vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: explozii

31 articole
Investigații

Fii primarului Ion Doldurea, baronii gazului

Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului. Milionarul Ionuț Daniel Doldurea, fiul primarului PSD din Caracal, deține depozitul ilegal de gaz lichefiat care a explodat succesiv în localitatea Crevedia. Citește și: Primarul PSD din Crevedia a fost notificat de ISU că stația GPL a unei firme pesediste funcționează ilegal, dar n-a făcut nimic. Crevedia, fief PSD unde Daea are afaceri. Primarul, ultrabogat Acolo a fost unul din punctele de lucru ale firmei Flagas, controlată de Ionuț Doldurea, care oficial era închis din octombrie 2020. Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului Firma lui Ionuț Doldurea mai are alte 27 de puncte de lucru în 13 județe din România. În urma exploziilor și-a pierdut viața un om și alte 57 de persoane au fost rănite, inclusiv 26 de pompieri. Citește și: Ilegalități în serie la stația GPL din Crevedia: ISU Dâmbovița a dat amenzi peste amenzi, firma pesedistă s-a prefăcut că închide punctul de lucru, dar acesta a continuat să funcționeze Defapt.ro a făcut o radiografie a afacerior cu gaz lichefiat deținute de familia Doldurea, în fruntea căreia se află Ion Doldurea, primarul municipiului Caracal, protejat politic de baronul de Olt Paul Stănescu, secretarul general al PSD și mâna dreaptă a premierului Marcel Ciolacu. Tupeul primarului pesedist Ion Doldurea este incredibil. Întrebat dacă știe că au murit oameni, primarul din Caracal a dat un răspuns halucinant: "Știu! Este vorba despre o persoană. Ceilalți... pompierii... este problema lor.". "Venea cisterna, încărcau, ştiu ei ce făceau" O stație GPL, închisă din octombrie 2020, care funcționa ca un depozit ilegal pentru gazul lichefiat, a explodat ieri în localitatea Crevedia, în jurul orei 18:50. În timp ce pompierii sosiți la fața locului se luptau cu flăcările, a urmat o nouă explozie. Ca efect al celor două explozii a murit un om și au fost rănite 57 de persoane, printre care și 26 de pompieri. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Petre Florin, primarul localității Crevedia, a declarat că stația GPL funcționa mai degrabă ca un depozit pentru gazul lichefiat. "Când am venit eu la primărie, această locaţie avea suspendată activitatea de cei de la ISU, nu mai avea voie să vândă carburanţi la cetăţeni. Dar venea cisterna, încărcau, ştiu ei ce făceau. Cei de la ISU au fost de două-trei ori în control, dar mai multe informaţii nu deţin. Nu mai aveau voie să vândă la butelii la cetăţeni, dar cisternele încărcau acolo", a spus primarul Petre Florin, citat de Digi 24. Cifră de afaceri dublată de la an la an Firma Flagas este deținută oficial de Ionuț Daniel Doldurea (51%) și Cosmin Ionuț Stîngă (49%). Primul este fiul milionarului Ion Doldurea, primarul PSD al municipiului Caracal. Celălalt figurează în echipa de fotbal al companiei Rompetrol. Datele oficiale arată că societatea Flagas, cu sediul principal în Caracal, are 27 de puncte de lucru în județele Olt, Brașov, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Vaslui, Iași, Dâmbovița, Vrancea, Ialomița, Călărași, Botoșani și Buzău. Însă, până în octombrie 2020, a mai avut un punct de lucru în Crevedia, acolo unde au avut loc exploziile. Punct de lucru care figura închis, dar funcționa ilegal ca depozit sau stație de transfer a gazului lichefiat. Citește și: FOTO & VIDEO Două explozii uriașe la Crevedia, la o stație GPL. A doua a avut loc în timp ce pompierii interveneau. Un mort și zeci de răniți. Populația din zonă, evacuată Firma Flagas a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de peste 595,9 milioane și un profit net 32,78 milioane lei. Anterior, în anul fiscal 2021, cifra de afaceri a firmei a fost de 311,68 milioane lei și profitul, 12,32 milioane lei. Cifre de afaceri mari Cei doi parteneri de afaceri, Ionuț Daniel Doldurea și Cosmin Ionuț Stîngă, mai sunt asociați în firma Criana Gas SRL, înregistrată în București. Obiectul principal de activitate este comerțul cu amănuntul al carburanților. Cu șapte puncte de lucru în județele Ilfov, Buzău, Giurgiu și Dâmbovița, societatea Criana Gas a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de peste 33,3 milioane și un profit net de 1,53 milioane lei. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat O altă societate deținută de cei doi asociați este Motben SRL. Aceasta are ca obiect principal de activitate "comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate". În anul fiscal 2022, firma nu a avut activitate comercială, dar a raportat o pierdere de 11.399 lei. Pe numele lui Cosmin Ionuț Stîngă, fotbalistul de la Rompetrol, se mai află firma Larissa SRL, aflată în procedură de faliment. Sud-vestul României, domeniul familiei Doldurea Afacerile cu gaz lichefiat ale familiei Doldurea se întind în tot sud-vestul României. Frații Ionuț Daniel Doldurea și Cristian Marian Doldurea, fiii primarului din Caracal, dețin și firma Dolchimex, care are alte șapte puncte de lucru în județele Olt, Dolj, Caraș – Severin, Teleorman și Argeș. Societatea a raportat anul trecut o cifră de afaceri netă de 15,44 milioane lei și un profit de peste 3,78 milioane lei. Prin intermediul Dolchimex, frații Doldurea dețin 33,34% din Ade Gas Oil Company, cel mai mare distribuitor de gaz petrolier lichefiat din sud-vestul României. Restul părților sociale de la Ade Gas Oil Company sunt deținute în mod egal de alte două societăți: Azalis SRL și Eurogenetic SRL. Prima este controlată de afaceristul Cristi Berceanu, iar cealaltă, de Ionuț Cosmin Crețan. Cel din urmă, prin firma Eurogenetic, deține mai multe benzinării și stații GPL în sudul țării. Ade Gas Oil Company a raportat la finalul anului 2022 o cifră de afaceri de peste 173 milioane lei și un profit de aproape 13,5 milioane lei. Și părinții fac business cu gaz De afacerile cu gaz lichefiat nu este străin nici primarul municipiului Caracal, pesedistul Ion Doldurea, unul din protejații baronului Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Pe numele primarului și al soției sale, Petra Lucia Doldurea, figurează societate Rombulgaz SA, firmă care și-a suspendat activitate din decembrie 2015. Ce făcea această societate? Se ocupa tot cu îmbutelierea gazului lichefiat. Valoarea părților sociale au fost estimate la aproximativ 500.000 de lei de primarul Doldurea. Totodată, pe numele soției primarului și a celor doi fii se mai află Asociația Familială Petra Lucia Doldurea, deschisă în anul 2020. Domeniul principal de activitate era "comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun".

Fii primarului Ion Doldurea, baronii gazului (sursa: Facebook/Ion Doldurea)
Stația GPL explodată nu avea autorizație și e deținută de fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea (sursa: Facebook/Ion Doldurea)
Eveniment

Stația GPL explodată nu avea autorizație

Stația GPL explodată nu avea autorizație. Societatea comercială care vinde GPL la care s-a produs explozia din Crevedia, soldată cu zeci de răniți, este Flagas SRL și îi aparține, majoritar, fiului primarului PSD din Caracal, Ionuț Daniel Doldurea (51%). Stația GPL explodată nu avea autorizație Ionuț Daniel Doldurea e fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea. Acesta din urmă a confirmat la România TV că stația GPL îi aparține fiului său, care și administrează firma. Citește și: FOTO & VIDEO Două explozii uriașe la Crevedia, la o stație GPL. A doua a avut loc în timp ce pompierii interveneau. Un mort și zeci de răniți. Populația din zonă, evacuată Ion Doldurea a adăugat că în momentul exploziilor se afla în străinătate, pentru a participa la o conferință. Primarul a mai spus că va reveni de urgență în țară cu primul avion. Cifra de afaceri a firmei Flagas SRL pe 2022 a fost de 595 de milioane de lei, iar profitul, de 32 de milioane de lei. Primarul din Crevedia a declarat sâmbătă că firma care comercializa GPL funcționa în ciuda faptului că avizul îi fusese retras.

Explozii uriașe la Crevedia, mort, răniți (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Explozii uriașe la Crevedia, mort, răniți

Explozii uriașe la Crevedia, mort, răniți. Mai multe explozii puternice au avut loc, sâmbătă seara, la o staţie GPL din localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa, deflagraţiile fiind urmate de un incendiu. S-au înregistrat mai multe victime, cu arsuri grave, iar cel puțin o persoană și-a pierdut viața. Populația din zonă a fost evacuată, iar traficul pe DN 1A este blocat complet. Explozii uriașe la Crevedia, mort, răniți VIDEO cu momentul primei explozii. 23.42 Directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină București, Doina Goșa, face apel către oameni să meargă duminică să doneze sânge pentru victimele exploziilor. 23.27 Declarații Marcel Ciolacu: "Mai mult ca sigur in aceasta noapte patru pacienți vor fi transferați in Italia și Belgia. Încercăm să salvăm cât mai multe vieți. În funcție de cum se iese din operații, vom vedea. În primul rând trebuie stabilizați.". 23.09 Klaus Iohannis, mesaj după exploziile de la Crevedia: "Sunt profund îndurerat. Prioritatea zero este să le oferim celor afectați tot sprijinul necesar'. Șeful statului cere anchetă și măsuri urgente. 23.00 Guvernul pune la dispoziție o linie verde: 0212069397 / 0212069398, numerele de telefon puse la dispoziție de autorități pentru victimele și familiile victimelor. 22.54 Care este situația persoanelor rănite în urma exploziilor, potrivit Ministerului Sănătăţii: - la Spitalul „Bagdasar-Arseni” sunt internați 11 pacienți (trei intubați) - la Spitalul Universitar - patru pacienți - la Spitalul de Arși - patru pacienți (un intubat) - la Spitalul Floreasca - 27 de pacienti (patru intubați) Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, se fac demersuri pentru activarea Mecanismul european de protecție civilă, care va fi folosit "pentru toți cei intubați în primul rând". 22.44 Într-o declarație acordată postului Digi24, premierul Marcel Ciolacu a confirmat că ia parte la celula de criză de la MAI și a anunțat că Guvernul ia în calcul activarea Mecanismului de protecție civilă al UE. "Trebuie să existe o comanda unică la MAI pentru a gestiona situația. Luăm în calcul să activăm Mecanismul European de Protecție Civilă. Trebuie prima data stabilizați pacienții", a spus Ciolacu. 22.04 Declarații Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență: „Cel care a decedat nu a murit din cauza incendiului, ci a făcut un infarct. A fost resuscitat aici, la fața locului, a răspuns manevrelor, dar apoi a făcut infarct din nou și a decedat. Situația este în dinamică. Am evitat ca oamenii să fie foarte aproape de cisternă. Populația a fost evacuată, a fost greu de controlat populația. La acest moment colegii vor continua să încerce să controleze situația. Orice incendiu cu cisterne presupune acest scenariu (de explozie), de aceea se răcesc, de aceea intervin astfel pompierii. Sunt trei cisterne, de aceea am cerut ca zona să fie evacuată pe o distanță de 700 de metri”. 22.00 În uma celei de-a doua explozii, 26 de pompieri care interveneau la fața locului au suferit arsuri - majoritatea la nivelul feței, dar și la nivelul membrelor. Unul dintre ei a necesitat intubație la fața locului, a informat reprezentanta SMURD, potrivit Hotnews. A doua explozie, uriașă 21.39 Momentul celei de-a doua explozii, surprins de Euronews România. 21.15 A doua explozie, surprinsă de TVR. A doua explozie, din alt unghi.

Explozia gazoductului Nord Stream cratere uriașe (sursa: kustbevakningen.se/)
Internațional

Explozia gazoductului Nord Stream: cratere uriașe

Explozia gazoductului Nord Stream: cratere uriașe.Operatorul cu sediul în Elveţia al gazoductului Nord Stream 1, în care Rusia este principalul partener, a anunţat miercuri că s-a încheiat culegerea preliminară de date la locul avariei conductei, în zona economică exclusivă a Suediei. Explozia gazoductului Nord Stream: cratere uriașe S-au găsit "cratere de provenienţă tehnică" adânci de trei-cinci metri, pe fundul mării, la o distanţă de circa 248 de metri unul de altul. Firma Nord Stream AG a precizat că "secţiunea de conductă dintre cratere este distrusă, raza de dispersie a fragmentelor de conductă fiind de cel puţin 250 de metri" şi că experţii continuă să analizeze datele de monitorizare. Gazoductele Nord Stream 1 şi 2 care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică au fost avariate în septembrie. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO Incidentele au provocat o dispută între Moscova şi Occident. Sâmbătă, ministerul rus al apărării a afirmat că gazoductele au fost avariate de explozii provocate de personal al marinei militare britanice. Londra a respins acuzaţia. Atât Suedia, cât şi Danemarca au ajuns la concluzia că avariile au fost provocate de explozii, dar nu au făcut nicio afirmaţie despre posibilii responsabili. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a fost vorba de acţiuni de sabotaj.

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți. Mai multe explozii puternice au fost auzite luni dimineaţa în centrul Kievului, capitala Ucrainei, informează AFP şi Reuters. Exploziile au avut loc în jurul orelor locale 08:15 (05:15 GMT). Au răsunat sirenele de alertă, însă mai multe zeci de minute după explozii, potrivit AFP. Explozii în centrul Kievului, morți, răniți "Mai multe explozii (au avut loc) în districtul Şevcenko (Şevcenskivskii), în centrul capitalei", a anunţat la rândul său, pe mesageria Telegram, primarul capitalei Vitali Kliciko. "Detalii mai târziu", a adăugat el, potrivit Reuters. Martori citaţi de agenţia de presă britanică au informat despre un nor de fum negru înălţându-se deasupra clădirilor, iar un jurnalist al AFP a văzut numeroase ambulanţe în centrul Kievului, deplasându-se spre locurile unde au avut loc exploziile. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Președintele Volodimir Zelenski a publicat imagini video pe această temă. Serviciul de urgenţă a anunţat pentru radioul public Suspilne că exploziile au cauzat morţi şi răniţi, fără a face alte precizări. Cel mai recent atac asupra Kievului a avut loc pe 26 iunie, aminteşte AFP.

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică (sursa: forsvaret.dk)
Internațional

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică. Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, nu mai prezintă scurgeri în Marea Baltică, a indicat sâmbătă pentru AFP un purtător de cuvânt. Nord Stream 2, "reparat" de Baltică "Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin gazoductul, astfel încât gazul care este în interior nu poate ieşi", a declarat Ulrich Lissek, purtător de cuvânt al Nord Stream 2. "Concluzia este că există încă gaz în gazoduct", a adăugat el, fără a putea preciza cantitatea. Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz rusesc în Europe, au fost avariate de explozii submarine în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică, provocând barbotări pe mari suprafeţe. Informaţii privind situaţia scurgerilor din gazoductului Nord Stream 1 nu sunt disponibile deocamdată. Cele două conducte exploatate de un consorţiu depinzând de gigantul rus Gazprom nu erau operaţionale din cauza consecinţelor războiului din Ucraina, dar erau umplute cu gaz. Explozii misterioase Scurgerea din Nord Stream 1, mai puternică, a început de asemenea să se reducă vineri, spre finalul zilei, suprafaţa de barbotare scăzând la 600 metri în diametru, faţă de 900-1.000 metri la început. Autorităţile daneze şi suedeze estimaseră vineri, într-o scrisoare către Consiliul de Securitate al ONU, că scurgerile ar urma să se oprească duminică, odată cu epuizarea zecilor de mii de tone de gaz din conducte. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei "Toate informaţiile disponibile indică spre faptul că aceste explozii sunt consecinţa unui act deliberat", au mai scris autorităţile daneze şi suedeze, fără a arăta spre o ţară responsabilă. Originea exploziilor rămâne în continuare un mister, Moscova şi Washingtonul negând orice responsabilitate.

Rusia a sabotat conductele Nord Stream (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a sabotat conductele Nord Stream

Rusia a sabotat conductele Nord Stream. Serviciile de securitate ruse (FSB) au deschis o anchetă pentru "act de terorism internaţional" după presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, a anunţat miercuri Parchetul general rus, relatează AFP. Rusia a sabotat conductele Nord Stream "Pe baza elementelor transmise de Parchetul general rus (...) organul de anchetă al FSB a deschis un dosar penal. O anchetă preliminară a început", a declarat Parchetul într-un comunicat postat pe contul său de Telegram. Citește și: Cum puteau fi sabotate conductele Nord Stream? Varianta cea mai probabilă: scafandri sau drone subacvatice. Precedent: cablurile submarine ale Norvegiei, tăiate, în ianuarie 2022 Este "stupid şi absurd" să suspectezi că Rusia s-ar afla în spatele scurgerilor masive detectate după exploziile ce au avariat gazoductele Nord Stream, a declarat, de asemenea, miercuri, Kremlinul, în timp ce europenii denunţă un act de "sabotaj". "Era destul de previzibil" că unii vor declara că Rusia se află în spatele acestor scurgeri, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Previzibil, stupid şi absurd", a adăugat el. "Gazul rusesc costă foarte mult" Potrivit lui Peskov, aceste scurgeri ce afectează Nord Stream 1 şi 2 sunt "problematice" pentru Moscova, "pentru că ambele conducte sunt pline cu gaz (rusesc), iar gazul rusesc costă foarte mult". "Acum, acest gaz este pe cale să se scurgă", şi-a exprimat el regretul. Trei scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm. De fapt, gazul care se scurge din conductele Nord Stream nu contează deloc pentru Rusia, care oricum arde gaze pe care nu vrea să le livreze în Europa. Citește și: Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa: Putin aruncă milioane de euro, zilnic, pe coș. Se apropie momentul în care Rusia nu va mai avea ce să facă cu gazele extrase În același timp, folosindu-se de tot soiul de pretexte, Gazprom a tot amânat să furnizeze gaz în Europa la valorile contractuale.

"Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde de oameni (sursa: Shutterstock)
Internațional

"Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde

"Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde. Peste cinci miliarde de oameni - aproximativ 63% din populaţia planetei - ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un război nuclear între SUA şi Rusia, conform unui nou studiu american publicat la 15 august în jurnalul Nature Food, informează Live Science. Rusia și SUA, 90% din focoasele nucleare Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porţiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenuşă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producţiei mondiale de calorii. Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India şi Pakistan dispun de 160 şi respectiv 165 de focoase. Un război nuclear la scară largă "ar produce o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii", susţine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. "În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulţi oameni ar muri de foame în India şi Pakistan decât în ţările implicate direct în conflict", a adăugat el. Hiroshima și Nagasaki Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraş sunt cunoscute după bombardamentul atomic american asupra oraşului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singură bombă atomică a ucis un număr de aproximativ 140.000 de oameni într-un interval de cinci luni după detonarea sa. Pierderile materiale au fost şi ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de clădiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate. Mărturiile a şase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey şi publicate în 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. În primul rând, lumina degajată de explozia nucleară a părut ca un flash orbitor şi complet mut, la fel de strălucitor ca şi Soarele. Apoi a lovit unda de şoc, care a distrus totul în calea ei, măturând cadavre omeneşti sub clădirile răsturnate. În urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporizaţi instant, au rămas pe pereţi şi pe asfalt, iar puţinii supravieţuitori din apropierea exploziei au apărut goi, cu pilea desprinsă de pe trup de căldura degajată în explozie, rătăcind năuci pe străzile oraşului ruinat până şi-au găsit şi ei moartea. Cancerele post-detonare Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor două oraşe japoneze martir, Hiroshima şi Nagasaki, au apărut încă din 1947. Emisiile radioactive rezultate în urma reacţiei de fisiune nucleară, ce conferă uriaşa putere a acestui tip de armament, s-au răspândit în întreaga zonă. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit La Hiroshima şi Nagasaki, (care a fost bombardat trei zile mai târziu) a crescut foarte mult numărul de îmbolnăviri oncologice, cataracte şi alte afecţiuni grave, situaţie care a continuat timp de mai mulţi ani, afectându-i în special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor. Cum se ajunge la "iarna nucleară" A fost nevoie însă să treacă aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de ştiinţă să înceapă să înţeleagă şi să dezbată despre cel mai letal şi înfricoşător efect al unui război nuclear - aşa-numita "iarnă nucleară". În acest scenariu apocaliptic, praful, cenuşa şi fumul radioactiv ajung în atmosferă de unde blochează o parte din lumina solară. Temperaturile încep să scadă şi recoltele agricole sunt distruse, rezultând o foamete globală care poate face miliarde de victime. Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susţine viaţa, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a şase potenţiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între cinci milioane şi 47 milioane de tone de funingine şi cenuşă, în funcţie de numărul de atacuri nucleare dintre cele două ţări. Cel de-al şaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA şi Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de cenuşă şi funingine. Modelul computerizat Community Earth System Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicţie care simulează schimbările apărute în nivelul radiaţiei solare ce ajunge până la suprafaţa Terrei dar şi schimbările de temperatură şi precipitaţii. Datele obţinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu şi pentru pescuit. Pornind de la premisa că tranzacţiile comerciale internaţionale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum şi numărul de oameni care ar muri de foame. "Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenţa de temperatură dintre perioada prezentă şi ultima epocă de gheaţă) şi cinci miliarde de oameni ar muri. Pentru comparaţie, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India şi Pakistan, producţia globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând două miliarde de morţi prin înfometare. Cel mai puternic afectate regiuni ar fi ţările mari importatoare de alimente din Africa şi Orientul Mijlociu. Australia şi Noua Zeelandă ar face faţă cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică şi bazându-se pe recolte de grâu ce pot creşte în condiţii mai reci de climă. Marele pericol, incendiile de după explozii "Cel mai important lucru de ştiut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă", a comentat şi celălalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de ştiinţe atmosferice la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică şi Spaţială (Laboratory for Atmospheric and Space Physics), care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de "iarnă nucleară". "Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând", a avertizat el.

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur. În imagine, Putin în Crimeea în 2019 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur. O nouă serie de explozii au fost raportate marţi de ziarul rusesc Kommersant în Crimeea, pe teritoriul bazei aeriene din localitatea Gvardeiskoie, districtul Simferopol, unde se afla capitala cu acelaşi nume a peninsulei anexate de Rusia. Bazele rusești din Crimeea, lovite dur Deasupra aeroportului militar de la această bază se ridicau marţi dimineaţă coloane de fum negru, potrivit martorilor, a relatat publicaţia independentă Meduza.io. Kommersant, citând o sursă sub rezerva anonimatului, a comunicat că armata şi forţele de ordine ruse verifică versiunea referitoare la un posibil atac cu dronă asupra unui depozit de muniţii. Responsabilii ruşi nu au făcut vreun comentariu cu privire la incidentul de la baza de lângă Simferopol, notează Meduza.io. Canalul Telegram "Informaţii-Crimeea" a relatat, cu referire la localnici din Gvardeiskoie, că "de dimineaţă dinspre baza militară s-au auzit mai multe bubuituri", iar în prezent "situaţia din sat este calmă". Liderii proruși cer tăcere presei Oleg Kriucikov, consilierul guvernatorului prorus al Crimeii, a îndemnat presa pe canalul său Telegram "să aştepte informaţii oficiale despre (incidentul) din Gvardeiskoie de la Ministerul rus al Apărării", cerându-le ziariştilor să nu răspândească zvonuri. Pe aerodromul militar din Gvardeiskoie staţionează din 2014 un regiment combinat de aviaţie al Ministerului rus al Apărării. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Acesta ar fi al doilea incident după cel din localitatea Maiskoie, districtul Djankoi (din Crimeea), unde în cursul dimineţii de marţi au avut loc explozii la un depozit de muniţii. Ministerul Apărării de la Moscova a calificat acest incident drept un act de sabotaj. În plus, un incendiu a fost raportat de media ruse la un transformator electric din Djankoi. Ulterior, liderul tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov, a declarat că, de fapt, incendiul s-a produs la unitatea militară rusă din Azovsk, districtul Djankoi (Crimeea), conform agenţiei de presă ucrainene Unian. Su-24 și Su-25, probabil avariate La baza aeriană din satul Gvardeiskoie, pe teritoriul căreia, potrivit presei ruse, s-au auzit marţi explozii, ruşii aveau zeci de avioane militare - bombardiere Su-24 şi avioane de atac Su-25, indică pe Twitter jurnalistul site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, citat de Unian. Potrivit lui Grozev, la baza aeriană din Gvardeiskoie staţionau 12 avioane SU-24M şi 12 SU-25SM, care făceau parte din componenta aeriană a Flotei Rusiei din Marea Neagră. The New York Times, citând un înalt responsabil ucrainean, a cărui identitate nu o dezvăluie, scrie că în exploziile din Djankoi ar fi implicată o unitate de forţe speciale ucrainene.

Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea (sursa: economica.net)
Internațional

Rușii fug îngroziți din Crimeea

Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea. Un număr record de mașini au traversat podul care leagă Crimeea ocupată de Rusia, arată presa de stat din Rusia – ceea ce sugerează că un număr de ruși care s-au stabilit în regiune după anexarea din 2014 fug acum, potrivit The Guardian. Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea Anton Gherașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, a distribuit pe contul său de Twitter un articol al agenției rusești de presă TASS: "38.297 de mașini au traversat podul din Crimeea în 15 august, anunță mass-media de stat rusă TASS, citând departamentul local de gestionare a drumurilor. Acesta este un număr record de mașini care au traversat podul într-o singură zi. Mă întreb dacă recordul va fi bătut astăzi", a comentat oficialul ucrainean. Potrivit publicației ucrainene Pravda, presa rusă nu menționează câte mașini au ieșit și au intrat în Crimeea. Recordul anterior a fost înregistrat pe 16 august 2020, când pe pod au trecut 37.374 de vehicule. Explozii și incendii în Crimeea Marți dimineața, în districtul Dzhankoi din Crimeea ocupată de Rusia au avut loc explozii și au fost semnalate incendii, după ce a avut loc o o detonare la un depozit de muniții din satul Maiske. Ulterior, calea ferată din nordul Crimeii a fost avariată din cauza exploziei de la depozitul de muniții al din satul Maiske, astfel că trenurile din Rusia nu vor merge mai departe de Vladislavivka, în estul peninsulei. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Andrii Iermak, șeful biroului președintelui, a lăsat să se înțeleagă că forțele armate ale Ucrainei sunt responsabile pentru exploziile din Crimeea și a adăugat că distrugerea depozitelor de muniții rusești va continua până când teritoriile ucrainene vor fi complet eliberate. New York Times relatează că o unitate militară ucraineană de elită se află în spatele exploziilor de de la depozitul de lângă Dzhankoi, în Crimeea.

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate (sursa: themoscowtimes.com)
Internațional

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate. O serie de explozii s-au produs marţi la un aerodrom militar rusesc în vestul peninsulei Crimeea, potrivit autorităţilor ruse fiind vorba despre detonarea unor muniţii, relatează AFP. Instalații militare ruse din Crimeea, devastate Imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. "Mai multe elemente de muniţii pentru aviaţie au explodat într-un depozit al aerodromului militar din Saki, în apropierea localităţii Novofiodorovka", a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Respectivul depozit nu a fost ţinta vreunui atac sau bombardament, a adăugat acesta, dar fără a preciza ce a provocat detonarea muniţiei. Armata rusă asigurase iniţial că nu există victime în urma exploziilor. Ulterior, însă, liderul Crimeii, Serghei Aksionov, a anunţat un deces, iar ministrul Sănătăţii din Crimeea, Konstantin Skorupski, a declarat că cinci persoane sunt rănite, printre care şi un copil. Din localitatea Novofiodorovka au fost evacuate 30 de persoane, au mai anunţat autorităţile locale. Partea ucraineană nu a comentat deocamdată pe marginea acestei explozii. Crimeea, în raza de acțiune a rachetelor ucrainene Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a fost până în prezent ocolită de bombardamente în războiul declanşat de Rusia în februarie prin agresiunea împotriva Ucrainei. Dar această peninsulă se află în prima linie a ofensivei militare ruse. Avioane de atac ruseşti decolează aproape zilnic din Crimeea pentru a lovi ţinte în Ucraina, iar mai multe zone ale acestei peninsule se află în raza de acţiune a dronelor şi a lansatoarelor multiple de rachete ale armatei ucrainene. Citește și: Atac ucrainean cu dronă asupra flotei ruse din Crimeea, acuză Rusia. Festivitățile de Ziua Flotei Militare Ruse, anulate În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. "Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!", a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Au fost luate toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii infrastructurilor şi a populaţiei", a asigurat la rândul său Serghei Aksionov.

Explozii și morți în Belgorod, Rusia (sursa: Agerpres)
Internațional

Explozii și morți în Belgorod, Rusia

Explozii și morți în Belgorod, Rusia. Cel puţin trei persoane au fost ucise şi zeci de clădiri rezidenţiale au fost avariate în oraşul rus Belgorod, din apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov, după relatări potrivit cărora în oraş au avut loc mai multe explozii, transmite duminică Reuters. Explozii și morți în Belgorod, Rusia Cel puţin 11 blocuri şi 39 de case au fost avariate, iar cinci dintre ele au fost distruse, a explicat Gladkov, într-un mesaj postat pe aplicaţia Telegram. Anterior, Gladkov a declarat că "incidentul" este investigat. "Probabil că sistemul de apărare aeriană a funcţionat", a adăugat el. Cel puţin patru persoane au fost rănite şi două spitalizate, între care un băiat de 10 ani, potrivit lui Gladkov. Reuters notează că nu a putut verifica independent relatările şi că, de partea ucraineană, nu există deocamdată o reacţie. Belgorod, lovit des după 24 februarie Belgorod, oraş cu aproape 400.000 de locuitori, situat la circa 40 km nord de graniţa cu Ucraina, este centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume. De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, au existat numeroase relatări privind atacuri asupra Belgorodului şi asupra altor regiuni aflate la graniţa cu Ucraina, Moscova acuzând Kievul că a lansat aceste atacuri. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Ucraina nu şi-a asumat responsabilitatea pentru atacurile anterioare, însă a descris incidentele drept răzbunare şi "karma" pentru invazia Rusiei, care numeşte asaltul asupra Ucrainei drept "operaţiune militară specială" menită să dezarmeze ţara vecină şi să o protejeze de fascişti. În schimb, Ucraina şi aliaţii săi din Occident afirmă că acuzaţia de fascism este fără fundament şi că războiul este în fapt un act neprovocat de agresiune.

Două noi explozii în Transnistria (sursa: Pixabay)
Internațional

Noi explozii în Transnistria Două noi explozii în Transnistria

Două noi explozii în Transnistria. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer, informează Radio Chişinău, Deschide.md. Două noi explozii în Transnistria În urma exploziilor au fost scoase din funcţiune două antene, care retransmiteau posturi de radio din Federaţia Rusă, scrie aşa-zisul minister de interne de la Tiraspol, potrivit Radio Chişinău. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Nu au fost raportate victime, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Zona unde sunt amplasate cele două turnuri a fost încercuită, iar la faţa locului activează un grup de genişti, potrivit Deschide.md, care aminteşte că luni sediul Serviciului de Securitate de la Tiraspol (MGB) a fost atacat cu lansatoare de grenade. Un obuz a fost găsit în apropierea clădirii. Ferestrele şi uşile sediului MGB au fost sparte, la fel şi ferestrele unor clădiri din apropiere. Biroul Politici de Reintegrare al Republicii Moldova apreciază că obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei) (sursa: BBC)
Internațional

Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei)

Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei). O perdea neagră de fum se poate vedea la marginile orașului ucrainean Lvov după ce trei explozii puternice au putut fi auzite, relatează BBC. Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei) Două rachete rusești au lovit orașul Liov, cel puțin cinci persoane fiind rănite, a anunțat guvernatorul regiunii "Au fost două lovituri cu rachete în interiorul orașului Liov”, a spus șeful administrației regionale, Maxim Kozitsky, într-o postare online. "Au fost trei explozii puternice în apropiere de Liov... Fiecare trebuie să își păstreze calmul și să rămână în interior", a scris Igor Zinkevych într-o postare pe Facebook. Martori au relatat pentru Reuters că au văzut un fum negru gros ridicându-se în partea de nord-est a orașului. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate

A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește tentativelor de asasinat. Sursă imagine: Facebook Volodimir Zelenski
Internațional

A noua zi de război în Ucraina

A noua zi de război în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski supraviețuiește supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele trei zile, scrie The Times, citat de The Kyiv Independent. Orașele ucrainene sunt în continuare sub asediul trupelor rusești. Explozii puternice au fost raportate în centrul Kievului, relatează The New York Times. În orașul Mariupol, bombardat de ruși, oficialii cer ajutorul NATO. Bilanțul ucrainenilor omorâți de ruși la Cernihiv crește la 148, relatează BBC News. A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește celor trei atentate puse la cale în ultima săptămână Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a supraviețuit la cel puțin trei tentative de asasinare puse la cale în ultima săptămână, scrie publicația britanică The Times. Două grupări diferite au fost trimise să-l omoare pe Zelenski: mercenarii din grupul Wagner, sprijiniți de Kremlin și forțele speciale cecene. Ambele au fost dejucate de forțe din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Mercenarii din gruparea Wagner au suferit pierderi masive, fiind alarmați de cât de bine le-au fost anticipate mișcările de către trupele ucrainene. O parte a forțelor cecene trimise să-l omoare pe Zelenski au fost anihilate sâmbătă. Explozii în Kiev. Oficialii din Mariupol cer ajutorul NATO. Numărul civililor omorâți de ruși, în creștere Corespondentul The New York Times în Kiev raportează o serie de explozii puternice în Kiev, în jurul orei 11.00 a.m. Nu este clar ce a fost lovit, relatează publicația. Cel puțin 47 de ucraineni au fost uciși în raidurile aeriene rusești asupra Cernihiv. Până în prezent, cel puțin 148 de ucraineni, cei mai mulți civili, au murit de la începerea atacurilor rusești asupra regiunii, au anunțat autoritățile, citate de BBC News. Cernihiv, oraș cu circa 300.000 de locuitori, este aproape de granița cu Rusia și Belarus. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată ⚡️⚡️⚡️Surveillance cameras captured moments of the shelling of the #Zaporizhzhia NPP pic.twitter.com/ZNLX4pZeXI— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 La Mariupol, viceprimarul orașului a făcut apel la forțele NATO să trimită ajutoare, spunând că Rusia nu se va opri până nu va transforma țara în deșert. Serghei Orlov a declarat, pentru BBC Radio 4: „Nu îl putem opri pe Putin din omorât civilii până când NATO nu se trezește și nu înțelege că nu este un conflict regional. Este un război împotriva democrației, împotriva libertății, împotriva unei națiuni europene”. What the houses in #Mariupol look like now. pic.twitter.com/x1LnmVzui6— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Ruins of a school in #Zhytomyr pic.twitter.com/N9NbwIP4iB— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Marina ucraineană a scufundat un vas în reparații, pentru a nu fi capturat de ruși: ⚡️Ukrainian Navy sinks its flagship so that Russians don't get it. Frigate Hetman Sahaidachny was under repairs in Mykolaiv. The commander was ordered to sink it, according to Defense Minister Oleksiy Reznikov.Photo: News sites, social media, original source unknown. pic.twitter.com/OLq9U0oVZi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 4, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră