vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: evaziune

27 articole
Economie

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber. Consilierul PSD (din județul Neamț) Florin Adrian Hopșa, antreprenor cu o firmă în faliment înregistrată în județul Iași, nu scapă prea ușor de ANAF. Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber Agenția Județeană a Finanțelor Publice a deschis un proces pe numele politicianului, pe care îl vrea răspunzător, în calitate de beneficiar real al SC Uber Nord Est, pentru o datorie de 8.428.725 lei. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Alături de Hopșa, citat ca pârât în procesul de antrenare a răspunderii este și Marius Constantin Ifrim, administratorul companiei falimentare de transport. Florin Adrian Hopșa, care este și șeful RAR Neamț, este unicul asociat al Uber Nord Est SRL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Hellvig desființează propunerea lui Boloș  de a recompensa delațiunile Foto: SRI.ro
Politică

Hellvig desființează propunerea lui Boloș

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig, desființează propunerea lui Boloș ca cetățenii să fie recompensați de Fisca dacă denunță cazuri de evaziune: „Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști”. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Hellvig a mai spus că „democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”. Hellvig desființează propunerea lui Boloș „Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi «premiat», conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget. Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare. Câteva gânduri răzlețe și câteva întrebări retorice: Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedurare foarte strictă. Detalii aici https://irs.gov/compliance/whistleblower-office#submit…. Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista? Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, tinde să aducă și mai multă subiectivitate umană în procesul de colectare. Și știm cu toții, unde sunt oameni sunt și tentații. Domeniul colectării taxelor ar trebui să fie cel mai septic-informatizat din România. Sau este lăsat intenționat cu ochiuri? Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense? Zilele trecute, Shakira a ajuns la o înțelegere cu statul spaniol și a plătit 8 mil. USD pentru a nu se ajunge la proces. Messi a plătit aproape 6 mil. USD în 2017, Ronaldo, 21.6 mil. USD în 2019 pe investigații similare. Aici detalii despre necazul Shakirei și despre cum face ANAF-ul spaniol, zis și Hacienda: https://time.com/6337537/shakira-deal-tax-fraud-case/…. Să fi fost mâna lui Atletico? Sau a lui Gerard Piqué? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Informațiile valoroase nu vin pur și simplu, ele trebuie căutate cu insistență și consecvență în locurile predispuse la derapaje. Locuri care în linii mari se știu. Sau nu? Democrația nu este o construcție ieftin de întreținut. Dar ea ar trebui să se bazeze pe Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune. Hips don’t lie!”, a scris Hellvig pe Twitter. Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.Având în vedere că…— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) November 23, 2023

Motreanu: „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” Foto: Facebook
Eveniment

Nu recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii

„Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale. Mimarea combaterii evaziunii, va însemna și mimarea recalculării pensiilor”, a avertizat, azi, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget El a identificat și zonele responsabile de evaziune, arătând că „că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului”. „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” „1. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să înceapă în mod real lupta cu evaziunea fiscală, ca să aibă bani pentru recalcuarea pensiilor, ca să nu fie o nouă promisiune înșelătoare? Înțelege că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului, ci înseamnă colectarea TVA, digitalizare, scanere în vămi, Radarul Mărfurilor, și o activitate fiscală care să însemne mai mult decât: “Marcele ( și nu Boloș), fă-te că colectezi?” 2. Înțelege Guvernul Ciolacu că problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat administrativ de PSD, și în cârdășiile ANAF și Antifraudă cu marii jucători de pe piețele de import, distribuție, retail? Adică problema este unde se rulează miliarde de euro și unde alte miliarde de euro nu sunt impozitați și colectați? 3. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să monitorizeze modul în care ANAF se raportează la microîntreprinderi, unde deja există 3 poveri noi care generează tensiuni: OUG-ul privind fiscalitatea, OUG-ul privind plafonul de casă și majorarea salariului minim? 4. Înțelege Guvernul Ciolacu că dacă nu colectează mai mult din taxe, degeaba le mărește?”, a mai scris Motrenu, pe Facebook. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Direcția Mari Contribuabili din ANAF este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, controlat de Liviu Dragnea.

Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, semne că modifica deciziile privind plățile cash

Premierul Marcel Ciolacu dă semne că va modifica deciziile privind plățile cash: „Voi convoca o întâlnire pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash”, a scris el, azi, pe Facebook. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Postarea sa vine după ce mai multe publicații au scris că unele bănci au majorat comisioanele la operațiuni cu bani cash. Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash „Lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind banii cash! Este intolerabil să crești artificial comisioanele bancare! Voi convoca săptămâna viitoare la Guvern o întâlnire cu specialiștii din Ministerul Finanțelor și BNR, dar și cu reprezentanții micilor întreprinzători, ai băncilor și ai societății civile pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash. Nu voi renunța niciodată la lupta împotriva evaziunii. Și nu voi renunța să protejez românii de lăcomia unora care vor să facă bani cu orice preț!”, a scris Ciolacu. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri În afară de obisnuitele mesaje din partea clientilor PSD, postarea sa a fost primită cu o avalanșă de critici.

Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz  Foto: Facebook Ministerul Economiei
Eveniment

Ministrul Turismului nu are cum să sancționeze Wizz

Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Air și trimite pasagerii nemulțumiți la Comisia Europeană, respectiv la un site pe care pot depune reclamații. Însă, în Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. Ministerul Turismului este condus de Radu Oprea (PSD). El are cazier penal pentru evaziune fiscală, dar a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar. Citiți și: DOCUMENT EXCLUSIV Radu Oprea (PSD), noul ministru al Economiei, are cazier penal pentru evaziune fiscală: a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a anunțat, pe Facebook, că românii care întâmpină diverse probleme cu zborurile Wizz Air pot depune sesizari pe site-ul Centrului European al Consumatorilor Romania. Firma nu poate fi sancţionată de către autorităţile din România, întrucât nu are reprezentanţă în ţara noastră. „MEAT informează că, pentru rezolvarea problemelor cu compania aeriană Wizz Air, cetăţenii români pot depune sesizari pe site-ul Centrului European al Consumatorilor Romania https://eccromania.ro/. Acest site este pus la dispoziţia consumatorilor români de Uniunea Europenă, pentru rezolvarea problemelor şi recuperarea prejudiciilor”, a transmis, joi, Ministerul Turismului. Instituţia precizează că Protecţia Consumatorului nu poate interveni şi nu poate aplica amenzi în acest caz, deoarece Wizz Air nu are reprezentanţă în România. Cetăţenii români pot sesiza Centrul European al Consumatorilor România atunci când: întâmpină probleme cu un produs sau un serviciu achiziţionat dintr-un alt stat european; vor să ştie ce drepturi au în timpul unor călătorii în alt stat European; vor să depună o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluţionării problemei”, a mai transmis ministerul. Recent, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea, a avut discuţii cu Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie, cu atribuţii privind protecţia consumatorului, despre cursele aeriene ale Wizz Air care au avut întârzieri în ultimul timp sau au fost anulate. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive

Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive. Magistraţii Tribunalului s-au grăbit să condamne cu severitate o ieşeancă acuzată de evaziune fiscală. Analfabeta Mandolina, achitată pentru achiziții fictive Aceasta a făcut apel, invocând faptul că este analfabetă, deci nu ar fi putut întocmi declaraţiile şi facturile false care i se imputau. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Argumentul nu a fost acceptat de judecătorii instanţei superioare, dar aceştia au decis totuşi să o achite. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu Da, depusese declaraţii false, dar prejudiciul adus bugetului de stat era de fapt zero. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi. Ajuns din cazangiu, patron, unui ieşean puţin i-a lipsit să nu ajungă puşcăriaş. Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi Judecat pentru evaziune fiscală, acuzaţie din care s-ar putea să nu fi înţeles mare lucru, Bradu Stănescu a fost salvat de „mama cea bună”, Curtea Constituţională. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Procurorii reuşiseră să obţină o primă condamnare, dar până să se judece şi apelul, răspunderea penală se prescrisese. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Judecătorii i-au dat vestea cea bună cu o zi înainte să împlinească 50 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat. Un ieşean cu patru clase a fost condamnat pentru că a provocat statului un prejudiciu de aproape patru milioane de lei. Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat Metoda folosită a fost una devenită clasică: înregistrarea unor achiziţii fictive. Judecătorii i-au aplicat o pedeapsă severă, dispunând totodată sechestrarea „bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare” pentru acoperirea prejudiciului. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Formularea generică înseamnă, pe scurt, că evazionistul nu are nici după ce bea apă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă. Liberalul Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, continuă o tradiție locală de mare succes: Consiliul Județean atribuie contracte firmelor controversate care au contribuit la bunăstarea baronului PSD Mircea Cosma. Firma Coni, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a câștigat două contracte de la Consiliul Județean Prahova în valoare de peste 36 milioane euro pentru modernizarea a două drumuri județene. În urmă cu opt ani, procurorii prahoveni au acuzat atât firma Coni, cât și pe patronul acesteia, Nicolae Onea, că îi plăteau baronului Mircea Cosma un comision de 10% din valoarea contractelor publice câștigate la nivelul Județului Prahova. Coni SRL din Cocorăștii Colț Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte al PNL, se află la conducerea Consiliului Județean Prahova din anul 2020. Acesta a continuat tradiția împământenită de baronul PSD Mircea Cosma la nivelul județului de a atribui contracte publice unor firmele controversate. Una dintre aceste firme este Coni SRL, din comuna prahoveană Cocorăștii Colț, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea. În urmă cu aproape zece ani, firma Coni era abonată la contractele Consiliului Județean Prahova, condus pe atunci de Mircea Cosma. În 2014, procurorii prahoveni au acuzat firma Coni și pe Nicolae Onea de evaziune fiscală. Pentru a beneficia de clemență în fața judecătorilor, Nicolae Onea l-a denunțat pe baronul PSD Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe. Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare în toamna lui 2016, dar doi ani mai târziu sentința avea să fie anulată de judecătorii de la ÎCCJ. Însă procesul în care compania Coni SRL este acuzată de evaziune fiscală este încă pe rol la Tribunalul Prahova. Următorul termen va avea loc pe 15 decembrie 2022. Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă Cu toate acestea, firma Coni a continuat să câștige contracte publice în urma licitațiilor organizate de Consiliul Județean Prahova. Ultimul a fost câștigat în iulie a.c., în urma unei licitații cu un singur ofertant. Pentru acest contract au fost depuse, de fapt, încă trei oferte, dar CJ Prahova le-a considerat inacceptabile sau neconforme. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș Astfel, firma Coni, în asociere cu societatea Hydrostoy, din Bulgaria, a câștigat în iulie 2022 un contract de peste 60 de milioane de lei, echivalentul a peste 12 milioane de euro, pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 2 – tronsonul Prahova – DJ 720 (km. 15+500 - km. 30+000)”. Sursa principală de finanțare a lucrărilor o reprezintă Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), plus contribuția de la bugetul de stat și local. Concurenții lui Coni, descalificați Tot în mandatul de președinte al liberalului Iulian Dumitrescu, firma Coni, în asociere cu alte două societăți, a câștigat un contract în valoare de aproximativ 120 milioane lei, adică în jur de 24 de milioane de euro. De data aceasta pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritarea 1 a Regiunii Sud - Muntenia - Traseul Regional 3 - Tronsonul Prahova: DJ 102 K, DJ 102 D, DJ 100”. Licitația a fost anunțată în primăvara anului 2020, iar contractul a fost atribuit un an mai târziu, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, CJ Prahova a primit trei oferte, dar două au fost declarate inacceptabile. Motiv pentru care contractul a fost atribuit asocierii dintre firmele Coni, Hydrostoy și Metabet CF SA. Opt milioane de euro de la CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de liberalul Cristian Pistol, a atribuit asocierii dintre firmele General Trust Argeș și Coni un acord cadru de aproape 40 de milioane de lei la începutul lunii septembrie a.c. Cele două firme trebuie să toarne covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri administrate de Secția de Drumuri Naționale Târgoviște. Societatea General Trust Argeș este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne.

Soție de pesedist, evaziune fiscală majoră (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Soție de pesedist, evaziune fiscală majoră

Soție de pesedist, evaziune fiscală majoră. La aproape 70 de ani, soţia unui fost consilier judeţean PSD a dat ochi cu judecătorii din postura de inculpat. Soție de pesedist, evaziune fiscală majoră Maria Apăvăloaei a fost condamnată deja în primă instanţă pentru evaziune fiscală, prejudiciul calculat iniţial fiind de 790.000 lei. Contestaţia depusă de femeia de afaceri a ajuns pe masa magistraţilor Curţii de Apel. Citește și: Decizii pripite sau luptă de putere între facțiuni la Kremlin: Moscova a reintrat în acordul de export maritim al cerealelor, mințind că ar fi primit garanții de securitate de la Ucraina Spre deosebire de alte situaţii recente, Apăvăloaei nu va putea beneficia de prescrierea răspunderii penale, termenul de prescripţie împlinindu-se abia la începutul lui 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata. Cristian Pistol a administrat firma în trecut (sursa: Facebook/CNAIR)
Investigații

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata. Ministerul Apărării Naționale a atribuit un contract de 2,1 milioane de euro pentru construcția unui pavilion militar unui grup de firme condus de Athenaeum Construct. Aceasta din urmă este controlată de afaceristul Nicolae Comănescu, suspectat de evaziune fiscală în anul 2015. Firma lui Comănescu a fost administrată în perioada 2015 -2019 de Cristian Pistol, fostul consilier al premierului Florin Cîțu și actualul director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Tot în anul 2015, firma lui Comănescu l-ar fi împrumutat cu 38.860 de euro pe Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Licitație cu un singur ofertant Direcția Domenii și Infrastructuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN) a organizat o licitație pentru achiziționarea de servicii de proiectare și execuție lucrări pentru construirea unui pavilion nou în cazarma 502 din București. Beneficiarul lucrării este Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul cu două stele Cătălin Zisu. La licitație a fost depusă o singură ofertă din partea unui consorțiu format din trei firme: Athenaeum Construct, Electrocons Grul Intl și Romanian Expert Consulting. Valoarea contractului a fost de 10,17 milioane lei, adică în jur de 2,1 milioane euro. Afaceristul Nicolae Comănescu a declarat pentru defapt.ro că într-adevăr a câștigat contractul, dar „deocamdată nu s-a dat ordinul de începere a lucrărilor”. Acuzat de evaziune, contracte cu Armata Compania Athenaeum Construct, cea care se va ocupa în special de construcția pavilionului, este controlată prin intermediul firmei Athenaeum Grup SRL de Nicolae Comănescu. Acesta deține 94,6% din părțile sociale. Restul părților sociale sunt pe numele lui Gheorghe Voicu. Numele afaceristului Nicolae Comănescu a apărut într-o anchetă penală de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat de 16,5 milioane de euro. Perchezițiile au început în dimineața zilei de 20 mai 2015. Atunci, polițiștii, sub coordonarea unui procuror, au descins la sediile mai multor firme, inclusiv la Athenaeum Construct, dar și la domiciliu afaceristului Nicolae Comănescu. În timp ce era dus la audieri de polițiști, Nicolae Comănescu spunea că e nevinovat. Dosar judecat de opt ani Poliţia Capitalei a transmis atunci că din prejudiciul toatal de 16.500.000 de euro, 7.000.000 de euro reprezintă evaziunea fiscală şi 9.500.000 de euro spălarea de bani. De atunci au trecut aproape opt ani de zile. Dosarul se judecă la Tribunalul București. Nicolae Comănescu susține că dosarul instrumentat de Parchetul General nu este un dosar de evaziune fiscală și spălarea banilor. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat „Totul a plecat de la un denunț al unei persoane care și-a închis societatea. El a spus că tot ceea ce a vândut pe firmă nu au fost materiale, au fost doar o formalitate (vânzări fictive - n.r.). Dosarul se judecă de opt ani de zile la Tribunalu București”, a declarat Nicolae Comănescu pentru defapt.ro. Pistol, de la Cîțu la CNAIR Tot în anul 2015, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol a fost numit în funcția de administrator al Athenaeum Construct după ce a deținut mai multe funcții publice. A fost șef serviciu și director în Compania Națională de Investiții, consilierul directorului general al Agenției Naționale pentru Locuințe și șef serviciu achiziții publice la Primăria Orașului Predeal. A mai trecut și pe la Consiliul Județean Ilfov și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București Ilfov. În octombrie 2019, Cristian Pistol a renunțat la funcția de administrator al Athenaeum Construct pentru a deveni administrator la compania Apă Canal Ilfov, controlată de Consiliul Județean Ilfov. De la Ilfov, a ajuns consilier în consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Florin Cîțu. Se întâmpla pe 18 august 2021. Dar, după doar șase săptămâni, și-a dat demisia pentru a fi numit politic, pe filieră liberală, la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Cristian Pistol a declarat că nu mai are nici o legătură cu compania Athenaeum Construct. Șeful PSD Sector 5 zice că e dator la Athenaeum De firma Athenaeum Construct este legat și Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Conform declarației de avere depusă de acesta, în anul 2015 a împrumutat suma de 38.860,5 euro de la firma Athenaeum Construct. Bani pe care și-a asumat că îi va restitui până în anul 2028. Rareș Hopincă figura în anul 2018 ca angajat pe funcția consilier al primarului Sectorului 5, Daniel Florea, actual deputat PSD. Un an mai târziu, șeful său pe linie de partid, primarul Daniel Florea, l-a numit Administrator Public al Sectorului 5. A stat pe funcție până în noiembrie 2020. În urma alegerilor locale din anul 2020, Rareș Hopincă a ajuns consilier general. Întrebat despre împrumutul contractat de Rareș Hopincă, Nicolae Comănescu a spus pentru defapt.ro că nu îl cunoaște pe actualul șef al PSD Sector 5: „Nu l-am văzut în viața mea. Nu a avut nici o legătură cu firma Athenaeum. Nu am dat bani împrumut pe firmă pentru că este ilegal”. În acest context, se pune întrebarea de unde a luat Rareș Hopincă suma de aproximativ 39.000 de euro? Am încerat să obținem un punct de vedere de la Rareș Hopincă, dar acesta nu a răspuns la telefon.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră