sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: extrema dreapta

12 articole
Internațional

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă. Partidul Popular Austriac (OeVP), condus interimar de Christian Stocker, a anunțat că va începe negocierile cu Partidul Libertății din Austria (FPOe, extrema dreaptă) pentru formarea unui nou guvern. Decizia vine după eșecul discuțiilor cu liberalii și social-democrații. Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă Austria se confruntă cu o incertitudine politică după demisia anunțată de cancelarul Karl Nehammer, care a renunțat și la funcția de președinte al OeVP. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Acesta a promis o tranziție ordonată, lăsând conducerea partidului în mâinile lui Christian Stocker, care a fost mandat să negocieze cu FPOe. Stocker: „Austria are nevoie de un guvern stabil” Într-o declarație publică, liderul interimar al OeVP a subliniat că prioritatea este formarea unui guvern stabil, fără alte campanii sau alegeri. „Această țară are nevoie de un guvern stabil astăzi și nu putem continua să pierdem timp prețios,” a spus Stocker, justificând negocierile cu extrema dreaptă. Președintele Austriei, deschis discuțiilor cu liderul FPOe Președintele Alexander Van der Bellen a anunțat că va avea o întâlnire cu Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății, pentru a analiza situația politică. În trecut, Van der Bellen și-a exprimat rezervele față de Kickl, însă recunoaște că „s-a deschis o nouă cale” după ce FPOe a obținut aproape 29% din voturi la alegerile legislative. Extrema dreaptă câștigă teren în Austria FPOe, creditat cu 35% în sondajele recente, devine un partener de guvernare tot mai probabil pentru conservatori. Deși până acum nu a găsit aliați pentru formarea unui guvern, susținerea publicului și schimbările din OeVP creează condițiile pentru o colaborare. Stocker a salutat decizia președintelui de a discuta cu Herbert Kickl, subliniind că este timpul pentru acțiuni decisive. Ce urmează pentru Austria? Deși discuțiile pentru formarea guvernului sunt în desfășurare, președintele Van der Bellen a cerut conservatorilor să respecte fundamentele democrației liberale. Rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va reuși să formeze o coaliție guvernamentală și cum va influența această decizie viitorul politic al Austriei. Austria traversează o perioadă de tranziție politică, iar decizia OeVP de a negocia cu extrema dreaptă ar putea marca o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Stabilitatea guvernului și respectarea valorilor democratice rămân principalele preocupări pentru viitorul apropiat.

Austria, conservatorii negociază cu extrema dreaptă (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă (sursa: X/Helge Lindh)
Internațional

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă

Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă. Helge Lindh, membru al Bundestagului din partea social-democraților (SPD), a devenit ținta unei amenințări grave din partea unei grupări de extremă dreapta. Parlamentarul german a primit o scrisoare care conținea amenințări directe și o pudră albă suspectă. Parlamentar german, amenințat de extrema dreaptă Scrisoarea primită de Lindh, pe care acesta a publicat-o pe platforma X, includea mesaje de intimidare și acuzații de „ură față de germani”. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Documentul era semnat de „NSU 3.0”, o referire la National Socialist Underground, o grupare teroristă de extremă dreapta cunoscută pentru atacuri violente. Scrisoarea conținea și o pudră albă, vizibilă în fotografiile postate de parlamentar. Analizele efectuate de autorități au confirmat că substanța era inofensivă, potrivit postului regional WDR. Cine este Helge Lindh? Helge Lindh este reprezentant al orașului Wuppertal și purtător de cuvânt al SPD pentru cultură și politica mass-media. El face parte, de asemenea, din comisia parlamentară pentru afaceri interne și este activ în politica de migrație. De la alegerea sa în Bundestag în 2017, Lindh a fost ținta mai multor amenințări și acte de ostilitate, însă acesta consideră că actuala amenințare este „cea mai gravă” de până acum. „Lupta împotriva urii va continua” În ciuda gravității situației, Lindh a declarat că nu se va lăsa intimidat: „Am fost amenințat și în trecut, dar voi continua să lupt împotriva urii și a extremismului,” a scris el pe X. Parlamentarul a atras atenția asupra pericolelor reprezentate de retorica extremistă și a subliniat necesitatea de a proteja democrația de astfel de atacuri. Gruparea „NSU 3.0” Amenințările semnate „NSU 3.0” reprezintă o continuare simbolică a activității National Socialist Underground (NSU), o grupare teroristă responsabilă pentru numeroase crime descoperite în 2011. În ultimii ani, Germania s-a confruntat cu o creștere a violenței și amenințărilor din partea extremismului de dreapta, vizând politicieni, jurnaliști și activiști. Un apel pentru solidaritate democratică Helge Lindh a devenit un simbol al rezistenței împotriva extremismului, iar situația sa scoate în evidență provocările cu care se confruntă democrațiile moderne. Amenințările primite subliniază importanța solidarității în apărarea valorilor democratice și combaterea urii.

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral. Extrema dreaptă din Europa continuă să obțină victorii importante, cu un succes notabil în alegerile regionale din Austria. Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral Partidul Libertății din Austria (FPO), cunoscut pentru pozițiile sale anti-migrație, a realizat un salt de 14 puncte procentuale în landul Vorarlberg, ajungând la aproximativ 28% din voturi, conform rezultatelor preliminare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro În cadrul acestor alegeri, Partidul Popular Austriac (OVP), condus de Markus Wallner, a rămas pe primul loc cu 38% din voturi, în ciuda pierderii a 5 puncte procentuale. Alte partide, precum Verzii și Social-democrații (SPO), au înregistrat rezultate mai modeste, cu aproximativ 12% și 9% din voturi, respectiv. Sprijinul în creștere pentru FPO Acest rezultat marchează un nou episod în expansiunea electorală a FPO, similar cu ascensiunea altor partide de extremă dreaptă din Europa de Vest, cum ar fi în Olanda, Italia, Germania și Franța. Cu toate acestea, succesul FPO la nivel local nu se traduce automat într-o influență imediată asupra formării guvernului federal austriac. În urma alegerilor parlamentare din septembrie, în care FPO a avut o performanță puternică, celelalte partide principale au refuzat până acum o coaliție cu acest partid sub conducerea lui Herbert Kickl. Totuși, OVP, sub fostul cancelar Karl Nehammer, joacă un rol crucial în negocierile pentru formarea guvernului. Deși Nehammer a exclus o colaborare cu FPO, liderul landului Vorarlberg, Markus Wallner, a lăsat deschisă posibilitatea unei astfel de coaliții la nivel regional. Ambițiile lui Herbert Kickl Liderul FPO, Herbert Kickl, a declarat că rezultatul din Vorarlberg reprezintă un vot de încredere pentru aspirațiile sale de a deveni cancelar, considerând că cetățenii transmit un mesaj clar către partidele de la Viena, care ar evita transformarea politică reală. Această situație reflectă creșterea continuă a forțelor de extremă dreaptă în Europa, în contextul unor teme sensibile precum migrația și politicile de mediu.

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria

Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria. Extrema dreaptă pare să se îndrepte spre un succes istoric în alegerile legislative de duminică din Austria, potrivit primelor estimări publicate de postul public de televiziune ORF după închiderea urnelor. Extrema dreaptă câștigă alegerile din Austria Primele estimări bazate pe numărarea unei părţi din voturile prin corespondenţă şi din buletinele din birourile închise mai devreme arată că Partidul Libertăţii (FPOe) al lui Herbert Kickl obţine 29,1% din voturi, faţă de 26,2% conservatorii din Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Karl Nehammer. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit Comparativ, la scrutinul precedent, din 2019, FPOe a obţinut cu 13 puncte mai puţin. Social-democraţii, de centru stânga, ar avea conform aceloraşi proiecţii 20,4%. Şi o altă estimare realizată de institutul Arge Wahlen a pus FPOe pe primul loc, cu un avans de circa 4 puncte procentuale. Nehammer recunoaște învingerea Cancelarul austriac Karl Nehammer a recunoscut că formaţiunea sa, Partidul Popular Austriac (OeVP) nu a reuşit să ajungă din urmă Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, în alegerile legislative de duminică, în urma estimărilor indicând victoria acestuia din urmă. Nehammer a declarat, adresându-se susţinătorilor săi, că OeVP trebuie să-şi respecte angajamentele preelectorale, fără a explica dacă se referă şi la frecventa sa afirmaţie că nu se va alătura unui guvern din care face parte şi liderul FPOe Herbert Kickl. În ce-l priveşte, acesta din urmă a asigurat pe postul public de televiziune ORF că formaţiunea sa este "gata să conducă un guvern"

Franța jocurile politice ale extremei dreapta (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Franța: jocurile politice ale extremei dreapta

Franța: jocurile politice ale extremei dreapta. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, îl consideră pe noul premier de dreapta, Michel Barnier, "un rău mai mic", preferându-l pe acesta în faţa riscului ca extrema stângă să ajungă la guvernare, dar în săptămânile următoare îi va trasa acestuia "linii roşii" şi "măsuri importante", iar dacă acestea nu vor fi realizate formaţiunea "Adunarea Naţională" va încerca să răstoarne în parlament noul premier numit săptămâna trecută de preşedintele Emmanuel Macron. Franța: jocurile politice ale extremei dreapta "Având în vedere gravitatea situaţiei din ţară (...), vom depune toate eforturile pentru a contribui cât mai mult posibil la stabilitatea Franţei', a asigurat Marine Le Pen duminică într-un discurs. Citește și: Cancelarul german spune că trebuie găsită o soluție pentru încheierea războiului în Ucraina: E nevoie de o conferință pentru pace care să includă și Rusia "Dar, o spun cu aceeaşi forţă, în următoarele săptămâni va trebui să-i indicăm premierului liniile roşii şi măsurile pe care le considerăm importante, întrucât este indispensabil să fie respectat votul celor 11 milioane de alegători ai noştri", a subliniat ea. Celălalt lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), Jordan Bardella, preşedintele partidului, a precizat anterior că doreşte din partea noului guvern măsuri anti-imigraţie şi de sporire a securităţii publice, precum şi măsuri de creştere a puterii de cumpărare a francezilor. Barnier nu primește un "cec în alb" Marine Le Pen a semnalat că nu are deocamdată intenţia să încerce să-l înlăture pe noul prim-ministru, aşteptând mai întâi să vadă discursul de politică generală pe care Barnier îl va susţine la începutul lunii octombrie în parlament. "Pentru ca lucrurile să fie foarte clare, nu îi vom da un cec în alb. Dar dacă, odată cu trecerea săptămânilor, francezii sunt din nou uitaţi sau maltrataţi, nu vom ezita să cenzurăm guvernul', a indicat ea, adăugând că formaţiunea sa va pune noul executiv "sub supraveghere", ceea ce înseamnă că "vom fi exigenţi, vom fi mai mult ca niciodată apărătorii poporului francez". Numirea premierului, revolte ale stângii Preşedintele liberal Emmanuel Macron l-a numit joi prim-ministru pe fostul comisar european Michel Barnier, al cărui partid de dreapta "Republicanii" a fost ultimul clasat în rândul marilor partide la alegerile legislative anticipate desfăşurate în iulie şi are numai 39 din cei 577 de deputaţi ai Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului), numire ce a stârnit revolta partidelor de stânga reunite într-o coaliţie eterogenă ce a câştigat în mod neaşteptat scrutinul. Noul guvern al lui Barnier se va putea baza în legislativ, în plus faţă de micul grup de deputaţi ai săi, numai pe cei 159 de deputaţi ai coaliţiei pro-prezidenţiale, număr departe de majoritatea de 289 de mandate. În condiţiile opoziţiei de acum virulente a stângii, care a acuzat un "furt electoral" şi a organizat sâmbătă manifestaţii ample contra lui Macron, poziţionarea celor 142 de deputaţi ai extremei drepte va fi decisivă pentru supravieţuirea noului executiv. Macron a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită la alegerile europarlamentare de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement National - RN) condusă de Marine Le Pen şi Jordan Bardella. Deşi Macron şi aliaţii săi se temeau cel mai mult de o victorie a RN şi la scrutinul legislativ, aceasta nu s-a produs, în mare măsură datorită sistemului electoral cu vot majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale. Astfel, în turul doi, în care s-au putut califica cel mult trei candidaţi pe circumscripţie, candidaţii formaţiunii de extremă dreapta RN au putut fi în multe cazuri izolaţi prin retragerea candidatului uneia dintre celelalte două alianţe, respectiv alianţa pro-prezidenţială "Împreună pentru Republică'' (Ensemble pour la République) şi coaliţia de stânga Noul Front Popular (NFP). Victoria RN a fost în acest mod evitată, în schimb pe primul loc s-a clasat surprinzător NFP, alianţă formată dintr-un amalgam de formaţiuni în care se regăsesc socialişti, comunişti sau ecologişti, urmată de alianţa pro-prezidenţială şi de extrema dreaptă. Divergenţele şi diviziunile din interiorul alianţei de stânga constituite în grabă nu au întârziat să apară după scrutinul legislativ, partidele ce compun această alianţă nereuşind iniţial să cadă de acord asupra unei propuneri pentru postul de prim-ministru. În cele din urmă au propus-o premier pe Lucie Castets, propunere neagreată însă de Macron, care nu a dorit un guvern de stânga

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene (sursa: Facebook/Raffaele Fitto)
Internațional

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi va încredinţa vicepreşedinţia executivă responsabilă de economie candidatului de extremă dreapta propus de premierul italian Giorgia Meloni, Raffaele Fitto, relatează marţi cotidianul german Die Welt. Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene Publicația, care afirmă că citează diplomaţi europeni şi surse informate din cadrul Comisiei, indică, de asemenea, că actualul comisar pentru afaceri digitale şi candidat francez, Thierry Breton, urmează să fie numit vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Raffaele Fitto, actualul ministru italian al afacerilor europene în guvernul Meloni, va fi primul membru al unui partid populist de extremă dreapta care va deveni vicepreşedinte executiv al Comisiei, afirmă Die Welt. Cine este Raffaele Fitto? Fost europarlamentar şi co-preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, Raffaele Fitto este un susţinător loial al Giorgiei Meloni, fiind unul dintre cei mai moderaţi membri ai partidului ei, Fraţii Italiei (FdI), după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen, realeasă în iulie, va numi ca alţi vicepreşedinţi executivi pe letonul Valdis Dombroviskis (extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe spaniola Teresa Ribera Rodriguez (tranziţie). Jurnalul german adaugă că noul comisar european pentru energie urmează să fie ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela. Fostul prim-ministru al Estoniei Kaja Kallas a fost aleasă în funcţia de şefă a diplomaţiei UE la sfârşitul lunii iunie. Doi comisari europeni vor lucra, de asemenea, în colaborare directă cu Ursula von der Leyen, explică Die Welt, potrivit căruia preşedinta doreşte să facă din chestiunile de dereglementare una dintre temele majore ale mandatului său. Slovacul Maros Sefcovic va fi responsabil de reducerea birocraţiei şi problemele interinstituţionale, în timp ce polonezul Piotr Serafin va fi responsabil de problemele bugetare, potrivit cotidianului.

Scholz cere coaliții politice fără AfD (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz cere coaliții politice fără AfD

Scholz cere coaliții politice fără AfD. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni "tuturor partidelor democratice" să formeze "guverne stabile fără extrema dreaptă" în landurile Turingia şi Saxonia, unde AfD a obţinut scoruri record în alegerile de duminică. Scholz cere coaliții politice fără AfD "AfD face rău Germaniei. Slăbeşte economia, divizează societatea şi distruge reputaţia ţării noastre", a declarat liderul social-democrat într-un mesaj postat pe Facebook, descriind rezultatele alegerilor ca fiind "amare". Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În Turingia, AfD a fost chiar cel mai votat partid, cu 32,8% din voturi, faţă de 23,4% la alegerile anterioare, din 2019, şi va avea astfel 32 de mandate, cu zece mai mult decât atunci. În Saxonia, AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,6% din voturi, puţin sub Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care a obţinut 31,9%. Triumful AfD în Turingia - primul al unui partid de extremă dreapta din Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial - a avut loc sub conducerea lui Bjorn Hocke, şeful vizibil al celei mai radicale aripi a grupării, care are două condamnări pentru folosirea de sloganuri naziste. Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz a avut 6,1% în Turingia şi 7,3% în Saxonia, în timp ce soarta celor doi parteneri de coaliţie a fost şi mai rea. FDP a scăzut sub pragul de 5% în cele două landuri şi, prin urmare, va rămâne în afara celor două parlamente regionale. Verzii au avut aceeaşi soartă în Turingia şi au fost salvaţi cu 5,1% în Saxonia. Unele sondaje înaintea alegerilor susţineau că SPD ar urma să nu mai prindă parlamentele regionale, lucru care a fost totuşi evitat. "Deşi rezultatele sunt amare pentru noi, lupta a meritat şi pentru că cele mai proaste predicţii despre SPD nu s-au adeverit", a spus Scholz. Formarea dificilă a guvernului Formarea unui guvern în cele două landuri va fi dificilă, deoarece, din cauza slăbiciunii SPD şi a Verzilor şi a dispariţiei FDP, CDU va trebui să caute acorduri cu BSW, un nou partid, condus de Sahra Wagenkneckt, care a apărut dintr-o scindare a Stângii, iar în Turingia probabil şi un fel de cooperare cu Stânga. Principiul CDU, stabilit într-o rezoluţie a unui congres al partidului, este de a nu forma coaliţii nici cu AfD, nici cu Stânga. Executivul plăteşte pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite de la guvernare nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea. "Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz", a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. Pe lângă deruta anunţată de sondaje, a existat impactul atacului care a ucis trei persoane la sfârşitul lunii august în Solingen (vest). Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană. Primele consecințe ale ascensiunii partidelor de extremă dreapta: în Franța, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul național și de a convoca alegeri legislative anticipate după votul pentru europarlamentare. În urma deciziei, moneda euro s-a depreciat. Kremlinul jubilează, declarând că urmărește "cu atenție" ascensiunea partidelor extremiste de dreapta în Uniune. PPE a salvat situația În urma rezultatelor obținute de partidele extremiste de dreapta la alegerile europarlamentare, unii comentatori au avertizat asupra consecințelor nefaste, vorbind chiar de "sfârșitului democrației". Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” Alții, din contră, susțin că este vorba despre o percepție distorsionată. Potrivit rezultatelor parțiale, partidele naționale afiliate Partidului Popular European (PPE) au ajuns pe primul loc într-un număr semnificativ de state. În Polonia, coaliția premierului Donald Tusk a ieșit învingătoare, la fel și în Spania, unde Partidul Popular Spaniol a câștigat 34,2%, din voturi sau în Grecia, unde formațiunea șefului guvernului grec Kyriákos Mitsotákis, Noua Democrație, a primit 28,31%. În cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), precum și în Finlanda, conservatorii au ieșit pe primul loc. AUR, scor sub extrema dreaptă europeană Presa franceză amintește și de ascensiunea slabă a extremismului în România. Jurnaliștii susțin că țara noastră a făcut pariul "câștigător pentru stabilitate: căsătoria de conveniență dintre stânga și dreapta a dat roade". În ce privește AUR, partidul de extremă dreapta, deși s-a situat pe locul al doilea, este departe de rezultatele preconizate: "Retorica beligerantă și declarat anti-europeană a liderului George Simion a înspăimântat o mare parte a electoratului român". Nici în Ungaria, victoria lui Viktor Orban nu este percepută ca un triumf răsunător: partidul lui Orban a câștigat alegerile, însă a înregistrat un declin net față de 2019 (52,6%). Germania, Italia și Austria, luate cu asalt Însă partidele de extrema dreaptă au înregistrat, într-adevăr, succese electorale în țări-cheie ale Uniunii Europene. În Germania, în ciuda scandalurilor de corupție și spionaj pro Rusia și pro-China, AfD a înregistrat o creștere extrem de puternică, clasându-se pe locul al doilea. În Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Fratelli d'Italia, ocupă primul loc. Meloni și-a declarat în trecut admirația pentru Mussolini. Într-un interviu, aceasta a afirmat că Mussolini a făcut mult bine Italiei, și că, de 50 de ani, nu a mai existat "un om politic atît de capabil". În Austria, rezultatele parțiale au plasat FPÖ pe primul loc. Partidul a fost și este implicat în mai multe scandaluri de spionaj în favoarea Rusiei. În Franța, o victorie zdrobitoare a avut partidul Marinei Le Pen, Rassemblement national (RN).Marine Le Pen este o apropiată a lui Putin, iar liderul partidului, Jordan Bardella, este adeptul teoriilor privind supremația rasei albe. Macron, decizie șocantă: anticipate În Hexagon, analiștii politici vorbesc despre un adevărat "cutremur politic". După anunțarea rezultatelor parțiale, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri legislative anticipate. Decizia este percepută nu doar ca un joc extrem de riscant, ci ca un pariu care se anunță perdant din start. Odată cu alegerile legislative din 30 iunie și 7 iulie, Emmanuel Macron va încerca să-și extindă majoritatea în Parlament. Însă partidul lui Le Pen este foarte bine cotat. Dacă RN va câștiga majoritatea absolută în Parlament, Macron va fi obligat să-l numească pe Bardella prim-ministru. Potrivit analiștilor, Macron speră, pe de o parte, că această numire va fi o avertizare pentru francezi, pe de alta, o demonstrație a faptului că Bardella și colegii săi de la RN sunt incapabili să conducă Franța. Potrivit lui Pascal Perrineau, politolog la Sciences Po, decizia lui Macron este însă "solitară, pripită și total irațională". Dacă va da greș, iar RN ajunge la putere, nu doar Franța, ci întreaga Europă va trebui să se împace cu ideea că un partid anti-european și pro-Putin conduce cea mai puternică forță armată a Europei. Piețele au reacționat: scăderi bruște După ce Macron a convocat alegeri anticipate, cursul Euro a scăzut brusc. La câteva ore de la anunțul lui Macron de a dizolva parlamentul, a avut loc cea mai puternică scădere a monedei euro din mai bine de o lună. Indicele acțiunilor CAC 40 din Paris a scăzut cu 2,4%, iar acțiunile la cele mai mari bănci franceze au scăzut cu până la 9%. Potrivit analiștilor economici, alegerile convocate de Macron ar putea provoca o nouă depreciere a monedei unice, dacă Franța continuă marșul către politica de extremă dreapta. "În cazul în care alegerile din Franța ar avea ca rezultat o victorie pentru Marine Le Pen și în cazul în care acest lucru se adaugă la conflictele din zona euro, (…) acest lucru va avea un impact negativ asupra euro", a declarat Sonja Marten, șeful departamentului de cercetare FX și politică monetară la DZ Bank. Putin a scos popcornul și vodca În acest timp Kremlinul jubilează. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că este urmărită "cu interes" ascensiunea partidelor de extremă dreapta, atât în Franța, cât și în Europa, pentru că acestea sunt adesea considerate mai favorabile Rusiei. "Majoritatea va fi pro-europeană și pro-ucraineană (…), dar putem vedea dinamica partidelor de dreapta câștigând popularitate. (…) Se pare că, în timp, partidele de dreapta ajung din urmă partidele pro-europene și urmărim acest proces cu atenție", a adăugat Peskov. În ceea ce privește situația din Franța, Dmitri Peskov a asigurat că, deși nu vrea să "intervină în treburile interne", Moscova urmărește îndeaproape situația: "Mai ales că se vede atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor francezi față de Rusia".

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria Foto: Facebook
Internațional

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria

Partidul Libertăţii (FPO), de extremă dreapta, este cel mai probabil câştigătorul alegerilor europene din Austria, arată mai multe publicații austriece, citând o prognoză, făcută după intervievarea de-a lungul săptămânii trecute a 3.600 de oameni, pentru postul public de radiodifuziune ORF, Puls 24 TV şi APA. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria FPO este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forţă politică din ţara alpină. Formațiunea va avea șase europarlamentari. Pe locul II se află formațiunea lui Karl Nehammer, Partidul Poporului (OVP, conservator) cu 23,5%, iar pe trei sun social-democraţii (SPO) cu un scor de 23%. Verzii și neos au luat 10,5%. Grafic: der Kurier Citește și: GALERIE FOTO Cum au ieșit din cabina de vot principalii candidați pentru București: Piedone – încruntat, Firea – încordată, Burduja – resemnat, Nicușor – zâmbitor Marja de eroare a sondajului este de 2,5 puncte procentuale.

Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

Cu cât țările bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze

Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze, arată The Economist într-un articol intitulat „Chiar ești gata să mori pentru țara ta?”. În plus, în articol se arată că susținătorii extremei de dreapta și de stânga din Germania și Olanda sunt cei mai puțin dornici să moară pentru țara lor. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze „Pe măsură ce țările devin mai bogate, cetățenii lor tind să devină mai puțin dornici să se sacrifice pentru națiune. Herfried Münkler, un politolog german, a numit democrațiile occidentale societăți «post-eroice», în care «cea mai mare valoare este conservarea vieții umane» și a bunăstării personale. Istoria joacă, cu siguranță, un rol. Dorința de a lupta este scăzută în țările care au pierdut cel de-al doilea război mondial (Germania, Italia și Japonia). În Spania și Portugalia, decenii de dictatură militară au lăsat mulți cetățeni suspicioși față de forțele armate. Dar lucrurile se pot schimba atunci când conflictele se apropie. Potrivit unei lucrări care urmează să fie publicată de Wolfgang Wagner și Alexander Sorg de la Universitatea din Amsterdam și Michal Onderco de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, apropierea de război îi face pe cetățeni mai dispuși să lupte. În Europa, acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care în țările apropiate de Rusia sunt mai puțin «porumbei»”, scrie The Economist. Publicația prezintă sondaje care arată că extrema de stânga și de dreapta din Germania și Olanda este cea mai puțin dispusă să lupte. În Germania, susținătorii social-democraților și ai CDU, formațiunea conservatoare de dreapta, erau mai dornici să se înroleze. Grafic: The Economist Generația Z are destule oferte pentru locuri de muncă „Pe lângă schimbarea valorilor, recrutorii militari se confruntă cu un obstacol economic: în prezent, tinerii au o mulțime de angajatori care licitează pentru serviciile lor. În majoritatea țărilor bogate, generația Z are de unde alege. Șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din Uniunea Europeană a fost de 14,5% anul trecut, în scădere de la 22,4% în 2015. În Germania a fost de doar 5,8%. Pe piețe ale forței de muncă atât de competitive, armatele au dificultăți în a concura cu sectorul privat. În plus, să stai la un birou este mai plăcut decât să te târăști prin noroi”, arată publicația britanică. The Economist arată că armata etse obligatorie doar în opt din 32 de state NATO.

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier. "Vom guverna pentru toţi italienii": lidera extremei drepte italiene, Giorgia Meloni, care vrea să devină prim-ministru după victoria sa la alegerile legislative de duminică, a încercat să liniştească în faţa preocupărilor exprimate în ţara sa şi în străinătate, comentează AFP. Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier După Suedia, extrema dreaptă face o nouă progres spectaculos în Europa, unde, pentru prima dată din 1945, un partid post-fascist se află la porţile puterii. Rămânând în opoziţie la toate guvernele succesive de la alegerile legislative din 2018, Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FdI) s-au impus ca principală forță politică, trecând de la 4,3% la un sfert din voturi, potrivit primelor estimări, devenind primul partid din peninsulă. "Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fraţii Italiei", a reacţionat Giorgia Meloni, afirmându-şi astfel ambiţia de a deveni prim-ministru. "Vom guverna pentru toţi" italienii, a promis ea. "O vom face cu scopul de a uni oamenii", a adăugat ea într-un discurs de uniune şi liniştire, recunoscând că ultima campanie electorală a fost "violentă şi agresivă". Coaliție cu Salvini și Berlusconi Coaliţia pe care o formează împreună cu celălalt partid eurosceptic de extremă dreaptă, Liga lui Matteo Salvini, şi cu Forza Italia, partidul conservator al lui Silvio Berlusconi, urmează să câştige aproximativ 43% din voturi, ceea ce îi garantează majoritatea absolută a mandatelor, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Formaţiunea fondată la sfârşitul lui 2012 de Giorgia Meloni cu disidenţi ai berlusconismului devansează Partidului Democrat (PD, stânga) al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să genereze un vot util pentru blocarea extremei drepte şi coboară sub pragul de 20%, într-un context de participare scăzută (64,07%, faţă de 73,86% în 2018). Vicepreşedintele PD Debora Seracchiani a recunoscut "victoria dreptei conduse de Giorgia Meloni", care marchează "o seară tristă pentru ţară". Felicitări de la Orban și Morawiecki Acest seism intervine la două săptămâni după cel care, în Suedia, a cunoscut victoria unui bloc conservator incluzând Democraţii Suediei (SD), formaţiune rezultată din mişcarea neo-nazistă care a înregistrat un progres semnificativ, devenind cea mai mare formaţiune de dreapta în ţara nordică. În ceea ce a fost (rău) perceput la Roma ca un avertisment gratuit, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit joi că UE dispune de "instrumente" pentru a sancţiona statele membre subminând statul de drept şi valorile sale comune. "Italienii au oferit o lecţie de umilinţă Uniunii Europene care, prin vocea doamnei von der Leyen, a pretins să le dicteze votul", a notat pe Twitter preşedintele formaţiunii franceze Rassemblement national, Jordan Bardella. Citește și: Pe canale diplomatice, SUA au explicat Rusiei „în mod clar în detaliu exact ce ar însemna consecinţele catastrofale” dacă Moscova „depășește limita” nucleară Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, oile negre ale Bruxellesului, i-au transmis "felicitări" Giorgiei Meloni încă de duminică seară. Viktor Orban, prin vocea directorului său politic, deputatul Balazs Orban, a adăugat acest mesaj: "Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comune faţă de Europa". Giorgia Meloni "a arătat calea către o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane", a salutat liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal. Trei aliaţi cu ambiţii concurente FdI îşi datorează succesul atât revoltei surde care ameninţă peninsula, cât şi carismei liderei sale. Această romană de 45 de ani care, tânără activistă, şi-a exprimat admiraţia pentru Mussolini, a reuşit să-şi îmbunătăţească imaginea după ce a spus pe nume temerilor şi fricilor milioanelor de italieni în faţa creşterii preţurilor, şomajului, ameninţării recesiunii sau a lipsei de organizare a serviciilor publice. Viitorul guvern va trebui să gestioneze, în special, criza cauzată de inflaţia galopantă, Italia încovoindu-se deja sub o datorie reprezentând 150% din PIB, cea mai mare rată din zona euro după Grecia. În această ţară cu instabilitate guvernamentală cronică, experţii sunt deja de acord asupra speranţei scurte de viaţă a coaliţiei victorioase, o căsătorie de convenienţă între trei aliaţi cu ambiţii concurente. O veste bună: Meloni, atlantistă Pentru Giorgia Meloni, "provocarea va fi să-şi transforme succesul electoral într-un leadership guvernamental care să poată dura, aceasta este marea necunoscută", a estimat duminică seară Lorenzo De Sio, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Luiss din Roma. Giorgia Meloni, fără experienţă guvernamentală în afară de o scurtă perioadă la ministerul pentru tineret (2008-2011), va avea multe de făcut în gestionarea aliaţilor ei obositori şi mult mai experimentaţi: Silvio Berlusconi a fost şef de guvern de mai multe ori, iar Matteo Salvini, ministru de Interne şi viceprim-ministru. În dosarul ucrainean, Europa şi aliaţii Italiei, membră a NATO, vor analiza şi repartiţia portofoliilor între cele trei partide. Pentru că, dacă Giorgia Meloni este atlantistă şi susţine sancţiunile împotriva Moscovei, Matteo Salvini li se opune, reaminteşte AFP.

Apologie pentru extrema-dreaptă a președintelui AUR (sursă: Facebook/Calin Georgescu)
Politică

Apologie pentru extrema-dreaptă a președintelui AUR

Apologie pentru extrema-dreaptă a președintelui AUR, în direct la Antena 3. Preşedintele de onoare propus de AUR, Călin Georgescu, afirmă, după ce i-a plasat pe unii dintre liderii legionari precum Corneliu Zelea Codreanu între eroii neamului, că ”toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune”, relatează ziare.com. Întrebat luni seară, la Antena 3, dacă nu se teme că este izolat, pe plan intern şi extern, când îi plasează între eroii neamului pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu, Călin Georgescu a răspuns: ”Toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar, în general, un lider autentic este cel care spune adevărul şi dacă nu spui adevărul nu ai cum să fii lider (...) mai trebuie menţionat că istoria a fost mistificată”. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Călin Georgescu a mai afirmat: ”Cred că este bine să păstrăm un echilibru. Istoria este a noastră, au fost şi fapte bune au fost şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să dovedească acest lucru şi este treaba lor, nu e treaba noastră. Din punctul meu de vedere, faţă de martiri nu pot să am păreri, dar pot să spun că sunt parte din istoria noastră şi rămân în istoria noastră naţională”. Apologie pentru extrema-dreaptă a președintelui AUR, la TV Întrebat cum se raportează la Holocaust, de care este general considerat vinovat mareşalul Ion Antonescu, Călin Georgescu a declarat: ”Trebuie să ai respect oriunde suferinţă este pe această planetă, însă în faţa suferinţei poporului român eu îngenunchez. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA Anul trecut, într-o înregistrare video, Georgescu i-a plasat pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu între eroii neamului românesc: ”Neamul românesc (...) a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai VIteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi”. Recent, copreşedintele AUR, George Simion, a anunţat că Georgescu, pe care formaţiunea l-a propus pentru funcţia de premier, a acceptat să devină preşedinte de onoare al AUR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră