duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: drone

79 articole
Internațional

Iranul trebuie sancționat dur de UE

Iranul trebuie sancționat dur de UE. Ucraina a cerut luni Uniunii Europene mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după o serie de lovituri cu drone kamikaze în Kiev, în urma cărora cel puţin trei persoane au fost ucise, Rusia fiind acuzată că a folosit dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Iranul trebuie sancționat dur de UE Trebuie "impuse sancţiuni împotriva Iranului pentru furnizarea de drone Rusiei", a declarat pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Totodată, şeful diplomaţiei ucrainene a făcut apel la statele occidentale să furnizeze ajutor militar suplimentar în condiţiile în care forţele armate ruse continuă să atace Kievul şi alte oraşe ucrainene cu lovituri aeriene, relatează dpa. Citește și: BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață "Sunt probabil primul ministru de Externe care se adresează UE (Consiliul Afaceri Externe - CAE) dintr-un adăpost aerian din cauza sirenelor care anunţă bombardamente", a scris Kuleba pe Twitter, referindu-se la o reuniune a miniştrilor de externe din UE ce se desfăşoară la Luxemburg şi la care Dmitro Kuleba participă prin videoconferinţă.

Iranul trebuie sancționat dur de UE (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești. Mai multe explozii au fost auzite luni dimineaţă la Kiev, la exact o săptămână după loviturile ruseşti asupra capitalei Ucrainei, au constatat jurnaliştii ai agenţiei France Presse. Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești Trei explozii au fost auzite succesiv în jurul orelor 06:35, 06:45 şi 06:58 (3:35, 3:45 şi 3:58 GMT). Sirenele de alertă aeriană au răsunat cu puţin timp înainte de prima explozie. Președintele Volodimir Zelenski a postat un video și un scurt text pe Facebook în legătură cu atacul. Luni, 10 octombrie, bombardamente ruseşti de o amploare fără egal timp de luni de zile au lovit Kievul şi alte oraşe din Ucraina, ucigând cel puţin 19 persoane, rănind 105 şi stârnind un protest internaţional. Marţi, Rusia - care a suferit numeroase eşecuri militare în ultima perioadă -, şi-a continuat tirurile, de o mai mică amploare, lovind în special foarte departe de front instalaţiile energetice din vestul Ucrainei. Tirurile au fost efectuate ca represalii pentru explozia ce a distrus parţial podul rusesc al Crimeii, de mare importanţă strategică, notează AFP. Putin nu mai are rachete Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat satisfăcut faţă de aceste lovituri masive şi a considerat că noi bombardamente pe scară largă asupra oraşelor Ucrainei nu sunt necesare "deocamdată". Citește și: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Kievul a fost vizat luni dimineaţă devreme de "atacuri cu drone kamikaze", a declarat la rândul său şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, după o serie de explozii ce au zguduit cartierul Şevcenkiv din centrul capitalei. "Ruşii cred că aceasta îi va ajuta, dar arată disperarea lor", a comentat acest responsabil, Andrii Iermak, citat de AFP.

Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri Foto: Twitter
Eveniment

Iranul aproviziona Rusia sisteme bat 700 de kilometri

În timp ce Vestul refuză Ucrainei rachetele cu rază lungă, Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat până la 700 de kilometri, scrie Washington Post, citând surse din administrația americană. Este vorba de sistemele iraniene de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, arată WP. Livrările iraniene vin în contextul în care Rusia pare să-și fi epuizat circa două treimi din rachetele cu rază lungă de acțiune, de la începutul războiului până acum. Încă din weekendul trecut, presa iraniană a început să vorbească despre un posibil transfer de rachete balistice din Iran către Rusia. De exemplu, un articol în limba franceză a semnalat faptul că atacul cu rachetă din localitatea Bogorodichnoye din Republica Populară Donețk avea semne ale unei rachete balistice cu rază medie de acțiune Khyber Shikan, cu o bătaie de 1.450 de kilometri, care a fost prezentată oficial abia în luna februarie, arată Defense România. Miniştrii de Externe europeni vor discuta luni despre transferul dronelor iraniene în Rusia şi ar putea ajunge la un acord politic privind viitoarele sancţiuni legate de o astfel de activitate, au declarat vineri doi diplomaţi, citaţi de Reuters. Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri „Într-un semn al extinderii rolului Iranului ca furnizor de echipamente militare pentru Moscova, Teheranul a trimis în Rusia, pe 18 septembrie, o delegație de oficiali pentru a finaliza discuția pentru transporturi suplimentare de arme, inclusiv două tipuri de rachete iraniene sol-sol, potrivit oficialilor unei țări aliate SUA, care monitorizează îndeaproape livrările de armament ale Iranului. O evaluare a informațiilor din ultimele zile ale unor oficiali ucraineni și americani arată că industria de armament iranianiană pregătește un prim transport de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, două rachete balistice iraniene bine-cunoscute cu rază scurtă de acțiune, capabile să lovească ținte la distanțe de 300 și 700. kilometri, au declarat doi oficiali informați cu privire la acest subiect. Dacă livrarea va fi efectuată, ar fi prima vânzare a unor astfel de rachete către Rusia de la începutul războiului”, scrie Washington Post. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Rusia doar vopsește dronele iraniene „În august, aceiași oficiali au identificat anumite drone iraniene, seria Shahed și Mohajer-6, pe care Teheranul începea să le furnizeze Rusiei pentru a fi folosite în Ucraina. Rămășițele ambelor tipuri au fost recuperate, analizate și fotografiate de forțele ucrainene în ultimele săptămâni. Rusia pare să fi revopsit dronele și să le fi dat nume rusești. Oficialii informați cu privire la transportul planificat de rachete au spus că Iranul pregătește, de asemenea, noi livrări de vehicule aeriene fără pilot pentru Rusia, inclusiv „zeci” de Mohajer-6 suplimentare și un număr mai mare de avioane Shahed-136. Acestea din urmă, numite uneori drone „kamikaze”, deoarece sunt proiectate să se prăbușească în țintele lor, sunt capabile să livreze sarcini utile explozive la distanțe de până la 1.500 de mile. Consilierii tehnici iranieni au vizitat zonele controlate de Rusia în ultimele săptămâni pentru a oferi instrucțiuni privind operarea dronelor, au spus oficialii”, mai arată publicația din capitala SUA. "Approximately 300 Iranian drones remain in the Russian arsenal. They plan to buy several thousand more," says the Ukrainian Defense Minister.#Iran | #Russia | #Ukraine https://t.co/DZ5mSVkSlK— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) October 16, 2022

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Yevtușenkov, oligarhul dronelor, afaceri românești

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești. Vladimir Yevtușenkov produce pentru ministerul rus al Apărării celebrele drone de atac Orion, pe care trupele lui Vadimir Putin le-au folosit împotriva Ucrainei. Cu o avere estimată la mai multe miliarde de dolari, oligarhul rus a renunțat oficial la controlul majoritar asupra afacerilor sale pentru a nu fi afectate de sancțiunile impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei. Cedarea, însă, a fost formală: o parte din acțiuni au fost cedate fiului său. Vladimir Yevtușenkov deține conglomeratul de afaceri AFK Sistema, din care face parte și compania Segezha. Aceasta din urmă este prezentă și în România, prin compania Segezha Packaging SRL, producător de ambalaje de hârtie cu o cifră de afaceri care se învârte în jurul sumei de 15 milioane de dolari și profituri pe măsură. Dronele Orion, folosite împotriva Ucrainei Miliardarul Vladimir Yevtușenkov (74 de ani) se află pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei din cauza implicării sale în invazia declanșată de Rusia împotriva țării vecine. În urmă cu aproape 30 de ani, inginerul Vladimir Yevtușenkov a fondat holdingul AFK Sistema PAO, care include în prezent compania de telecomunicații rusească MTS, o rețea de clinici, resurse naturale, hârtie, agricultură, imobiliare și tehnică militară. Kronshtadt Group, una din firmele controlate de oligarhul rus, a început dezvoltarea dronelor Orion în anul 2011, ca parte a a programului Inokhodets, finanțat de Ministerul Apărării din Rusia. În martie 2021, firma lui Vladimir Yevtușenkov a livrat șapte sisteme Orion ministerului rus al Apărării. Dronele au fost folosite un an mai târziu împotriva Ucrainei. Până pe 9 aprilie 2022, în timpul invaziei rusești, dronele lui Yevtușenkov au distrus mai multe vehicule militare ucrainene. Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești Afacerile oligarhului rus au ajuns și în România. La Ploiești, acesta deține compania Segezha Packaging SRL, controlată formal de grupul rusesc Segezha prin vehiculul suedez Segezha Packaging AB. Acționarul majoritar al grupului Segezha, cu 62,2%, este holdingul AFK Sistema, înființat de oligarhul rus. Segezha Packaging este unul dintre cei mai mari producători de ambalaje de hârtie din întreaga lume. Fabrica de ambalaje de la Ploiești a fost înființată în anul 1999 de grupul finlandez Walki Sack. În anul 2001, fabrica a fost preluată de Korsnas Packaging, iar ulterior a devenit parte a grupului Segezha Packaging din Rusia. La începutul anului 2021, compania oligarhului a anunțat că va investi peste zece milioane de euro în dezvoltarea producției de ambalaje de hârtie pe plan local. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Segezha Packaging este deținută integral de o firmă cu același nume înregistrată în Suedia. De administrarea firmei de la Ploiești se ocupă rusul Andrey Volokhov și românul Cristian Banarie. Numele rusului Andrey Volokhov este menționat ca reprezentant al mai multor subsidiare ale grupului Segezha Packaging. Cifra de afaceri a filialei românești a depășit 15,6 milioane de dolari în 2021. Profitul se învârte în jurul sumei de 850.000 de dolari pe an. Grupul Segezha este un holding din industria lemnului cu 33 de filiale, dintre care 23 în Rusia și zece în diverse state din Europa. Site-ul grupului menționează că acesta administrează o suprafață de 15,7 milioane hectare de pădure, de două ori mai mult decât întreaga suprafață forestieră din România. Și exploatează în jur de 22,7 milioane de metri cubi de lemn. Parteneri de afaceri cu probleme În 2021, Segezha Packaging SRL a avut venituri de 83,4 milioane de lei și un profit net de 4,2 milioane de lei. Tot anul trecut, producătorul de ambalaje din hârtie a derulat "un proiect major de investiţii pentru a spori semnificativ producţia şi capacitatea sa în România. Aceasta (...) include o nouă unitate de producţie şi un de­po­zit, modernizarea li­ni­ilor de producţie exis­tente, dar şi achiziţia unei linii de pro­duc­ţie de ultimă gene­raţie", potrivit unui comunicat al companiei. Portofoliul actual de produse cuprinde saci destinați utilizării industriale: de la ciment, var, minerale, adezivi și mortare pentru construcții, până la saci destinați produselor alimentare (făină, zahăr, hrană uscată). Printre cei mai importanți parteneri ai companiei sunt producători de mortare uscate din top 20 de pe piața românească precum Baulinie, Novachrom Trading, Tassullo România sau Gips Modul R. O parte din aceste firme au avut probleme în afaceri în ultimii ani, unele intrând în insolvență sau chiar faliment. Teren de la firma din circuitul penal „Alexe - Păvăleanu” Un partener mai special de afaceri al Segezha Packaging SRL a fost o firmă vecină la Ploiești cu aceasta. Gard în gard, chiar, pe strada Poligonului, la numărul 1. Este vorba despre Xenia SA, aflată acum în faliment. În 2019, pentru peste 400.000 de euro, compania controlată de oligarhul rus a cumpărat la licitație un teren de peste 6.000 mp al Xenia SA cu clădirile aferente. Xenia SA a fost menționată în celebrul dosar "Alexe - Păvăleanu" din Prahova, în care 31 de inculpaţi, persoane fizice şi juridice, au fost trimişi în judecată, în martie 2014, pentru o evaziune fiscală de aproximativ 35 de milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012-2013 inculpaţii s-au folosit de un lanţ comercial fictiv, în care erau incluse aproximativ 60 de societăţi comerciale, simulând operaţiuni comerciale de achiziţie/livrare mărfuri şi servicii ce au avut ca rezultat diminuarea bazelor impozabile fiscale. Printre cele 15 persoane fizice deferite justiţiei în acest dosar se numărau Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului, și oamenii de afaceri Răzvan Alexe, Dragoş Ioan Ionescu, printre mulți alții. Ionescu, de exemplu, potrivit unor documente din dosar, s-a folosit de Xenia SA: "Xenia SA a efectuat lucrări subcontractate de la Conti SA (firma lui Ionescu – n.r.), fară a încasa contravaloarea acestora, în schimb sumele cuvenite fiind achitate de antreprenorul general către Marconstruct Company SRL (firma lui Alexe – n.r.) care nu a participat în nici un fel la activitătile de lucrări". Recycle International: "Am lucrat mult timp cu Segezha" Deșeurile de carton de la Segezha Packaging sunt preluate de Recycle International, o companie specializată în colectarea deșeurilor nepericuloase, un partener constant în ultimii ani al firmei rusești. Recycle International este deținută de bulgarii Lyubomir Kirilov Tomov (32%), Plamen Kirilov Tomov (32%), Velkov Blagovest Veklov (21%), Tsanev Stoyan Petrov (10%) și ieșeanul Răzvan Ionuț Pârvu (5%). Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de peste 14 milioane euro și un profit de peste 1,7 milioane de euro. Numele celor patru afaceriști bulgari apar ca asociați în alte două firme de reciclare a deșeurilor, Vitro Recyle și Next Recycling. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Mihai Belciu, directorul comercial al Recycle International, a confirmat relația de afaceri cu Segezha Packaging. "Știu că avem un contract cu ei, dar se ocupă un coleg de partea aceasta. Noi lucrăm cu ei. Am lucrat mult timp cu ei. Noi preluăm deșeuri de carton de la ei. Nu știu să vă dau mai multe informații în prezent pentru că este contractul unui coleg", a declarat Mihai Belciu pentru Defapt.ro. Un cetățean rus, asociat în Recycle International Ulterior, Mihai Belciu a revenit și a spus că firma Recycle International nu mai are contract cu Segezha Packaging SRL de câteva luni. Întâmplător sau nu, între 2009 și 2018, în acționariatul Recycle International SRL s-a aflat și un cetățean rus, Nikolay Rakustov, care a deținut peste 22% din părțile sociale ale firmei. Rakustov este în continuare asociat în alte firme atât în Bulgaria, cât și în România, cu cel puțin unul dintre fondatorii bulgari ai Recycle International SRL. Rakustov este foarte activ în afaceri și în Rusia, unde deține două companii: Avalon (care se ocupă cu închirierea și administrarea bunurilor imobiliare nerezidențiale proprii sau închiriate) și Aviazaprav Ochnaya Kompaniya Delta (care se ocupă de comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor conexe). Pe 26 februarie a.c., publicația Buletin de Timișoara cerea ca firma din județul Timiș deținută majoritar de Nikolay Rakustov, Total Recover SRL, să fie boicotată ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. Active confiscate în Ucraina Vladimir Yevtușenkov a fost inclus pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei. Mai mult, Marea Britanie l-a etichetat drept oligarh. Pentru a-și proteja afacerile de miliarde de dolari, oligarhul Vladimir Yevtușenkov a cedat fiului său, Felix, o parte din acțiunile holdingului Sistema. Ucraina a decis la 1 septembrie 2022 să-i confiște toate bunurile oligarhului rus Vladimir Yevtușenkov care se aflau pe teritoriul său. Adică activele a cinci societăți din diferite domenii deținute prin intermediul holdingului Electrozavod. Confiscarea bunurilor lui Yevtușenkov este primul caz în care un astfel de mecanism de sancționare este aplicat rușilor din Ucraina. Vladimir Yevtușenkov este o prezență obișnuită la Kremlin, unde este adesea invitat de către președintele Vladimir Putin. Și Dmitri Medvedev miza pe prezența lui Yevtușenkov la palatul prezidențial. Grupul Segezha și sancțiunile impuse de Marea Britanie Grupul Segezha a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că nu este afectat de sancțiunile impuse de Marea Britanie Vladimir Yevtușenkov. "În legătură cu cele mai recente sancțiuni din Regatul Unit implementate începând cu 13 aprilie 2022, Segezha Group PJSC (MOEX: SGZH, o subsidiară a Sistema PJSFC) confirmă că nu se consideră afectată de sancțiunile actuale ale Regatului Unit impuse domnului Vladimir Yevtușenkov (fondator și acționar principal al Sistema PJSFC)", se precizează în comunicat. Potrivit comunicatului de presă, Sistema PJSFC deține 62,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Grupului Segezha: "Domnul Vladimir Yevtușenkov deține 49,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Sistema PJSFC. Ponderea controlului indirect al domnului Vladimir Yevtușenkov în Grupul Segezha este de ~30,6%. ~25% din acțiunile Grupului Segezha sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori din Moscova. Printre acționarii companiei se află investitori instituționali internaționali. Domnul Vladimir Yevtușenkov nu ocupă nicio funcție de conducere în cadrul organelor de conducere ale Grupului Segezha." Reprezentanții Segezha nu au răspuns la întrebările adresate de către Defapt.ro referitoare la afacerile din România.

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone (sursa: totalenergies.com)
Internațional

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone. După presupusul sabotaj al gazoductelor Nordstream în Marea Baltică, poliţia daneză a anunţat marţi că a primit sesizări privind zboruri ale unor drone neautorizate în apropierea zăcămintelor de gaz din Marea Nordului, după incidente similare pe coasta norvegiană, relatează AFP. Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone "Am avut în cursul weekendului semnalări ale unor drone în Marea Nordului", a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru AFP. Potrivit publicaţiei specializate Danish Offshore Industry, drone au fost văzute în apropierea zăcământului gazier Roar, operat de grupul francez TotalEnergies, la peste 200 km de coasta vestică a Danemarcei. Este pentru a doua oară într-o săptămână când sunt raportate astfel de incidente. Joi, cotidianul Ekstra Bladet menţiona o activitate "neautorizată" a unor drone deasupra zăcământului Halfdan B, exploatat tot de gigantul francez. Contactat în legătură cu aceste informaţii, grupul a sugerat contactarea autorităţilor daneze, notează AFP. Grupul a dat asigurări că a luat "măsurile necesare privind procedurile de securitate". Danemarca și Norvegia, vizate de drone Potrivit unor surse din sectorul de securitate, dronele ar fi operate de grupări de sabotaj aflate sub controlul Moscovei, care acționează precum grupările de hackeri, având ca scop producerea de daune cât mai mari infrastructurii civile occidentale. Citește și: Rusia, vinovată de sabotarea conductelor Nord Stream, sugerează măsurile de protecție luate de autoritățile finlandeze și suedeze După presupusul sabotaj al gazoductelor care leagă Rusia de Germania în zona sa economică exclusivă, Danemarca a sporit măsurile de securitate în jurul infrastructurilor sale energetice. Norvegia vecină, acum principalul furnizor de gaz în Europa, îşi consideră la rândul ei instalaţiile petroliere şi gaziere drept o potenţială ţintă. Pentru a justifica întărirea securităţii în sector, autorităţile norvegiene au invocat un număr crescând de semnalări ale dronelor în apropierea instalaţiilor petroliere.

China, dronă și avioane în Taiwan (sursa: Twitter/Ministry of National Defense, R.O.C.)
Internațional

China, dronă și avioane în Taiwan

China, dronă și avioane în Taiwan. Autorităţile de la Taipei au declarat marţi că o dronă militară chineză a intrat luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului într-o nouă incursiune, pe fondul unor relaţii extrem de tensionate între Beijing şi Taipei, relatează AFP. China, dronă și avioane în Taiwan Drona, identificată de Ministerul taiwanez al Apărării ca fiind un aparat BZK-007, a intrat în sud-vestul Zonei de identificare a apărării aeriene (ADIZ) a Taiwanului, însoţită de opt avioane militare chineze. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul său aerian şi include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune continentală. China a crescut considerabil numărul incursiunilor sale în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimele două luni, dar utilizarea dronelor militare nu se întâmplă prea frecvent. Ultima incursiune a unui astfel de aparat semnalată de Taipei datează din octombrie 2020. Săptămâna trecută, soldaţi taiwanezi staţionaţi pe o insuliţă din largul Chinei continentale au doborât o dronă comercială neidentificată, ceea ce a constituit o premieră pentru forţele Taipeiului, după un val brusc de incursiuni de drone mici, disponibile în comerţ, în ultimele săptămâni. Declanșatorul Nancy Pelosi Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a invaziei Chinei, care consideră insula drept parte a teritoriului său, ce poate fi recucerit într-o zi şi dacă este necesar chiar şi prin forţă, scrie AFP. Beijingul s-a lansat într-o demonstraţie de forţă ca represalii la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, luna trecută în Taiwan. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană După plecarea responsabilei americane din insulă, China a trimis timp de o săptămână nave de război, rachete şi avioane de vânătoare în apele şi spaţiul aerian ale Taiwanului. Aceste exerciţii au fost cele mai importante şi cele mai agresive de la mijlocul anilor 1990, notează AFP. Circa 446 de incursiuni aeriene ale avioanelor de război chineze au avut loc în Taiwan în luna august şi 1.100 de la începutul anului, potrivit AFP, în baza datelor făcute publice de armata taiwaneză.

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă (sursa: Facebook/Baykar)
Eveniment

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă. Ministerul Apărării Naționale cumpără fără licitație drone Bayratkar TB2 în valoare de 300 milioane de dolari americani de la o companie controlată de ginerele lui Recep Erdogan, președintele Turciei. Dronele turcești au devenit celebre după ce fost pomenite de forțele armate ucrainene ca fiind responsabile de distrugerea convoaielor de tancuri rusești. Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a solicitat aprobarea Parlamentului pentru a iniția o procedura de achiziție a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayrktar TB2. Fiecare sistem va avea câte șase aeronave. Acestea vor costa în total nu mai puțin de 300 milioane de dolari americani. În această sumă este inclus și pachetul suport. "Sistemele UAS ce urmează a fi achiziționate vor fi destinate Forțelor Terestre Române. Fiecare sistem include câte șase platforme aeriene cu capacități de lovire a țintelor (un total de 18 drone). Programul presupune și achiziția unui pachet de suport logistic inițial și a echipamentelor necesare de instruire și antrenament", se menționează într-un comunicat de presă al MApN. Achiziții armonizate cu nevoile NATO Biroul de presă a mai transmis că prin această achiziție se are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități repartizate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. "De asemenea, acest demers contribuie la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040 care prevede dotarea categoriilor de forțe și comandamentelor Armatei României cu echipamente militare și sisteme de armament care să asigure realizarea unor structuri de forțe flexibile cu un spectru larg de capabilități specific secolului XXI, cu mijloace care să asigure supraviețuirea structurilor militare în câmpul tactic, o cunoaștere situațională extinsă și o putere mărită de foc", justifică MApN această achiziție. Studii la MIT Contractul de 300 milioane de dolari va fi semnat direct cu compania turcească Baykar, controlată de Selçuk Bayraktar, ginerele președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Originar din Trabzon, Selçuk Bayraktar a urmat studiile superioare la Departamentul de Inginerie Tehnică și Comunicații de la Universitatea Tehnică din Istanbul. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale În timpul studiilor, a primit o bursă de la Universitatea din Pennsylvania, acolo unde a obținut o diploma de master în 2004. Ulterior, a primit o bursă suplimentară de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). După studii, a revenit în Turcia și a preluat funcția de director pe tehnologie la compania familiei, înființată de tatăl său, Özdemir Bayraktar, în 1984. Ginerele lui Erdogan, decorat de Aliyev În anul 2016, Selçuk Bayraktar s-a căsătorit cu Sümeyye Erdoğan, fiica președintelui Recep Tayyip Erdogan. Fiica lui Erdogan a început în anul 2010 să lucreze ca consultant pentru Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP). Totodată, a fost unul dintre principalii consilieri ai tatălui ei, atunci când Erdogan deținea funcția de prim-ministru al Turciei. Pe site-ul firmei turcești Baykar, Selçuk Bayraktar a menționat că a fost decorat cu Ordinul Karabakh de către președintele Republicii Azerbaidjan, İlham Aliyev, în anul 2021. Această decorație a fost primită pentru fabricarea pe plan local a dronelor Bayraktar TB2, folosite în timpul conflictului din Karabakhului cu Armenia. „Ordinul Karabakh a fost oferit lui Bayraktar de către președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, în timpul unei ceremonii desfășurate la Baku la 1 aprilie 2021”, se menționează pe site.

Taiwan versus China: focuri de armă (sursa: voanews.com)
Internațional

Taiwan versus China: focuri de armă

Taiwan versus China: focuri de armă. Taipei şi Beijing au avut marţi un schimb virulent de replici în legătură cu o recentă serie de incursiuni ale unor drone chineze pe deasupra insulelor taiwaneze Kinmen, preşedinta taiwaneză avertizând cu "contramăsuri ferme", relatează France Presse. China, tactică de "zonă gri" Fotografii şi înregistrări video luate de drone asupra acestui arhipelag, situat la câţiva kilometri de oraşul chinez Xiamen, au circulat pe reţele de socializare chineze şi taiwaneze. Una dintre înregistrări arată soldaţi taiwanezi aruncând pietre în direcţia unei drone pentru a încerca să o îndepărteze. Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a afirmat marţi că China a utilizat o tactică de "zonă gri", precum incursiunea dronelor, pentru a-şi continua "intimidarea militară" la adresa Taiwanului. "Vreau să spun fiecăruia că, cu cât inamicul ne provoacă mai mult, cu atât noi trebuie să fim mai calmi. Nu vom provoca un război şi vom da dovadă de reţinere, dar aceasta nu înseamnă că nu vom lua contramăsuri", a declarat ea în cursul unei vizite la o unitate a Forţelor aeriene pe insulele Penghu. Aroganță la Beijing: Sunt insule chinezești Preşedinta taiwaneză a anunţat că a cerut Ministerului Apărării "să ia contramăsurile ferme şi necesare la momentul potrivit pentru a apăra securitatea spaţiului nostru aerian". Întrebat despre aceste înregistrări video luate de drone, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a apreciat luni că nu este vorba de un "caz care merită să fie discutat" pentru că dronele "zboară în jurul teritoriului chinez". Acest răspuns a declanşat mânia Taipeiului, care a comparat această hărţuire cu drone cu comportamentul unui "hoţ". Citește și: Uniunea Europeană, acord intern pentru un pas extrem de important în relația cu Ucraina: crearea unei misiuni de asistenţă militară. În ce ar consta sprijinul comunitar "Cei care vin fără să fie invitaţi sunt numiţi hoţi, ca şi cei care forţează uşa sau spionează din aer, iar poporul din Taiwan nu primeşte astfel de hoţi", a declarat Ministerul taiwanez de Externe într-un comunicat luni seara. "Guvernul expansionist autoritar al Partidului Comunist chinez a făcut întotdeauna din hărţuirea altor ţări o rutină cotidiană şi titlul său de este deci binemeritat", potrivit documentului, citat de AFP. Declanșatorul Nancy Pelosi Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Beijingului, care consideră insula parte a teritoriului său de recucerit într-o zi, eventual cu forţa, dacă va fi necesar. Tensiunile în strâmtoarea Taiwan au atins recent cel mai înalt nivel înregistrat de mulţi ani, în urma vizitei preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, la începutul lunii august în insula autonomă. Timp de o săptămână, China a recurs în chip de represalii la manevre militare terestre şi maritime, fără precedent de la mijlocul anilor '90, în special prin survolarea insulelor Kinmen de către drone. Taiwan versus China: focuri de armă Cine pilotează aceste drone din China continentală nu a fost stabilit clar. Până în prezent, Ministerul taiwanez al Apărării s-a limitat să lanseze rachete luminoase împotriva acestor drone, dar a avertizat că va lua "contramăsurile necesare", inclusiv doborârea dronelor dacă va fi necesar, notează AFP. Armata taiwaneză a tras marţi focuri de avertizare asupra unei drone chineze care a survolat o insuliţă controlată de Taiwan de lângă coasta chineză, a declarat un purtător de cuvânt militar, citat de Reuters. Drona s-a întors în China după aceste tiruri, conform aceluiaşi purtător de cuvânt. Este pentru prima când focuri de avertisment sunt trase într-un astfel de incident, notează Reuters.

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete. Kremlinul a cerut luni comunităţii internaţionale să exercite "presiuni" asupra forţelor ucrainene pentru atenuarea tensiunilor din jurul centralei nucleare Zaporojie, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că o bombardează, în cele mai recente astfel de acuzaţii Rusia afirmând că a doborât o dronă ucraineană deasupra centralei, în timp ce Kievul susţine că patru angajaţi ai acesteia au fost răniţi într-un bombardament rusesc, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE. Zaporojie, atac grav, drone sau rachete "Toate ţările au obligaţia de a face presiuni asupra părţii ucrainene pentru ca ea să înceteze să pună în pericol continentul european bombardând centrala nucleară de la Zaporojie şi zonele adiacente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declaraţia acestuia vine în timp ce o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) se află în drum spre centrala Zaporojie. "Aşteptăm de mult timp această misiune. Considerăm că ea este necesară", a spus de asemenea Peskov. El a asigurat că trupele ruse vor asigura securitatea misiunii AIEA în zonele controlate de acestea, dar a vorbit şi despre "riscurile care există acolo şi care sunt legate de bombardamentele neîncetate ale ucrainenilor". Ținta bombardamentelor de săptămâni Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este de mai multe săptămâni ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Centrala se află sub controlul trupelor ruse din primele zile ale agresiunii lansate asupra Ucrainei, dar este operată de personal ucrainean. Operatorul centralei, compania ucraineană Energoatom, a transmis luni că aceasta funcţionează cu riscul nerespectării normelor de securitate împotriva incendiilor şi împotriva radiaţiilor după un atac efectuat noaptea trecută de trupele ruse asupra oraşului Energodar, localitatea unde se află centrala Zaporojie. Nivelul radiațiilor, normal Potrivit Kievului, atacul rusesc asupra oraşului Energodar s-a soldat cu zece răniţi, dintre care patru sunt lucrători ai centralei nucleare. În acest timp, Ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale au doborât duminică o dronă ucraineană chiar deasupra centralei Zaporojie şi aceasta a căzut pe acoperişul Unităţii 1 a centralei, dar fără să producă pagube serioase, iar nivelul radiaţiilor este normal. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pe de altă parte, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, unde se află AIEA, Mihail Ulianov, a declarat că mai mulţi experţi ai acestei organizaţii ar putea rămâne permanent la centrala Zaporojie după inspecţia pe care o vor efectua acolo săptămâna aceasta.

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi (sursa: voanews.com)
Internațional

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi. Ministrul taliban în exerciţiu al Apărării, Mullah Yaqoob Mujahid, a acuzat duminică Pakistanul că a permis ca spaţiul său aerian să fie folosit de drone americane pentru operaţiuni în Afganistan şi a cerut ţării vecine să nu mai facă asta, relatează DPA şi Reuters. Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi Într-o conferinţă de presă la Kabul, el a spus că drone americane intră în Afganistan prin Pakistan. "Conform informaţiilor noastre, dronele intră prin Pakistan în Afganistan. Folosesc spaţiul aerian al Pakistanului", a declarat oficialul taliban. "Cerem Pakistanului să nu îşi folosească spaţiul aerian împotriva noastră", a adăugat el. Yaqoob este fiul fondatorului mişcării talibane, Mullah Omar, decedat, şi este considerat al doilea cel mai puternic lider militar taliban. El a spus că sistemul de radar al ţării a fost distrus când americanii s-au retras din Afganistan anul trecut, dar că surse din serviciile de informaţii sugerează că dronele americane au intrat prin Pakistan. Acest lucru reprezintă "o încălcare gravă", a afirmat Yaqoob. Liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, ucis la Kabul SUA şi Pakistanul nu au reacţionat deocamdată la aceste comentarii. La începutul lunii august, preşedintele american Joe Biden a anunţat că un atac cu dronă americană l-a ucis pe liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, în enclava diplomatică din Kabul. Talibanii au condamnat atacul şi au spus că liderii lor nu ştiau de prezenţa lui acolo. Autorităţile pakistaneze au negat atunci orice implicare în atacul cu dronă sau că ar fi ştiu din avans de el. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” În conferinţa de presă de duminică, Yaqoob a mai spus că talibanii încă investighează uciderea lui Al-Zawahiri. Talibanii, care sunt acuzaţi că menţin legături cu Al-Qaeda, au preluat din nou puterea după retragerea haotică a forţelor NATO conduse de SUA în august 2021. De atunci, nicio ţară nu a recunoscut guvernul taliban.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Foto: Kremlin.ru
Internațional

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești

Un studiu al armatei ucrainene privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești arată că blindajul elicoptererelor Ka-52 Aligator poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia denumea aceste elicopetere „tancuri zburătoare” și susținea că blindajul face față la gloanțe de calibru 12,7 mm. Datele raportului au fost văzute de ziariștii de la The Times. Acestora li s-au prezentat și dovezi ale informațiilor din acest studiu. Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Experții ucraineni au evaluat și eficiența rachetelor Rusiei pe teritoriul ucrainean. Raportul susține că racheta de croazieră 3M-14 Kalibr are doar 33% șanse de a-și atinge ținta. Aproximativ 30% dintre rachetele folosite de ruși au lovit obiecte civile. Un alt tip de rachetă, un model neprecizat de The Times, are o acuratețe de 49%. Russian weapons are old and failing, says Ukraine’s militaryhttps://t.co/eo9J923NCS— William Dalrymple (@DalrympleWill) August 10, 2022 În plus: Camionul Ural-63706-0010 Tornado-U, conceput pentru a transporta arme și echipament militar, este menit să aibă o protecție blindată îmbunătățită, dar are „protecție slabă împotriva armelor de calibru mic”, forțând trupele de la sol să improvizeze.Vehiculul de luptă pentru infanterie BMD-4M, care poate fi aruncat de parașutat pentru a oferi putere de foc și sprijin, este „slab protejat chiar și împotriva armelor mici și a fragmentelor de mine și a obuzelor de artilerie”. Aproximativ o duzină dintre acestea au fost capturate de forțele ucrainene.Tancurile modernizate T-72B3, principalul tanc de luptă al Rusiei, vehiculele blindate BTR-82A și alte vehicule blindate au fost distruse cu succes de trupele ucrainene folosind arme antitanc furnizate de Occident.Dronele rusești Orlan-10 folosesc componente produse în străinătate, dar se strică foarte ușorSistemele antiaeriene Pantsir-1 nu sunt capabile să facă față roiurilor de drone. Ucraina trimite câte două drone pentru a-i distrage atenția și trei pentru a le distruge. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Într-o comparație evident ironică, raportul rmatei ucrainene, citat de The Times, arată că dronele Eleron 3-SV au camere foto Olympus mai proaste decât dispozitivele similare nord-coreene, care folosesc camere Sony. In August 2021 the ?? MOD Shoigu announced that the servicability of weapons in Russian armed forces is 99%. All Ukrainians (and Estonians etc) old enough to remember the Russian system, laughed, Western analysts sounded really worried. Today we hear Shoigu's heart is not at 99% pic.twitter.com/PXovu3zU7a— Eerik N Kross (@EerikNKross) April 14, 2022 În utltimele luni, pe fondul sancțiunilor occidentale, Rusia a suspendat mai multe contracte de furnizare de armament către Serbia, Vietnam sau alte țări.

Putin vrea drone de luptă iraniene (sursa: cnn.com)
Internațional

Putin vrea drone de luptă iraniene

Putin vrea drone de luptă iraniene. Responsabili ruşi au vizitat Iranul de cel puţin două ori pentru a inspecta drone militare ce ar putea fi achiziţionate de Rusia în vederea folosirii acestor aparate în războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit CNN. Putin vrea drone de luptă iraniene Armata iraniană a prezentat aceste drone unei delegaţii ruse pe 8 iunie şi 5 iulie la baza aeriană Kachan, la 200 de kilometri sud de Teheran, potrivit imaginilor din satelit prezentate de guvernul american. "Publicăm aceste imagini făcute în iunie care arată drone iraniene pe care delegaţia rusă le-a inspectat în acea zi. Aceasta sugerează un interes susţinut al ruşilor de a achiziţiona drone de luptă iraniene", a indicat Sullivan. "Din ceea ce ştim, a fost prima dată când o delegaţie rusă vizitează o bază aeriană pentru o asemenea prezentare", a adăugat el. Ministrul iranian de Externe, prins cu minciuna Sullivan declarase luni că Statele Unit au informaţii conform cărora Iranul pregăteşte livrarea către Rusia a sute de drone, inclusiv drone de luptă, iar instruirea militarilor ruşi pentru a le folosi ar urma să înceapă chiar de luna aceasta. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian l-a asigurat vineri pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că Iranul nu intenţionează să vândă drone Rusiei şi a calificat acuzaţiile americane în această privinţă ca fiind "nefondate şi mai mult un act de propagandă" făcut înaintea vizitei preşedintelui Joe Biden în Israel. Dronele Bayraktar au îngrozit Kremlinul Dronele au jucat un rol major în războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie. Armata ucraineană a provocat pierderi grele trupelor ruse mai ales cu ajutorul dronelor turceşti Bayraktar, pe care le-a achiziţionat atât înainte, cât şi după începerea conflictului. Statele Unite au anunţat săptămâna trecută un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari, care cuprinde, printre alte echipamente, lansatoare multiple de rachete HIMARS şi obuze de înaltă precizie. De la începutul războiului Washingtonul a oferit Ucrainei o asistentă militară estimată la circa 6,9 miliarde de dolari.

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei (sursa:19fortyfive.com)
Internațional

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei. Compania turcă producătoare de drone de lupte Bayraktar, condusă de ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat luni că donează trei dintre aparatele sale armatei ucrainene, relatează AFP. Mândria Ankarei, dronele Bayraktar, care fac parte din echipamentul armatei ucrainene, au intrat în acţiune în primele ore ale invaziei ruse şi s-au dovedit, potrivit Kievului, deosebit de redutabile împotriva forţelor ruse. O strângere de fonduri organizată de fundaţia Pritula, care susţine armata ucraineană, a permis colectarea unor fonduri suficiente pentru achiziţionarea "mai multor Bayraktar TB2", a indicat compania, care a vândut deja zeci de astfel de aparate Kievului. Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei "Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate", a explicat compania pe Twitter. Baykar este condus de Selcuk Bayraktar, soţul fiicei celei mai mici a preşedintelui Erdogan, precum şi de fratele său, Haluk Bayraktar. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Turcia nu a anunţat niciodată acordarea vreunui ajutor militar Ucrainei, dar este greu de crezut că un astfel de gest ar putea avea loc fără aprobarea şefului statului, notează AFP. Anunţul privind această donaţie intervine pe fondul unei dezbateri privind extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu Suedia şi Finlanda, căreia Ankara se opune. https://www.youtube.com/watch?v=6iH3tK9O0CM&ab_channel=U.S.MILITARYCENTRAL Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă în Ucraina, Turcia a optat pentru neutralitatea între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, potrivit Agerpres. Baykar anunţase deja la începutul lunii iunie că va oferi Lituaniei una din dronele sale de luptă, după ce lituanienii s-au mobilizat pentru a cumpăra una pentru a sprijini Ucraina în faţa Rusiei. Ucraina, care spunea că dispune de aproximativ 20 de TB2 înainte de ofensiva rusă, a declarat la începutul lunii martie că a recepţionat drone comandate la sfârşitul lunii ianuarie. https://www.youtube.com/watch?v=KIC1SBEUi_Q&ab_channel=InnovativeTechs Unii experţi afirmă că Turcia continuă să livreze drone de luptă Ucrainei, ceea ce Ankara nu a confirmat niciodată, potrivit AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră