sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: evaziune

18 articole
Eveniment

Percheziții la mercenarul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra, pentru evaziune fiscală și spălare de

Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală. Potrivit comunicatului parchetului, procurorii Parchetului General au efectuat 13 percheziții domiciliare miercuri, în București și județele Sibiu și Mureș, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Ancheta îl vizează pe Horațiu Potra, un apropiat al lui Călin Georgescu și lider al unei grupări de mercenari activi în Africa, dar și pe fratele său, Daniel Simion Potra. Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală Potrivit procurorilor, între 2022 și 2024, suspecții ar fi creat circuite financiare complexe, folosind conturile unor firme pentru transferul ilegal de sume uriașe. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan În total, o companie controlată de Potra ar fi primit aproximativ 7,2 milioane de dolari de la societăți comerciale din Africa, sume care nu apar în declarațiile fiscale. Schema de spălare a banilor După primirea banilor, aceștia ar fi fost transferați către o firmă din Marea Britanie, deținută de unul dintre suspecți. O parte din fonduri a fost retrasă în numerar, fără justificare, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă. Potra, cercetat și pentru infracțiuni cu arme și muniții În afară de acest dosar, Horațiu Potra este investigat și într-o altă cauză penală, fiind acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică. Anchetatorii urmăresc să stabilească dimensiunea exactă a rețelei și implicarea altor persoane în activitățile infracționale.

Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
România nu combate evaziunea, acuză Dan (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România pierde anual 5-6 miliarde de euro pentru că nu combate marea evaziune, reclamă Nicușor Dan

România nu combate evaziunea, acuză Dan. Candidatul independent la Președinție, Nicușor Dan, a recunoscut într-un interviu pentru ZDI că alocarea fondurilor guvernamentale în țară s-a bazat pe „influențe politice”. România nu combate evaziunea, acuză Dan În același interviu, primarul Capitalei a surprins afirmând că Bucureștiul nu avea nevoie de patru stadioane, subliniind că alte investiții sunt mai urgente. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Referindu-se la alocările discreționare de fonduri, Nicușor Dan a reiterat influența politicului în acest proces. Totodată, a atras atenția asupra faptului că România pierde anual 5-6 miliarde de euro din cauza „marii evaziuni”, sumă comparabilă cu fondurile obținute prin PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă. Vasile Capră, unul dintre inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală pe care procurorii DIICOT îi acuză că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre capii rețelei Nordis, deține o vilă de, atenție!, 517 metri pătrați în București. Cam cât zece apartamente cu două camere. Mai mult, în declarațiile de avere, Capră a menționat că a fost împrumutat în perioada 2006 – 2009 de o persoană fizică cu suma de 255.000 de dolari americani. Un împrumut suspect, în condițiile în care trebuia returnat inițial în anul 2015. Termenul scandent a fost prelungit inițial până în 2023, apoi până în 2033. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Asta, în condițiile în care Capră are un salariu anual declarat de 25.600 de dolari și nici un alt ban în conturi. Pentru a putea returna împrumutul, Vasile Capră ar trebui să nu mai cheltuiască nici un leu din salariul de bugetar timp de zece ani. Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă Vasile Capră a fost, până la începutul anului 2014, comisar la Garda Financiară București. Apoi, după reorganizarea instituției, a ajuns inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă. Conform declarației de avere depuse în vara anului 2014, Vasile Capră încasa anual aproximativ 45.000 lei. Declarațiile de avere depuse în ultimii zece nu au suferit modificări majore. Astfel, Vasile Capră împreună cu soția sa, Mihaela Capră, dețin un teren extravilan de 1.900 mp în localitatea prahoveană Provița de Jos. Tot acolo mai au un teren intravilan de 6.300 mp. În București, cei doi soți au un teren de 306 mp. La capitolul "clădiri", Capră a menționat o casă de vacanță cu o suprafață de 220 mp, construită în regie proprie. Și tot în regie proprie a construit o vilă de 517 metri pătrați în sectorul 6 al Bucureștiului. Atenție, toate terenurile și imobilele au fost achiziționate din salariul său de bugetar: în dreptul soției sale nu a menționat nici un venit sau cont bancar în ultimii zece ani în declarațiile de avere. Împrumut de 255.000 de dolari Inspectorul antifraudă Vasile Capră a menționat în declarațiile de avere și un împrumut. În perioada 2006 -2009, potrivit documentului, angajatul ANAF a luat un împrumut ipotecar de la o "persoană fizică" (al cărei nume nu l-a pomenit) de 255.000 de dolari. Bani pe care trebuia să îi restituie inițial în 2015. Apoi, în 2023. În declarația de avere depusă în 2024, Capră a modificat din nou anul: a menționat că trebuie să restituie împrumutul în 2033. Conform documentului citat, Vasile Capră câștigă anual echivalentul 25.600 de dolari. Nu reiese din declarația de avere dacă inspectorul ANAF Antifraudă a plătit vreo parte din împrumut până acum și nici dacă există vreo dobândă. Proces-verbal în care "nu s-a consemnat nimic" Procurorii DIICOT care se ocupă de dosarul Nordis au acuzat patru inspectori Antifraudă că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre acționarii companiei Nordis Management și soțul Laurei Vicol, fostă deputată PSD și președintă a Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. Vasile Capră este unul din cei patru inspectori. Concret, spun anchetatorii, în perioada 18.11.2021–03.12.2021, inspectorii Vasile Capră și Sorin Voicu au făcut un control "inopinat și operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT S.R.L., având ca obiectiv verificarea achizițiilor de bunuri și servicii. Cei doi inspectori antifraudă au constatat că societatea avea declarate mai multe operațiuni de achiziții de la două societăți, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT S.R.L. și ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT S.R.L. După solicitarea documentelor, analiza acestora și interacțiunile cu numitul Ciorbă Vladimir-Răzvan, s-a întocmit procesul-verbal cu nr. 50.056/1/din data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) și III (Consecințe și măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic", conform DIICOT. DIICOT: "tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului" Tot cei doi inspector Antifraudă, în perioada 15.12.2022-14.06.2023, au făcut un control "inopinat și operativ" la societatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. În urma controlului au constatat că firma se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale. Apoi au mai făcut două controale la firma PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, finalizate în iulie 2023. "Analizându-se cele trei controale efectuate, cronologia acestora și aspectele constatate, respectiv modalitatea de sesizare a organelor judiciare cu privire la săvârșirea unor fapte penale, se constată, cu evidență, că cei doi inspectori, în mod deliberat nu au consemnat în sarcina LAMP BUILDING PROJECT S.R.L. aspectele constatate, respectiv achizițiile suspectate de a avea caracter fictiv de la 2 societăți care prin profilul lor prezentau caracteristicile unor societăți de tip fantomă. (...) Pe cale de consecință, conduita și demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală", mai arată anchetatorii.

Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe
Eveniment

Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe

Premierul PSD Marcel o apără pe Eșisabeta Lipă până în pânzele albe în scandalul primelor de la Federația Română de Canotaj: „Propunerile vin la ANS, dar nu le face ea. Nu s-a întâmplat nimic penal”, a susținut șeful Executivului. Însă el a spus că Mihai Covaliu - președintele Comitetului Olimpic Român - a respins de două ori propunerile de premiere. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe „Eu înțeleg să-i dai cu pietre în cap doamnei Lipă, dar așa e legea (...) Propunerile vin de la Agenția de Sport, dar nu le face ea, vin de la canotaj (...) Dacă nu ar fi sesizat presa, lucrurile ar fi mers așa (...) Nu sunt bodyguardul lui Lipă. Eu încerc să opresc ura între noi. Un campion poate greși. În primul rând, nu s-a întâmplat nimic penal. A greșit fiindcă așa se făcea ca până acum", a spus Marcel Ciolacu într-un interviu pentru Fanatik, transcris de Stiri pe surse. Pe de altă parte, el a propus ca sportivii de performanță să beneficieze de imunitate penală în caz de evaziune. „Mă uit și eu ce se întâmplă în Germania. Câte sute de milioane l-au prins pe șeful de la Bayern? I-a dat înapoi dublu și ceva (...) Steffi Graf. Câți au fost prinși cu evaziune? Pe mine ca premier mă interesează banul. Dă-mi banii înapoi. Îmi dai dublu? Asta e. Pe mine mă interesa să iau banii de la Gică Popescu. Ce satisfacție am eu că îl bag pe unul în pușcărie. Cu banii tăi fac stadionul de la Timișoara. Se întâmplă și în Franța și în Germania. Care e satisfacția că am băgat un om la pușcărie. A, că ai mai făcut o dată, te duci la pușcărie, nu mai contează cum te cheamă. (...) Sunt depășiți anii cu țepele, tragem oamenii în țeapă", a declarat Marcel Ciolacu la Fanatik, potrivit transcrierii de pe Stiri pe surse.

Evaziune de milioane lei cu căruța (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Evaziune de milioane lei cu căruța

Evaziune de milioane lei cu căruța. De loc din Lunca Cetățuii, Crenguța Stănescu a fost trimisă în judecată în 2019, pentru un prejudiciu adus bugetului de stat de 2,7 milioane lei. Evaziune de milioane lei cu căruța Ea a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Fullnef Metal SRL, înregistrase în contabilitatea firmei, în perioada februarie-decembrie 2014, un număr de 155 de achiziții fictive, de deșeuri metalice de diverse tipuri, în valoare totală de 14,4 milioane lei. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina Aparent, cei doi furnizori declarați livraseră către firma Crenguței Stănescu zeci de tone de deșeuri feroase și neferoase pe zi, lucru imposibil pentru societăți care nu aveau angajați, mijloace de transport sau de încărcare a mărfii ori depozite. De altfel, nici Fullnef Metal SRL nu dispunea de depozite pentru a prelua atâta marfă, iar în contabilitatea firmelor "partenere" nu erau înregistrate operațiuni cu societatea Crenguței Stănescu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală. Firmele cu activitate în domeniul construcțiilor și al materialelor de construcții se află în vizorul inspectorilor ANAF și sunt cel mai des controlate. Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală Argumentul: prezintă un grad de risc ridicat la evaziune fiscală, la fel și firmele care produc și comercializează mărfuri agroalimentare, după cum reiese din Raportul de Performanţă al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi pe anul 2023. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu De pe urma inspecțiilor fiscale parțiale la firmele locale cu activitate în aceste domenii, inspectorii fiscali au strâns anul trecut peste 60 mil. lei, echivalentul sumei de 12,1 mil. euro. Alte sectoare cu probleme similare includ transporturile, exploatarea și prelucrarea lemnului, turismul, producția și comercializarea de alcool și băuturi alcoolice, precum și producția și vânzarea de produse energetice, potrivit documentului DGRFP Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber. Consilierul PSD (din județul Neamț) Florin Adrian Hopșa, antreprenor cu o firmă în faliment înregistrată în județul Iași, nu scapă prea ușor de ANAF. Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber Agenția Județeană a Finanțelor Publice a deschis un proces pe numele politicianului, pe care îl vrea răspunzător, în calitate de beneficiar real al SC Uber Nord Est, pentru o datorie de 8.428.725 lei. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Alături de Hopșa, citat ca pârât în procesul de antrenare a răspunderii este și Marius Constantin Ifrim, administratorul companiei falimentare de transport. Florin Adrian Hopșa, care este și șeful RAR Neamț, este unicul asociat al Uber Nord Est SRL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hellvig desființează propunerea lui Boloș  de a recompensa delațiunile Foto: SRI.ro
Politică

Hellvig desființează propunerea lui Boloș

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, desființează propunerea lui Boloș ca cetățenii să fie recompensați de Fisca dacă denunță cazuri de evaziune: „Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști”. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Hellvig a mai spus că „democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”. Hellvig desființează propunerea lui Boloș „Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi «premiat», conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget. Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare. Câteva gânduri răzlețe și câteva întrebări retorice: Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedurare foarte strictă. Detalii aici https://irs.gov/compliance/whistleblower-office#submit…. Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista? Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, tinde să aducă și mai multă subiectivitate umană în procesul de colectare. Și știm cu toții, unde sunt oameni sunt și tentații. Domeniul colectării taxelor ar trebui să fie cel mai septic-informatizat din România. Sau este lăsat intenționat cu ochiuri? Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense? Zilele trecute, Shakira a ajuns la o înțelegere cu statul spaniol și a plătit 8 mil. USD pentru a nu se ajunge la proces. Messi a plătit aproape 6 mil. USD în 2017, Ronaldo, 21.6 mil. USD în 2019 pe investigații similare. Aici detalii despre necazul Shakirei și despre cum face ANAF-ul spaniol, zis și Hacienda: https://time.com/6337537/shakira-deal-tax-fraud-case/…. Să fi fost mâna lui Atletico? Sau a lui Gerard Piqué? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Informațiile valoroase nu vin pur și simplu, ele trebuie căutate cu insistență și consecvență în locurile predispuse la derapaje. Locuri care în linii mari se știu. Sau nu? Democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune. Hips don’t lie!”, a scris Hellvig pe Twitter. Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.Având în vedere că…— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) November 23, 2023

Motreanu: „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” Foto: Facebook
Eveniment

Nu recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii

„Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale. Mimarea combaterii evaziunii, va însemna și mimarea recalculării pensiilor”, a avertizat, azi, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget El a identificat și zonele responsabile de evaziune, arătând că „că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului”. „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” „1. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să înceapă în mod real lupta cu evaziunea fiscală, ca să aibă bani pentru recalcuarea pensiilor, ca să nu fie o nouă promisiune înșelătoare? Înțelege că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului, ci înseamnă colectarea TVA, digitalizare, scanere în vămi, Radarul Mărfurilor, și o activitate fiscală care să însemne mai mult decât: “Marcele ( și nu Boloș), fă-te că colectezi?” 2. Înțelege Guvernul Ciolacu că problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat administrativ de PSD, și în cârdășiile ANAF și Antifraudă cu marii jucători de pe piețele de import, distribuție, retail? Adică problema este unde se rulează miliarde de euro și unde alte miliarde de euro nu sunt impozitați și colectați? 3. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să monitorizeze modul în care ANAF se raportează la microîntreprinderi, unde deja există 3 poveri noi care generează tensiuni: OUG-ul privind fiscalitatea, OUG-ul privind plafonul de casă și majorarea salariului minim? 4. Înțelege Guvernul Ciolacu că dacă nu colectează mai mult din taxe, degeaba le mărește?”, a mai scris Motrenu, pe Facebook. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Direcția Mari Contribuabili din ANAF este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, controlat de Liviu Dragnea.

Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, semne că modifica deciziile privind plățile cash

Premierul Marcel Ciolacu dă semne că va modifica deciziile privind plățile cash: „Voi convoca o întâlnire pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash”, a scris el, azi, pe Facebook. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Postarea sa vine după ce mai multe publicații au scris că unele bănci au majorat comisioanele la operațiuni cu bani cash. Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash „Lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind banii cash! Este intolerabil să crești artificial comisioanele bancare! Voi convoca săptămâna viitoare la Guvern o întâlnire cu specialiștii din Ministerul Finanțelor și BNR, dar și cu reprezentanții micilor întreprinzători, ai băncilor și ai societății civile pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash. Nu voi renunța niciodată la lupta împotriva evaziunii. Și nu voi renunța să protejez românii de lăcomia unora care vor să facă bani cu orice preț!”, a scris Ciolacu. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri În afară de obisnuitele mesaje din partea clientilor PSD, postarea sa a fost primită cu o avalanșă de critici.

Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz  Foto: Facebook Ministerul Economiei
Eveniment

Ministrul Turismului nu are cum să sancționeze Wizz

Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Air și trimite pasagerii nemulțumiți la Comisia Europeană, respectiv la un site pe care pot depune reclamații. Însă, în Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. Ministerul Turismului este condus de Radu Oprea (PSD). El are cazier penal pentru evaziune fiscală, dar a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar. Citiți și: DOCUMENT EXCLUSIV Radu Oprea (PSD), noul ministru al Economiei, are cazier penal pentru evaziune fiscală: a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a anunțat, pe Facebook, că românii care întâmpină diverse probleme cu zborurile Wizz Air pot depune sesizari pe site-ul Centrului European al Consumatorilor Romania. Firma nu poate fi sancţionată de către autorităţile din România, întrucât nu are reprezentanţă în ţara noastră. „MEAT informează că, pentru rezolvarea problemelor cu compania aeriană Wizz Air, cetăţenii români pot depune sesizari pe site-ul Centrului European al Consumatorilor Romania https://eccromania.ro/. Acest site este pus la dispoziţia consumatorilor români de Uniunea Europenă, pentru rezolvarea problemelor şi recuperarea prejudiciilor”, a transmis, joi, Ministerul Turismului. Instituţia precizează că Protecţia Consumatorului nu poate interveni şi nu poate aplica amenzi în acest caz, deoarece Wizz Air nu are reprezentanţă în România. Cetăţenii români pot sesiza Centrul European al Consumatorilor România atunci când: întâmpină probleme cu un produs sau un serviciu achiziţionat dintr-un alt stat european; vor să ştie ce drepturi au în timpul unor călătorii în alt stat European; vor să depună o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluţionării problemei”, a mai transmis ministerul. Recent, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea, a avut discuţii cu Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie, cu atribuţii privind protecţia consumatorului, despre cursele aeriene ale Wizz Air care au avut întârzieri în ultimul timp sau au fost anulate. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive

Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive. Magistraţii Tribunalului s-au grăbit să condamne cu severitate o ieşeancă acuzată de evaziune fiscală. Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive Aceasta a făcut apel, invocând faptul că este analfabetă, deci nu ar fi putut întocmi declaraţiile şi facturile false care i se imputau. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Argumentul nu a fost acceptat de judecătorii instanţei superioare, dar aceştia au decis totuşi să o achite. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu Da, depusese declaraţii false, dar prejudiciul adus bugetului de stat era de fapt zero. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi. Ajuns din cazangiu, patron, unui ieşean puţin i-a lipsit să nu ajungă puşcăriaş. Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi Judecat pentru evaziune fiscală, acuzaţie din care s-ar putea să nu fi înţeles mare lucru, Bradu Stănescu a fost salvat de „mama cea bună”, Curtea Constituţională. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Procurorii reuşiseră să obţină o primă condamnare, dar până să se judece şi apelul, răspunderea penală se prescrisese. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Judecătorii i-au dat vestea cea bună cu o zi înainte să împlinească 50 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat. Un ieşean cu patru clase a fost condamnat pentru că a provocat statului un prejudiciu de aproape patru milioane de lei. Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat Metoda folosită a fost una devenită clasică: înregistrarea unor achiziţii fictive. Judecătorii i-au aplicat o pedeapsă severă, dispunând totodată sechestrarea „bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare” pentru acoperirea prejudiciului. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Formularea generică înseamnă, pe scurt, că evazionistul nu are nici după ce bea apă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră