sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: faliment

46 articole
Economie

Cumperi apartament în plan, primești faliment

Cumperi apartament în plan, primești faliment. Oamenii au achiziţionat apartamentele la un preţ de aproximativ 1.000 euro metrul pătrat. Cumperi apartament în plan, primești faliment Un preţ bun pentru construcţiile noi din 2020 încoace, ţinând cont că se află pe raza administrativă a municipiului Iaşi, şi nu în comunele care funcţionează ca suburbii. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Condiţia pentru a se bucura de un preţ atât de bun era simplă: plata integrală, sau un avans de 50% şi apoi o rată convenabilă la dezvoltator. Pe hârtie, oferta sună foarte bine: ansamblu rezidenţial creat doar pentru clienţi, apartamente în blocuri ce rezistă la cutremure de până la 8 pe scara Richter, construcţii solide, încălzire în pardoseală, gresie, faianţă şi obiecte sanitare de calitate superioară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cumperi apartament în plan, primești faliment (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Școala de furt, faliment și prescripție (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Școala de furt, faliment și prescripție

Școala de furt, faliment și prescripție. Decât să "piardă" banii înapoindu-i bugetului național, un liceu din județ a preferat să-i piardă într-adevăr, plătind lucrări neefectuate. Școala de furt, faliment și prescripție O bună parte din bani s-au achitat pe când șantierul nici măcar nu fusese deschis. Situația a făcut obiectul unei anchete a DNA, dar nimeni nu va fi pedepsit. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Între timp, răspunderea penală pentru faptele comise s-a prescris. Societatea care a încasat banii a dat faliment, așa că probabilitatea de a putea fi recuperați este minimă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încă un spital de stat în faliment
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: SJU Brașov are datorii uriașe, are probleme să asigure hrana pacienților și, timp de o săptămână, mai operează doar urgențe. Conform unor surse citate de Agerpres, spitalul are datorii de trei milioane de lei. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Încă un spital de stat în faliment „Datoriile pe care le SCJU le are la furnizori pune în pericol inclusiv asigurarea hranei pacienţilor”, arată agenția de presă. Spitalul Clinic Județean Brașov a sistat activitatea operatorie în cazul bolnavilor cronici. Potrivit unui comunicat trimis de Spitalul Clinic Județean Brașov către Consiliul Medical al unității sanitare, măsura este valabilă cel puțin până luni, 5 februarie, și a fost luată pentru că „există sincope în aprovizionarea și finanțarea spitalului”, potrivit directorului medical, doctorul Florin Orțan, citat de radiobrasovfm.ro. Conducerea unității medicale a arătat că spitalul are datorii din septembrie anul trecut şi că, pe fondul problemelor apărute cu furnizorii, a existat o „deficienţă de comunicare" cu şeful blocului operator, secţia cu cele mai mari consumuri de materiale. „Sincope în aprovizionare înseamnă că furnizorii nu mai asigură un flux continuu de materiale şi acest fapt se datorează arieratelor în care spitalul este din septembrie. De asemenea, schimbările de medic şef la bloc operator, secţia cu cele mai mari consumuri materiale, a dus la o deficienţă în comunicare cu managementul instituţiei", a precizat purtătorul de cuvânt al SCJU Braşov, Marius Leonte. Peste 400 de posturi vacante „Șeful blocului operator și-a dat demisia în urmă cu ceva vreme. Șeful blocului operator fiind, de fapt, șeful de secție de la blocul operator. Și atunci fluxul de informație între management și situația de blocul operator a fost puțin deranjat. Între timp am identificat pe altcineva, ca șef al blocului operator. Pentru că să știți că nu se mai înghesuie nimeni să fie șef, pentru că nu ai beneficii, lumea doar trage de tine. Nu există diferențieri salariale", a explicat și directorul medical Florin Orțan. Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov a fost nevoită să desfiinţeze linia de gardă de Oftalmologie după ce a rămas cu doar doi medici în această specialitate. Spitalul a rămas fără această linie de gardă chiar în Ajunul Crăciunului, arăta purtătorul de cuvânt al spitalului, Marius Leonte. La 10 ianurie, Leonte arăta că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov avea peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar.

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară

La Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Managerul institutului, Beatrice Mahler, a arătat că Guvernul pur și simplu a tăiat accesul la fonduri. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunța, luni, Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget La 2 octombrie, premierul PSD Marcel Ciolacu spunea ziariștilor: „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i (...) Nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne”. La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Urmare a acestui blocaj financiar, situația din spitalele de stat devine tot mai dramatică. „Marius Nasta are blocaje pe aparate fără de care funcţionarea institutului nu e posibilă şi vorbim aici de funcţionarea respiratorie la pacient cu fibroză pulmonară, ambele sunt stricate în institut, suntem în situaţie de criză, investiţii nu putem face”, a declarat pentru Digi24 Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. „Am intrat în spital, e a doua oară și am nevoie de investigații și în continuare nu pot să respir, sunt și pacient oncologic, urmează să îmi fac biopsie și dacă nu mai sunt bani, înseamnă că eu pot să mor”, a declarat, la Digi 24, o pacientă. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Situații dramatice sunt și la alte spitale: La Colțea nu sunt bani pentru punerea în funcțiune a unui RMN nou-nouț, primul aparat de acest tip La Bagdasar Arseni s-au alocat, pentru decembrie, 300 de lei La Ploiești nu mai sunt bani pentru hârtiile pentru facturi, conducerea spitalului roagă IT-iștii să găsească o soluție „micșorând formatul la facturi” Modernizarea spitalului Foișor este blocată: „Dacă se strică ușa de acces în pavilion, vin temperaturi negative, prin OUG nu o putem repara”, a spus managerul Călin Oltean Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie.

Falimentul spitalelor de stat Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Falimentul spitalelor de stat

Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunță Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Falimentul spitalelor de stat „În ceea ce privește plata furnizorilor și spitalelor de către Casa de Asigurări de Sănătate, vă dați seama că și noi managerii accesăm și telefonăm către reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate. Am informația că într-adevăr nu s-a făcut nicio plată către niciun furnizor de servicii medicale, ba mai mult, nici măcar deschiderile bugetare nu s-au făcut până la acest moment, adică Casa Națională nu a transmis către casa, casele județene încă banii pentru furnizori”, a declarat, la Euronews, Ioan Bogdan Furtună, managerul spitalului Colțea. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „Eu sper să se rezolve astăzi încât să se reia activitatea normală, pentru că aici este vorba numai de sistarea plăților, e vorba și de alte activități curente ale Casei de Asigurări de Sănătate care țin de avizarea unor dosare pentru plata unor furnizori de servicii medicale și materiale sanitare. Activitatea Casei Naționale, mult mai complexă, nu numai cea a plăților. Eu sper să am să facă cât mamai rapid pentru că este nevoie în primul rând o repaartizare a corectă a sumelor primite, acel un miliard și 70 de milioane de lei, să fie repartizat pe case județene, ca apoi fiecare casă județeană să repartizeze pe furnizori. Banii sunt insuficienți, știm cu toții, și vor trebui priorități”, a afirmat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Vacanța cubaneză transformată în coșmar litigios (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Vacanța cubaneză transformată în coșmar litigios

Vacanța cubaneză transformată în coșmar litigios. O ieşeancă încearcă de ani buni să-şi recupereze banii plătiţi pentru un sejur de care nu a mai avut parte. Vacanța cubaneză transformată în coșmar litigios Falimentul Omnia Turism a dus la anularea excursiei, fără însă ca banii să-i fie returnaţi. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Nici asigurătorul agenţiei care i-a vândut pachetul turistic nu a vrut să dea banii, invocând faptul că vina nu i-ar aparţine acesteia. De aproape cinci ani, cazul se află pe rolul instanţelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment

Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment. Vestea că firmei ieşene de construcţii Stef Invest i-a fost admisă deschiderea procedurii de reorganizare a fost o undă de şoc pentru mediul de afaceri local. Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment Asta, chiar dacă sunt cunoscute problemele cu care se confruntă firmele care activează în acest domeniu. Citește și: Scene incredibile într-un spital din Iași: femeile de serviciu s-au certat cu o mamă care ar fi luat prea multă hârtie pentru uscarea mâinilor. Consumabilele, strict raționalizate Situaţia economică actuală, dar şi întârzierea termenelor de încasare a banilor de la stat, în mare parte, a adus societatea în această situaţie, susţine administratorul firmei locale. Stef Invest nu este însă singura societate ieşeană de profil care se luptă cu datorii mari, tranzacţiile imobiliare şi construcţiile reprezentând industriile care ar putea da cele mai multe insolvenţe în perioada următoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Agenția Națională pentru Sport, în faliment Foto: Captură video
Politică

Agenția Națională pentru Sport, în faliment

Agenția Națională pentru Sport (ANS) este, de facto, în faliment și își vinde mașinile, ca să scape de executarea silită, recunoaște instituția într-un răspuns la o interpelare a deputatului USR Brian Cristian. Potrivit lui Brian Cristian, sunt nu mai puțin de 20 de proceduri de executare silită împotriva acestei agenții. Citește și: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut ANS este acum sub conducerea Elisabetei Lipă. Înainte de instalarea guvernului Ciolacu, agenția avea rang de minister și a fost condusă de udemeristul Eduard Novak. Agenția Națională pentru Sport, în faliment În răspunsul la interpelare, ANS recunoaște că a vândut mașinile instituției pentru a achita datoriile. Cea mai mare datorie, de 250.000 de lei era la StanleyBet, o firmă de pariuri. Nu este clar cum s-a ajuns la această datorie: „Vicepreședintele Agenției nu a știut să îmi spună, dar voi face o nouă interpelare”, a scris deputatul USR pe Facebook. ANS a pierdut deja nouă procese privind drepturi litigioase și are încă 20 de procese pe rol. Citește și: EXCLUSIV Uriașa listă a privilegiilor angajaților ASF, instituția care a închis ochii la falimentele din industria asigurărilor: de la 16 salarii la abonamente wellness sau nenumărate zile libere „Vă spuneam săptămânile trecute că Agenția Națională pentru Sport (fostul Minister al Sportului) a rămăs fără mașini, fiind executată silit. Evident că le-am adresat o interpelare să vedem către cine au mers banii din vânzarea mașinilor statului. Am aflat că fostul minister și-a vândut mașinile ca să plătească o datorie către O CASĂ DE PARIURI! Cum s-a putut ajunge într-o astfel de situație? Poi nu se lăuda Ciolacu că ne scapă de pariuri și păcănele? (furând legile inițiate de USR) Sub conducerea lui Ciolacu au desființat Ministerul Sportului, l-au transformat în Agenție în subordinea Secretariatului General al Guvernului, iar acuma se află într-o situație financiară execrabilă. Nu mai au bani nici de salarii, datoriile, penalitățile și dobânzile tot cresc, au rămas fără mașini și au fost executați silit de o casă de pariuri”, a arătat Brian Cristian pe Facebook.

La Institutul Marius Nasta, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale
Eveniment

Secția Terapie Intensivă nu are medicamente esențiale

Spitalele de stat mai au bani doar de salariile cadrelor medicale: la Institutul Marius Nasta, din București, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente, afirmă, la Digi 24, șefa secției. În plus, banii pentru bolnavii de cancer, susține Federația Asociațiilor de Pacienți. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Spitalul Marius Nasta n-a mai publicat din septembrie 2022 veniturile salariale. Potrivit acestor ultime date, managerul Beatrice Mahler primea un salariu de peste 18.000 de lei, plus 9.200 de lei spor de condiții periculoase, indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Unele asistente puteau avea peste 10.000 de lei pe lună, un cercetător cu grad de doctor încasa peste 25.000 de lei/ lună și mai mulți medici săreau de 24.000 lei/lună. La institut lucrau 772 de persoane. Secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale „Pentru pacient înseamnă riscul ca tratamentul să nu fie la fel de eficient. De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, a declarat, la Digi 24, Genoveva Cadar, șefa secției ATI. Declarația ei a fost susținută de Beatrice Mahler, managerul spitalului: „Trebuie să vă gândiți că avem rețete care ajung, sau sume de bani pe care le decontăm familiei, până la 8.000 de lei, sume extrem de mari, pentru că vorbim de medicamente scumpe”. Conducerea spitalului Judeţean Timișoara a arătat că a făcut un memoriu către autorităţile de la Bucureşti, în care a arătat că banii dați de stat nu mai pot asigura nici măcar o îngrijire decentă a pacienților. „De altfel, până la finalul lunii, nu vor mai fi bani pentru niciunul din cele 16 programe de sănătate gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. CNAS cunoaște situația din spitale, la fel și premierul”, arată Digi 24. Postul consemnează și declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin: „E păcat să colportăm în spațiul public informații neverificate, care pot crea reacții sociale absolut nedorite. Există fonduri”.

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean. În cele patru zile de concerte, Untold a adunat peste 420.000 de persoane, din peste 100 de ţări. Afterhills se voia un UNTOLD ieșean Ieşenii, rămaşi fără AfterHills, festivalul care la un moment dat ar fi putut concura cu Untold, au luat şi ei calea Ardealului. "Între 5-10% dintre spectatorii de la Untold au fost din Iaşi, iar cam 30%, din Bucureşti", apreciază ieşeanul Ovidiu Biber, unul dintre organizatorii festivalului AfterHills Iaşi. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici De ce nu a crescut Afterhills la fel ca Untold? Doi dintre organizatorii "defunctului" festival ieşean şi-au spus părerea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adi Hădean, șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern Foto: Facebook
Eveniment

Adi Hădean, șocat măsurile fiscale pregătite de Guvern

Chef Adi Hădean, care a gătit și pentru un președinte al Franței, șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern: „O să sfârșim cu toții angajați (dacă ne-o mai vrea cineva) sau emigranți”. În septembrie 2016, Hădean și Nicolai Tand au pregătit prânzul pentru președintele Franței, Francois Holland, și premierul României, Dacian Cioloş. „M-am uitat în farfurii, când se întorceau, şi nu mai era nimic în ele. Şi, gândiţi-vă că au fost patru feluri de mâncare gătită, servite în doar o oră şi zece minute”, a relatat, atunci, Hădean. Adi Hădean, șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern Acum, după ce presa a publicat proiectul de ordonanță de urgență prin care majorează fiscalitatea, el a scris, pe Facebook: „De unde stau eu, se vede că nu există cale mai sigură spre falimentul unei țări decât să te împrumuți (123 de miliarde de lei a luat Statul împrumut de la începutul anului) în timp ce-i strângi de gât pe cei care plătesc ratele la împrumuturile făcute de tine”. Iată postarea integrală a lui Hădean: „O să sfârșim cu toții angajați (dacă ne-o mai vrea cineva) sau emigranți. Statul român nu știe să țină vaca vie, o vrea și mâncată, și în grajd, da’ să mai dea și lapte. Doar că asta nu se poate. Ne frigem mațele de 12 ani încercând să construim ceva durabil și sustenabil, și dacă am reușit ceva, am reușit nu pentru că ne-a ajutat Statul, ci în ciuda mediului ostil pentru antreprenoriat. Am reușit muncind 14-16 ore pe zi, dar reușita asta e în realitate un echilibru fragil, pe care-l menținem jonglând cu facturile, creditele și taxele. Câteva sute de mii de antreprenori mici țin niște milioane de locuri de muncă în sectorul privat, ba mai țin în spate și un număr semnificativ de locuri de muncă din sectorul public. De unde stau eu, se vede că nu există cale mai sigură spre falimentul unei țări decât să te împrumuți (123 de miliarde de lei a luat Statul împrumut de la începutul anului) în timp ce-i strângi de gât pe cei care plătesc ratele la împrumuturile făcute de tine”. La peste o zi de la publicare, postarea sa fusese redistribuită de peste 200 de ori. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!”

Spitalul din Botoșani, unde PSD a pus manager un fost lăcătuș mecanic, este în faliment Foto: Botosani News
Eveniment

Spitalul din Botoșani este în faliment

Spitalul județean din Botoșani, unde PSD a pus manager un fost lăcătuș mecanic, este în faliment, arată datele prezentate de presa locală. Potrivit Monitorul de Botoșani, în primele cinci luni ale anului, încasările spitalului au fost cu circa șapte milioane de lei sub cele prevăzute. Însă salariile, care consumă circa 20 de milioane de lei din bugetul lunar de 30 de milioane de lei, nu pot fi diminuate. Spitalul din Botoșani, unde PSD a pus manager un fost lăcătuș mecanic, este în faliment În iunie, peste 300 de angajaţi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" din Botoşani au organizat un protest spontan faţă de decizia conducerii unităţii medicale de diminuare a sporurilor. Acţiunea de protest vine la scurt timp după ce conducerea spitalului a luat decizia tăierii unor sporuri, pentru încadrarea în prevederile articolului 25 din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În prezent, Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani este unul dintre puţinele spitale din ţară care acordă aceste sporuri aproape de limita maximă, spunea atunci Doina Feodorvici, președintele Consiliului Județean Botoșani. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor Potrivit G4Media, Doina Federovici (PSD), președintele Consiliului Județean Botoșani, l-a numit vineri în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” pe Angel Iulian Călin (56 de ani). El are zero experiență în domeniul sănătății. A terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. Angel Iulian Calin Foto: Facebook Angel Iulian Călin a ocupat în ultimii ani și poziții politice, fiind susținut de PSD ca de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului,viceprimar al orașului Săveni și director executiv adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.

Piața imobiliară, un carusel al groazei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Piața imobiliară, un carusel al groazei

Piața imobiliară, un carusel al groazei. Imobiliarul Cristinel Niculiţă a avut un an 2022 tumultuos. Piața imobiliară, un carusel al groazei Cifra de afaceri a companiei Studio Casa Consult SRL s-a prăbuşit, dezvoltatorul ansamblului rezidenţial Copou Garden Residence ajungând de la 45,5 milioane de lei în 2020, la o cifră de afaceri cu 45 de milioane mai mică, doi ani mai târziu. Pierderea companiei a fost de aproape trei milioane de lei, cea mai mare de la înfiinţarea firmei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” E.ON Energie l-a chemat de mai multe ori la judecată pentru neplata facturilor la gaz şi energie electrică, iar iubita lui a cerut judecătorilor să emită un ordin de protecţie care să-l ţină pe Niculiţă departe de ea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Eveniment

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, va plăti peste patru milioane de euro din banii municipaliății pentru moftul de a organiza cea de-a doua ediție a festivalului IntenCity, deși prima a fost considerată un eșec. De organizarea evenimentului se va ocupa Opera Română Craiova, condusă de Antoniu Zamfir, unul din protejații primarului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Promovarea festivalului din acest an va costa aproximativ 500.000 de euro, contract câștigat de firma Nosce Grup, care susține că va folosi inteligența artificială pentru "depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă". A băgat 22 de milioane, a scos două Primarul Lia Olguța Vasilescu și-a dorit un festival de muzică la Craiova care să concureze cu Untold de la Cluj. Prima ediție a festivalului IntenCity a fost organizată anul trecut de Opera Română Craiova, o instituție de cultură din subordinea Consiliului Local Craiova, cu bani de la municipalitate. Primăria Craiova a alocat atunci peste 22,5 milioane de lei, adică în jur de 4,5 miloane de euro. Antoniu Zamfir, managerul Operei Române Craiova, estima că va încasa din vânzarea biletelor și abonamentelor în jur de cinci milioane de lei. Dar s-a încasat jumătate din suma preconizată. Pentru a acoperi eșecul, primarul Lia Olguța Vasilescu s-a lăudat pe Facebook cu alte câștiguri. "Dacă e să facem un calcul simplu după gradul de ocupare de sută la sută a camerelor de hotel, cu o medie de 100 euro pe zi, deși știu că duminică s-a închiriat și cu 500 de euro apartamentul în unele hoteluri, cazările au fost la peste 1,5 milioane de euro. (…) Apoi, cu o medie de 50 de euro cheltuiți pe zi pentru mâncare, a turiștilor cazați, plus o estimare a celor veniți din împrejurimi doar pentru ziua respectivă la minimum o mie, avem încă cel puțin un milion de euro. La aceștia se adaugă încasările din bilete, sponsorizări și vendori, pe care le estimez la 1 milion de euro. (…) Eu estimez un minimum de 5 milioane de euro care au intrat în oraș, deci suntem pe plus", contabiliza Olguța Vasilescu "din pix". IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei Anul acesta se va organiza o nouă ediție a festivalului IntenCity pe stadionul "Ion Oblemenco" și la Sala Polivalentă din Craiova. Nu se știe cât va costa în total evenimentul care se va desfășura în perioada 30 iunie – 2 iulie 2023. Însă primăria condusă de Lia Olguța Vasilescu a alocat pentru Opera Română Craiova un buget de 32,21 milioane lei, bani cu care vor fi finanțate mai multe proiecte, inclusiv IntenCity 2023. Defapt.ro l-a întrebat pe managerul Antoniu Zamfir câți bani va costa festivalul IntenCity din acest an, dar acesta a declarat că nu știe exact pentru că până în prezent se discută doar de costuri estimate. "Nu știm cât costă festivalul de anul acesta. Avem niște estimări. Dar tot în jur de 25 de milioane de lei, plus-minus. Banii vin de la primărie, din vânzarea de bilete, din sponsorizări. De la primărie vin în proporție de 70-80%. Toate aceste informații le putem da după ce se termină festivalul. Atunci o să știm câte bilete am vândut, câte sponsorizări au intrat…", a declarat Antoniu Zamfir. Din ce spune Antoniu Zamfir se poate înțelege că Primăria Craiova va subvenționa festivalul acesta cu cam 20 de milioane de lei, echivalentul a peste patru milioane de euro. Numai promovarea, 500.000 de euro Opera Română Craiova va cheltui aproape 500.000 de euro pentru promovarea festivalului IntenCity. Contractul pentru marketing și publicitate a fost adjudecat de firma Nosce Group, patronată și administrată de Georgiana Stoica. Societatea Georgianei Stoica trebuie să facă strategia de promovare care va include printre altele și identificare audienței și publicul țintă target-at din România, Bulgaria și Serbia. Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Strategia trebuie să mai cuprindă analiza celor mai bune practici de targeting și remarketing, inclusiv "big data" cu ajutorul inteligenței artificiale pentru depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă. O parte din bani vor ajunge și la televiziuni, radiouri și publicații online. De exemplu, contractul prevede "crearea, producția și difuzarea unui spot TV, cu o durată de aproximativ 30 de secunde, format full HD/4K. Crearea, producția și difuzarea a minim 4 publireportaje TV diferite pentru România care vor fi difuzate înainte de eveniment (nu mai târziu de 29 iunie 2023), format full HD/4K, cu o durată între 40 și 60 de secunde care vor fi difuzate la posturile TV menționate anterior, în prime-time, în intervalul orar 18.00 –23.00".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră