luni 09 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

fabrică

34 articole
Economie

Un monument istoric al stilului industrial este furat la bucată de persoane fizice, în ciuda riscului de prăbușire

Monument istoric industrial, furat la bucată. Cărămizile de Ciurea au ajuns la mare căutare: se iau direct din zidurile fabricii. Monument istoric industrial, furat la bucată Abandonată după "accidentul" de acum 15 ani, când o firmă - astăzi închisă - a cumpărat-o doar ca să îi oprească activitatea şi aşa redusă la minim, Fabrica de Cărămizi de la Ciurea, monument istoric, dispare încet. Zilele trecute a fost eliberat locul unde se afla ce mai rămăsese din cuptoarele fabricii. S-a furat "la bucată". Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Fabrica apare pe unele pagini de tranzacţii imobiliare, scoasă la mezat pentru o sumă consistentă: 3,28 milioane de euro cu tot cu terenul în suprafaţă de 7,6 hectare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un monument istoric al stilului industrial este furat la bucată de persoane fizice, în ciuda riscului de prăbușire
Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel
Economie

Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel

Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel, a declarat duminică premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a precizat că este vorba de cea mai mare investiţie făcută vreodată în Israel, transmite Reuters. Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel Viitoarea uzină Intel de la Kiryat Gat ar urma să fie inaugurată în 2027 şi va crea mai multe mii de locuri de muncă, a precizat şi Ministerul de Finanţe din Israel, adăugând că în conformitate cu acordul convenit cu Intel, compania va plăti o cotă de impozit de 7,5%, în creştere faţă de cota actuală de 5%. În cele aproximativ cinci decenii de când operează în Israel, Intel a devenit cel mai mare angajator şi exportator privat din Israel precum şi liderul industriei locale de IT. Intel are 11.700 de angajaţi în mod direct în Israel, la cele trei centre de cercetare&dezvoltare de la Haifa, Petah Tikva şi Ierusalim, precum şi la uzina sa de producţie de la Kiryat Gat. În anul 2022, Intel Israel a avut exporturi record de 8,7 miliarde de euro, adică 1,75% din întregul PIB şi 5,5% din exporturile high-tech ale Israelului. Duminică, cu prilejul anunţării acordului pentru noua uzină de cipuri, premierul Benjamin Netanyahu a precizat că este vorba de "o realizare extraordinară pentru economia israeliană - 90 de miliarde de shekeli (25 de miliarde de dolari) - cea mai mare investiţie făcută vreodată de o companie internaţională în Israel". Producătorul de chipuri deschide fabrici și în Polonia și Germania Anunţul premierului israelian vie la doar două zile după ce grupul Intel a informat că va investi până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de semiconductori şi o facilitate de testare în apropiere de Wrocław, Polonia, care ar urma să devină operaţională în 2027, ca parte a planului de investiţii din Europa de 88 miliarde de dolari, pentru a-şi majora producţia de cipuri. Separat, autorităţile germane poartă şi ele negocieri intense cu Intel, în legătură cu planurile grupului american de a construi o facilitate de producţie de semiconductori în estul Germaniei. Potrivit unor surse citate de cotidianul financiar german Handelsblatt a dezvăluit că grupul american Intel ar urma să primească subvenţii în valoare de 9,9 miliarde de euro de la statul german, mai mari decât cele 6,8 miliarde de euro promise anterior. Handelsblatt a precizat că negocierile finale cu privire la acest dosar ar urma să aibă loc în acest weekend. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Purtătorul de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a informat că luni va avea loc o reuniune a cancelarului german Olaf Scholz cu directorul general de la Intel, Pat Gelsinger.

EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV
Investigații

EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

Uzina VW de baterii din Europa de Est tinde să devină un mit: grupul german încă nu a decis unde sau dacă o va construi
Mediu

Uzina VW de baterii din Europa de Est tinde să devină un mit: grupul german încă nu a decis unde sau dacă o va construi

VW prelungește suspansul fabricii de baterii. Grupul auto german Volkswagen va avea nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie cu privire la locul unde va fi amplasată uzina de baterii din Europa de Est, a declarat luni preşedintele constructorului auto ceh Skoda Auto, una dintre diviziile care formează grupul Volkswagen. VW prelungește suspansul fabricii de baterii În luna decembrie a anului trecut, Volkswagen a anunţat că a decis să amâne, dincolo de 2022, o decizie cu privire la locul unde va construi uzina de baterii din Europa de Est, motivându-şi decizia prin incertitudinea economică şi preţurile ridicate la energie din regiune. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cehia este unul dintre locurile avute în vedere de Volkswagen pentru această investiţie. "Cehia are o poziţie excelentă în grupul ţărilor candidate pentru a găzdui viitoarea gigafactory. Cu toate acestea, este nevoie de mai mult timp pentru a vedea ce va aduce aşa-numitul Pact Verde European", a declarat preşedintele Skoda Auto, Klaus Zellmer. "Grupul Volkswagen trebuie să evalueze această investiţie şi din punct de vedere al subvenţiilor şi stimulentelor pentru investiţii", a adăugat Zellmer. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Pe lângă Cehia, Volkswagen ar fi analizat şi posibile locaţii din Ungaria, Polonia şi Slovacia pentru uzina sa de baterii din Europa de Est. Planurile Volkswagen pe termen lung prevăd construcţia a şase fabrici de celule de baterii pentru vehicule electrice în Europa până la finele acestui deceniu. Una dintre uzine, care ar urma să fie inaugurată în 2027, va fi construită în Europa de Est. Împreună, cele şase fabrici de baterii din Europa ale Volkswagen vor putea produce celule de baterii cu o capacitate totală de 240 gigawaţi oră pe an în 2030.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră