sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dronă

35 articole
Eveniment

50 milioane euro cumpere arme Ucrainei

Circa 120.000 de cetățeni cehi au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei, scrie The Times. Inițiativă cehă a fost lansată de către Tomas Kopecny, ministrul adjunct al Apărării. Din 2014, el s-a ocupat de înzestrarea armatei cehe, ca director pentru cooperare industrială în cadrul acestui minister. Lituanienii au avut o inițiativă asemănătoare și, în trei zile și jumătate, au reușit să finanțeze achiziționarea unei drone militare turcești. Peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Cu banii strânși, Kopecny a cumpărat deja armament - inclusiv armament greu, precum aruncătoare multiple de rachete - și l-a transferat în Ucraina. Campania „Sponsorizați un tanc” a început la 26 februarie, câteva zile după începutul invaziei rusești. "Czech crowdfunding appeal thought up by @TomasKopecny_CZ , deputy defense minister: 120,000+ Czechs gave €50+ million. Kopecny’s office has co-ordinated several dozen shipments of weapons, including howitzers and multi-launch rocket systems."https://t.co/NMFFBvJ2UE— Jakub Janda 楊雅嚳 (@_JakubJanda) May 31, 2022 Acum câteva zile, lituanienii au colectat peste 5 milioane de euro în cursul unei chete publice destinate cumpărării unei drone militare Bayraktar TB2 pentru Ucraina, în sprijinul acestei ţări care se apără împotriva invaziei ruse. Banii necesari achiziţionării dronei turceşti au fost strânşi în trei zile şi jumătate. „Este probabil pentru prima oară în istorie când cetăţenii unui stat pot cumpăra şi dona astfel de arme grele unui alt stat”, a declarat unul dintre organizatorii chetei, Andrius Tapinas, fondator al canalului local de televiziune online Laisves TV, aflat la originea acestei iniţiative. Russian troll factory claims they shot down Lithuania's crowdfunded Bayraktar drone after 3.5 minutes of flight.What an unbelievable shot! Unbelievable because the drone is still in the factory pic.twitter.com/eNQSlGckhg— Andrius Tapinas (@AndriusTapinas) May 30, 2022 Organizatorii unor astfel de colecte au nevoie de permisiune din partea guvernului lor și de un sistem de export configurat și pregătit. „Deoarece materialul militar este puternic controlat, guvernul trebuie să fie implicat de la început”, a spus Kopecny. Tapinas a primit permisiunea guvernelor turc și lituanian înainte de a-și lansa apelul. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Cehii au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Foto: Twitter
Lituanienii, milioane de euro pentru o dronă pentru Ucraina  Foto: Twitter
Eveniment

Lituanienii milioane euro pentru dronă Ucraina

În trei zile și jumătate, lituanienii au strâns, din donații, cinci milioane de euro pentru a cumpăra o dronă pentru Ucraina, scrie agenția de presă Bloomberg. Cu acești bani va fi achiziționată o dronă produsă de Turcia, Bayraktar, deja celebră pentru modul eficient în care a fost folosită de armata Ucrainei în primele zile ale invaziei rusești. 5 million Eur. for Bayractar for @Ukraine. We did it in 3 days! ✌ Most donations of crowdfunding were small, between 10-500 €. #Lithuania #StandWithUkraine ??#Proud2beLithuanian pic.twitter.com/fq0P4QZTcl— #Lithuania ?? #StandWithUkraine ?? (@Lithuania) May 28, 2022 Lituanienii, milioane de euro pentru o dronă pentru Ucraina Campania a fost organizată de jurnalistul Andrius Tapinas și a devenit virală în națiunea baltică de 2,8 milioane locuitori. Donații au venit de la mii de oameni, inclusiv adolescenți, rezidenți ai unei case de bătrâni sau de la fostul președinte Dalia Grybauskaite. Lituanienii nu vor „să privească cum vechea Europa nu vrea să ajute Ucraina” să obțină arme, a spus Tapinas. Ukrainian defenders hear about Lithuanian initiative to buy Bayraktar for Ukraine. Their reaction: pic.twitter.com/QlZEqf1vaG— Andrius Tapinas (@AndriusTapinas) May 27, 2022 Campania a primit „undă verde” de la miniștrii Apărării din Lituania și Turcia. Săptămâna viitoare, autoritățile din Lituania vor merge în Turcia pentru a completa tranzacția. Petro Beshta, ambasadorul Ucrainei în Lituania, a salutat această campanie: „Este extraordinar. Să aducem drona Bayraktar pe front imediat”. Lituania, prima țară care s-a desprins de gazele rusești În aprilie, Lituania fost prima țară europeană care a oprit complet importurile de gaze din Rusia. „Dorind să obțină independența energetică deplină față de gazul rusesc și ca răspuns la șantajul energetic al Rusiei, după invadarea Ucrainei, Lituania s-a desprins complet gazul rusesc: sistemul de transport al gazului funcționează fără gaze rusești de la începutul acestei luni”, scrie MarketScreener. Ministrul Energiei, Dainius Kreivys, a spus că acesta este un punct de cotitură în istoria independenței energetice a Lituaniei: „Suntem prima țară din UE care avea contracte cu Gazprom și care-și asigură independența față de gazele rusești. Este rezultatul unei politici energetice consecvente pe termen lung și a deciziilor oportune privind infrastructura”. Președintele Gitanas Nauseda a spus că Lituania a înrerupt deja contractele de aprovizionare cu petrol și importă această materie primă din Arabia Saudită. Citește și: În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat și creșterea numărului de angajați la Sănătate

Drona de deasupra României, cu explozibil (sursa: Digi24)
Eveniment

Drona de deasupra României, cu explozibil

Drona de deasupra României, cu explozibil. Bomba găsită în resturile dronei care s-a prăbuşit săptămâna trecută la Zagreb cântărea până la 120 de kilograme şi a explodat sub pământ, a relatat duminică postul public de televiziune croat HTV. Acesta a citat o sursă de nivel înalt din Ministerul Apărării, transmite luni HINA. Drona de deasupra României, cu explozibil Explozia s-a produs sub pământ întrucât drona a căzut pe un teren moale, dar dacă ar fi căzut pe asfalt sau beton consecinţele ar fi fost catastrofale, potrivit HTV. Resturile dronei militare datând din perioada sovietică au fost dezgropate duminică dimineaţa. Ministrul croat al apărării, Mario Banozic, a confirmat că în crater s-au găsit fragmente de bombă de aviaţie şi urme de explozibil, indicând că nu a fost vorba de o dronă de recunoaştere. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Unii analişti militari au contrazis, însă, această afirmaţie, declarând presei că nu a fost vorba de o bombă de aviaţie, ci de un sistem de autodistrugere a echipamentului şi datelor. Pilot militar: o bombă ar fi distrus clădirile Ivan Selak, fost pilot în forţele aeriene croate, a spus că este aproape sigur că nu a fost o bombă aeriană "pentru că, dacă ar fi avut explozibil, jumătate din căminul studenţesc din vecinătate ar fi fost distrus de deflagraţie". Drona, un dispozitiv fără pilot Tupolev Tu-141 Strij, s-a prăbuşit joi lângă un cămin studenţesc din Jarun, în sud-vestul Zagrebului, la puţin timp după ora 11 seara, avariind circa 40 de maşini aflate într-o parcare. Totuşi, nimeni nu a fost rănit. Drona venise din Ucraina, survolând România şi Ungaria, amândouă state membre ale NATO, cu o viteză de 700 km/h şi la o altitudine de 1.300 metri.

Drona de deasupra României avea bombă (sursa: George Chernilevsky)
Eveniment

Drona de deasupra României avea bombă

Drona de deasupra României avea bombă. În drona care s-a prăbuşit joi seara în sud-vestul Zagrebului au fost găsite rămăşiţe ale unei bombe aeriene, a relevat duminică ministrul croat al apărării, Mario Banozić, transmite HINA. Drona de deasupra României avea bombă "Au fost găsite urme ale unui dispozitiv exploziv, ceea ce indică faptul că nu era o dronă de recunoaştere. Am găsit părţi ale unei bombe aeriene", a declarat Banozić reporterilor, la locul prăbuşirii, după ce partea principală a dronei a fost scoasă din pământ. El a precizat că este vorba despre un vehicul aerian fără pilot de fabricaţie sovietică, dar că încă nu este clar dacă a venit din partea Rusiei sau a Ucrainei. "Vom putea spune care a fost scopul său doar după o analiză. Acest tip de bombă a fost folosit de avioane", a adăugat el. Banozić a dat asigurări că zona din jurul craterului este acum sigură şi că nu există substanţe explozive acolo. 40 de autoturisme avariate la Zagreb Serviciul de seismologie din Croaţia a comunicat sâmbătă că seismografele sale au înregistrat impactul unui obiect zburător în zona Jarun din sud-vestul Zagrebului, joi, la ora 23:01:49. Drona a căzut la aproximativ 50 de metri de un cămin studenţesc, dar nimeni nu a fost rănit. Aproximativ 40 de maşini aflate într-o parcare din apropiere au fost avariate. Dispozitivul s-a prăbuşit în Croaţia după ce a survolat România şi Ungaria. Citește și: România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular "Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici", a declarat Banozić. Ministrul croat al apărării a menţionat că a vorbit duminică dimineaţă cu omologii săi din Ungaria şi România şi aşteaptă un răspuns după ce aceştia i-au spus că evaluează datele disponibile pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate.

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. În imagine, tipul de dronă prăbușită la Zagreb (sursa: Twitter/OSINTdefender)
Investigații

România, complet expusă atacurilor aeriene joase

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. O dronă care a plecat din Ucraina și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb a trecut pe deasupra României timp de trei minute. Timp în care nu s-a întâmplat absolut nimic ca aceasta să fi fost interceptată. Ministerul Apărării nu doar că a confirmat trecerea dronei, dar și-a arătat și neputința. România, complet expusă atacurilor aeriene joase "Cu privire la informațiile referitoare la evoluția în spațiul aerian al României, în cursul nopții de joi, 10 martie, al unei aeronave fără pilot, facem următoarele precizări: Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria. Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian", a arătat MApN într-un comunicat. AN-2 ucrainean contrabandist, la plimbare prin România În august 2021, un aparat AN-2 ucrainean, cel mai probabil folosit pentru contrabanda cu țigări, s-a plimbat prin România timp de aproape o oră. La întoarcerea în Ucraina, a fost interceptat de grănicerii vecini. Și în acel caz, scuzele MApN au fost execrabile. "În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România. Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune. Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă", spunea MApN. Fraza "Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă" se traduce, simplu, prin aceea că radarele Forțelor Aeriene nu au detectat aparatul de zbor ucrainean. MApN admite: Aeronave dificil de detectat Cum a fost, totuși, posibil? A explicat tot Ministerul Apărării. "Supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN). Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române, destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional. Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire. În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici." Apărarea a promis că se pregătește mai bine În finalul comunicatului MApN menționat, se arăta că lucrurile urma să stea mai bine în viitor: "În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum: repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire, intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat şi suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici." Faptele, însă, contrazic, din nou, un minister al Apărării din NATO. Misterul dronei sovietice Drona militară ce probabil aparține armatei ucrainene a trecut joi noapte prin spațiile aeriene ale României, Ungariei și Croației, prăbușindu-se în Zagreb, unde a provocat o explozie care a speriat locuitorii capitalei croate, fără a exista vreo victimă. "A venit în Croația din direcția Ungariei, iar în Ungaria din direcția României. A zburat timp de câteva minute în Croația, apoi a căzut", a spus premierul croat Andrej Plenkovic, citat de Hotnews.ro. Potrivit unui expert al site-ului The Drive, "imaginile apărute public sugerează că a fost vorba de o dronă de recunoaștere Tu-141 'Strizh'", de fabricație sovietică. Drona ar avea o viteză de croazieră de circa 1.000 de km/h și o rază de operare de 1.000 de km.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră