sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: facturi

32 articole
Eveniment

Legea plafonării și compensării facturilor

Legea plafonării și compensării facturilor la energie nu a produs efectul scontat de politicienii care au votat-o la finalul lunii octombrie 2021. Facturi uriașe, haos, lipsa garanțiilor și un viitor nesigur, acestea au fost efectele legii. „În primul rând, funcționăm pe o lege propusă de actualul ministru, din punctul meu de vedere ineficientă, ea neputând fi pusă în aplicare, cea cu plafonarea și cu compensarea facturilor. Va trebui cât mai curând să avem o ședință de coaliție și să venim cu alt act normativ, ori prin ordonanță, ori facem ședință extraordinară la Parlament și venim cu el fiindcă atât la persoanele fizice, dar și la companiile românești, fiindcă ele nu mai sunt competitive la aceste prețuri și totul este în lanț. (...) Eu cred că trebuie făcută o ședință de coaliție, în primul rând cu ministrul Energiei și găsită altă modalitate, mult mai ușoară și mai accesibilă atât companiilor, cât și populației”, a spus Marcel Ciolacu, la Antena 3, la începutul acestui an. Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim Într-adevăr, legea nu a pornit ca proiect în Parlament, ci a plecat de la Guvern, ca Ordonanță de Urgență. În Parlament, însă, a suferit modificări atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În ambele camere parlamentare, legea a fost votată în unanimitate (aici, votul de la Senat; aici, votul de la Camera Deputaților). O poziție foarte critică la adresa legii a avut și deputatul USR Cristina Prună, deși parlamentarii USR au votat, cu toții, legea. „Marcel Ciolacu s-a trezit după Revelion că legea compensării și plafonării prețurilor la energie este ineficientă. Ce constatare, fix acum, în mijlocul iernii! Citește și: Normal, trebuie să arate că este cu poporul, trebuie să arate încă din primele zile ale noului an că este . Domnule Ciolacu, nu PSD și PNL au făcut această lege, la ceas de seară, sub înaltul patronaj al ministrului Energiei? Nu voi ați venit cu această formulă total contraintuitivă, de nu o înțelege nimeni? V-ați dat seama că este ineficientă acum, când trebuie să le dați banii companiilor furnizoare și înainte ca oamenii să primească facturile pe decembrie?”, a scris Prună pe Facebook în replică la declarațiile lui Ciolacu. Prună a votat, criticat și explicat La solicitarea defapt.ro, deputatul USR Cristina Prună a explicat de ce a votat, totuși, legea: „Am votat legea pentru că amendamentul nostru privind termia se regăsește în textul legii. Fără acest amendament, românii care se încălzesc în sistem centralizat în mai multe orașe ale țării s-ar fi confruntat cu valuri de scumpiri și ale acestor facturi, mult mai mari decât cele din prezent. Altfel, ar fi însemnat să votăm contra propriului amendament.” Prună a adăugat că „USR a avut o serie de amendamente la Legea 259/2021, printre care reducerea TVA de la 19% la 5% la energie și gaze naturale, eliminarea accizei și a certificatelor verzi din factura de energie, subvenții pentru producția de energie termică (CET-uri) pentru românii care sunt în sistem centralizat și credit fiscal pentru întreprinderi (scutirea de la plata taxelor în cuantumul a 50% din creșterea facturii). De asemenea, la acel moment USR avea deja un proiect de lege pe circuit care conținea aceleași prevederi cu amendamentele noastre depuse la Legea 259/2021, proiect ignorat de PSD și PNL. Singurul amendament al USR care a fost acceptat și se regăsește în legea finală a fost cel privind energia termică. Am avertizat și atunci, atât la dezbaterile din comisie cât și la cele din plenul Camerei, că legea va crea blocaje și că soluția corectă ar fi fost propunerile USR”. Într-adevăr, în dezbaterea din Camera Deputaților dinaintea votului final pe această lege, Prună a atras atenția că actul legislativ nu oferă soluțiile necesare.

Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim (sursă: Facebook/Cristina Prună)
Cine protejează consumatorii de facturile umflate: Mihai Culeafă (sursă: Facebook/Mihai Culeafă)
Politică

Cine protejează consumatorii de facturile umflate

Cine protejează consumatorii de facturile umflate: PSD l-a retrimis la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) pe Horia Constantinescu. Acesta a mai condus ANPC în guvernarea Dăncilă. Averea sa a sporit considerabil în perioada în care a deținut diferite funcții de conducere în această instituție. În 2019, el a devenit proprietarul unui yacht. Este amicul politic al fostului baron PSD de Constanța Nicușor Constantinescu. PNL l-a plasat la în poziția de vicepreședinte al ANPC pe Mihai Culeafă. El este dezvoltator imobiliar în județul Ilfov. Culeafă a fost nașul de căsătorie al lui Marian Petrache (PNL), fostul președinte al Consiliului Județean Ilfov, când acesta s-a recăsătorit, în 2016, la 55 de ani. Bugetarul cu yacht Horia Constantinescu, nominalizarea PSD, a făcut dreptul la universitatea privată Titulescu și are un masterat în terorism, luat la altă universitate privată, Bioterra. El a fost membru PSD, a trecut la PPUSL, apoi a intrat în echipa liberalului Vergil Chițac, după care s-a întors la PSD, arată presa locală. El a venit lângă Chițac, potrivit Info Sud-Est, pentru a prelua șefia Direcției de Servicii Publice din Primăria Constanța. Însă a picat concursul de angajare și s-a întors în PSD. În 2020, Horia Constantinescu a candidat la Primăria Constanței din partea PPUSL, partidul înființat de Dan Voiculescu. Între 2017 și 2019, Constantinescu a fost „Comisar superior - delegat Comisar șef Adjunct” la ANPC Constanța. În acea perioadă, în declarația sa de avere apare un yacht Bavaria, produs în 2010 - care, în funcție de dimensiuni și dotări, costă sute de mii de euro - o proprietate cu cazare și cantină în Tuzla și un ceas de circa 33.000 de lei. Singurele sale venituri erau însă salariul său de bugetar, de circa 100.000 de lei pe an, și cel al soției, care făcea muncă de secretariat - 57.000 lei/ an. Competențele lui Culeafă Mihai Culeafă, omul PNL, s-a născut în 1971 și a terminat facultatea în 2006, la 35 de ani. El ar fi absolvit, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Facultatea de Administrație publică și drept din cadrul Universității Hyperion. În acest CV, Culeafă își prezintă și competențele, destul de surprinzătoare: el susține că are “capacitatea de a comunica în scris și verbal, de a înțelege și a-i face pe alții să înțeleagă diferite mesaje în situații variate“. Mai mult, el poate “iniția și susține conversații pe subiecte familiare“. În plus, Culeafă scrie că are capacitatea “de a tolera alte puncte de vedere“. În ceea ce privește competențele informatice, el scrie că este competent în Internet. Sesizare la Direcția Generală Anticorupție Mihai Culeafă a fost deputat PNL între 2016 și 2020. Declarația sa de avere este impresionantă: el deține aproape zece hectare de teren, majoritatea fiind în intravilanul orașului Pantelimon. În plus, are 14 clădiri – apartamente, case și spații comerciale. Posedă 400.000 de euro în conturi și a câștigat 240.000 de euro din organizarea de evenimente printr-o firmă pe care o deține. Potrivit newsonline.ro, în martie 2020, numele lui Culeafă și Petrache ar fi apărut într-o sesizare făcută la Direcția Generală Anticorupție, din cadrul ministerului de Interne. Citește și: Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului ”De asemenea, prin aceeași revenire din 27.11.2019 v-am solicitat: a. să investigați care este sursa banilor investiți în acest proiect de anvergură – 3 blocuri fiecare de D+P+4E – și sa verificați dacă proveniența sumelor o reprezintă surse proprii ale dezvoltatorilor: (i) Vlad George Daniel, domiciliat in Com. Dobroesti (…) (ii) Vlad Cătălina Alexandra domiciliata in Com. Dobroesti (…), (iii) Brânză Ștefan Florin, domiciliat în sat Dobroești, com. Dobroești, (…) și (iv) Brânză Mariana, domiciliata in sat Dobroești, com. Dobroești (…). b. sau dacă proveniența sumelor investite nu aparține beneficiarilor PUZ și AC ci provine de la persoanele amintite în sesizarea mea inițială respectiv de la dl. Mihai Culeafă si/sau Marian Petrache si/sau rude sau persoane apropiate acestora”, se arată în sesizarea adresată Direcției Generale Anticorupție. Cine protejează consumatorii de facturile umflate În octombrie 2021, guvernul Cîțu l-a numit secretar general al ANPC pe Felix Manta, finul fostului preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu. Manta a fost şi subprefect de Mehedinţi, între 2014 și 2015, şi şef al OPC Mehedinţi. Născut în 1967, Manta și-a luat licența în 2003, la Facultatea de Drept din Craiova – fără a preciza unde a urmat cursurile facultății. Ulterior, CV-ul său consemnează nenumărate cursuri postuniversitare, inclusiv la Colegiul Național de Apărare sau la Institutul Diplomatic Român. Și el este competent în Internet, la fel ca și șeful de facto al instituției, Mihai Culeafă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră