sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: drula

41 articole
Politică

Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot

Un sondaj comandat de PNL, și efectuat de INSCOP, pe București, arată că Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL), Anca Alexandrescu și Cătălin Drulă (USR) sunt în top 4 în ceea ce privește intenția de vot pentru funcția de primar al Capitalei. Diferențele dintre cei patru sunt în marja de eroare. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, decisă 99% să candideze la primăria Capitalei. Ea a lucrat pentru Dragnea, Dăncilă și Adrian Năstase În sondaj, Ana Ciceală de la SENS obține un scor bun, de peste 6%, care însă probabil afectează scorul candidaților USR și PNL. Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Sondajul a fost făcut însă în august, prin interviuri telefonice. Între timp, este posibil ca intenția de vot pentru candidații partidelor aflate la guvernare să se fi erodat.  Potrivit news.ro, care difuzează azi acest sondaj, Ciprian Ciucu se plasează pe locul al doilea în intenţiile de vot, cu 18.9%, în scenariul în care contracandidaţii săi sunt: Daniel  Băluţă (PSD) - 21%,  Anca Alexandrescu (AUR) - 16,9%, Cătălin Drulă (USR) - 14,7%, Ana Ciceală (SENS) - 6,8%, procentele fiind raportate la totalul populaţiei. Fie Drulă, fie Ciucu, ar câștiga dacă ar fi susținuți de o coaliție PNL-USR. Ciucu ar avea un scor de 33,7%, la mare distanță de Băluță - 23,2%. Dacă acest candidat unic PNL-USR ar fi drulă, el ar fi votat de 26,8% dintre bucureștenii cu drept de vot, urmat de  Daniel Băluţă  - 25,7%, Anca Alexandrescu - 18,3%, Ana Ciceală - 7,4 %. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda PNL. Datele au fost culese în perioada 8 - 12 august 2025.  Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1107 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia Municipiului Bucureşti, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%  

Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Foto: Inquam/George Calin
Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS Foto: Facebook
Politică

Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS, controlat de soțul unei deputate PSD

Intenția de vot pentru primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, este în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS efectuat în București. CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, ineficientă, o moștenire otrăvită În august, intenția de vot pentru Ciucu era, potrivit CURS, de 11%. Acum ea a ajuns la 18%.  Însă aproape imediat după apariția acestui sondaj, Ciucu a avut o reacție negativă, de neîncredere, pe Facebook: „Iar se bat câmpii masiv cu sondajele pe București. Unii cred că vor câștiga alegerile prin manipulări, nu au învățat nimic. Treaba lor”.  Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS Totuși, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, cele mai multe voturi ar fi adunate de Daniel Băluță, 25% (creștere ușoară, în marja de eroare a sondajului, față de 24% în august).  Potrivit CURS, intenția de vot pentru Drulă a scăzut ușor, de la 20% în august, la 18% acum, în octombrie.  Sondajul nu măsoară intenția de vot pentru Stelian Bujduveanu, viceprimarul PNL care acum este primar interimar. Situația altor presupuși candidați la funcția de primar general al Capitalei este:  Anca Alexandrescu (independent) – 10% Cristian Popescu Piedone (PNRR) – 9% Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) – 5% În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, PSD se păstrează staționar la 21%, USR rămâne pe locul unu în București cu 22% (dar în scădere de la 27% în iunie și 23% în august), iar PNL este la 16%, scor pe care l-a avut și în iunie (14% în august). AUR are o intenție de vot de 21%, față de 18% în august. SOS și POT au fiecare câte 5%.  Cercetarea a fost realizată în perioada 8–17 octombrie 2025, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă a municipiului București (18 ani și peste). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: pe Băluță nu-l vrea Grindeanu, Bujduveanu nu are notorietate Foto: Facebook
Politică

ANALIZĂ De ce nimeni nu vrea alegeri la București: risc să câștige suveraniștii lui Georgescu

De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflictele mocnite în partidele coaliției majore induc un risc major să câștige suveraniștii lui Georgescu, afirmă surse politice. În acest moment, deși sondajele efectuate în august îl dădeau pe Daniel Băluță (PSD) cu prima șansă, un candidat suveranist - aproape oricare - susținut de Călin Georgescu ar putea obține victoria, profitând de divizarea și de erodarea coaliției majoritare.  În plus, PSD se opune unui candidat comun PNL-USR și afirmă că va rupe coaliția dacă o astfel de alianță va fi realizată.  De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București Care sunt problemele pretendenților din coaliția majoritară: Daniel Băluță (PSD), deși stă foarte bine în sondaje, nu este dorit de Grindeanu, care îl privește ca pe un rival. Actualul lider al PSD se teme că, dacă Băluță ajunge primar general al Capitalei, îi va lua, mai devreme sau mai târziu, conducerea partidului sau va deveni un pol de opoziție. Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 6, nu este dorit de majoritatea liderilor liberali, mai ales de gruparea Thuma, din Ilfov.  În PNL a mai apărut, neoficial, candidatura lui Stelian Bujduveanu, viceprimar și primar interimar al Capitalei, care se promovează putrernic pe rețelele sociale. Problema lui Bujduveanu este lipsa de notorietate.  Cătălin Drulă are oficial susținerea USR, dar dacă ar ajunge primar al Capitalei ar putea fi un rival al lui Dominic Fritz. Un semnal că, deși declarativ este 100% susținut de conducerea partidului, în USR sunt rezerve este dat de sumele relativ modeste pentru promovarea sa pe rețelele sociale. Candidatura este contestată de foștii useriști care au părăsit partidul la presiunea grupării Barna-Drulă-Ghinea, mulți dintre ei fiind apropiați de Nicușor Dan. Ei se tem că acest candidat va face în primărie ceea ce a făcut în partid din 2021 în 2024, când a condus USR. În plus, Drulă nu ar putea atrage voturi de la electoratul PNL, ar arăta sondajele.  În aceste condiții, aproape toate partidele din coaliția majoritară, mai puțin USR, oficial, ar prefera să amâne alegerile pentru funcția de primar al Capitalei.  Din tabăra suveranistă, singura candidatură anunțată oficial este a Ancăi Alexandrescu, moderatoarea Realitatea Plus. Intenția de vot pentru ea era de 9% (locul 5), potrivit CURS, în august. INSCOP îi dădea o intenție de vot de 21,2%, locul III, la 2,6% în urma lui Ciucu.  „USR vrea în primul rând să respectăm legea. Legea spune că în 90 de zile după vacantarea postului, trebuie să se organizeze alegeri (...). A trecut deja acest termen de 90 de zile, suntem la peste 100 de zile de când s-a vacantat postul domnului Nicușor Dan și de aceea nu trebuie să fie nici o discuție, nu poate să vină nimeni cu condiții, să spună că ne trebuie întâi un consens în coaliție sau o târguială sau să vedem ce primește PSD în schimb, nu există, trebuie să aplicăm legea”, spunea Dominic Fritz, la RFI, la 16 septembrie. 

PSD șantajează PNL-USR pentru a-l impune pe Băluță la primăria Capitalei Foto: Inquam/George Calin
Politică

PSD șantajează PNL-USR pentru a-l impune pe Băluță la primăria Capitalei

PSD șantajează PNL-USR pentru a-l impune pe Băluță la primăria Capitalei: Sorin Grindeanu a spus că, dacă PNL și USR vor avea candidat comun, social-democrații vor ieși de la guvernare „asumat și fără alte nuanțe”. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Grindeanu nu ar avea nimic împotrivă ca liberalii și useriștii să aibă candidați diferiți - știind că cei doi se vor canibaliza - dar se opune unei alianțe între cele două partide.  PSD șantajează PNL-USR pentru a-l impune pe Băluță la primăria Capitalei „Nu e vorba de data alegerilor, este vorba despre această coaliţie, dacă ne dorim sau nu să meargă înainte. Şi am să mă explic. Nu are nimeni niciun fel de problemă dacă fiecare parte componentă din această coaliţie găseşte de cuviinţă să-şi scoată un candidat, să meargă înainte, să-şi facă programul, să discutăm în mod constructiv despre Bucureşti şi despre proiectele Bucureştiului. De asemenea, nu ne opunem în a avea un candidat comun al acestei coaliţii. Ceea ce credem - şi am mai spus acest lucru - credem că trebuie a fi evitat să existe combinaţii din acestea de câte doi din trei care să ducă la izolarea - eu vorbesc în numele PSD-ului - a PSD-ului în coaliţie. Acest lucru va duce, într-un final, la ridicarea gradului de instabilitate politică şi poate să ducă chiar şi la ruperea coaliţiei", a amenințat Grindeanu. „Vorbim de foarte multe energii puse în mişcare. Atunci când lucrurile par că sunt făcute în a izola PSD-ul, înseamnă că PSD-u nu e dorit în coaliţie. Deci nu e vorba de dată. E vorba de discuţii în coaliţie pe decizii politice, de cum se merge mai departe în coaliţie. Şi da, alegerile din Bucureşti reprezintă un punct pe care trebuie să-l depăşim dacă vrem să continuăm în coaliţie", a declarat Grindeanu într-o conferinţă de presă.    

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei Foto: Captură video
Politică

Un sondaj Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei

Un sondaj al firmei lui Marius Pieleanu, Avangarde, susține că Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4, și Ciprian Ciucu (PNL), primarul Sectorului 4, sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei. Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, este pe locul III, el fiind urmat de Anca Alexandrescu, angajata Realității TV și susținătoare a lui Călin Georgescu. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Pieleanu susține că Băluță și Ciucu sunt la egalitate în lupta pentru Primăria Capitalei Potrivit Avangarde, 25% dintre cei chestionați ar vota cu Băluță, tot 25% cu Ciucu, Drulă - 20% și Anca Alexandrescu – 18%. Alți candidați nu ar lua 5%. În ceea ce privește intenția de vot, USR este pe primul loc, cu 25%, urmat AUR -n 23%, PSD - 20% și PNL - 18%. Restul partidelor și formațiunilor politice nu trec de 5%. Potrivit sondajului, 22% dintre bucureșteni vor un spital nou, 18% - finalizarea centurii A0, 16% - schimbarea conductelor de termoficare, 11% - parcări noi și 7% - creșe.  Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1070 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a Bucureștiului. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) – interviuri telefonice standardizate. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea a fost autofinanțată, susține Avangarde.  Ce susțin CURS și INSCOP Un sondaj CURS de acum o săptămână indica următoarea intenție de vott la primărie:  Daniel Băluță: 24% Cătălin Drulă: 20%  Cristian Popescu Piedone (PUSL): 11% Ciprian Ciucu (PNL): 11%  Anca Alexandrescu (independentă): 9% (a evocat  ”o posibilă” candidatură) Mihai Enache (AUR): 6% (fost candidat AUR la Primăria Capitalei) În aceeași zi, INSCOP prezenta un clasament diferit: Băluță - 26,2%, Ciucu - 23,8%, Anca Alexandrescu - 21,8%, Drulă - 18,4%, Ciceală - 8,5%.  

Drulă a dispărut din 26 iunie Foto: Facebook
Politică

Drulă a dispărut din 26 iunie

Într-o vară marcată de eșecurile lui Sorin Grindeanu, fostul președinte USR și ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a dispărut din spațiul public din 26 iunie. Citește și: Criticile lui David Popovici către politicieni, inexistente pe site-ul TVR 1. TVR Info a realizat interviul, dar titlul este „mesaj pentru decidenți” Drulă a dispărut din 26 iunie Aceasta este data la care Drulă a făcut ultimul său anunț public, pe Facebook: „Alegerile interne în USR pentru președintele partidului s-au încheiat în urma votului exprimat de membrii partidului nostru. Noua președintă a USR este Elena Lasconi. Îi urez succes în tot ce urmează”. Însă Drulă nu s-a retras nici din politică, nici din USR, nici din poziția de deputat, pentru care este plătit. În anul fiscal 2023, el a primit o indemnizație de deputat de peste 141.000 lei, net, anual. În plus, Drulă a fost ministru al Transporturilor timp de peste opt luni. El nu a simțit însă nevoia să intervină în numeroasele scandaluri gestionate de actualul ministru PSD al Transporturilor: blocarea intempestivă a traficului rutier pe Valea Oltului situația dramatică de pe aeroportul Otopeni, considerat cel mai prost aeroport din Europa situația Tarom circulația haotică a trenurilor CFR Însă Drulă nu a abordat absolut nici o temă de interes public, de la final de iunie. De altfel, în peste trei ani de mandat, Drulă a avut fix șapte interpelări, din care șase au avut exact același subiect: „Stadiul implementării proiectului «Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație»”. Nici apropiatul său, Dan Barna, și el fost președinte al USR, nu a insistat pe problemele de politică internă de când a fost ales europarlamentar. La 24 iulie el a făcut, pe Fcaebook, un sumar al raportului Comisiei Europene privind statul de drept în România. Însă, spre deosebire de Drulă, el și-a schimbat așa-numitul „cover photo” de pe Facebook și a postat o fotografie cu Elena Lasconi unde scrie: „Sufletul unei nații, viitorul unei generații”. Noul cover photo al paginii de Facebook al lui Barna, din 26 iulie

Mircea Marian
Opinii

Demisia rapidă a lui Drulă a fost cel mai elegant gest

În România, toată lumea câștigă alegerile. Nimeni nu-și asumă vreo înfrângere. Mai nimeni nu demisionează, la vârful partidelor. De aceea, eu cred că ar fi incorect să mă prefac că nu văd gestul elegant al lui Drulă. Putea să se agațe de funcție, să dea vina pe fraude și să îngroape USR-ul la un 5-6-7%. Dar n-a făcut-o. Totuși, nu pot să nu spun că, timp de trei ani, el și echipa sa - Barna, Ghinea și alții - și-au distrus propriul partid. În loc să intre într-o bătălie dură cu puterea, preocuparea lor principală a fost să lichideze disidențele din partid și să-și promoveze mediocritățile obediente. Programatic, au distrus organizațiile locale și au demoralizat/demotivat echipele care făceau performanță. Un exemplu pe care îl știu bine este la Baia Mare, orașul meu natal: Cristian Brian avea o șansă bună, dacă Vlad Durș, ex-prefect și ex-deputat USR nu se vindea PSD-ului (a fost numit city-manager de cel care este acum noul primar PSD, ales la 9 iunie), iar conducerea centrală nu proteja trădarea lui Duruș. Problema mea nu este USR-ul. Problema mea este că România are nevoie de o opoziție democratică - o definesc astfel prin opoziție cu AUR și Șoșoacă - puternică, care să fie o amenințare pentru putere. Ne place sau nu, în acest moment USR ocupă acest spațiu și e practic imposibil să găsești o alternativă realistă, adică o formațiune care să treacă de pragul de 5% pentru intrarea în Parlament. Cu Drulă et. co. USR nu era absolut nici un pericol pentru Putere, de aceea și-a și permis atât de mult derapaje: știa că nu va deconta electoral. Deci, ca simplu cetățean sper într-o restartare a USR. Nu știu care-i soluția cea mai bună pentru ei, dar cert este nevoie de acest restart. Fără o opoziție puternică, putem considera că alegerile din 2028 și 2029 sunt închise de pe acum: Puterea, oricare va fi ea, va câștiga la pas. Citește și: Statul începe să dea rateuri: polițiștii de la Permise nu și-au primit salariile pe luna iunie

Politică

Avalanșă de acuzații la adresa „Führer-ului” Drulă

Video viral pe rețelele USR: avalanșă de acuzații la adresa „Führer-ului” Cătălin Drulă, președintele partidului. În video se afirmă, printre altele, că celebra vilă din Lanzarote, în insulele Canare, a europarlamentarului Vlad Botoș, este de fapt folosită de președintele USR. Citește și: Probabil cea mai mare surpriză a alegerilor: independentul Polițeanu, fost asistent al lui Macovei, demisionar din USR, ales primar al Ploieștiului Avalanșă de acuzații la adresa „Führer-ului” Drulă Ce acuzații apar în acest videoclip, conceput sub forma unei parodii după filmul „Ultimele zile ale lui Hitler (Downfall)”, în ordinea cronologică a mesajelor concepute de cineva care știa situația din interiorul USR: „Botoș nu doar că nu și-a publicat CV-ul, dar între timp a țepuit o vicepreședintă de-a noastră în Anglia (...) Botoș din pix pe listă fără CV trebuia să aducă voturi” - mesajul se referă la plasarea lui Botoș pe locul 4 pe listele Alianței Dreapta Unită, printr-o decizie a conducerii USR. În schimb, Cristina Prună, care a câștigat alegerile interne, a fost plasată pe locul 5. Presa a scris în repetate rânduri că Botoș nu are un CV public. „PMP și FD nu au avut voturi în rural. Ne-au mințit ca să ia mandate de pe voturile USR”. „V-am pus din pix pe listă pentru că nu vă mai vota nimeni din partid” - o aluzie la abandonarea alegerilor interne. „I-am dat afară pe toți cei care aveau alte opinii. Câte alegeri mai trebuie să pierdem până îți publici CV-ul, Botoș?”. „Te-am pus din pix pe listă ca să-ți cumperi vilă în Lanzarote și să ai pensie specială”, spune „Fuhrer-ul”, la care urmează replica: „Dar ți-am dat-o și ție, ca să mergi când vrei”! „Chiar și Lasconi a câștigat, când eu am dat-o afară de pe listă ca să nu candideze la prezidențiale. Eu o dau afară și ea câștigă cu 70% la Cîmpulung”. „Am anulat toate forumurile din acest partid. Am ajuns să conduc USR pe persoană fizică, precum Stalin”. „Am băgat milioane de euro din subvenție în postere cu mine prin tot orașul”. „Și tu Ghinea. Îți dau 6.000 de euro pe lună din subvenție pe firmă, ca să nu plătești taxe pe salariu. La scorul ăsta ne taie ăștia subvenția. Cum naiba mai salarizez eu toți oamenii din filiale care mă susțin, fără subvenție?”. „Nu-ți fă griji Corina Atanasiu, sigur mai sunt bani să-ți iei 3.000 de euro pe lună de la partid” - aceasta a fost secretar de stat la MIPE, în mandatul lui Ghinea. „La membri le spunem că a fost fraudă. Să nu credeți că nu continuăm alianța cu PMP și FD”. Potrivit unor surse din USR, Cătălin Drulă nu va recunoaște înfrângerea în alegeri și va acuza fraudele PSD-PNL.

CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand Foto: Facebook
Politică

CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis trei comunicate în serie, în decurs de doar două zile, în care o critică pe Clotilde Armand, primarul USR al Sectorului 1, plus un altul în care atacă alți doi lideri ai USR. Purtătoarea de cuvânt a CSM, cu un salariu imens, tocmai a câștigat în instanță dreptul ca statul să-i deconteze ochelarii de circa 2.300 de lei. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand Cum arată avalanșa de comunicate nervoase ale CSM împotriva lui Clotilde Armand și a liderilor USR: Primul comunicat, din 12 martie, în care secția de judecători a CSM răspunde unui „primar al unui sector al Municipiului Bucureşti” :„Secţia pentru judecători a constatat că afirmațiile formulate, prin care se susţine că instanţele judecătoreşti, în general, şi o curte de apel nominalizată se află sub control politic, iar dosarele sunt repartizate şi soluţionate sub influenţă politică, reprezintă aspecte de fapt de o mare gravitate, prezentate public ca fiind reale, fără o bază factuală, depășesc limita admisibilă a unor critici obiective care sunt permise în discursul public şi încalcă independenţa judecătorilor, afectând imaginea justiţiei” La 13 martie reacționează la criticile lui Armand și secția de procurori a CSM: „Orice altă opinie pe această problemă reprezintă o speculație și este menită să creeze polemici pe care Secția pentru procurori nu este dispusă să le întrețină niciun moment”. Secția de procurori a CSM revine la 14 martie cu un nou atac la adresa lui Armand: „Afirmațiile în serie, formulate de un primar de sector prin care se insinuează subordonarea politică a unor procurori care instrumentează o cauză penală care îl privește, vizează în mod direct atât colectivul de procurori al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în general, cât și procurorul de caz, în particular. Aceste alegații nu doar că depășesc limitele comunicării publice, ci sunt de natură a încălca independența procurorilor din cadrul acestei unități de parchet și reputația profesională a procurorului de caz” La 14 martie, secția de procurori a CSM îi critică pe Cătălin Drulă și Cristian Ghinea pentru acuzațiile aduse lui marius Voineag, șeful DNA: „Secția pentru procurori a luat act de toate aceste alegații și, analizând, a decis că limbajul utilizat de cei doi membri ai partidului politic, precum și acuzațiile aduse nu pot justifica în nici un moment legitimitatea unui eventual interes public. Mai mult, Secția a constatat că așa-zisa dezbatere publică a excedat deseori o potențială analiză a activității manageriale a domnului procuror-șef și a vizat exclusiv persoana acestuia, fapt de natură să afecteze nu doar reputația profesională sau personală, ci și demnitatea acestuia”. Contribuabilii vor plăti ochelarii purtătoarei de cuvânt a CSM, deși are un salariu imens Purtătoare de cuvânt a CSM este judecătoarea Daniela-Ioana Stăncioi, care a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a și câștigat, în primă instanță. În anul fiscal 2022, ea a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei și i se decontează diurna și transportul, în total puțin peste 36.000 de lei. Ea conduce o mașină de lux, un Audi A5, și deține bijuterii în valoare de 11.000 de euro. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu

Un sondaj INSCOP arată că Victor Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, premierul Marcel Ciolacu, iar Diana Șoșoacă l-a depășit pe George Simion. Pe de altă parte, sondajul arată că peste jumătate dintre cei chestionați nu au auzit de Cătălin Drulă. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda News.ro în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului este de 1.100 de persoane, iar eroarea de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%. Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Scretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană şi primarul Clujului Emil Boc au peste 30% cotă de încredere în rândul românilor, urmaţi de fostul premier Victor Ponta - 24,1%, de liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu - 20,5%, Gabriela Firea, Cristian Diaconescu, Diana Şoşoacă, George Simion, Nicolae Ciucă şi Cătălin Drulă. Klaus Iohannis este personalitatea cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 98.9% dintre respondenţi declarând că au auzit de el. Şeful statului este urmat de: Diana Şoşoacă cu o notorietate de 96.7%, Victor Ponta cu 95.7%, Marcel Ciolacu cu 93.9%, Gabriela Firea cu 91.7% şi Emil Boc cu 90.7%. 89.6% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de Mircea Geoană, 84.4% că au auzit de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 82.3% de liderul AUR George Simion. Cristian Diaconescu beneficiază de o notorietate de 68.2%, liderul USR Cătălin Drulă de 43.6%, iar Remus Pricopie 23.5%. „În acest clasament, obsevăm că doar doi lideri politici trec pragul de 30% încredere foarte multă şi destul de multă. Atât Mircea Geoană, cât şi Emil Boc revin după perioade grele de prăbuşire politică, ambii trecând prin procese consistente de reinventare, departe de scena politică naţională, unul performând pe scena internaţională, iar celălalt în administraţia locală. Acest lucru confirmă faptul că majoritatea românilor sunt foarte exigenţi faţă de actualii lideri de partide politice, aflaţi în prim-planul dezbaterii publice, preferând în schimb personalităţi mai puţin active în politica naţională, dar cu rezultate în domeniile lor de activitate”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: un sondaj INSCP care măsoară intenția de vot la prezidențiale arată că Mircea Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Marcel Ciolacu, iar Nicolae Ciucă este sub Diana Șoșoacă și la o diferență nesemnificativă de George Simion sau Victor Ponta. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Sondajul INSCOP a fost realizat la comanda News.ro, a fost realizat în perioada 16-24 ianuarie prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.100 de persoane și are o marjă de eroare de 3%. Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale Potrivit acestui sondaj, intenția de vot la prezidențiale este: 24,6% - Mircea Geoană (candidat independent), 15,1% - Marcel Ciolacu (PSD), 14,8% - Diana Şoşoacă (din partea SOS România), Nicolae Ciucă (PNL) - 10,8%, Victor Ponta (Pro România) - 10,7% şi George Simion (AUR) - 10,4%, Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) - 4,7% și Dacian Cioloş (REPER) - 4,1%. „În varianta de candidaţi testată inclusiv în septembrie şi noiembrie 2023, dacă duminica viitoare ar fi chemaţi să voteze noul preşedinte al României, din cei 78,3% dintre români care au o opţiune de vot, 26,5% l-ar alege pe Mircea Geoană, candidat independent, (25,3% în septembrie şi 26,2% în noiembrie 2023), 18,9% ar pune ştampila pe Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD (19,5% în septembrie şi 20,8% în noiembrie 2023) şi 14% pe Diana Şoşoacă, din partea SOS România (10,1% în septembrie şi 14,4% în noiembrie 2023). În clasament urmează George Simion (AUR) cu 13,3% (18,7% în septembrie şi 14% în noiembrie 2023), Nicolae Ciucă (PNL) cu 11,4% (11,2% în septembrie şi 12,1% în noiembrie 2023), Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) cu 5,9% (5,6% în septembrie şi 4,2% în noiembrie 2023), Daacian Cioloş (REPER) cu 5,1% (4,1% în septembrie şi 3,9% în noiembrie 2023)”, arată news.ro. „Introducerea unui nou candidat în listă şi anume Victor Ponta (Pro România), modifică cifrele. Fostul premier, care păstrează un nivel ridicat de notorietate, pare a lua cele mai multe voturi de la candidaţii PSD, Marcel Ciolacu şi AUR, George Simon. De asemenea, pierde două puncte şi Mircea Geoană, ceilalţi candidaţi înregistrând schimbări minime în intenţia de vot”, a declarat Remus Ştefureac, director general al INSCOP.

Lasconi desființează echipa Drulă Foto: Facebook
Politică

Lasconi desființează echipa Drulă

Elena Lasconi desființează echipa Drulă: „Dacă la alegerile europarlamentare vom avea un scor sub 20% întreaga conducere să-și dea demisie”, a spus ea într-un discurs ținut în fața Comitetului Politic al USR. Propunerea ei a fost primită cu aplauze timide, iar Lasconi a spus: „Nu aplaudați tot de frică”. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată Înregistrarea video a acestui discurs a fost distribuită de Digi 24. Lasconi desființează echipa Drulă „Ce e cu frica asta, fraților? De ce ne este frică? Ce-i cu frica asta? În afara faptului că e ca o închisoare a spiritului, mi se pare. Îi înțeleg pe cei din prima mașină, pentru că vor să ajungă în siguranță la București și chiar la Bruxelles, dar noi unde vrem să ajungem? Înțeleg că mulți dintre voi se tem. Din nou, frică de faptul că n-o să mai fiți pe liste. Vă întreb altceva. Dacă o să fiți pe liste, sprijiniți de conducere, câți dintre voi o să fiți votați? Noi suntem aleșii românilor din 2020. Ca să ajungem la Lună, trebuie să ne propunem să ajungem la Soare. Trebuie să mergem cu toate motoarele turate la maximum. Așa se face politică. Da, știu că vi se spune «cine ești tu, Lasconi? Că ești de 4 ani în politică, eu sunt din 2016». O am în sânge, cum mulți dintre voi o aveți. Nu v-ați săturat să auziți de fiecare dată sloganul ăsta - «noi suntem un partid de 15%, și-așa nu ne votează alții. De ce să ne agităm?». Dacă aveam atitudinea asta, în 2020 nu luam 57%. Anul ăsta ne-am propus 70%. Este posibil. Se poate întâmpla asta. Comitetul Politic este un for foarte important. Aici se decide construcția politică din 2024, un an foarte greu. Toate dezbaterile, toate propunerile vor fi aici, dacă vor avea curajul mulți dintre voi să le facă. Trebuie privite cu foarte mare responsabilitate. Cât contați? Pentru conducere, vă spun acum. Câți dintre voi ați primit un document despre alianța pe care v-au cerut să o validăm? Eu nu spun c-o alianță nu este bună, dar care este respectul față de noi – Comitetul Politic? Așa că, propun 3 lucruri. Dacă la alegerile europarlamentare vom avea un scor sub 20%, întreaga conducere să își dea demisia. Doi, amânarea cu 30 de zile a acestei decizii, pentru alianță, ca să lămurim și noi care e treaba cu ea. Trei, foarte important, candidatul USR pentru funcția de președinte al României să fie ales cu votul fiecărui membru al USR. Așa mi se pare normal. Aș vrea să avem dezbateri, să votați asta. Să aveți curajul de a face asta”, a spus Lasconi. „Am primit un șut în fund” Însă cele trei propuneri nu au fost supuse la vot. Lista inițială de candidați USR pentru Parlamentul European, cu Lasconi pe locul I „După ce am primit un șut în fund, pe românește, de pe lista de europarlamentare, un singur lucru am cerut, să am o discuție cu Biroul Național. De 3 luni aștept asta. Și, când mi s-a spus că va fi posibil, nu m-a mai sunat absolut nimeni. Genul ăsta de decizii luate de sus în jos, genul ăsta de lipsă de respect pentru un membru de partid, nu mai zic că suntem o echipă, nu ne aduce decât apatie. Cine, Doamne, iartă-mă, o să mai lipească afișe în campanie, dacă suntem tratați așa? Într-o zi ești uliu, în alta cioară", a mai afirmat primarul din Câmpulung Muscel.

Avangarde susține că intenția de vot pentru Șoșoacă este 8%. Institutul, celebru pentru rateurile din 2019 Foto: Captură Antena 3
Politică

Avangarde susține că intenția de vot pentru Șoșoacă este 8

Un sondaj comandat de PSD la Avangarde, institutul lui Marius Pieleanu, susține că intenția de vot pentru partidul lui Șoșoacă este de 8%. Interesant este și faptul că 10% dintre cei chestionați nu știu cine este Marcel Ciolacu, în timp ce de Șoșoacă nu au auzit 8%. De președintele USR, Cătălin Drulă, nu au auzit 24% dintre respondenți. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Sondajul a fost realizat la nivel naţional, în intervalul 8 - 22 ianuarie, faţă în faţă, pe un eşantion multistratificat, probabilistic, de 1150 de subiecţi. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 2,9%. Sondajele prezentate public de Avangarde au fost celebre, în 2019, pentru faptul că au prezentat o intenție de vot complet diferită de rezultatele de la europarlamentare. Avangarde susține că intenția de vot pentru Șoșoacă este 8% PSD este creditat cu 31% din voturi la alegerile europarlamentare, PNL cu 21%, AUR cu 19%, iar Alianţa Forţa Dreptei-PMP-USR cu 14%, indică datele Avagarde. Marcel Ciolacu este politicianul cu cea mai mare cotă de încredere, 26%, urmat de Diana Şoşoacă şi de George Simion, fiecare cu 23%. Preşedintele Klaus Iohannis are 16% cotă de încredere, dar are cel mai mare procent de persoane care declară că mai degrabă nu au încredere în el. Nicolae Ciucă are o cotă de încredere de 20%, iar 71% dintre cei chestionaţi spun că mai degrabă bu au încredere în el. În ceea ce priveşte membrii Guvernului, Marcel Ciolacu este cel în care cei chestionaţi afirmă că au cea mai mare încredere, 27%, el fiind urmat de Sorin Grindeanu - 25%, Alexandru Rafila - 16%, Cătrălin Predoiu - 7%, Marcel Boloş - 5%, Ligia Deca - 4%. Aproape o treime dintre cei chestionaţi - 31% - consideră că cele mai importante alegeri din acest an sunt alegerile prezidenţiale, iar 26% consideră parlamentarele ca fiind cele mai importtante, 23% consideră că alegerile locale sunt importante, iar 14% consideră importante alegerile pentru PE. 61% dintre cei chestionaţi au o părere bună şi foarte bună despre Uniunea Europeană, în timp ce 33% au o părere proastă şi foarte proastă. De asemenea, 65% consideră că locul României este în UE, iar 25% cred că locul României este în afara UE.

Revoltă în USR Maramureș, după ce echipa Drulă a intervenit pentru a-l susține, indirect, pe fostul prefect Duruș, pus city-manager al Băii Mari de PSD și oamenii lui Cherecheș Foto: Facebook
Politică

Revoltă în USR Maramureș

Revoltă în USR Maramureș, după ce echipa Drulă a intervenit pentru a-l susține, indirect, pe fostul prefect Vlad Duruș, pus city-manager al Băii Mari de PSD și oamenii lui Cherecheș. DeFapt.ro a scris, în 2 ianuarie, că la Baia Mare, o grupare din USR s-a aliat cu PSD și urmașii lui Cherecheș, primind în schimb postul de city-manager, pentru fostul deputat și, pentru scurt timp, și prefect de Maramureș, Vlad Duruș. După ce Duruș a ajuns city-manager, cu susținerea primarului interimar Doru Dăncuș (PNȚCD) - dar sprijinit de oamenii fostului primar Cătălin Cherecheș, din PSD în primul rând, dar nu numai - mai mulți membri ai USR Maramureș au protestat. Revoltă în USR Maramureș Însă răspunsul conducerii centrale a USR, dominată de echipa lui Cătălin Drulă și a lui Dan Barna a venit azi: filiala USR Maramureș a fost pusă sub „monitorizare”, potrivit expresiei folosite de un lider al filialei. Potrivit discuțiilor de pe un grup intern al USR Maramureș, decizia de la București a fost interpretată ca un semnal în sprijinul lui Vlad Duruș și a senatorului Dan Ivan, cu care fostul prefect face echipă. În plus, tot azi conducerea USR a decis ca toate alegerile interne pentru stabilirea candidaturilor la parlamentare să fie amânate pe o perioadă nedefinită. „Blochează activitatea filialei și după aceea așteaptă rezultate?”, a întrebat, retoric, un membru al grupului de discuții USR Maramureș. El a arătat că, practic, alegerea candidaților la parlamentare se va face după iunie, când va fi, de facto, deja campanie electorală: „Cam așa își imaginează Biroul Național campania electorală”. „Deci ne vor executa...Exact la fel s-a întâmplat în majoritatea filialelor pe care le-au distrus”, a scris un alt membru USR. „Nu e greu de înțeles. Vor să aibă timp Ivan și Duruș să-și strângă votanții. Duruș, candidat la primărie”, a fost un alt comentariu. „N-au altă treabă în opoziție la un guvern de cretini decât să conducă filiala MM?”, a întrebat retoric un participant la discuții. Fostul șef al Gărzii de Mediu Octav Berceanu, suspendat din USR, a lansat la 10 ianuarie un atac dur la Cătălin Drulă și conducerea USR: „Nu-i recomand la conducerea României așa cum nu-i recomand pe Rafila, Dăncilă, Ciucă, Ciolacu, Tăriceanu, Simion”.

Fostul șef al Gărzii de Mediu Octav Berceanu, atac dur la Drulă Foto: Facebook
Politică

Berceanu, atac dur la Drulă

Fostul șef al Gărzii de Mediu Octav Berceanu, atac dur la Cătălin Drulă și conducerea USR: „Nu-i recomand la conducerea României așa cum nu-i recomand pe Rafila, Dăncilă, Ciucă, Ciolacu, Tăriceanu, Simion”. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” El a postat acest mesaj pe Facebook după ce Drulă a criticat intenția PNL de a comasa alegerile, apreciind că „dreptul cetățeanului de a alege e sfânt”. Berceanu, atac dur la Drulă „Conducerea USR - în față e vopsit gardul, în spate leopardul! Domnu/ nașu mic de partid povestește că dreptul de a alege e sfânt, dar numa' dacă-i servește interesului personal sau de gașcă! Pe scurt, el a pus-o pe Elena Lasconi din pix în fruntea unei liste de candidați USR pentru locurile eligibile în Parlamentul EU. Pentru locurile eligibile a numit-o pe Elena "locomotivă" să tragă niște "vagoane" politice ruginite de prieteni, Botoș, Barna, Voiculescu…fără să întrebe membrii și fără să organizeze alegeri interne. Pentru locurile fără valoare a organizat un simulacru de alegeri interne, fără relevanță. În plus, m-am săturat că votul meu în alegerile interne USR să fie egal cu votul unei adrese de email la capătul căreia să se afle un angajat sau un prieten al unui naș userist care, probabil, nici nu a călcat în viață lui într-un sediu USR, dar are pe cineva care-i plătește cotizația de 2 euro pe lună. Democrația lor este atât cât le trebuie că să nu-i deranjeze vocea celorlalți, care nu cred în zei salvatori și sloganuri false pe afișe electorale. Tot nașu mic, fără să întrebe și să-și să supună la vot decizia, în Biroul Național, a demis-o pe Elena Lasconi, pentru că este Zeu printre muritorii de rând. Tot apărătorul democrației și al alegerilor libere a anulat alegerile interne USR din 2023, că nu cumva să piardă controlul unui partid condus haotic, sau ca nu cumva Vlad Voiculescu, care nu mai are nicio treaba cu Bucureștiul și cu Filiala București să piardă poziția de președinte al filialei, sau alții că el. Tot nașu mic, din ce în ce mai mic, îl ține pe domnu fără CV pentru un nou mandat prin care să reprezinte românii în Parlamentul European, ocazie cu care își poate plăti și ratele la vila exotică, unde, ce să vezi, poate mai ajung și colegii din USR, aia cu funcții. Nu-i recomand la conducerea României așa cum nu-i recomand pe Rafila, Dancila, Ciucă, Ciolacu, Tăriceanu, Simoin și alții că ei, cu stelele lor cu tot! România se face bine cu oameni care fac ceea ce zic, că de mințit sunt sătul!”, a scris Berceanu, pe Facebook. În noiembrie, Berceanu a fost suspendat din USR pentru trei luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră