luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dronă

77 articole
Eveniment

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”

O listă lungă de erori a făcut ca o dronă ucraineană cu explozibil la bord să ajungă până în portul Constanța, a explicat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare. De ce SCOMAR nu a văzut drona? „Aici sunt două mari întrebări. Una: cum a ajuns drona în portul Constanța, că da, erau patru drone. Partea ucrainiană a anunțat că au scăpat de sub control, dar una este s-o scapi de sub control și alta este să ajungă în portul Constanța, inima infrastructurii noastre critice la Marea Neagră. A doua întrebare este de ce nu a fost văzută. (...) Înainte de acest incident, lucrurile erau clare și frumoase. Eram anunțați mereu de către SCOMAR (sistemul de detecție de la țărm - n.r.), care ține de Poliția de Frontieră, Garda de Coastă. E un întreg ansamblu acolo pe care, în intimitatea modului de funcționare, nu-l știm și nici nu trebuie să-l știm, că este, până la urmă, un element care privește securitatea țării. Numai că trebuie s-o asigure.  Și acel sistem era prezentat ca fiind capabil să detecteze ambarcațiuni, inclusiv ambarcațiuni mici, până la 6 metri, s-a spus,la o anumită distanță, 24 de mile, iar cele mari, până la 60 și ceva de mile. (...) Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Sistemul trebuia să fie bun și era format și este format, așa cum ați spus, cel puțin din trei elemente: radare de coastă, sisteme optoelectronice (camere de luat vederi mai performante) și termoviziune, infraroșu, să vezi pe timp de noapte. (...) Fugă totală de responsabilitate De aici vine etapa a doua, responsabilitățile. Cel de la trafic naval e responsabil de traficul naval. (...) după ce detectez, este procesul de clasificare: da, navă comercială (...) sau navă militară care prezintă un pericol. În funcție de asta se ia o decizie. Așa este la toți. Eu vă spun cum este într-un sistem obișnuit, să spunem, al Spaniei, după care s a luat modelul. Da. Problema este următoarea: nu a fost văzută (drona - n.r.), deși sistemul a fost prezentat ca performant și de asemenea a fost modernizat din 2024 și ulterior scuzele nu funcționează. Am văzut două scuze. Prima, că sistemul nu e destinat dronelor militare. Asta nu, n-are niciun sens. Și după aceea, e o barcă. (...) nu-i nevoie să fii profesionist în domeniu ca să realizezi că întâi trebuie să detectezi și după aia clasifici. Da. Nu poți să spui din start civilă, militară. Este un obiect plutitor. (...) Mai bine nu dădeau comunicate de presă, pentru că acele comunicate de presă date de fiecare instituție în parte spuneau „Nu este responsabilitatea mea.”  Și acest lucru nu trebuia să apară public. Acel lucru trebuie rezolvat de către autorități în interior (...). Adversarii României, încurajați să atace Gândiți-vă că văd asta și adversarii noștri și aliații, iar adversarii vor mai încerca, dacă văd că merge. (...) SCOMAR-ul e a Ministerului de Interne, ca să spun, da, Poliția de Frontiera și Ministerul de Interne, dar oricum trebuie să existe o cooperare acolo. Repet, nu trebuie s-o știm noi. Noi trebuie să știm doar rezultatul, că se vede și este angajată ținta. Dar MApN nu are sisteme de detecție. (...) Singura scuză (pentru faptul că drona a sărit în aer luând prin suprindere autoritățile - n.r.), deși în cazul ăsta e greu să găsești scuze, este că era un element de noutate, dar ipoteza că ea (drona - n.r.) poate avea încărcătură (explozivă - n.r.) nu trebuia exclusă în niciun caz pentru că până acum toate dronele cu asta au venit. (...)”, a spus comandorul (r) Mateiu.

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu spune că este un miracol că portul Constanța nu a sărit în aer (sursa: defapt.ro)
Ciolacu și Ciucă au dat o șpagă electorală camuflată într-un spor de dronă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate

426 de milioane de euro anual este valoarea „sporului de dronă Bayraktar”, o mită electorală mascată dată de Guvernul Ciolacu și girată de toți șefii serviciilor secrete. Beneficiarii: civilii, polițiștii și militarii din instituțile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, încă din primăvara anului electoral 2024. Inițial, acest spor de până la 30% din salariul de bază, urma să fie acordat doar militarilor din unitățile care operau sistemele de drone turcești Bayraktar și sisteme din alte programe de înzestrare. Dar a ajuns să fie acordat pe capete șefilor civili și generalilor din MAI și MApN, personal care nu are nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” DeFapt.ro a încercat să afle câți angajați MAI și MApN primesc acest spor, dar s-a lovit de secretomanie totală. Mită mascată în campania electorală: spor de până la 30% În februarie 2024, Guvernul de la București era condus de premierul Marcel Ciolacu, liderul de atunci al Partidului Social Democrat, care se bucura de sprijinul necondiționat al Partidul Național Liberal, controlat de generalul Nicolae Ciucă. Tot în acea perioadă, întreaga clasă politică românească se pregătea pentru patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cel mai probabil pentru a sensibiliza electoral militarii, pesedistul Angel Tîlvăr, în calitatea sa de ministru al Apărării, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se dorea ca „personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”. Chiar formularea din proiectul de OUG arată că, de la ideea unui spor specific pentru operatorii de drone, se ajunsese la o propunere mult mai generală. „E un spor pentru a fideliza angajații structurilor de forță ale statului în contextul războiului din Ucraina. Se dă prin ordin de ministru, pe criterii stabilite de ordonatorul de credite. La unii, cum ar fi MAI, criteriile sunt clasificate”, a spus Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor.   „Sporul de dronă Bayraktar”, împărțit de președintele României Inițiativa legislativă a fost numită popular „sporul de dronă Bayraktar”, după sistemul de drone turcești cumpărate de MApN. Prin acordarea acestui spor se dorea stoparea exodului militarilor din sistem. De prevederile acestei inițiative urmau să beneficieze militarii din toate instituțiile militarizate, inclusiv SPP, SRI, SIE, STS, Rezervele de Stat, dar și polițiștii, inclusiv cei de penitenciare.  Potrivit Notei de Fundamentare a Ordonanței de Urgență, structurile și unitățile militare care urmează să beneficieze de „sporul Bayraktar” se stabilesc „prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar perioada, categoriile de personal și mărimea concretă a acestui drept salarial fiind stabilite prin ordin al conducătorului instituției”. Practic, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus la acea dată de președintele Klaus Iohannis, decidea ce structuri și unități militare pot primi sporul de până la 30%. 426 de milioane de euro pentru „sporul de dronă” Nota de Fundamentare a inițiativei legislative conține și câteva date legate de impactul bugetar. De exemplu, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 26 din 21 martie 2024 până la finalul anului 2024, era prevăzută o sumă de 1,79 miliarde lei, echivalentul a 360 de milioane de euro. Pentru anii 2025 și 2026 erau prevăzuți câte 2,129 miliarde lei, adică în jur de 426 milioane de euro anual. Calculele din Nota de Fundamentare pare că nu au luat în calcul creșterile salariilor de bază sau ale soldelor și nici măcar indexarea cu inflația. Primesc spor de dronă și șefi de instituții care nu au drone La adăpostul lipsei de transparență a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, de „sporul de dronă” au ajuns să beneficieze funcționari și generali din Ministerul Afacerilor Interne și din Ministerul Apărării Naționale, care nu au nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”. De exemplu, o parte dintre directorii de direcții din cadrul MAI primesc „sporul de dronă Bayraktar” în cuantum de 21% din salariul de bază. La fel și șefii Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, instituție care nici măcar nu are în dotare drone sau tehnică militară. MAI invocă „secretul de stat” DeFapt.ro a încercat să afle de la Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, numărul total de angajați, respectiv numărul directorilor care primesc „sporul de dronă Bayraktar”, dar și valoarea totală a acestui spor plătit din bani publici. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că acordarea sporului de dronă Bayraktar era necesar pentru „stabilirea unei majorări salariale pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, astfel încât să se asigure motivarea, evoluția în carieră și retenția personalului, dar și atragerea de personal nou care să acopere deficitul existent, în limita bugetului de cheltuieli aprobat în acest sens”. Însă a refuzat să răspundă concret la întrebări, sub pretextul că informațiile solicitate fac parte din categoria informațiilor clasificate secret de stat și secret de serviciu.   Râsu'-plânsu' la MApN: ministerul spune că nu are datele Ministerul Apărării Naționale nu a invocat secretul de stat, ci de-a dreptul ignoranța. „În ceea ce privește valoarea acestei majorări la nivelul central al Ministerului Apărării Naționale, vă comunicăm faptul că informațiile nu pot fi identificate din datele transmise de ordonatorii de credite din finanțare. (...) Astfel, evidența informațiilor solicitate este gestionată la nivel de ordonator terțiar de credite, cu respectarea legislației incidente, iar centralizarea sumelor de la toți ordonatorii de credite din finanțare, la nivel de ordonator principal de credite, necesită implicarea unei resurse de timp și de personal, suplimentar activităților curente”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. Un răspuns, evident, mincinos: MApN este ordonator principal de credite și redistribuie banii primiți de la bugetul de stat către ordonatorii terțiari de credite, deci nu poate invoca lipsa datelor. 

Președintele Nicușor Dan arată cine trebuia să detecteze drona maritimă
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Administrația portului a știut să cumpere sisteme anti-dronă. Dar doar pentru dronele aeriene Foto: portofconstantza.com
Politică

Portul Constanța, fief PSD, condus de un client al lui Firea, ex-șef al controlorilor STB

La începutul anului 2026, PSD și-a reconsolidat controlul asupra Portului Constanța, numind - prin ministerul Transporturilor, unde ministru era Ciprian Șerban. Conducerea portului nu și-a asumat nici o răspundere după ce o dronă ucraineană a cărei control fusese preluat, probabil, de Rusia, a ajuns adânc în interior, la Dana 78. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Portul și-a luat sistem anti-dronă. Dar doar pentru atacuri aeriene Președinte al Consiliului de Administrație al portului este ex-deputatul PSD Dumitru Lungoci, fost angajat la Protecția Consumatorului și la regia județeană de drumuri și poduri. El are un masterat la un institut anexat PSD, Ovidiu Șincai. El a fost comisar șef adjunct delegat la Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, consilier județean și administrator special la RAJDP Constanța.  Director al portului este Mihai Teodorescu. Soția sa lucrează la SRI. Înainte de a ajunge șef de port, Teodorescu a fost șeful biroului controlori la STB, iar apoi director sau membru în CA-ul mai multor companii ale primăriei București, pe vremea când Gabriela Firea era primar. El a făcut parte și din CA-urile Metrorex și CFR. Administrația Portuară are rolul de autoritate portuară și răspunde de securitatea administrativă și comercială a perimetrului terestru și acvatic: Monitorizează zilnic incinta portului și stabilește planurile de securitate în baza Codului ISPS (Codul internațional pentru securitatea navelor și a facilităților portuare). Controlează porțile de acces, fluxurile de persoane și de mărfuri. Operează tehnica de supraveghere, inclusiv noul sistem integrat anti-dronă instalat pentru monitorizarea infrastructurii critice. Poate propune sau aplica modificări ale nivelurilor de securitate (de la nivelul 1 normal, până la nivelul 3 de alertă maximă) în caz de incidente. Presa locală scria în mai, că portul are un sistem anti-dronă, dar era vorba de drone aeriene.  „Sistemul permite detecția omnidirecțională 360° a dronelor comerciale și de tip DIY pe baza amprentei RF; identificarea, clasificarea și localizarea aeronavei, precum și a poziției pilotului; preluarea controlată a dronei și redirecționarea către o zonă sigură, prin exploatarea protocolului propriu de comandă. Pentru componenta de jamming (bruiaj), procesul de autorizare la ANCOM este în desfășurare. Activarea acestei capabilități se va realiza ulterior obținerii avizelor pentru emisii intenționate de radiofrecvență, în conformitate cu cadrul legal aplicabil. Decizia de a opta pentru o tehnologie centrată pe preluarea controlului, și nu pe bruiaj ca mecanism primar, a fost determinată de specificul mediului portuar – zonă densă de comunicații operaționale (VTS, AIS, comunicații navale, telefonie GSM, link-uri radio), unde un bruiaj nediscriminat ar afecta activități legitime și siguranța navigației”, scria Dobrogea Live.  Sistemul este integrat în arhitectura de securitate a portului și este operat de echipele tehnice proprii, cu suport de mentenanță asigurat prin contract dedicat, urmând să fie extins în toate porturile administrate de CN APM SA Constanța.

Drona ucraineană ajunsă în portul Constanța, la un pas de catastrofă (sursa: TVR)
Investigații

EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj”

România a fost la un pas de o catastrofă din cauza unei drone maritime ucrainene care a explodat în Portul Constanța. Scandalos, însă, este că autoritățile române s-au uitat timp de trei ore la drona maritimă, blocată în barajul antipoluant din port, fără a lua nici o măsură. Surse prezente la fața locului au descris o situație halucinantă: reprezentanții MApN încercau să-i calmeze pe cei prezenți în timp ce izolau zona spunându-le să stea „liniștiți, este o dronă de bruiaj”. Abia după ce MApN a fost informat de Kiev că drona urmează să se auto-detoneze, toți cei prezenți s-au îndepărtat în grabă. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului După explozie, autoritățile centrale au început să-și paseze vina pentru gestionarea proastă a situației din Portul Constanța. Drona era în port de la 05.40  Drona maritimă ucraineană a rămas blocată în barajul antipoluant din dana 78 a Portului Constanța, aflată în apropierea Oil Terminal. Semnalul de alarmă a fost tras de câțiva muncitori care au observat drona în port, în jurul ore 5:40 dimineața. „Nimeni nu a văzut drona când a intrat în port. SCOMAR (sistemul de detecție al Poliției de Frontieră - n.r.) nu a văzut drona! Poliția de Frontieră, Administrația Portului Constanța, nimeni. A fost văzută de doi muncitori din zonă care au alertat ARSVOM (Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - n.r.), care la rândul ei a alertat celelalte autorități locale.”, a povestit, sub anonimat, pentru DeFapt.ro, o sursă care a fost prezentă în Portul Constanța. „MApN ne spunea să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Reprezentanții mai multor instituții, inclusiv cei ai Serviciului Român de Informații și ai Ministerului Apărării Naționale, au ajuns la fața locului.   „Un haos greu de descris! Noroc că drona s-a înfipt în barajul antipoluant. Dacă ajungea la Terminal Oil și exploda, se termina”, conform sursei citate anterior.  Sursele DeFapt.ro mai susțin că „oficialii MApN nu și-au asumat coordonarea, deși era responsabilitate lor directă fiind vorba de o dronă militară. Dar ei își asumă doar succesul, nu și eșecul.  MApN spunea: stați liniștiți, este o dronă de bruiaj. Probabil pentru că vedeau că îi merge elicea Dar când au aflat că se auto-detonează, au început să fugă.” MAI se lăuda că SCOMAR vede și un cap de om Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR) a fost prezentat publicului de mai multe ori de Poliția de Frontieră. Operatorii susțineau că pot identifica un frigider care plutește, chiar și capul unui om aflat în mare. Acum, însă, sistemul nu a reperat drona ucraineană, semnificativ mai mare decât un cap de om. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că SCOMAR funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră. „SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă. Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.  Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”, se menționează în comunicatul de presă al MAI. MAI vrea să împartă eșecul cu toate instituțiile responsabile Ministerul Afacerilor Interne susține, însă, că mai sunt și alte instituții care trebuia să detecteze drona maritimă. „Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat”, potrivit MAI.  „În domeniul siguranței și securității maritime, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții tehnice și operaționale stabilite prin lege. Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile prin structurile sale competente și cooperează cu toate instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare”, potrivit comunicatului de presă citat. 

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani, Grindeanu tace Foto: Facebook
Politică

Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu a avut nici o reacție la incidentul de azi de la Constanța, unde a explodat, în port, o dronă. Acum câteva zile, după ce o dronă a lovit un bloc din Galați, Grindeanu a fost criticat pentru că nu a vorbit deloc despre vina Rusiei și, în schimb, a criticat guvernul Bolojan. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului Tăcere deplină la PSD, glume deplasate la Simion Azi, și Grindeanu, și PSD, au tăcut. Doar deputatul PSD Mihai Fifor, care nu deține funcții de conducere în partid, a scris pe Facebook că „important este să salutăm intervenţia profesionistă şi coordonată a autorităţilor române”.  Președintele AUR, George Simion, a postat, pe Facebook, o glumă în afara subiectului: „Azi nu am auzit un mesaj EVIDENT din partea guvernării (oricare ar fi ea): AUR E DE VINĂ!!😂”.  Pe pagina de Facebook a partidului este poostată intervenția lui Dan Dungaciu la Realitatea TV. „O dronă cade pe teritoriul României după patru ani de război la granițele țării și scoate la iveală adevărata problemă a statului român: lipsa de asumare la nivelul conducerii. Instituțiile pasează responsabilitatea de la una la alta, nimeni nu își asumă deciziile, iar statul funcționează fără direcție exact într-un moment în care ar trebui să fie pregătit să acționeze”, se susține pe pagina de Facebook a AUR.  PNL, de exemplu, a reacționat pe mai multe canale. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, de exemplu, a scris pe Facebook: „Acum, Rusia continuă cu agresiunea. Încearcă să intimideze România. Vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab, fără capacitatea de a implementa reformele. Scopul, la fel ca în cazul Republicii Moldova, este același: să ne facă să reacționăm pripit, să renunțăm la drumul reformator și să devenim mai slabi.   Nu trebuie să cedăm în fața agresiunii, a șantajului sau a intimidării. Trebuie să continuăm reformele, să ne consolidăm instituțiile și să investim în securitatea noastră.   Rusia nu este învinsă atunci când ne este frică. Rusia este învinsă atunci când devenim mai puternici”. 

Drona rătăcită  a urmat un traseu complicat până a ajuns într-un punct unde putea produce un dezastru Foto: Facebook Neptun TV
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Drona maritimă ar fi ajuns la distanță mică de un terminal petrolier, unde s-a autodetonat Foto: captură video
Eveniment

VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan

Drona care a explodat azi, la ora 10.28, în Portul Constanța, avea zeci de kilograme de explozibil și s-a autodistrus. Nu au existat victime.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Autoritățile aflate la fața locului asiguraseră perimetrul și evacuaseră zona, inclusiv sediul ARSVOM, angajații fiind trimiși acasă. „În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime. Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare.   Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează.   Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine maritime între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a scris președintele Nicușor Dan pe Facebook.  Drona eșuată, descoperită la ora 5 dimineața Specialiștii SRI au intervenit pentru neutralizarea încărcăturii explozive, dar aceștia au văzut că era programată să se autodistrugă, potrivit unor informații Antena 3. Pirotehniștii SRI și-au dat seama din timp că dispozitivul avea un timer și era programată să explodeze. Din acest motiv, zona a fost imediat izolată. Un petrolier aflat în apropiere a fost mutat preventiv înainte ca explozia să aibă loc. Nu este clar cum a putut drona să pătrundă în port fără să fie detectată. Ea a fost descoperită în Portul Constanța, în Dana 78, aproape de mal, lângă o navă și lângă sediul ARSVOM.  Oamenii aflați în zonă au spus că au observat drona navală în jurul orei 5. Nu este clar cum a putut pătrunde în port fără să fie observată.  Autoritățile române au afirmat că drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, nu aparține Armatei României și nu a fost implicată în exercițiile recente din Marea Neagră. Ar fi vorrba de o drona de tip Magura V, o lungime de 5,5 metri, o lățime de 1,5 metri și un profil hidrodinamic cu amprentă radar redusă, fiind greu de detectat.  

Drona de la Galați, reuniune ONU (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

Drona de la Galați, pe agenda ONU. Ce arată precedentele reuniuni cerute de Polonia și Estonia despre limitele Consiliului de Securitate

Prăbușirea dronei rusești în județul Galați a determinat România să solicite convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, într-o reuniune programată pentru 1 iunie, la ora 22:00, ora României. Deși este prima reuniune de acest tip solicitată de București, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, cazul Galați nu reprezintă un episod izolat. În ultimii ani, mai multe incidente provocate de drone, rachete sau aeronave militare rusești au ajuns pe agenda Consiliului de Securitate și au alimentat îngrijorările privind securitatea flancului estic al NATO. Dacă aceste reuniuni au produs rareori rezultate concrete la ONU, din cauza dreptului de veto al Rusiei, ele au fost adesea urmate de măsuri suplimentare de securitate adoptate de NATO, contribuind la consolidarea apărării aliate în Europa de Est. Racheta din Polonia, 2022 Primul moment de cotitură a avut loc în noiembrie 2022, când două persoane au murit după ce o rachetă rusească a lovit localitatea poloneză Przewodów, aflată în apropierea graniței cu Ucraina. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Incidentul a provocat consultări urgente între aliații NATO și a alimentat temerile privind extinderea conflictului dincolo de teritoriul ucrainean. În paralel, liderii NATO au convocat reuniuni de urgență pentru evaluarea situației. Dincolo de investigațiile privind originea exactă a rachetei, incidentul a generat o schimbare majoră în filosofia de securitate a Alianței. Înainte de Przewodów, procedurile NATO presupuneau un lanț lung de raportare și consultări politice înainte ca o țintă aeriană suspectă să poată fi angajată militar. După noiembrie 2022, regulile au fost simplificate. Comandanții locali și echipajele aflate în misiuni de poliție aeriană au primit protocoale de reacție mult mai rapide, inclusiv posibilitatea de a neutraliza ținte considerate ostile fără a mai aștepta aprobări succesive de la nivel strategic. Tot atunci s-a consolidat și ideea politică potrivit căreia responsabilitatea pentru orice proiectil care ajunge pe teritoriul NATO aparține Federației Ruse, indiferent dacă acesta a fost lansat direct de Rusia sau a fost generat de acțiuni defensive ale Ucrainei în contextul războiului declanșat de Moscova. Polonia 2025: doborârea efectivă a dronelor Un nou prag a fost depășit în septembrie 2025. Pe fondul unei incursiuni masive în care 19 drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez și NATO, Varșovia a solicitat convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Deși Consiliul de Securitate nu a adoptat nicio rezoluție executorie, reuniunea a avut efecte concrete în plan militar. Potrivit informațiilor publicate ulterior, avioane poloneze F-16 și aparate aliate, inclusiv F-35 olandeze, au primit autorizația de a doborî dronele care pătrundeau în spațiul aerian NATO. În paralel, Polonia a activat Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când unul dintre state consideră că securitatea sa este amenințată. Consecințele au fost imediate: - extinderea acoperirii sistemelor Patriot desfășurate de Germania; - suplimentarea misiunilor AWACS; - întărirea monitorizării frontierei polono-belaruse; - coordonarea mai strânsă a apărării aeriene pe Flancul Estic. Estonia și răspunsul militar imediat La doar câteva zile după cazul Poloniei, Estonia a cerut la rândul său convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate. Motivul a fost considerat și mai grav: trei avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns timp de aproximativ 12 minute în spațiul aerian estonian, apropiindu-se de Tallinn. Deși Consiliul de Securitate nu a reușit să adopte o rezoluție, NATO a reacționat imediat. Avioane F-35 italiene dislocate în Estonia, împreună cu aeronave din Finlanda și Suedia, au interceptat aparatele rusești și le-au escortat în afara spațiului aliat. În paralel, statele baltice au accelerat integrarea apărării aeriene regionale. Printre măsurile anunțate s-au numărat: - crearea unui mecanism comun de supraveghere a spațiului aerian; - posibilitatea urmăririi și interceptării transfrontaliere a țintelor suspecte; - extinderea utilizării sistemelor de război electronic; - coordonarea permanentă dintre statele baltice și Finlanda. De ce ONU poate discuta, dar nu poate acționa decisiv Experiența ultimilor ani arată însă și limitele evidente ale Consiliului de Securitate. Principalul obstacol este dreptul de veto al celor cinci membri permanenți: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și Federația Rusă. În practică, orice rezoluție care ar impune sancțiuni, măsuri coercitive sau condamnări oficiale împotriva Rusiei poate fi blocată prin veto de Moscova. Acesta este motivul pentru care reuniunile dedicate Poloniei și Estoniei nu au produs măsuri obligatorii, deși au generat efecte politice și militare importante. Totuși, dreptul de veto nu poate împiedica desfășurarea dezbaterilor, prezentarea probelor, formularea pozițiilor oficiale sau izolarea diplomatică a unui stat în fața comunității internaționale. Cu alte cuvinte, Rusia poate bloca o rezoluție, dar nu poate împiedica transformarea unui incident într-un subiect global. Ce poate obține România după reuniunea de la ONU Solicitarea Bucureștiului urmărește mai multe obiective simultan. În primul rând, România internaționalizează incidentul de la Galați și îl transformă dintr-o problemă de securitate locală într-un dosar discutat la nivel mondial. În al doilea rând, contribuie la construirea unei arhive diplomatice și juridice privind incidentele provocate de războiul din Ucraina pe teritoriul statelor NATO. În al treilea rând, oferă aliaților o platformă oficială pentru exprimarea solidarității și pentru prezentarea unor măsuri suplimentare de securitate. Chiar dacă o rezoluție împotriva Rusiei este improbabilă, reuniunea ar putea conduce la: - o declarație politică de condamnare susținută de statele occidentale; - solicitarea unei investigații internaționale independente; - prezentarea unor concluzii tehnice privind proveniența dronei; - creșterea presiunii diplomatice asupra Moscovei. NATO, principalul beneficiar al reuniunii Experiența ultimilor ani sugerează că efectele cele mai importante s-ar putea vedea nu la ONU, ci în cadrul NATO. Atât după incidentul din Polonia, cât și după cel din Estonia, măsurile concrete au fost adoptate de alianță și de statele membre. În acest context, reuniunea de la New York ar putea accelera decizii deja aflate pe masa aliaților: - consolidarea apărării antiaeriene de pe Flancul Estic; - creșterea numărului de sisteme Patriot și alte mijloace de interceptare; - suplimentarea misiunilor AWACS și a zborurilor de poliție aeriană; - extinderea capacităților de război electronic; - integrarea mai strânsă a sistemelor de avertizare timpurie din regiunea Mării Negre.

Zelensky, multumit de precizările lui Nicusor Dan Foto: Presidency.ro
Politică

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, i-a mulțumit lui Nicușor Dan, pe X/Titter, după ce acesta a arătat că drona care a lovit un bloc din galați era rusească, nu ucraineană.  Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile În ultimele zile, mai multe teorii conspiraționiste ale unor influenceri români suveraniști susțineau că drona era, de fapt, ucraineană. Zelensky, mulțumit că Nicușor Dan combate propaganda Moscovei „Îți mulțumesc pentru claritate, dragă @NicusorDanRO Faptele sunt cel mai bun antidot împotriva minciunilor lui Putin și demonstrează că manipulările Rusiei nu vor avea succes. Ucraina este pregătită să colaboreze strâns pentru a combate amenințările comune și a consolida protecția vieții — nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România prietenă și restul Europei”, a scris Zelensky.  Ce a arătat președintele Nicușor Dan: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani. Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”. 

Nicușor Dan încearcă să oprească dezinformarea că drona de la Galați nu era rusească Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan prezintă fotografii ale dronei de la Galați: „De proveniență rusească, fără dubiu”

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat, pe Facebook, imagini ale dronei care a lovit un bloc din Galați și a scris: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român”. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile El a spus că „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”. Ieri, la BBC, Nicușor Dan a afirmat că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă incidente precum cel de la Galați se repetă. Șeful statului se luptă cu dezinformarea că drona de la Galați nu era rusească „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice.   Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă.   Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani.   Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie.   Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească.   Faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România, provocând răniți și pagube materiale, este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia.   Siguranța cetățenilor români și integritatea teritoriului național sunt obligații fundamentale ale statului român și vor fi apărate cu toată fermitatea.   Rezultatele acestei anchete vor fi comunicate aliaților noștri și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene.   România va continua să acționeze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței și pentru protejarea cetățenilor săi.   România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român”, a scris președintele României.   

Nicușor Dan amenință cu expulzarea ambasadorului Rusiei Foto: Facebook
Politică

Președintele Nicușor Dan declară, la BBC, că ambasadorul Rusiei ar putea fi expulzat dacă atacurile cu dronă continuă

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-un interviu la BBC, de ce România este sigură că drona care a lovit un bloc din Galați este una rusească, de tip Geran 2. Însă șeful statului român a anunțat că România ar putea să-l expulzeze pe ambasadorul Rusiei dacă loviturile cu dronă continuă. Citește și: Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește El a vorbit în engleză, în direct, circa șase minute, prin telefon, la BBC.  Nicușor Dan reia explicațiile despre incidentul de la Galați „Sper (ca rușii) să înceteze. Dacă nu o fac, vom lua alte măsuri”, a spus Nicușor Dan. Întrebat însă în ce ar consta aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”.  El a spus că România este sigură că drona este rusească, de tip Geran 2, pentru că a fost comparată cu o altă dronă, care a căzut acum două săptămâni.  „Suntem siguri, pentru că mai avem o altă dronă, căzută acum 4-5 săptămâni și care nu a explodat. Am comparat cele două drone - resturile celei de azi (n.r. sâmbătă), cu cele de acum o lună: putem spune cu certitudine că e o dronă Gheran-2 rusească. Apoi, știm traseu de pe care a venit: a fost un roi de 43 de drone rusești care au atacat localitatea Reni”, a arătat Nicușor Dan.  El a reluat afirmația că drona a fost lovită de apărarea ucraineană, care a deviat-o, astfel încât aceasta a ajuns pe teritoriul României.  „Una dintre ele, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur”, a explicat șeful statului.

Robert Turcescu, angajat la televiziunea lui Florentin Pandele, distribuie teoriile suveranist-moscovite Foto: captură video
Politică

ANALIZĂ Principalele mesaje false distribuite de suveraniști, după atacul dronei rusești, la Galați

După ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar autoritățile române au răspuns expulzând consulul Rusiei și închizând consulatul de la Constanța, pe rețelele sociale a izbucnit o avalanșă de știri false întreținute de influecerii suveraniști. În linii mari, aceste mesaje protejează Rusia, neagă faptul că drona era rusească și acuză Ucraina pentru acest incident. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL Dar teoriile conspiraționiste merg mult mai departe: se susține, de exemplu, că incidentul a fost generat de autoritățile române în înțelegere cu Zelensky pentru a cumpăra armament prin programul SAFE. S-a ajuns să se susțină și că s-a orchestrat totul, pentru a fi impusă starea de urgență, iar Ilie Bolojan să rămână premier. Șoșoacă, Turcescu, Capsali, Tristan Tate, printre colportorii teoriilor conspiraționiste Câteva exemple:  Fratele Tristan Tate scrie pe X/Twitter: „Este foarte probabil ca Ucraina să fi atacat România în încercarea de a sustrage mai mulți bani de la UE. Au redirecționat o dronă rusă sau, mai probabil, au tras chiar ei asupra orașului Galați. Îndemn poporul român să nu cadă în capcana acestor șiretlicuri. Dețin aceste informații din surse FOARTE sigure”.  Diana Șoșoacă: drona rusească a fost capturată de ucraineni și trimisă de aceștia spre România, pentru a atrage NATO în război Ioana Elena Moldoveanu și mulți alții: atacul dronei a fost filmat de refugiați ucraineni, deci aceștia „știau”.  Dan Diaconu, peste 63.000 de urmăritori pe Facebook, face o așa-zisă analiză și ajunge la concluzia: „Personal resping ipoteza ca o dronă rusească de mici dimensiuni să fi ajuns în România. Iar dacă a fost un Geran 2, efectele sale nu aveau cum să fie atât de mici! De aceea întrebările sunt multiple” Robert Turcescu, unul dintre numeroșii influenceri suveraniști care susține că atacul cu dronă a fost aranjat pentru a justifica SAFE: „Ajungi să crezi că drona asta a venit, Doamne iartă-mă, la țanc, taman când era nevoie de un impuls pentru semnare…” Iulian Capsali, aceeași teză ca Turcescu: „Bun, dacă președintele României spune că drona rusească a ajuns la Galați "fiind lovită kinetic" (sic!) de ucraineni, deci nu a existat intenționalitate, de ce există tot acest circ întreținut inclusiv de acest păcălici pe care îl huiduie tot orașul? De ce a fost închis consulatul de la Constanța și consulul declarat persona non grata? De ce toate declarațiile belicoase? Doar pentru cele 17 miliarde de eurosafe?” Dan Bucura: „Drona căzută la Galați e mană cerească pentru Bolojan și șefii lui europeni (...) Românilor, pregătiți-vă să băgați și mai adânc mâna în buzunar, fiindcă trebuie să ne înarmăm și mai tare. Să ne împrumutăm și mai rău pentru dotare, să fim în prima linie în programe de tip SAFE 1,2,3 etc. (...) Care dronă rusească, apropo, o fi rusească doar pentru că asta scrie pe ea?! Doar întreb, nu dați cu parul! Nu de alta, dar zilele trecute ne explicau unii cât de ticăloși sunt rușii, că virusează drone ucrainene, preiau controlul asupra lor și le prăbușesc intenționat în spațiul baltic, pentru a provoca NATO. Invers nu s-o putea?” Bogdan Tiberiu Iacob ia de bună povestea lui Sebastian Ghiță: „Informație-bombă: România a primit gratis un sistem german anti-drone, dar l-a returnat”.  Bogdan Lupea, pe X/Twitter: „Nicușor Dan spune cu gur alui ca drona a fost lovita de ucraina si deviata la noi. Punct. Nu ne-a atacat Rusia”.  Alte teze conspiraționiste susțin că SRI vrea să blocheze prezența diasporei la un miting care va avea loc la început de iunie.  Toate aceste mesaje au fost redistribuite masiv, rescrise și asumate de nenumărate conturi. Pe TikTok, de exemplu, povestea că atacul dronei ar fi fost filmat de refugiați ucraineni, de pe contul olvi700, are 4.200 de redistribuiri. 

Dacă Rusia trage în țările NATO, ar trebui ca acestea să riposteze, crede parlamentarul estonian Raimon Kaljulaid Foto: Inquam
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Distrugerile de război nu sunt acoperite de asigurarea locuinței (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dacă o dronă rusească îți distruge locuința, ai putea pierde și despăgubirea. Ce spun asiguratorii

Prăbușirea unei drone cu încărcătură explozivă peste un bloc din Galați a ridicat semne de întrebare privind despăgubirile acordate proprietarilor de locuințe în cazul unor incidente generate de războiul din Ucraina. Locuință lovită de dronă, despăgubiri incerte Analiza condițiilor de asigurare oferite de mai multe companii din România arată că, deși polițele facultative acoperă în mod obișnuit incendii, explozii sau căderea aparatelor de zbor, majoritatea exclud explicit pagubele provocate de război, operațiuni militare, acte ostile sau terorism. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL În aceste condiții, asiguratorii ar putea refuza plata despăgubirilor dacă incidentul este încadrat ca efect al unui conflict militar, chiar dacă locuința este afectată pe teritoriul României. Există însă anumite clauze contractuale care pot lăsa loc unor interpretări diferite, ceea ce face ca fiecare caz să fie analizat individual. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră