vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: exporturi

26 articole
Politică

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”: „România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989”. Burnete, care este consilier prezidențial pe probleme economice, a postat acest mesaj pe Facebook, după o vizită la Timișoara. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Însă el a arătat că, după discuțiile cu antreprenorii din zonă, a primit și mesaje despre „avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul”. „M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România”, a mai scris el, după întâlnirile cu companiile de tehnologie.  Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” „Am făcut ieri un tur de forță prin mediul de afaceri timișorean pe lângă vizitele și discuțiile alături de președintele Nicușor Dan. Am început cu agricultura și procesarea de mâncare. Am discutat cu mai mulți fermieri despre problemele pe care le au cu fragmentarea terenurilor care trebuie comasate sau cu accesul la apă pentru irigații. Am vorbit despre investițiile pe care le fac în procesarea materiilor prime pentru a-și crește valoarea adăugată. Da, am gustat și un mic înainte de ora nouă. Nu mă judecați. Am vizitat apoi companii de tehnologie care mi-au spus că se simt încă excelent la Timișoara și în România în ciuda lipsei de predictibilitate din ultimii ani. M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România. Am discutat despre R&D și cum facem mai mult, despre AI și dacă putem construi un Gigafactory în România (scump și greu, dar ar fi o mare realizare).   Alături de domnul președinte am vizitat un start-up românesc care diagnostichează cancer pulmonar cu ajutorul AI și o altă companie de tehnologie care folosește camere cu AI pentru o sumedenie de aplicații. Apoi am stat de vorbă alături de președinte și primarul Dominic Fritz cu câteva zeci de oameni de afaceri din Timișoara despre cum îi ajutăm să inoveze mai mult. Am încheiat vizitele într-o fabrică unde precizia extrem de înaltă și procesele industriale sofisticate sunt la ele acasă.   Mi s-a demonstrat din nou cât de deprins de realitate este discursul fals care spune că România nu mai produce nimic spre deosebire de acum zeci de ani. România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989. Despre ce vorbim.   Asta nu înseamnă că am fost surd la lucrurile mai puțin plăcute pe care le-am auzit și de care eram conștient: avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul. Vom încerca să rezolvăm cât mai multe din neajunsurile care ne-au fost semnalate”, a scris Burnete, pe Facebook.     

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” Foto: Facebook
Acord strategic între UE și SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA și UE au încheiat un nou acord comercial: tarif vamal de 15% pentru exporturile europene

Acord strategic între UE și SUA. Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial-cadru care pune capăt unei perioade tensionate de luni de zile între două dintre cele mai mari economii ale lumii. Acord strategic între UE și SUA În urma negocierilor decisive desfășurate în Scoția între președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cele două părți au convenit un tarif vamal de 15% pentru toate bunurile europene exportate în SUA. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Noul tarif de 15% este la jumătate față de cel de 30% pe care Donald Trump amenințase că îl va aplica începând de vineri. În schimb, Uniunea Europeană va elimina taxele pentru o serie de produse americane, permițând accesul pe piață cu tarif zero pentru anumite categorii de bunuri. Von der Leyen: Acordul aduce stabilitate între aliați Președinta Comisiei Europene a salutat înțelegerea, subliniind că aceasta va aduce stabilitate relației comerciale dintre cele două blocuri economice, care împreună generează aproape o treime din comerțul global. Trump a declarat că „este un acord bun pentru toată lumea” și că va apropia și mai mult cele două părți. De asemenea, von der Leyen a numit înțelegerea „una uriașă”, în urma unor „negocieri dificile”. Investiții europene masive în SUA În cadrul acordului, UE s-a angajat să investească 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, inclusiv în echipamente militare americane, și să aloce alte 750 de miliarde de dolari pentru energie. Aceste investiții vizează reducerea dependenței energetice a Europei față de surse rusești, prin achiziția de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibili nucleari din SUA în următorii trei ani. Produsele exceptate de la taxe Potrivit Ursulei von der Leyen, cele două blocuri economice vor elimina taxele vamale pentru echipamente aeronautice, anumite produse chimice, produse agricole selectate, materii prime considerate critice. Un acord separat privind industria semiconductorilor ar putea fi anunțat în curând. Totuși, taxa de 50% aplicată de SUA la nivel global pentru oțel și aluminiu va rămâne în vigoare. Reacții mixte în Europa: de la reținere la susținere Acordul a fost întâmpinat cu prudență în Europa. Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a recunoscut că înțelegerea oferă beneficii sectorului francez al băuturilor spirtoase, dar a criticat lipsa de echilibru a acordului. Premierul irlandez Micheál Martin a subliniat că noile tarife sunt încă mai mari decât cele anterioare, ceea ce face comerțul „mai costisitor și mai complicat”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța stabilității comerciale pentru industria germană. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că sprijină acordul, dar așteaptă clarificări privind detaliile. SUA obține câștiguri economice considerabile Pentru Washington, acordul aduce perspective financiare semnificative. Doar din noile tarife, guvernul american se așteaptă la venituri de aproximativ 90 de miliarde de dolari, pe baza cifrelor comerciale din 2024. La acestea se adaugă sute de miliarde de dolari sub formă de investiții europene directe în economia americană. UE acceptă compromisuri pentru evitarea conflictului comercial Acordul este privit ca un compromis acceptat de UE pentru a evita o escaladare a conflictului comercial. Dacă Trump și-ar fi dus la capăt amenințările, exporturile europene, de la medicamentele spaniole la brânzeturile franțuzești și electronicele germane, ar fi fost supuse unor taxe de până la 30%. UE era pregătită să răspundă cu tarife asupra produselor americane precum piese auto, avioane Boeing și carne de vită. Dezechilibrul comercial, sursa tensiunilor În 2024, volumul comerțului de bunuri între SUA și UE a fost de aproximativ 976 de miliarde de dolari. SUA a importat bunuri în valoare de 606 miliarde de dolari din UE și a exportat înapoi bunuri în valoare de doar 370 de miliarde. Acest dezechilibru a fost una dintre nemulțumirile majore ale lui Donald Trump, care a susținut că SUA „pierde” din cauza acestor relații comerciale. Von der Leyen a încercat să vorbească „pe limba lui Trump” menționând nevoia de „reechilibrare”, deși UE a susținut anterior că balanța este echilibrată datorită importului masiv de servicii americane. Trump: „Cel mai mare acord comercial din istorie” La finalul negocierilor, Donald Trump a celebrat încheierea acordului, afirmând că este „cel mai mare acord comercial din istorie”. Deși este clar că SUA are mai multe de câștigat în urma înțelegerii, oficialii europeni au preferat să salveze stabilitatea relației transatlantice decât să provoace o confruntare economică majoră.

Exporturile stagnează, dar bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg Foto: Hajir.ma
Eveniment

Exporturile stagnează, dar bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg

Exporturile stagnează, investițiile străine au picat, dar bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg. ARICE este “Agentia romana pentru investiții și comerț exterior“, o structura din cadrul Secretariatului General al Guvernului.  Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Agenția, cu 250 de posturi, nu are președinte, fiind condusă de vicepreședintele Doru Frunzulică, un fost europarlamentar PSD. Acesta a absolvit Politehnica București în 1989, iar în 1990 a fost angajat în ministerul de Externe.  Bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg Potrivit informațiilor de pe site-ul ARICE, una din principalele misiuni ale agenției este să organizeze participări la târguri internaționale. Doar în 2025 a încheiat deja peste 30 de contracte în acest scop. Pe site-ul ARICE nu apar informații legate de firmele care participă la aceste târguri și, mai ales, care sunt rezultatele. În 2025, ARICE aranjează, printre altele, “participarea operatorilor economici“ români la Natpe Miami, Leap Riad sau Tranoi Tokyo și a organizat misiuni economice în frumoasele destinații San Francisco, Las Vegas și Emiratele Arabe Unite. Misiunea economică la Las Vegas, organizată prin firma Godmother SRL, a costat peste 306.000 de lei, din care circa 33.0000 de lei a fost comisionul organizatorului.  Participarea la un târg din India i-a costat pe contribuabilii români peste 1,1 milioane de lei, din care comisionul organizatorului a fost de 107.000 lei.  În 2024, ARICE a organizat participări la târguri sau misiuni economice în circa 70 de destinații, printre care: Singapore, Shanghai, multiple prezențe la New York (printre care un târg de mirese, unde s-au plătit doar 335.000 lei), Seul ( costuri de peste 500.000 de lei), plus o misiune economică în Utah.  ARICE gestionează și rețeaua de atașați economici ai României, dar pe site-ul agenției nu apar numele acestora și țările pe care le acoperă.   

România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Foto: Facebook
Economie

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate anul trecut a fost de peste un miliard euro, arată datele Institutului Național de Statistică.  România a exportat grâu în valoare de 1,65 miliarde de euro, dar a importat produse de brutărie de peste 700 milioae euro și chiar și făină, de zeci de milioane de euro.  Citește și: O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale și oleaginoase - presă Programul Tomata a fost inițiat în 2017, de Liviu Dragnea, și ar fi avut circa 100.000 de beneficiari - scria Ziarul Financiar în 2022. În 2025, bugetul pentru această subvenție este de 345 de milioane de lei. România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Însă România a continuat să importe masiv roșii. Potrivit datelor INS, în 2024, România a importat peste 100.000 de tone de tomate, proaspete sau refrigerate, în valoare de peste 166 de milioane de euro. Deficitul balanței comerciale la acest produs este de 162 milioane de euro. România a exportat doar 3.000 de tone de tomate.  Un alt produs care se importă masiv este carnea de porc: 368.000 de tone, în valoare de peste un miliard de euro.   România a importat mult mai mult decât a exportat și: unt, brânză și caș (importuri de circa 700 de milioane de euro, deficit de circa 600 milioane euro); ceapă, praz și usturoi - importuri de 61,7 milioane de euro sau înghețată - importuri de 105 milioane de euro.  Un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că ministerul Agriculturii a eșuat în implementarea reformelor PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota MIPE. 

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 Foto: gov.ro
Economie

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, cresc importurile de alimente

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, și cresc importurile de alimente, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe d ealtă parte, exporturile de alimente au scăzut, din nou, în primele două luni din acest an. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 „Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-28.II 2025 a fost de 5616,9 milioane euro, mai mare cu 1460,1 milioane euro (+35,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-29.II 2024”, arată INS. Faţă de luna februarie 2024, exporturile din luna februarie 2025 au scăzut cu 0,7%, iar importurile au crescut cu 6,3%.  Defalcate pe grupe de produse, datele INS arată că, în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, au scăzut exporturile de alimente (minus 9,6%), iar la „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” căderea exporturilor a fost de 53,4%.  Importurile de băuturi și tutun au crescut cu 28,5%, iar cele de alimente cu 4,5%. 

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută. „Fitch Ratings a revizuit de la stabil la negativ perspectiva ratingului IDR (Issuer Default Rating) pe termen lung al României și a confirmat IDR la «BBB-»”, anunță agenția. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Ce arată Fitch, explicând motivele deciziei: „Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte” Parlament divizat: „Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală” Deficit bugetar uriaș: „Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând și mai dificilă consolidarea viitoare”. „Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și la 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026” „În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028” Creștere economică și exporturi slabe Ce evoluții anticipează Fitch pe termen mediu: „Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023” „Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T3 din 2024 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată. Fitch arată că a acordat BBB- pentru că una din punctele tari ale României este apartenența la UE și ar putea primi fonduri semnificative din PNRR și fondurile de coeziune 2021-2027.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă Foto: Damboviteanul
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit Foto: Facebook
Economie

Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, iar exporturile s-au prăbușit. Institutul Național de Statistică a arătat, azi, că, după primele nouă luni din 2024, exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 12,3%, iar importurile au crescut cu 3,5%. Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit Datele INS arată că, în continuare, exporturile scad, iar importurile cresc. În perioada 1.I-30.IX 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, arată buletinul publicat în această dimineață. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 23485,8 milioane euro, mai mare cu 3066,7 milioane euro (+15,0%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2023. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Vom susține produsele românești, micile rețele locale de magazine și distribuitorii care iau marfă de la producătorii noștri locali! Am discutat azi cu reprezentanții acestor magazine, unii dintre ei fiind și producători, alături de principalii distribuitori din țară, despre soluțiile concrete prin care dezvoltăm capitalul românesc din această zonă a economiei. Prioritatea mea este să ajut firmele să producă în România, iar marfa lor să ajungă în magazine deținute de români la un preț corect, care să reflecte munca depusă”, afirma premierul Ciolacu în martie 2024, după discuții cu producătorii români.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Foto: ZF
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc

Ce rămâne după ce Adrian Chesnoiu, Petre Daea și Florin „Busi” Barbu au ocupat Ministerul Agriculturii: exporturile de alimente continuă să pice, în timp ce importurile cresc. Deficitul balanței comerciale strict la capitolul „Alimente și animale vii” este de aproape trei miliarde de euro, în primele opt luni din 2024. Citește și: Jurnalist de investigație: Are Sorina Docuz un apartament la Nordis, unde ar locui împreună cu Marcel Ciolacu? Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc Datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS) arată că exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 10,4% în primele opt luni comparativ cu perioada similară din 2023, totalizând doar 4,4 miliarde de euro. Importurile au crescut cu 2,4%, totalizând 7,3 miliarde de euro. Pe relația cu Uniunea Europeană, exporturile au scăzut cu 4,8%, iar importurile au crescut cu 8,4%. La „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” exporturile s-au prăbușit cu 20,1%, iar importurile au crescut cu 1,9%. În total, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VIII 2024 a fost de 20919,9 milioane euro, mai mare cu 2663,4 milioane euro (+14,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VIII 2023. În perioada 1.I-31.VIII 2024, exporturile au scăzut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 2,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2023. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche

Efectul pomenilor electorale masive: se importă masiv. Exporturile cad.  Foto: Facebook
Economie

Efectul pomenilor electorale masive

Efectul pomenilor electorale masive: au crescut masiv importurile, exporturile scad, iar deficitul a explodat. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că deficitul comercial după primele șapte luni ale anului a ajuns la peste 18 miliarde de euro, cu 15,6% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Efectul pomenilor electorale masive „În perioada 1.I-31.VII 2024, exporturile FOB au însumat 54585,9 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 72625,3 milioane euro. În perioada 1.I-31.VII 2024, exporturile au scăzut cu 0,9%, iar importurile au crescut cu 2,7%, comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VII 2024 a fost de 18039,4 milioane euro, mai mare cu 2435,0 milioane euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2023”, se arată în comunicatul INS. Datele INS arată că exporturile de alimente și animale au scăzut în primele șapte luni din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, cu peste 10%, în timp ce importurile au crescut cu 2,7%. Deficitul comercial la importurile de alimente a fost de circa 2,5 miliarde de euro, la șapte luni. Citește și: Gigi Becali va candida pentru AUR, anunță George Simion. Becali a mai fost parlamentar PNL și europarlamentar PRM Eurostat a arătat acum câteva zile că România înregistrează una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușire a serviciilor. În ceea ce privește creșterea PIB, cu o majorare de 0,1% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, România este pe locul opt de la coada clasamentului.

Exporturile de alimente s-au prăbușit Foto: Puterea.ro
Economie

Exporturile de alimente s-au prăbușit

Eșecul a trei ani de administrare PSD a agriculturii: exporturile de alimente și animale vii s-au prăbușit, importurile au crescut, iar deficitul comercial la acest capitol este uriaș. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Exporturile de alimente s-au prăbușit Potrivit datelor publicate, azi, de Institutul Național de Statistică (INS), exporturile de alimente și animale vii au scăzut, în primele șase luni din an, cu 13,9%, față de primele șase luni din 2023. În schimb, importurile la acest capitol au crescut cu 0,9%. Aproape 10% din importurile României sunt alimente și animale vii. S-au prăbușit cu 23,8% și exporturile de „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală”, dar și importurile la acest capitol au scăzut cu 0,6%. „Vrem să le oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import și chiar să încurajăm comercializarea lor și în alte țări”, spunea Ciolacu în martie 2024. Pe de altă parte, datele INS arată că deficitul comercial la bunuri al României a crescut în primul semestru din 2024 cu 13,2%, ajungând la 15 miliarde de euro. Exporturile au scăzut cu 2,4%, iar importurile au crescut cu 1%.

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială Foto: Facebook
Economie

Și exporturile s-au prăbușit

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni este mai mare cu 11% față de perioada similară din 2023. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers Și exporturile s-au prăbușit “Faţă de luna mai 2023, exporturile din luna mai 2024 au scăzut cu 16,2%, iar importurile au scăzut cu 5,6% (...) În perioada 1.I-31.V 2024, exporturile au scăzut cu 2,9%, iar importurile au crescut cu 0,2%, comparativ cu perioada 1.I-31.V 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.V 2024 a fost de 12288,3 milioane euro, mai mare cu 1230,8 milioane euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.V 2023“, afirmă INS. Datele statisticii arată că exporturile așa-numitelor “Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă“ au scăzut cu 6%. Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Radu Oprea, susţine însă că 100 miliarde euro este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. „100 miliarde euro. Aceasta este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susţinut poziţia ACAROM ( Asociaţia constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniştrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanţii industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziţia de ţară, dar şi după aceea pentru a-i informa despre discuţiile avute şi poziţionarea celorlalte state membre”, a scris Oprea pe reţeaua de socializare. „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, vineri, INS.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră