uriaș de la spitalul de urgență Iași, deși el lucra și la Bruxelles și Strasbourg Finlanda intenționează să deschidă peste 300 de noi poligoane de tragere pentru a încuraja un număr mai mare de cetățeni să se dedice acestui hobby în interesul apărării naționale, potrivit The Guardian. La începutul secolului erau circa 2.000 de poligoane de tragere, dar numărul lor a scăzut la 670. Cum se pregătește Finlanda de o invazie rusească „Actualul guvern își propune să crească numărul poligoanelor de tragere din Finlanda de la aproximativ 600-700 până la 1.000. Acest lucru se datorează modelului nostru de apărare, care beneficiază de faptul că oamenii au și își dezvoltă singuri abilitățile de tragere”, a spus Juppa Kupra, deputat al Partidului Coaliției Naționale și președinte al comisiei de apărare din Finlanda. De la începutul războiului din Ucraina, popularitatea cursurilor de pregătire voluntară menite să-i învețe pe rezerviști și pe civili cum să-și apere țara s-a dublat. De asemenea, a existat o creștere mare a numărului de finlandezi care solicită permise pentru arme. Anul trecut, asociația finlandeză de instruire și educație pentru apărare MPK a organizat 116.000 de zile de antrenament, o creștere semnificativă față de anii precedenți, când erau de obicei aproximativ 50.000. „Procesele de autorizare de mediu și legislația privind poligonul de tragere vor fi simplificate. Ținta pentru numărul de poligoane de tragere în aer liber va fi de aproximativ 1.000 până la sfârșitul deceniului. Accentul se va pune pe stabilirea unui număr suficient de puști în toată țara”, a spus un purtător de cuvânt al ministerului finlandez al Apărării.

Fostul premier social-democrat al Finlandei, Sanna Marin, s-a dezlănțuit Foto: Instagram
Internațional

Fostul premier Finlandei, Sanna Marin, dezlănțuit

Fostul premier social-democrat al Finlandei, Sanna Marin, s-a dezlănțuit: în haine și cu bijuterii de lux, circulând cu Mercedesul, participă la Paris Fashion Week și ia prânzul cu Sharon Stone. În perioada în care a condus guvernul Finlandei, ea era cunoscută pentru susținerea fermă acordată Ucrainei și pentru faptul că a cerut aderarea țării la NATO. După ce a pierdut alegerile, ea a divorțat și și-a reactivat viața socială, pe care o expune intens pe rețelele sociale. Citește și: Ciolacu, pe culmile populismului: s-a dus la supermarket să-și cumpere pateu Ardealul, dar a uitat să-și ia pâine. Reacții ironice la postarea în care anunță ce cumpărături a făcut de 93,50 lei Fostul premier social-democrat al Finlandei, Sanna Marin, s-a dezlănțuit „În ultima vreme, tabloidele finlandeze au ținut greu pasul cu un turneu mondial care a inclus show-ul Victoriei Beckham la Săptămâna Modei de la Paris, o conferință la Los Angeles și un prânz cu actrița Sharon Stone, toate acoperite cu asiduitate de unitatea de social media a lui Marin. Ziariștii din Finlanda au sugerat că Marin s-a angajat într-o tranziție de la politician la celebritate. «Cu o viteză incredibilă, Marin a devenit o persoană care strălucește în luminile strălucitoare ale celor mai mari orașe din lume», a scris ziarul Iltalehti. Ilta-Sanomat, un alt tabloid, a publicat un reportaj despre Mercedesul E-class care a transportat-o pe Marin la un eveniment din cadrul Săptămânii Modei de la Paris și a comentat pe larg despre hainele și bijuteriile sale. Alții, inclusiv parlamentari de stânga, l-au acuzat pe fostul prim-ministru că se complace în socialismul de șampanie. «Poate că dezertarea lui Marin din [rolul ei de] lider al clasei muncitoare la cercurile sociale care promovează consumul subliniază viziunea cinică asupra reprezentării politice: politica este folosită pentru a promova interese personale, iar retorica ideologică este doar o tactică», a scris pe Twitter/X Johanna Vuorelma, sociolog politic la Universitatea din Helsinki”, relatează, azi, The Times. View this post on Instagram A post shared by Sanna Marin (@sannamarin) Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Potrivit revistei Variety, Marin ar fi semnat un contract cu aceeași agenție de talente de la Hollywood ca și vedetele britanice Keira Knightley și Tom Hardy. Ea speră să "exploreze oportunități în domeniul media și al divertismentului, inclusiv în televiziune, film, audio și parteneriate cu mărci".

Zece milioane de români nu au competenţe digitale Foto: Facebook Fundația Orange
Eveniment

Zece milioane de români nu au competenţe digitale

Zece milioane de români nu au competenţe digitale, nu ştiu să comunice online, nu ştiu să facă un e-mail, să-şi creeze un cont, a afirmat Ovidiu Ana, directorul executiv al Fundaţiei Orange România, la deschiderea unui centru de competenţe digitale, care va oferi training pentru 2.000 de oameni pe an. Zece milioane de români nu au competenţe digitale „Gândiţi-vă la cei 10 milioane de români care nu au competenţe digitale, care nu ştiu să comunice online, care nu ştiu să facă un e-mail, să-şi creeze un cont, care nu ştiu să selecteze o informaţie ca fiind co­rectă sau incorectă, care nu pot rezolva nişte sarcini simple, nu pot face o plată online, nu pot încărca un formular la o instituţie sau nu pot să-şi facă un simplu CV pe care să-l trimită unui angajator“, a declarat Ovidiu Ana, citat de Ziarul Financiar. Acum cinci zile, o știre Rador cita o statistică Today Istat despre „Cetățeni și competențe digitale”, care arăta că doar 27,8% dintre românii aveau cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază, un procent care ne plasează pe ultimul loc din UE. Ultimele locuri în această statistică sunt ocupate de Italia (45,7%), Polonia (42,9%), Bulgaria (31,2%) și România (27,8%). Finlandezii, cel mai bine pregătiți Competențele digitale fac parte din Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale și din Planul de acțiune pentru educația digitală. Obiectivul țintă stabilit pentru anul 2030 este ca cel puțin 80% dintre cetățeni (utilizatori de internet în ultimele 3 luni și cu vârste între 16 și 74 de ani) să aibă competențe digitale de bază (pentru toate cele 5 domenii identificate prin cadrul 2.0, adică „informații și alfabetizarea datelor”, „comunicare și colaborare”, „creare de conținut digital”, „securitate” și „rezolvare a problemelor”). Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil În 2021, la nivel european această pondere era de 53,9%. Finlanda (79,2%) și Țările de Jos (78,9%) prezentau deja din 2021 valori aproape în concordanță cu obiectivul țintă din 2030. Pentru a atinge același obiectiv, Italia va trebui să înregistreze în anii următori o creștere în medie anuală de 3,8 puncte procentuale.

Finlanda, gard la granița cu Rusia (sursa: raja.fi)
Internațional

Finlanda, gard la granița cu Rusia

Finlanda, gard la granița cu Rusia. Poliţiştii de frontieră finlandezi au dezvăluit traseul şantierului viitoarei cortine de fier care va acoperi o parte din imensa sa graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia, o consecinţă a războiului din Ucraina. Finlanda, gard la granița cu Rusia Poliția de Frontieră oferit presei un tur al şantierului primului tronson pilot de trei kilometri pe frontieră, lângă Imatra, în sud-estul ţării, la câteva zile după aderarea Finlandei la NATO. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, vor fi ridicaţi 200 de kilometri de garduri de sârmă ghimpată, de trei metri înălţime şi mărginiţi de un drum, pentru un buget prevăzut de 380 de milioane de euro. Esenţialul (70%) se va afla pe frontiera de sud-est, cea mai densă a liniei de graniţă cu Rusia, potrivit unui traseu încă incomplet prezentat vineri. Dar alte garduri vor fi ridicate mai la nord, pe lunga frontieră, în mare parte nelocuită, care urcă spre Laponia şi graniţa norvegiană din Arctica. "Vor fi câteva zeci de secţiuni pentru gard. Exemplul tipic vor fi punctele de trecere a frontierei şi împrejurimile acestora, drumurile care traversează graniţa, dar şi zonele uşor accesibile oamenilor cu mijloace de transport", a explicat generalul de brigadă Jari Tolppanen în cursul unui briefing de presă. Finalizare în 2026 În prezent, pe amplasamentul pilot, aflat la şase kilometri de Imatra, excavatoarele sunt ocupate cu defrişarea şi copacii au fost doborâţi, dar gardul în sine nu este încă ridicat. Şantierul a început la sfârşitul lui februarie, iar ultima fază de ridicare a gardului urmează să se încheie în 2026. Aproximativ 70 de kilometri urmează să fie finalizaţi până în 2025. Frontierele finlandeze sunt în prezent securizate în principal de bariere uşoare din lemn, concepute în principal pentru a împiedica animalele să se deplaseze. Carelia finlandeză, la URSS Aşa a fost şi în timpul Războiului Rece, când ţara nordică a fost constrânsă la neutralitate de către Moscova, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Frontiera de sud-est a fost trasată în 1940 şi apoi oficializată în 1947 după anexarea unei mari părţi a Careliei finlandeze de către URSS, ceea ce a dus la deplasarea a sute de mii de locuitori. De atunci, ea a rămas foarte slab locuită. La trei decenii de la încheierea Războiului Rece, Helsinki a luat anul trecut decizia de a ridica un gard după invadarea Ucrainei. Autorităţile l-au prezentat ca pe o modalitate de a evita instrumentarea unor fluxuri migratorii, ca recent în Belarus, dar fără funcţie militară. "Acesta este singurul mod eficient şi sigur de a controla intrările de mare amploare", a subliniat generalul Tolppanen. "Trebuie să reducem dependenţa noastră de eficienţa controlul de pe partea rusă a frontierei", a explicat el. Fără comerț cu Rusia la graniță Această nouă cortină de fier marchează sfârşitul unei perioade în care regiunea de graniţă a Finlandei se baza pe comerţul cu Rusia pentru a-şi asigura prosperitatea. Majoritatea locuitorilor spun că ţara lor întoarce spatele puternicului său vecin, dar părerile sunt mai împărţite cu privire la utilitatea gardului. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin "Cred că este un lucru foarte bun", a declarat pentru AFP Sinikka Rautsiala, un locuitor din Imatra. "Ar fi trebuit să-l construim cu mult timp în urmă", a adăugat el. "Nu cred că este foarte necesar", judecă la rândul ei Pirjo Pänkäläinen, o altă locuitoare a oraşului cu 25.000 de locuitori. "Dar cu siguranţă, deoarece există multă frică provocată de situaţie, mulţi oameni cred că este important să fie construit", a adăugat ea.

Finlanda a pus în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3 Foto: News.ro
Mediu

Finlanda a pus în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3

După 18 ani, Finlanda a pus duminică în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3, cel mai mare din Europa, mărind securitatea energetică a regiunii, anunță Reuters. Energia nucleară rămâne controversată în Europa, în primul rând din cauza preocupărilor legate de siguranţă, iar ştirile despre lansarea OL3 vin în momentul în care Germania a oprit sâmbătă ultimele trei reactoare ale sale care mai erau în funcţie, în timp ce Suedia, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări plănuiesc noi proiecte de energie nucleară. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Finlanda a pus în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3 Operatorul OL3 Teollisuuden Voima (TVO), care este deţinut de compania finlandeză Fortum şi un consorţiu de companii energetice şi industriale, a declarat că unitatea este de aşteptat să satisfacă aproximativ 14% din cererea de energie electrică a Finlandei, reducând nevoia de importuri din Suedia si Norvegia. Construcţia reactorului de 1,6 gigawaţi (GW), prima centrală nucleară nouă din Finlanda în mai bine de patru decenii şi prima din Europa în ultimii 16 ani, a început în 2005, arată news.ro. Centrala trebuia iniţial să fie deschisă patru ani mai târziu, dar a fost afectată de probleme tehnice. OL3 a furnizat pentru prima dată producţia sa de testare reţelei electrice naţionale a Finlandei în martie anul trecut şi era de aşteptat la momentul respectiv să înceapă producţia obişnuită patru luni mai târziu, dar a suferit în schimb o serie de defecţiuni şi întreruperi a căror remediere a avut nevoie de mai multe luni de zile. Ca urmare a lansării, analiştii au spus că Finlanda, singura ţară nordică cu un deficit mare de energie, se poate aştepta la costuri mai mici ale energiei electrice. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 Exporturile de energie ale Rusiei către Finlanda au fost oprite în luna mai a anului trecut, când compania rusă de utilităţi Inter RAO a declarat că nu a fost plătită pentru energia pe care a vândut-o, o consecinţă a lărgirii disensiunilor dintre Moscova şi Europa din cauza războiului din Ucraina. La scurt timp, grupul rus Gazprom a oprit la rândul său livrările de gaze naturale către Finlanda.

Finlanda: liderul opoziției conservatoare de dreapta anunță că a câștigat
Eveniment

Liderul opoziției de dreapta anunță că a câștigat

Alegeri în Finlanda: liderul opoziției conservatoare de dreapta, Petteri Orpo, anunță că a câștigat. Datele oficiale, după numărătoarea a peste 98% din voturi arată că partidul său, NCP (National Coalition Party) a strâns 20,8% din opțiunile electoratului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Finlanda: liderul opoziției conservatoare de dreapta anunță că a câștigat Partidul populist Finns, cu o agendă anti-imigrație, este pe locul II, cu 20,1% din voturi, iar social-democrații, conduși de Sanna Marin, ar fi obținut doar 19,9%. Petteri Orpo nu exclude un viitor guvern cu Finns. „Sanna Marin a devenit cel mai tânăr premier din lume când a ajuns pe scena politică în 2019. Ea a condus o coaliție de cinci partide, toate având lideri femei. La 37 de ani, ea a condus Finlanda la câteva zile de aderarea la NATO, după ce a fost aplaudată pentru răspunsul țării ei la invazia Rusiei. Cota ei în sondaje este încă ridicată, dar alegerile s-au desfășurat în mare parte pe tema datoriei publice a Finlandei, deoarece toate partidele importante au susținut aderarea la NATO”, explică BBC. Finlands konservative erklærer sejr over Sanna Marin https://t.co/5xeiNUuTih via @berlingske— Nino Brodin (@Orgetorix) April 2, 2023 „NCP a condus în sondaje timp de aproape doi ani, deși avansul său s-a topit în ultimele luni. Partidul a promis să limiteze cheltuielile și să oprească creșterea datoriei publice, care a ajuns la puțin peste 70% din PIB de când Marin a preluat funcția în 2019. Orpo a acuzat-o pe Marin că a erodat rezistența economică a Finlandei într-un moment în care criza energetică din Europa, determinată de războiul Rusiei din Ucraina, a afectat puternic țara, iar costul vieții a crescut. Orpo a declarat că va negocia cu toate grupurile pentru a obține o majoritate în parlament, în timp ce Marin a declarat că social-democrații pot guverna cu NCP, dar nu vor intra la guvernare cu Partidul Finlandez”, arată Reuters.

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO. Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a semnalat sâmbătă o posibilă nouă amânare a ratificării de către parlamentul de la Budapesta a aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO Procesul ratificării acestei aderări de către legislativul ungar a fost tergiversat din iulie anul trecut, iar vineri Viktor Orban a adresat critici celor două ţări, cărora le-a reproşat că, asemeni Bruxellesului, răspândesc "minciuni sfruntate" despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşi declarativ s-a arătat favorabil ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, Orban a apreciat în ultima sa declaraţie că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca legislativul ungar să lanseze dezbaterea pe acest subiect, programată să înceapă miercuri. Pretextul procedurilor parlamentare Conform agendei legislative publicate pe pagina web a parlamentului de la Budapesta votul final asupra ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO este programat pentru 6 martie. Totuşi, potrivit şefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, ar putea fi nevoie de mai mult timp. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping "Parlamentul va pune aceasta pe agendă luni şi începe dezbaterea legislaţiei săptămâna viitoare. Conform procedurii parlamentare ungare, adoptarea legislaţiei are nevoie de circa patru săptămâni, deci parlamentul poate avea un vot asupra acesteia cândva în a doua jumătate a lui martie, în săptămâna cu 21 martie", a indicat Gulyas. Însă anul trecut în luna iulie parlamentarii ungari au reuşit în numai două zile să adopte o legislaţie privind revizuirea impozitării micilor afaceri.

Finlandezii plătesc pentru ca mesajele lor să fie inscripționate pe proiectilele ucrainene Foto: Sign my rocket
Eveniment

Finlandezii mesajele inscripționate proiectilele ucrainene

Finlandezii plătesc câte 200 de euro pentru ca mesajele lor către Putin să fie inscripționate pe proiectilele ucrainene: Finlanda nu a uitat nici acum că, în urmă cu peste 80 de ani, a fost victima agresiunii URSS, comentează The Times. Suedia și Finlanda au depus cerere de aderare la NATO, în 2022, dar Turcia blochează primirea lor în această organizație militară. Finlandezii plătesc pentru ca mesajele lor să fie inscripționate pe proiectilele ucrainene „Un fost colonel din serviciile de informații militare finlandeze al cărui tată a fost rănit de artileria URSS în 1940 este unul dintre sutele de finlandezi care au plătit pentru a scrie mesaje pe obuzele folosite pentru a bombarda pozițiile rusești în Ucraina. SignMyRocket.com, o organizație non-profit care strânge fonduri pentru forțele armate ucrainene, permițând susținătorilor să sponsorizeze muniții, a declarat că Finlanda a devenit cea mai mare sursă de donații după SUA. După ce a petrecut decenii ca simbol al neutralității precaute și a tratat mai întâi Uniunea Sovietică și apoi Rusia cu grijă extremă, Finlanda a fost galvanizată de atacul președintelui Putin în Ucraina”, arată publicația britanică. Sodassa tapetaan ihmisiä. "Me, jotka toivomme Ukrainan voittavan ..., joudumme hyväksymään mielessämme, että voitto vaatii ihmisten tappamista rauhantekoon asti." https://t.co/MHN4AtV6d4— Laura Solanko (@LSolanko) January 10, 2023 Până acum, ajutoarele guvernamentale trimise de Finlanda către Ucraina, inclusiv proiectile antitanc, au ajuns la 190 de milioane de euro. Electoratul finlandez a susținut schimbarea de politică, 58% dorind un buget mai mare pentru apărare, în timp ce 85% din cetățenii acestei țări spun că sunt îngrijorați de Rusia. Colonelul finlandez Martti Kari, care a lucrat în direcția de informații, le-a scris rușilor: „Crăciun fericit de la familia Kari”. El a scris, pe Twitter: „În februarie 1940, tatăl meu a fost rănit de un fragment de obuz în timp ce lupta împotriva agresiunii ruse (...) Familia noastră a avut șansa să tragă un obuz de artilerie de 155 mm cu o scrisoare de dedicație împotriva agresorilor care atacau Bakhmut în acest Crăciun. Acum suntem egali.” Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Și scriitoarea finlandeză Sofi Oksanen a sponsorizat un proiectil, ea preferând să cheltuie astfel banii pe care până acum îi dădea pe artificii. Tänä vuonna ilotulitusrahani menivät tämmöiseen rakettiin. Hyvää uutta vuotta!/ This year my firework money went to this kind of rocket to defend #Ukraine from #RussianAggression. #HappyNewYear ! You can send your own New Year wishes to #Russia with @SignMyRocket #uusivuosi (1/2) pic.twitter.com/XceRL54Cgt— Sofi Oksanen (@SofiOksanen) December 31, 2022

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră