miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: exporturi

31 articole
Internațional

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament, creștere de 4.387 ori 2021-2025/2016-2021

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament, creșterea fiind de 4.387 ori în perioada 2021-2025 față de 2016-2021, arată un raport al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), publicat luni. În topul exportatorilor de armament, Polonia este pe locul 14 și deține 1% din piață. Însă și importurile au crescut de 852 de ori, 2021-2026/2016-2021. Circa 47% din importurile Poloniei vin din Coreea de Sud, doar 44% din SUA.  Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament În Top 25, potrivit datelor SIPRI, din Europa de Est mai apare Cehia, pe locul 17, cu o cotă de 0,4% din pața globală. Ucraina este pe locul 23, dar exporturile ei de armament au scăzut masiv.  România nu apare în acest Top 25 al exportatorilor. Ea este pe locul 30 în topul importatorilor, cu 0,9% din piață. Circa 48% din armamentul importat vine din SUA, 17% din Norvegia și 15% din Elveția.  Principala piață de export a Poloniei a fost Ucraina, care absoarbe 94%, urmată de Estonia și Suedia. Industria de armament a Poloniei este dominată de gigantul de stat PGZ, dar firmele private joacă un rol tot mai mare, mai ales în furnizarea de muniție. În 2024, statul polonez a privatizat o fabrică de muniție.  Cehia a trimis 69% din exporturi în Ucraina, dar Vietnamul a acoperit 14% din cumpărături, iar Ungaria 9%. Raportul SIPRI arată că SUA este principalul exportator de arme, controlând 42% din piață. Israelul a ajuns pe locul șapte, înaintea Marii Britanii, iar Coreea de Sud pe locul nouă.  Importurile de arme ale statelor din Orientul Mijlociu au scăzut cu 13%, deşi Arabia Saudită şi Qatarul s-au numărat printre primii patru cumpărători individuali. Cota combinată a exporturilor Europei a fost de 28% - de patru ori mai mare decât cea a Rusiei şi de cinci ori mai mare decât cea a Chinei.

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament Foto: Facebook Polska Grupa Zbrojeniowa
Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Foto: news.ro
Internațional

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani, arată un raport finlandez citat de news.ro. Creșterea a fost de 6%. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Flota fantomă rusă - care are între 600 şi 1.400 de vapoare potrivit unor estimări - este folosită de către Moscova pentru a ocoli sancţiunile impuse de Occident vânzărilor ruseşti de petrol. Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Însă veniturile din petrol al Moscovei - care-i alimentează maşina de război - au scăzut sub nivelul dinaintea invaziei Ucrainei, din cauză că Rusia a fost nevoită să aplice rabaturi de preţ, se arată în raport. Aceste venituri au scăzut cu 18% în decurs de un an - la 85,5 miliarde de dolari -, în timp ce volumele au scăzut cu 6% şi s-au stabilizat la 215 milioane de tone în ultimele 12 luni înainte de 24 februarie. Aproximativ 93% din brutul rusesc a fost exportat către China, India şi Turcia. ”Am constatat o scădere semnificativă a veniturilor generate de exporturile ruseşti de combustibili fosili, din cauza noilor măsuri şi unei aplicări mai stricte a sanţciunilor”, declară AFP un analist de la CREA, Isaac Levi, coautor al raportului. Însă ”există în continuare lacune importante şi domenii care nu au fost luate în calcul de către ţările care au impus sanţciuni”, ceea ce permite volumelor în circulaţie să rămână mari. Între acestea se află falsa înmatriculare a navelor şi reexportarea de carburant rafinat rezultat din petrolul brut rusesc - care ajung în ţări ce impun sanţciuni. ”Noi propunem să se interzică importurile provenind de la orice rafinărie sau terminal de stocare care a primit o încărcătură de petrol rusesc în ultimele şase luni”, declară Isaac Levi. Autorii raportului cer Uniunii Europene (UE) şi Regatului Unit să imobilizeze ”navele flotei fantomă ruseşti care reprezintă ameninţări la adresa mediului şi siguranţei coastelor europene şi britanice”. UE înregistrează 598 de presupuse nave care fac parte din aceastpă flotă, cărora le este interzis accesul în porturile şi la serviciile maritime europene. CREA cere ca Ungaria şi Slovacia să-şi înceteze importurile de petrol rusesc. Cele două ţări - scutite de la sancţiuni europene impuse importurlor de petrol rusesc - au crescut aceste importuri cu 11% în primele zece luni ale lui 2025, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, se arată în raport.

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari Foto: X Unmanned Systems Forces of the Armed Forces of Ukraine
Internațional

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari doar în 2026. Din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, aceste exporturi erau interzise. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe La începutul acestei luni, comisia de stat care este responsabilă de emiterea autorizaţiilor necesare a aprobat majoritatea celor 40 de cereri venite de la producătorii din sectorul apărării pentru exporturi de materiale şi servicii militare, a declarat Davyd Aloian, secretar adjunct la Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei. Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari Ucraina a oprit exporturile de arme după debutul invaziei ruseşti, în luna februarie 2022, şi s-a bazat puternic pe livrările de arme ale ţărilor partenere pentru a se apăra împotriva forţelor ruseşti. În acelaşi timp, Kievul a investit resurse în dezvoltarea industriei sale de armament, în special drone şi rachete. Valorificându-şi vasta experienţă dobândită pe câmpul de luptă, Ucraina a înregistrat în ultimii ani un boom al tehnologiei de apărare.Întrebat despre potenţialul de export pentru acest an, Aloian a menţionat: "Ținând cont de produsele gata fabricate, piesele de schimb, componentele şi serviciile care pot fi furnizate, acesta se ridică la câteva miliarde de dolari". Per total, potenţialul este "semnificativ mai mare" decât exporturile de dinainte de război, a spus Aloian.Cu toate acestea, Aloian, care este membru al comisiei care autorizează exporturile, a minimalizat posibilitatea unui boom imediat al exporturilor pentru producătorii şi dezvoltatorii de arme din Ucraina. Nevoile militare ale Ucrainei trebuie să fie pe primul loc, a precizat Aloian, pe măsură ce trupele ruseşti avansează în estul ţării, iar atacurile aeriene lovesc sate şi oraşe departe de linia frontului.Aliaţii Ucrainei şi-au exprimat interesul de a obţine tehnologie ucraineană de ultimă generaţie, a subliniat Aloian, numind Germania, Marea Britanie, SUA, ţările nordice, trei naţiuni din Orientul Mijlociu şi cel puţin o ţară asiatică printre cele mai interesate. Una dintre ţările din Orientul Mijlociu, care are o lungă istorie în comerţul cu arme cu Ucraina, explorează oportunităţi în domeniul dronelor şi al vehiculelor grele, a declarat Aloian, care nu a dorit să dezvăluie despre ce ţară este vorba.Prioritate va fi acordată exporturilor către ţările care sunt cei mai puternici susţinători ai Kievului, a punctat Davyd Aloian.De asemenea, Kievul vrea să dea prioritate firmelor mixte şi altor forme de cooperare cu ţări străine pentru a atrage resurse financiare, a crea noi lanţuri de aprovizionare cu arme către prima linie şi a avea acces la noi tehnologii. Acest lucru este mai important decât simplul export de produse gata de utilizare, a adăugat Aloian.Producătorii de armament au făcut presiuni asupra Kievului pentru a relua exporturile, spunând că riscă să piardă oportunităţi pe piaţa mondială a armelor. Unii au înfiinţat deja subsidiare pentru a opera în străinătate."Nu există nicio dorinţă sau obiectiv de a bloca toţi producătorii aici... Există o abordare, iar aceasta se concentrează pe crearea unui sistem care să prioritizeze prima linie şi interesele naţionale. Şi apoi vin interesele comerciale", a transmis Aloian. Acesta a mai spus că Ucraina analizează şi o taxă la export pentru producătorii de armament.Deşi nu a fost luată nicio decizie finală, Aloian este de părere că reluarea exporturilor de produse şi servicii militare este una justificată, deoarece Kievul ar putea folosi veniturile pentru a-şi finanţa propriile nevoi militare.

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că faţă de luna decembrie 2024, exporturile din luna decembrie 2025 au crescut cu 9,4%, iar importurile au scăzut cu 0,4%.  Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Și în noiembrie 2025 scăzuseră importurile, față de noiembrie 2024, dar și exporturile consemnaseră o reducere de 0,1%.  Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut În anul 2025, exporturile au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 2,6%, comparativ cu anul 2024. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2025 a fost de 32743,1 milioane euro, mai mic cu 673,0 milioane euro (-2,0%) decât cel înregistrat în anul 2024. Pentru comparație, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023.   Maşinile şi echipamentele de transport reprezintă 46,6% din exporturi şi 36,8% din importuri.  Datele INS mai arată că importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 1,1% în 2025, față de 2024, în timp ce exporturile au crescut cu 12,7%. De altfel, aceasta este singura categorie de produse unde importurile au scăzut. Pe relația cu UE, importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 0,6%, iar exporturile au crescut cu 13,2%. 

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Foto: X/Twitter Gazprom
Economie

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025, arată Agerpres, citând Reuters. Acesta este cel mai redus nivel începând de la mijlocul anilor 1970, ca urmare a închiderii rutei ucrainene şi pe măsură ce Uniunea Europeană elimină treptat importurile de combustibili fosili din Rusia. Citește și: De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Conform Reuters, anterior, Europa era cea mai mare sursă de venituri la buget pentru Rusia, din vânzările de petrol şi gaze, pe baza conductelor construite din Uniunea Sovietică către Europa de Vest în anii 1960 şi 1970. Exporturile de gaze ruseşti prin conducte către Europa au atins un vârf de peste 175-180 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an în 2018-2019 – şi au au adus zeci de miliarde pentru Gazprom şi statul rus, care deţine o participaţie majoritară la această companie. În acest an însă, Gazprom a livrat Europei doar 18 miliarde metri cubi de gaze naturale prin conducte şi aceste gaze au fost trimise prin conducta submarină TurkStream, conform calculelor Reuters pe baza datelor publicate de reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG). Acesta este cel mai scăzut nivel al exporturilor de gaze ruseşti prin conducte de la începutul anilor 1970. Conform datelor Gazprom, Uniunea Sovietică a furnizat 19,3 miliarde metri cubi de gaze Europei în 1975, faţă de 6,8 miliarde metri cubi în 1973, în primii ani ai exporturilor de gaze de la zăcămintele siberiene. Conducta TurkStream este singura rută de tranzit a gazelor ruseşti către Europa, după ce Ucraina a decis să nu prelungească un acord de tranzit pe cinci ani cu Moscova, care a expirat la 1 ianuarie 2025. Serbia, Ungaria şi Slovacia se numără printre ţările care primesc gaze naturale ruseşti prin TurkStream, pe lângă Turcia. De asemenea, Rusia exportă gaze către Europa sub formă lichefiată, prin intermediul navelor speciale, şi este al doilea cel mai mare furnizor al UE după SUA, de GNL. Datele Reuters arată însă că, în luna decembrie 2025, livrările de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu 12,9% faţă de luna similară a anului precedent, până la aproximativ 56 de milioane de metri cubi pe zi. De asemenea, au crescut şi cu 3% faţă de luna noiembrie 2025. Pe ansamblul acestui an, exporturile de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu aproximativ 7%, de la un nivel de 16,8 miliarde de metri cubi în 2024. Împreună cu ruta ucraineană, în 2024 exporturile s-au ridicat la 32 miliarde de metri cubi, în creştere cu 13% faţă de 2023.

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” Foto: Facebook
Politică

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”: „România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989”. Burnete, care este consilier prezidențial pe probleme economice, a postat acest mesaj pe Facebook, după o vizită la Timișoara. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Însă el a arătat că, după discuțiile cu antreprenorii din zonă, a primit și mesaje despre „avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul”. „M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România”, a mai scris el, după întâlnirile cu companiile de tehnologie.  Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” „Am făcut ieri un tur de forță prin mediul de afaceri timișorean pe lângă vizitele și discuțiile alături de președintele Nicușor Dan. Am început cu agricultura și procesarea de mâncare. Am discutat cu mai mulți fermieri despre problemele pe care le au cu fragmentarea terenurilor care trebuie comasate sau cu accesul la apă pentru irigații. Am vorbit despre investițiile pe care le fac în procesarea materiilor prime pentru a-și crește valoarea adăugată. Da, am gustat și un mic înainte de ora nouă. Nu mă judecați. Am vizitat apoi companii de tehnologie care mi-au spus că se simt încă excelent la Timișoara și în România în ciuda lipsei de predictibilitate din ultimii ani. M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România. Am discutat despre R&D și cum facem mai mult, despre AI și dacă putem construi un Gigafactory în România (scump și greu, dar ar fi o mare realizare).   Alături de domnul președinte am vizitat un start-up românesc care diagnostichează cancer pulmonar cu ajutorul AI și o altă companie de tehnologie care folosește camere cu AI pentru o sumedenie de aplicații. Apoi am stat de vorbă alături de președinte și primarul Dominic Fritz cu câteva zeci de oameni de afaceri din Timișoara despre cum îi ajutăm să inoveze mai mult. Am încheiat vizitele într-o fabrică unde precizia extrem de înaltă și procesele industriale sofisticate sunt la ele acasă.   Mi s-a demonstrat din nou cât de deprins de realitate este discursul fals care spune că România nu mai produce nimic spre deosebire de acum zeci de ani. România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989. Despre ce vorbim.   Asta nu înseamnă că am fost surd la lucrurile mai puțin plăcute pe care le-am auzit și de care eram conștient: avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul. Vom încerca să rezolvăm cât mai multe din neajunsurile care ne-au fost semnalate”, a scris Burnete, pe Facebook.     

Acord strategic între UE și SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA și UE au încheiat un nou acord comercial: tarif vamal de 15% pentru exporturile europene

Acord strategic între UE și SUA. Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial-cadru care pune capăt unei perioade tensionate de luni de zile între două dintre cele mai mari economii ale lumii. Acord strategic între UE și SUA În urma negocierilor decisive desfășurate în Scoția între președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cele două părți au convenit un tarif vamal de 15% pentru toate bunurile europene exportate în SUA. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Noul tarif de 15% este la jumătate față de cel de 30% pe care Donald Trump amenințase că îl va aplica începând de vineri. În schimb, Uniunea Europeană va elimina taxele pentru o serie de produse americane, permițând accesul pe piață cu tarif zero pentru anumite categorii de bunuri. Von der Leyen: Acordul aduce stabilitate între aliați Președinta Comisiei Europene a salutat înțelegerea, subliniind că aceasta va aduce stabilitate relației comerciale dintre cele două blocuri economice, care împreună generează aproape o treime din comerțul global. Trump a declarat că „este un acord bun pentru toată lumea” și că va apropia și mai mult cele două părți. De asemenea, von der Leyen a numit înțelegerea „una uriașă”, în urma unor „negocieri dificile”. Investiții europene masive în SUA În cadrul acordului, UE s-a angajat să investească 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, inclusiv în echipamente militare americane, și să aloce alte 750 de miliarde de dolari pentru energie. Aceste investiții vizează reducerea dependenței energetice a Europei față de surse rusești, prin achiziția de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibili nucleari din SUA în următorii trei ani. Produsele exceptate de la taxe Potrivit Ursulei von der Leyen, cele două blocuri economice vor elimina taxele vamale pentru echipamente aeronautice, anumite produse chimice, produse agricole selectate, materii prime considerate critice. Un acord separat privind industria semiconductorilor ar putea fi anunțat în curând. Totuși, taxa de 50% aplicată de SUA la nivel global pentru oțel și aluminiu va rămâne în vigoare. Reacții mixte în Europa: de la reținere la susținere Acordul a fost întâmpinat cu prudență în Europa. Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a recunoscut că înțelegerea oferă beneficii sectorului francez al băuturilor spirtoase, dar a criticat lipsa de echilibru a acordului. Premierul irlandez Micheál Martin a subliniat că noile tarife sunt încă mai mari decât cele anterioare, ceea ce face comerțul „mai costisitor și mai complicat”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța stabilității comerciale pentru industria germană. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că sprijină acordul, dar așteaptă clarificări privind detaliile. SUA obține câștiguri economice considerabile Pentru Washington, acordul aduce perspective financiare semnificative. Doar din noile tarife, guvernul american se așteaptă la venituri de aproximativ 90 de miliarde de dolari, pe baza cifrelor comerciale din 2024. La acestea se adaugă sute de miliarde de dolari sub formă de investiții europene directe în economia americană. UE acceptă compromisuri pentru evitarea conflictului comercial Acordul este privit ca un compromis acceptat de UE pentru a evita o escaladare a conflictului comercial. Dacă Trump și-ar fi dus la capăt amenințările, exporturile europene, de la medicamentele spaniole la brânzeturile franțuzești și electronicele germane, ar fi fost supuse unor taxe de până la 30%. UE era pregătită să răspundă cu tarife asupra produselor americane precum piese auto, avioane Boeing și carne de vită. Dezechilibrul comercial, sursa tensiunilor În 2024, volumul comerțului de bunuri între SUA și UE a fost de aproximativ 976 de miliarde de dolari. SUA a importat bunuri în valoare de 606 miliarde de dolari din UE și a exportat înapoi bunuri în valoare de doar 370 de miliarde. Acest dezechilibru a fost una dintre nemulțumirile majore ale lui Donald Trump, care a susținut că SUA „pierde” din cauza acestor relații comerciale. Von der Leyen a încercat să vorbească „pe limba lui Trump” menționând nevoia de „reechilibrare”, deși UE a susținut anterior că balanța este echilibrată datorită importului masiv de servicii americane. Trump: „Cel mai mare acord comercial din istorie” La finalul negocierilor, Donald Trump a celebrat încheierea acordului, afirmând că este „cel mai mare acord comercial din istorie”. Deși este clar că SUA are mai multe de câștigat în urma înțelegerii, oficialii europeni au preferat să salveze stabilitatea relației transatlantice decât să provoace o confruntare economică majoră.

Exporturile stagnează, dar bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg Foto: Hajir.ma
Eveniment

Exporturile stagnează, dar bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg

Exporturile stagnează, investițiile străine au picat, dar bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg. ARICE este “Agentia romana pentru investiții și comerț exterior“, o structura din cadrul Secretariatului General al Guvernului.  Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Agenția, cu 250 de posturi, nu are președinte, fiind condusă de vicepreședintele Doru Frunzulică, un fost europarlamentar PSD. Acesta a absolvit Politehnica București în 1989, iar în 1990 a fost angajat în ministerul de Externe.  Bugetarii inutilei ARICE se plimbă prin lume, din târg în târg Potrivit informațiilor de pe site-ul ARICE, una din principalele misiuni ale agenției este să organizeze participări la târguri internaționale. Doar în 2025 a încheiat deja peste 30 de contracte în acest scop. Pe site-ul ARICE nu apar informații legate de firmele care participă la aceste târguri și, mai ales, care sunt rezultatele. În 2025, ARICE aranjează, printre altele, “participarea operatorilor economici“ români la Natpe Miami, Leap Riad sau Tranoi Tokyo și a organizat misiuni economice în frumoasele destinații San Francisco, Las Vegas și Emiratele Arabe Unite. Misiunea economică la Las Vegas, organizată prin firma Godmother SRL, a costat peste 306.000 de lei, din care circa 33.0000 de lei a fost comisionul organizatorului.  Participarea la un târg din India i-a costat pe contribuabilii români peste 1,1 milioane de lei, din care comisionul organizatorului a fost de 107.000 lei.  În 2024, ARICE a organizat participări la târguri sau misiuni economice în circa 70 de destinații, printre care: Singapore, Shanghai, multiple prezențe la New York (printre care un târg de mirese, unde s-au plătit doar 335.000 lei), Seul ( costuri de peste 500.000 de lei), plus o misiune economică în Utah.  ARICE gestionează și rețeaua de atașați economici ai României, dar pe site-ul agenției nu apar numele acestora și țările pe care le acoperă.   

România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Foto: Facebook
Economie

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate anul trecut a fost de peste un miliard euro, arată datele Institutului Național de Statistică.  România a exportat grâu în valoare de 1,65 miliarde de euro, dar a importat produse de brutărie de peste 700 milioae euro și chiar și făină, de zeci de milioane de euro.  Citește și: O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale și oleaginoase - presă Programul Tomata a fost inițiat în 2017, de Liviu Dragnea, și ar fi avut circa 100.000 de beneficiari - scria Ziarul Financiar în 2022. În 2025, bugetul pentru această subvenție este de 345 de milioane de lei. România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Însă România a continuat să importe masiv roșii. Potrivit datelor INS, în 2024, România a importat peste 100.000 de tone de tomate, proaspete sau refrigerate, în valoare de peste 166 de milioane de euro. Deficitul balanței comerciale la acest produs este de 162 milioane de euro. România a exportat doar 3.000 de tone de tomate.  Un alt produs care se importă masiv este carnea de porc: 368.000 de tone, în valoare de peste un miliard de euro.   România a importat mult mai mult decât a exportat și: unt, brânză și caș (importuri de circa 700 de milioane de euro, deficit de circa 600 milioane euro); ceapă, praz și usturoi - importuri de 61,7 milioane de euro sau înghețată - importuri de 105 milioane de euro.  Un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că ministerul Agriculturii a eșuat în implementarea reformelor PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota MIPE. 

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 Foto: gov.ro
Economie

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, cresc importurile de alimente

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, și cresc importurile de alimente, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe d ealtă parte, exporturile de alimente au scăzut, din nou, în primele două luni din acest an. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 „Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-28.II 2025 a fost de 5616,9 milioane euro, mai mare cu 1460,1 milioane euro (+35,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-29.II 2024”, arată INS. Faţă de luna februarie 2024, exporturile din luna februarie 2025 au scăzut cu 0,7%, iar importurile au crescut cu 6,3%.  Defalcate pe grupe de produse, datele INS arată că, în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, au scăzut exporturile de alimente (minus 9,6%), iar la „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” căderea exporturilor a fost de 53,4%.  Importurile de băuturi și tutun au crescut cu 28,5%, iar cele de alimente cu 4,5%. 

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”

Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută. „Fitch Ratings a revizuit de la stabil la negativ perspectiva ratingului IDR (Issuer Default Rating) pe termen lung al României și a confirmat IDR la «BBB-»”, anunță agenția. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-” Ce arată Fitch, explicând motivele deciziei: „Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte” Parlament divizat: „Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală” Deficit bugetar uriaș: „Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând și mai dificilă consolidarea viitoare”. „Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și la 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026” „În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028” Creștere economică și exporturi slabe Ce evoluții anticipează Fitch pe termen mediu: „Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023” „Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T3 din 2024 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată. Fitch arată că a acordat BBB- pentru că una din punctele tari ale României este apartenența la UE și ar putea primi fonduri semnificative din PNRR și fondurile de coeziune 2021-2027.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă Foto: Damboviteanul
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit Foto: Facebook
Economie

Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, iar exporturile s-au prăbușit. Institutul Național de Statistică a arătat, azi, că, după primele nouă luni din 2024, exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 12,3%, iar importurile au crescut cu 3,5%. Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit Datele INS arată că, în continuare, exporturile scad, iar importurile cresc. În perioada 1.I-30.IX 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, arată buletinul publicat în această dimineață. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 23485,8 milioane euro, mai mare cu 3066,7 milioane euro (+15,0%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2023. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Vom susține produsele românești, micile rețele locale de magazine și distribuitorii care iau marfă de la producătorii noștri locali! Am discutat azi cu reprezentanții acestor magazine, unii dintre ei fiind și producători, alături de principalii distribuitori din țară, despre soluțiile concrete prin care dezvoltăm capitalul românesc din această zonă a economiei. Prioritatea mea este să ajut firmele să producă în România, iar marfa lor să ajungă în magazine deținute de români la un preț corect, care să reflecte munca depusă”, afirma premierul Ciolacu în martie 2024, după discuții cu producătorii români.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră