vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: evaziune fiscală

13 articole
Economie

Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală”

Premierul Ilie Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Noi nu cu gemul din bucătărie trebuie să ne luptăm, ci cu evaziunea fiscală, cu fraudele mari, cu neplata taxelor, asta este misiunea ANAF și asta vom face în perioada următoare”, a spus el la Radio România Actualități.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală” Moderatoarea îl întrebase: „De ce a venit președintele ANAF să ne vorbească despre un TVA care nu există, și anume cel pe gem, zacuscă și gogonele în saramură, în loc să vorbească despre TVA-ul care există și nu este colectat, despre TVA-ul care este fraudat?”. Pe de altă parte, șeful Guvernului a spus cât va plăti România în 2026 pentru dobânzi: 3% din PIB.  „Dobânzile pentru banii pe care-i împrumută România an de an, cresc în fiecare an - gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei, iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an, îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă, anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din Produsul Intern Brut”, a afirmat Bolojan. 

Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală” Foto: Facebook
Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București Foto: Facebook
Politică

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF

Ministrul PNL al Finanțelor, Alexandru Nazare, a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”, a scris el pe Facebook. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Potrivit acestei postări, au fost schimbați din funcție nouă din cei 15 șefi ai acestei direcții. Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București „Reforma ANAF #Antifraudă Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției.   Astfel, au fost schimbate din urmǎtoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă 2 Inspectori șefi de Direcție - Direcția de control Antifraudǎ 1 6 Inspectori șefi de Serviciu - din cadrul serviciilor de control antifraudă   Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate.   Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, a scris Nazare.    Ulterior el a precizat că inspectorul general Adjunct antifraudă este, de fapt, chiar șeful acestei direcții și a anunțat că schimbarea portalului ANAF este o prioritate. 

Măsuri CSAT pentru combaterea evaziunii fiscale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

CSAT a decis intensificarea controalelor pentru a combate evaziunea fiscală

Măsuri CSAT pentru combaterea evaziunii fiscale. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a stabilit, în ședința de luni, că evaziunea fiscală continuă să reprezinte o amenințare gravă pentru securitatea economică a României. Membrii Consiliului au convenit asupra unor măsuri urgente și ferme pentru combaterea acestui fenomen. Măsuri CSAT pentru combaterea evaziunii fiscale Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, prima temă abordată a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ Membrii CSAT au subliniat că acest fenomen afectează semnificativ bugetul de stat și slăbește capacitatea instituțiilor publice de a oferi servicii de calitate. De asemenea, creează dezechilibre și inechități între contribuabili. Pentru a reduce amploarea evaziunii fiscale, CSAT a decis adoptarea imediată a unor direcții de acțiune esențiale: Intensificarea controalelor fiscale Digitalizarea accelerată a sistemului fiscal Utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru recuperarea prejudiciilor Un cadru de reglementare coerent Membrii CSAT au subliniat că succesul în combaterea evaziunii fiscale depinde de un cadru normativ articulat și coerent. Au fost invocate mecanisme clare de intervenție pentru autorități și impunerea unor norme stricte de integritate profesională pentru angajați Guvernul României este responsabil cu adoptarea urgentă a măsurilor legislative necesare, inclusiv în ceea ce privește componenta de răspundere penală. Aceste prevederi vor avea rolul de a descuraja atât evaziunea fiscală în sine, cât și activitățile de sprijinire sau facilitare a acesteia.

Nicușor Dan convoacă prima ședință CSAT (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Prima ședință CSAT convocată de Nicușor Dan are pe agendă evaziunea fiscală

Nicușor Dan convoacă prima ședință CSAT. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru luni, 30 iunie 2025, prima sa ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc la Palatul Cotroceni, de la ora 12:00, potrivit Administrației Prezidențiale. Nicușor Dan convoacă prima ședință CSAT Ședința va aborda teme strategice de securitate, printre care evoluția conflictului din Ucraina și implicațiile pentru România și stabilirea forțelor și mijloacelor armate disponibile pentru misiuni externe în 2026. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Pe agendă se numără și evaluarea evaziunii fiscale ca risc la adresa securității naționale; situația Salinei Praid și impactul asupra comunității și mediului. De asemenea se va discuta despre raportul anual al Directoratului Național de Securitate Cibernetică și obiectivele pentru 2025. Ședințele anterioare: măsuri pentru apărare și legislație Ultima reuniune a CSAT a avut loc pe 30 aprilie 2025, sub conducerea președintelui interimar Ilie Bolojan. Atunci, s-au aprobat: un proiect etapizat de creștere a capacității de apărare a României până în 2030; inițierea unei aplicații pentru accesarea unui credit european avantajos destinat achizițiilor în domeniul apărării; promovarea Legii Apărării Naționale, aflată în procedură parlamentară, parte dintr-un pachet legislativ mai amplu privind securitatea. Totodată, s-a discutat despre declararea hidrocentralelor ca proiecte de siguranță națională și despre actualizarea planului de mobilitate militară. Legea spațiului aerian și misiuni militare în timp de pace Pe 19 mai 2025, Ilie Bolojan a promulgat două legi importante: Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național, care stabilește autoritățile responsabile de prevenirea utilizării neautorizate a spațiului aerian; Legea privind misiunile militare pe timp de pace, care reglementează transferul temporar de autoritate către forțe străine aliate în cadrul operațiilor militare desfășurate în România. Rolul și componența CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării este o autoritate autonomă, aflată sub controlul Parlamentului, responsabilă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților legate de apărarea națională și securitate. Președintele României este președintele CSAT, iar prim-ministrul este vicepreședinte. Printre membri se numără miniștrii din domeniile Apărării, Afacerilor Interne, Externe, Justiției, Economiei, Finanțelor, precum și șefii principalelor servicii de informații și consilierul prezidențial pentru securitate. CSAT se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este necesar, inclusiv la inițiativa unei treimi din membrii săi. Ședințele sunt secrete, iar ordinea de zi este stabilită de președinte, în consultare cu vicepreședintele.

Combaterea evaziunii, rolul serviciilor de informații (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Nicușor Dan, despre rolul serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale

Combaterea evaziunii, rolul serviciilor de informații. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, în cadrul primei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni după preluarea mandatului, că evaziunea fiscală reprezintă deja o amenințare la adresa securității naționale, fiind menționată în Strategia Națională de Securitate. Combaterea evaziunii, rolul serviciilor de informații Șeful statului a subliniat că serviciile de informații nu trebuie să intervină direct în anchete sau controale fiscale. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Acestea au datoria de a colecta informații relevante privind evaziunea fiscală și de a le transmite către instituțiile abilitate, precum ANAF și parchetele. „Totul este ca rolul lor să se oprească la a furniza aceste informaţii către ANAF şi către parchete. Asta este chestiunea”, a punctat președintele. Delimitare clară între atribuțiile statului Nicușor Dan a explicat că este esențială o delimitare clară între responsabilitățile serviciilor de informații și cele ale altor instituții ale statului. ANAF are atribuții de control fiscal, iar parchetele pot interveni în cazuri de suspiciuni penale. „Vreau să fie foarte, foarte clară delimitarea între ce este serviciul de informaţii şi ce este activitatea celorlalte organe ale statului”, a adăugat acesta. Evaziunea fiscală, prioritate în activitatea informativă Președintele a făcut apel ca zona de evaziune fiscală să devină o prioritate pentru serviciile secrete, alături de alte amenințări, precum terorismul. „Îmi doresc ca în activitatea de informaţii, zona de evaziune fiscală să fie o prioritate pentru servicii”, a concluzionat Nicușor Dan.

Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan face o prioritate din combaterea evaziunii fiscale: cere implicarea serviciilor secrete

Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale. Președintele Nicușor Dan a declarat marți că marea evaziune fiscală reprezintă o problemă gravă pentru România și că este nevoie ca toate instituțiile, inclusiv Serviciile secrete, să se implice în combaterea acestui fenomen. În acest context, se discută posibilitatea modificării Strategiei Naționale de Apărare pentru a include această amenințare economică majoră. Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale Potrivit președintelui, subiectul a fost deja abordat într-o discuție cu premierul interimar Cătălin Predoiu, care analizează necesitatea revizuirii Strategiei pentru a permite o concentrare mai eficientă a resurselor statului în combaterea evaziunii fiscale. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Surse oficiale au confirmat că, în luna iunie, va fi convocată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a decide dacă marea evaziune fiscală va fi introdusă oficial ca risc la adresa securității naționale. Nicușor Dan a subliniat că, deși problema este gravă, efectele intervenției se vor vedea abia în anul 2026. Deficitul bugetar, urgență presantă Întrebat dacă va angaja specialiști în IT pentru a investiga posibile nereguli la alegerile prezidențiale din 2024, așa cum a promis în campanie, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, prioritățile sale sunt deficitul bugetar și stabilitatea guvernamentală. „Imediat după urgențele acestea, subiectul mă interesează foarte tare”, a spus el.

Numărul infracţiunilor de evaziune fiscală a explodat, anunță Poliția Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Numărul infracţiunilor de evaziune fiscală a explodat

Numărul infracţiunilor de evaziune fiscală a explodat cu 64,4% în primele patru luni ale anului, anunță Poliția Română. În martie, a fost promulgată legea care dezincriminează evaziunea sub un milion de euro. Citește și: Piedone, cu bacalaureatul la 35 de ani, s-a dus la Târgul de Carte, la lansarea cărții lui Sebastian Burduja. „Succes. Amândoi pentru Bucureşti”, i-a urat el candidatului liberal Numărul infracţiunilor de evaziune fiscală a explodat „În urma activităţilor poliţiştilor, situaţia operativă se situează aproximativ la aceleaşi valori ca în perioada similară a anului precedent, cu toate acestea, se constată un trend ascendent în cazul infracţiunilor economico-financiare - o creştere de 20 de procente. Astfel, a crescut numărul infracţiunilor de evaziune fiscală cu 846 de fapte, respectiv o creştere de 64,4%. De asemenea, a scăzut numărul infracţiunilor de furt cu 5,6%, iar numărul infracţiunilor de tâlhărie a scăzut cu 14,4%", a spus purtătorul de cuvânt al IGPR, Georgian Drăgan. O lege care dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral majorat cu 15% a fost promulgată în mai de președintele Iohannis. Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale. Legea fost sesizată la CCR de către USR şi Forţa Dreptei, însă pe 19 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea celor două formaţiuni de Opoziţie şi a decis că actul normativ este constituţional. Acest act legislativ prevede că „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”.

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București (sursa: Facebook/Dorel Ioan Vulcu)
Investigații

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București. Instituția se află în centrul unui nou scandal. 12 inspectori silvici îl acuză pe Dorel Ioan Vulcu, colegul lor și protejatul inspectorului șef Ilie Mihalache, că îi înregistrează pe ascuns, dar și că refuză să întocmească rapoartele de serviciu rezultate în urma controalelor din teren. Mai mult, sunt înregistrați ilegal și agenții economici la care Vulcu se duce în control. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău DeFapt.ro a dezvăluit că Dorel Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar a fost reangajat la Garda Forestieră București, acolo unde execută ordinele inspectorului șef Ilie Mihalache. Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București Dorel Ioan Vulcu este acuzat de 12 colegi de-ai săi, inspectori la Garda Forestieră București, că îi înregistrează ilegal, că nu vrea să întocmească rapoartele în urma controalelor la care a luat parte, dar și că se comportă ca un vătaf în instituția statului român. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache Disperați de abuzurile și de protecția de care acesta beneficiază din partea Gărzii Forestiere, cei 12 inspectori de la Garda Forestieră au reclamat situația chiar la inspectorul șef Ilie Mihalache, care nu a luat nici o măsură în acest sens. Iată ce susțin cei 12 inspectori în sesizare: "în urma activităților desfășurate împreună cu Vulcu Dorel Ioan am constatat că au existat divergențe de opinie privind modul de abordare și soluționare situațiilor cu care ne-am confruntat. De asemenea la ultimele acțiuni efectuate cu el s-a descoperit că acesta realiza înregistrări audio de care nu aveam cunoștință în ce scop ar fi fost folosite. Precizăm că în acele înregistrări audio este inevitabil să nu apară date cu caracter personal, detalii legate de control, ce trebuie să își mențină confidențialitatea și s-au făcut fără cordul colegului/colegilor de echipă cât și a reprezentanților legali ai agenților economici". Vulcu nu comentează Inspectorii silvici mai atrag atenția că Dorel Vulcu nu vrea să participe la întocmirea rapoartelor la care ia ia parte, sarcina fiind lăsată în grija colegului cu care face echipă. Mai mult, colegii lui Vulcu susțin că sunt hărțuiți moral la locul de muncă, ceea ce ar putea aduce "atingere sănătății mintale, scăderea performanței profesionale și degradarea climatului de lucru. Comportamentul manifestat de acesta are forme de conduită ostilă, comentarii verbale, acțiuni nepotrivite pentru un funcționar public angajat într-o instituție publică a statului român.". Sesizarea depusă de angajații Gărzii Forestiere București (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, Dorel Ioan Vulcu a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de colegii săi. Condamnat pentru evaziune fiscală Dorel Ioan Vulcu a condus Garda Forestieră Sibiu, dar în paralel avea o firmă care se ocupa cu tăierea și rinduirea lemnului din pădurile românești. Firmă (Div Silva SRL) prin intermediul căreia Vulcu făcea evaziune fiscală. ANAF și procurorii au constatat că Dorel Ioan Vulcu a prejudiciat statul român cu suma de 224.826 lei. Adică în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Condamnat la trei ani cu închisoare pentru evaziune fiscală, Vulcu a fost schimbat cu greu din funcție. Culmea, la abia doi ani după ce condamnarea a rămas definitivă. Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București. Instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman.

Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală Foto: Captură video
Internațional

Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală

Hunter Biden, fiul președintelui Joe Bidenm, este acuzat de evaziune fiscală: a preferat să cheltuie 383.000 de dolari pe „o femeie” și 151.000 USD pe haine, decât să-și plătească taxele. El riscă până la 17 ani de închisoare. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Hunter Biden, acuzat de evaziune fiscală Acuzarea susține că Biden Junior „a cheltuit mai mult de 1,8 milioane de dolari, inclusiv aproximativ 772.000 de dolari în retrageri de numerar, aproximativ 383.000 de dolari în plăți către femei, aproximativ 151.000 de dolari în îmbrăcăminte și accesorii", scrie The Times. Potrivit acuzării, „inculpatul nu a folosit niciunul dintre aceste fonduri pentru a-și plăti impozitele în 2018". Acuzatorul, David Weiss, susține că acuzatul, în vârstă de 53 de ani, „a cheltuit milioane de dolari pentru un stil de viață extravagant în loc să își plătească facturile fiscale". Acuzațiile au venit după eșecul unui acord de recunoaștere a vinovăției, care l-ar fi ținut pe Biden departe de închisoare. Eșecul a dus la formularea a trei acuzații federale privind armele de foc, privind achiziționarea unei arme de foc în urmă cu cinci ani. Două dintre aceste capete de acuzare se pedepsesc cu până la zece ani de închisoare, iar cel de-al treilea se pedepsește cu până la cinci ani, dacă este Hunter Biden va fi condamnat. Abbe Lowell, avocatul apărării lui Biden, l-a acuzat pe acuzatorul Weiss că „a cedat presiunilor republicane" în acest caz. Banii, din afaceri dubioase în China comunistă, Ucraina și un corupt român În rechizitoriu, procurorii susțin că Hunter Biden a realizat venituri „substanţiale”, inclusiv dintr-o companie pe care a înfiinţat-o cu un conglomerat de afaceri chinez, compania energetică ucraineană Burisma şi „un om de afaceri român nenominalizat” - cel mai probabil omul de afaceri Puiu Popoviciu. Rechizitoriul dosarului în care Biden e acuzat de fraude fiscale conține 56 de pagini. Procurorii susțin că acesta și-a cheltuit banii pe „droguri, escorte, iubite, hoteluri și mașini de lux, haine și alte lucruri personale. Pe scurt: pe orice, în afară de plata taxelor”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” În plus, Hunter Biden e acuzat că deși „a beneficiat personal de peste 7 milioane de dolari, venit brut” în perioada 2016-2020 „a refuzat în mod conștient să-și plătească taxele din 2016, 2017, 2018 și 2019, chiar dacă a dispus de fonduri pentru plata taxelor”.

Investigații

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat. Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală după ce a dat o țeapă statului român de aproximativ 225.000 de lei. A fost concediat la doi ani după condamnare, deși trebuia concediat în termen de cinci zile de la pronunțarea sentinței. Acum este angajat la Garda Forestieră București, acolo unde este mâna dreaptă a lui Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București. DeFapt.ro a solicitat Gărzii Forestiere București mai multe informații publice legate de procedura de angajare și activitatea lui Dorel Ioan Vulcu, dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitării. Inspector pădurar cu firmă de tăiat copaci Dorel Ioan Vulcu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Brașov, instituție la care erau arondate pădurile din mai multe județe, inclusiv Sibiu. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Din această postură, era obligat să verifice toate tăierile ilegale de pădure de pe raza administrativă a județului Sibiu și să controleze agenții economici care se ocupau cu tăierea și vânzarea materialului lemnos. Însă, în timp ce era plătit de statul român pentru a stopa jaful din pădurile României, Dorel Ioan Vulcu controla firma Div Silva SRL care se ocupa, culmea, cu „tăierea și rindeluirea lemnului”. Mai mult, firma avea sediul social în localitaea sibiană Orlat, numărul 715, adresă la care se află un imobil moștenit de inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Nu a plătit nici un impozit Chiar dacă se afla în conflict de interese, Agenția Națională de Integritate nu l-a deranjat. Nu l-au deranjat nici subalternii sau colegii săi cu controale la firmă. Chiar dacă Dorel Ioan Vulcu nu a fost acuzat vreodată că a tăiat ilegal pădurile din județul Sibiu, șeful ITRSV Sibiu frauda la greu bugetul statului român. Procurorii și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au constatat că, în urma afacerilor cu lemn, Dorel Ioan Vulcu nu plătea statului român impozitele pe profit și dividende, nici măcar TVA. Prejudiciul calculat de autorități a fost de 224.826 lei. Adică, în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Între timp, ITRSV și-a schimbat denumirea în Garda Națională Forestieră, iar Dorel Ioan Vulcu a preluat funcția de șef al Gărzii Forestiere Sibiu, instituție subordonată Gărzii Forestiere Brașov. Trei ani de închisoare cu suspendare Judecătorii de la Tribunalul Sibiu l-au condamnat pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu, în anul 2011, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată. „Condamnă pe inculpatul Vulcu Dorel Ioan la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 65 c.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor (…) – dreptul de a fi administrator pe o durată de doi ani de zile după executarea pedepsei principale. (…) În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de cinci ani ce constituie termen de încercare stabilit”, se menționează în decizia obținută de către DeFapt.ro În plus, inspectorul Dorel Ioan Vulcu a fost obligat să plătească către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov suma de 224.826 lei. Adică să achite prejudiciul adus statului român. Decizia a rămas definitivă prin Hotărârea nr. 6 din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia. Dat afară doar după sesizările presei Garda Forestieră Brașov avea obligația, conform Statutului funcționarilor publici, să îi desfacă contractul de muncă inspectorului Dorel Ioan Vulcu în termen de cinci zile de la data la care a rămas definitivă decizia de condamnare. Dar, pentru că Vulcu era protejat la cel mai înalt nivel, șefii Gărzii Forestiere Brașov nu au îndrăznit să îi desfacă contractul de muncă. Doi ani mai târziu, Andrei Șoroagă, președintele Asociației "Cu verdele'n SUS" a sesizat Ministerul Mediului în legătură cu starea de incompatibilitate în care se afla inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Ministerul Mediului a cerut Gărzii Forestiere Brașov să facă formele legale pentru încetarea contractului de muncă în cazul inspectorului Vulcu. Se întâmpla în aprilie 2016. Dar în loc să aplice legea, șefii Gărzii Forestiere Brașov au ignorat cererea superiorilor de la Mediu. Ulterior, publicația Turnul Sfatului a făcut o nouă sesizare la ministerul Mediului. De abia atunci, în iunie 2016, contractul lui Vulcu a fost reziliat. Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București, instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman. Aici a fost luat sub aripa protectoare a inspectorului șef Ilie Mihalache. DeFapt.ro i-a solicitat inspectorului șef Ilie Mihalache mai multe informații publice în baza Legii 544/2001 legate de modul de angajare și activitatea consilierului Vulcu la Garda Forestieră București. Dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitărilor. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la consilierul Vulcu pentu a afla dacă a returnat banii statului român, dar acesta s-a ascuns în spatele purtătorului de cuvânt al instituției. Adică al șefului său, Ilie Mihalache.

Explicația simplă a exploziei stației GPL de la Crevedia: proprietarul făcea evaziune fiscală Foto: Facebook
Eveniment

Crevedia: proprietarul făcea evaziune fiscală

Explicația simplă a exploziei stației GPL de la Crevedia: proprietarul făcea evaziune fiscală, spune un expert bulgar, citat de Rador. Pe de altă parte, Ziarul Financiar arată că familia Doldurea controla, în mod netransparent, o bucată uriașă din piața furnizorilor de GPL, iar creșterile explozive ale cifrei de afaceri pot fi explicate greu. Citește și: Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi: medic cu peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng că sunt expediați la alte spitale „Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmboviţa) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecţia unor autoriţăţi locale oarbe. Totodată, în timp ce jucătorii tradiţionali din piaţa de GPL au avut anul trecut creşteri de 25-35%, Flagas a defilat cu peste 90%, «modest» ce e drept faţă de dublarea de business din 2020. Nici faptul că zilnic veneau cisterne în parcarea improvizată din Crevedia să încarce şi să descarce GPL, nici mirosul de gaz nu au trezit autorităţile locale”, scrie, marți, Ziarul Financiar. Explicația exploziei de la Crevedia: proprietarul făcea evaziune fiscală „Incidentul din România s-a petrecut când GPL a fost transferat dintr-o cisternă într-alta, lucru care nu trebuie să se întâmple. Nici în Bulgaria nu se procedează astfel şi practic este absolut interzis, tocmai din cauza acestui potenţial risc existent şi daunelor foarte grave. De obicei, astfel de riscuri se asumă atunci când există un beneficiu financiar. În acest caz, nu pot spune dacă a existat (un astfel de beneficiu, n.r.), dar în Bulgaria, cu mulţi ani în urmă, a fost depistat un caz similar, în care se făcea transfer dintr-un camion în altul. Staţia respectivă a fost închisă. Transferul de combustibil dintr-un camion în altul nu era contabilizat de sistemul de control fiscal al Agenţiei Naţionale de Venituri şi, în consecinţă, TVA-ul putea fi evazionat. Factorul principal este financiar", a spus expertul bulgar Svetoslav Bencev de la Asociaţia Bulgară de Petrol şi Gaze a comentat incidentul de la Crevedia, în emisiunea "Bulgaria, Europa şi lumea în atenţie", transmisă de postul de radio Focus, citat de Rador. „Au apărut informaţii privind legături ale proprietarului benzinăriei cu primarul oraşului, ceea ce vorbeşte poate despre un fel de «umbrelă» asupra acestei staţii GPL, dar acest lucru va fi în continuare clarificat de organele de control şi anchetă din România. Aceasta este într-adevăr întotdeauna o combinaţie foarte periculoasă - să faci ceva ce nu trebuie făcut, sub «umbrela» instituţiilor de control", a mai arătat Bencev. Firma familiei Doldurea nu are nici măcar site de prezentare Aprecierile lui Bencev sunt, indirect, confirmate de datele prezentate azi de Ziarul Financiar: „La acest moment, nu se ştie oficial exact câte staţii avea Flagas, un business de aproape 600 mil. lei, fără nici măcar un site de prezentare”. Grafica: Ziarul Financiar „ În total, Ionuţ Doldurea, alături de fratele său, Cristian Doldurea firgurează ca acţionari sau administratori în 6 companii active în domeniul comerţului cu GPL, toate aceste firme având anul trecut un business cumulat de aproape 1,2 miliarde de lei şi 459 de angajaţi. Mai departe, atrage atenţia faptul că din 6 companii, 4 sunt înregistrate în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, tatăl fraţilor Ionuţ şi Cristian Doldurea. Compania Flagas, de exemplu, lucra sub CAEN-ul Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate, iar pentru autorizaţia de funcţionare este necesar chiar avizul de la primărie”, mai arată ZF.

Ministrul Oprea (PSD), cazier pentru evaziune (sursa: gov.ro)
Investigații

EXCLUSIV Radu Oprea, secretar general al Guvernului, dosar de evaziune fiscală: a scăpat cu amendă

Ministrul Oprea (PSD), doar de evaziune. Senatorul Radu Oprea, noul ministru PSD al Economiei, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis dosarul înapoi, la scurt timp, pentru ca procurorul de caz să remedieze neregularitățile din rechizitoriu. Defapt.ro a obținut un document exclusiv din care rezultă că Parchetul General a reluat urmărirea penală a senatorului Radu Oprea în anul 2017 pentru clarificarea acuzațiilor penale și a completării materialului probator. Dosarul a fost clasat definitiv un an mai târziu, dar nu înainte ca senatorul să plătească prejudiciul și să primească o amendă administrativă. "Operaţiuni comerciale fictive" În septembrie 2014, procurorii au percheziționat sediile firmelor din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul Radu Oprea, de la PSD Prahova, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare a banilor. După aproape un an și patru luni de anchetă, în ianuarie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. Alături de el au mai fost trimiși în judecată afaceristul Mihai Ștefănescu, zis "Treflă", dar și firmele Urban Electric și ICIM. Parchetul General a emis pe 8 ianuarie 2016 un comunicat de presă din care aflăm că "inculpaţii Oprea Radu Ştefan (în prezent senator) şi Ştefănescu Mihail, în calitate de administratori de drept ai inculpatelor S.C. URBAN ELECTRIC S.R.L. şi S.C. ICIM S.A., au ajutat societăţile comerciale S.C. M. S.R.L. şi S.C. SSWA S.R.L. şi pe reprezentanţii legali şi/sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive, ce au avut ca rezultat denaturarea obligaţiilor fiscale către stat". "Societăţi cu comportament tip" Din același comunicat mai aflăm că senatorul Radu Oprea și Mihai Ștefănescu "au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, cunoscând că ele provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, rezultat al încheierii unor contracte de lucrări şi prestări servicii care au permis înregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni comerciale fictive, sume transferate din conturile societăţilor comerciale pe care le administrau în conturile unor societăţi cu comportament tip cu care doar au simulat operaţiuni comerciale, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora". Conform raportului de constatare tehnico – ştiinţifică din dosar, a rezultat o "țeapă" dată statului în valoare de 223.631 lei. Rechizitoriu cu iregularități, întors la procurori Rechizitoriul procurorilor a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătorul desemnat a constatat ma multe neregularități în document, motiv pentru care a trimis rechizitoriul înapoi la Parchetul General. Se întâmpla la data de 26 februarie 2016. De atunci, dosarul de evaziune a intrat într-un con de umbră. Defapt.ro a solicitat Parchetului General să comunice ce s-a întâmplat cu dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani al senatorului Radu Oprea, actualul ministru PSD al Economiei. În răspunsul oficial al Parchetului General se menționează că "la data de 01.08.2017 s-a dispus reluarea urmării penale în vederea clarificării acuzațiilor penale și a completării materialului probator, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele". După aproape un an de zile, printr-o ordonanță din 25.07.2018 s-a dispus clasarea cauzei față de senatorul Radu Oprea și Mihai Ștefănescu pentru infracțiunile de evaziune fiscală în formă continuată. Însă cei doi au fost sancționați cu amendă administrativă în baza articolului 10 din Legea 241/2005. Răspunsul Parchetului General pentru Defapt.ro (sursa: PÎCCJ) Ministrul Oprea (PSD) a acoperit prejudiciul Acest articol prevede că "în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Citește și: Noul ministru PSD al Economiei, Radu Oprea, avea zece case, șapte terenuri și 13 firme. După ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar". Ceea ce înseamnă că ministrul a recunoscut și a plătit prejudiciul stabilit în urma raportului de constatare tehnico – ştiinţifică aflat la dosar. Este de menționat că prevederea referitoare la înregistrarea în cazierul judiciar a sancțiunii administrative a fost în vigoare în lege numai până în 2013, deci nu i s-a aplicat lui Radu Oprea în această speță. Clasare pentru spălare de bani În cazul acuzațiilor de spălare a banilor, senatorul Radu Oprea și partenerul său de afaceri Mihai Ștefănescu au scăpat basma curată. Prin ordonanța din iulie 2018, procurorul a decis a decis "clasarea cauzei față de doi suspecți pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de spălarea banilor în formă continuată". Totodată, s-a decis și clasarea acuzației de delapidare. Mai mult, procurorul a decis și "clasarea cauzei față de două societăți comerciale inculpate (Urban Electric și ICIM SA - n.r.), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală (...) și complicitate la spălarea banilor".

CCR a păgubit statul cu milioane (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

CCR a păgubit statul cu milioane

CCR a păgubit statul cu milioane. După ce a înşelat statul cu peste trei milioane de euro, un evazionist a scăpat de pedeapsă. CCR a păgubit statul cu milioane Din cauza deciziilor luate de Curtea Constituţională (CCR), judecătorii au fost nevoiţi să constate prescripţia răspunderii penale. Fiscul mai are doar posibilitatea să încerce să-şi recupereze banii printr-o acţiune civilă. Asta dacă mai are din ce. Citește și: Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare: 15 parlamentari ruși supuși sancțiunilor ar putea primi vize la o reuniune OSCE la Viena. Zeci de țări democratice protestează Istrate Stănescu a fost acuzat că în perioada august 2011 - februarie 2012 ar fi declarat achiziţii fictive făcute de firma sa în valoare totală de 53,3 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră