vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dronă

35 articole
Politică

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case

Primarul din Ceatalchioi, Tudor Cernega (PSD), spune că drona rusească care a ajuns pe teritoriul românesc în noaptea de joi spre vineri a căzut la 150 de metri de case și la doar 15 metri de drumul județean. El contrazice astfel afirmația premierului Marcel Ciolacu, care a spus, azi, după acest nou incident că „Nu a fost nici o problemă în ceea ce priveşte siguranţa românilor (...) România nu a fost pusă în pericol niciun moment”. Citește și: Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, demontată: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă” Drona rusească a căzut la 150 de metri de case „O dronă rusească a căzut la aproximativ 15 metri de drumul județean din Ceatalchioi și la 150 de metri de o zonă locuită, potrivit primarului din localitate, Tudor Cernega. La fața locului se află reprezentanți ai structurilor de forță și fac cercetări”, a arătat, azi, TVR Info. „O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o catastrofă. Potrivit primarului din Ceatalchioi, cu care am vorbit la telefon, drona ?? a căzut la doar 15 metri de un drum județean și la 150 de metri de câteva case…”, a postat, pe X/Twitter, jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare. O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o…— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) January 17, 2025 „Sistemele Ministerului Apărării au semnalat încălcări ale spațiului aerian” „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 17 ianuarie, în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea. ?Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc și, urmare a acestei situații, începând cu ora 1.35, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Borcea pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 3.48. ?Totodată, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea. ➡️Echipe ale Ministerului Apărării Naționale au executat cercetări în teren și au descoperit, în afara localității Plauru (între Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu), în apropierea frontierei, urme ale unui posibil impact al unei drone”, a anunțat, azi, ministerul Apărării pe pagina sa de Facebook.

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case Foto: X/Twitter
Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines, ucigând 38 de persoane, crezând că e o dronă ucraineană, afirmă surse citate de Reuters. Agenția susține că a consultat nu mai puțin de patru surse care au confirmat această ipoteză. Citește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” Euronews arată că avionului i-a fost refuzată aterizarea de urgență pe un aeroport rusesc. Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Zborul J2-8243 al Azerbaijan Airlines s-a prăbuşit miercuri în apropiere de oraşul Aktau din Kazahstan. Avionul de pasageri Embraer a plecat din capitala Azerbaidjanului, Baku, şi spre îndrepta spre Groznîi, în regiunea Cecenia din sudul Rusiei, înainte de a se abate dela traseu cu sute de kilometri, peste Marea Caspică. ???✈️ FLASH | Un avion d’Azerbaïdjan Airlines s’est écrasé au Kazakhstan. L’appareil transportait 67 personnes. Il y aurait des survivants. (témoins) pic.twitter.com/iM1aKyvUBP— Cerfia (@CerfiaFR) December 25, 2024 Una dintre sursele azere familiarizate cu ancheta Azerbaidjanului asupra accidentului a declarat pentru Reuters că rezultatele preliminare arată că avionul a fost lovit de un sistem de apărare aeriană rusesc Pantsir-S, iar comunicaţiile sale au fost paralizate de sistemele de război electronic la apropierea de Groznîi. "Nimeni nu pretinde că a fost făcut intenţionat. Cu toate acestea, ţinând cont de faptele stabilite, Baku se aşteaptă ca partea rusă să recunoască doborârea aeronavei azere", a spus sursa citată. Alte trei surse au confirmat că ancheta azeră a ajuns la aceeaşi concluzie preliminară. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns la o solicitare de comentarii. L'Embraer d’Azerbaïdjan Airlines qui s’est écrasé au Kazakhstan après avoir "raté" son atterrissage sur Grozny (Tchétchénie/ Russie) a été touché par un missile anti aerien. Les impacts sur la dérive sont caractéristiques des schrapnels des missiles.#AzerbaijanAirlines pic.twitter.com/gj2yX27Ms6— Xavier Tytelman (@PeurAvion) December 25, 2024 Procurorul de transport din Kazahstan pentru regiunea în care s-a prăbuşit avionul a declarat că ancheta sa nu a ajuns încă la nicio concluzie cu privire la accident. Vicepremierul kazah Qanat Bozîmbaev a declarat că nu poate nici confirma, nici infirma teza că avionul a fost doborât de apărarea aeriană rusă. Kremlinul, întrebat înainte de relatarea Reuters despre ideea că aeronava a fost lovită de apărarea aeriană rusă, a spus că o anchetă este în curs de desfăşurare şi că ar fi nepotrivit să comenteze până când investigaţia nu va ajunge la propriile concluzii. "Este greşit să construim ipoteze înainte de concluziile investigaţiei", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Înregistrările video de la locul prăbuşirii postate pe reţelele de socializare şi verificate de Reuters au arătat ceea ce păreau a fi daune de şrapnel la epava secţiunii din spate a avionului.Compania de securitate aeriană Osprey Flight Solutions a transmis miercuri într-o alertă către companiile aeriene că imaginile cu epava şi circumstanţele din jurul spaţiului aerian din sud-vestul Rusiei indică posibilitatea ca avionul să fi fost lovit de o formă de foc antiaerian. NATO ceră o anchetă completă Dronele militare ucrainene au vizat în mod repetat regiunile sudice ale Rusiei în ultimele luni, declanşând apărarea aeriană rusă. Rusia şi Ucraina sunt în război de la invazia pe scară largă a Moscovei în februarie 2022. Anterior miercuri, Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a 59 de drone ucrainene în mai multe regiuni. Unele au fost doborâte în spaţiul aerian închis deasupra regiunilor de la graniţa cu Ucraina, inclusiv Marea Azov. Operaţiunile de zbor au fost suspendate temporar pe aeroportul Kazan din Rusia din cauza acestei activităţi. În plus, datele de urmărire a zborurilor ADS-B disponibile public arată că aeronava azeră a suferit bruiaj GPS pe tot parcursul zborului său deasupra sud-vestului Rusiei, conform alertei citate. La Bruxelles, NATO a cerut o anchetă completă asupra cauzei accidentului. „Gândurile şi rugăciunile noastre sunt alături de familiile şi victimele zborului J2-8243 al Azerbaijan Airlines", a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, într-o postare pe X. „Le dorim celor răniţi în accident o recuperare rapidă şi cerem o anchetă completă", a adăugat el.

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic

Încă o dronă care apare pe radare intrând în România, dar avioanele de vânătoare nu descoperă nimic: acesta ar putea fi un posibil atac cibernetic rusesc asupra sistemelor românești de apărare antiaeriană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Ultimul incident s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă. O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic „Sâmbătă, 19 octombrie, în jurul orei 2.30, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 45 km est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea. Ca urmare a faptului că ținta detectată evolua pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, au fost activate, conform procedurilor, structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională. Astfel, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 4.00, în zona Gura Portiței, oră la care Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de nord-est a județului Constanța. Ciolacu invocă un posibil atac cibernetic Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei, care a evoluat către localitatea Cogealac, jud. Constanța, adâncimea maximă de pătrundere pe teritoriul național fiind de 19 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție”, a arătat ministerul Apărării. Un incident aproape identic a avut loc joi seara: radarele au depistat ceea ce părea a fi o dronă, dar avioanele nu au văzut nimic. „Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză”, a spus premierul Ciolacu, vineri. „E o problemă pentru că înseamnă că nu a mai avut capacitatea radarul să identifice obiectul respectiv, dacă a zburat la o înălțime foarte mică trebuie să fie adaptată legislația care să permită nimicirea dronelor care sunt încărcate cu explozibil, fie că survolează neautorizat spațiul aerian al României, chiar dacă din traiectorie n-ar rezulta o intenție ostilă”, a declarat la Pro TV generalul înrezervă Virgil Bălăceanu, fost șef al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei.

Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă Foto: Forțele aeriene române
Eveniment

Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă

Aviația militară ar fi fugărit, joi seara, timp de peste o oră, o dronă-fantomă, care nu exista, sugerează premierul Marcel Ciolacu. „S-au luat toate măsurile ca să nu fie niciun pericol. Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză”, a spus el, azi, întrebat fiind despre despre măsurile care ar putea fi luate având în vedere că „dronele ruseşti au survolat a doua oară spaţiul aerian al României”. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR – jurnalist Aviația militară ar fi fugărit o dronă-fantomă „Joi, 17 octombrie, în jurul orei 17.00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională. Ca urmare a evoluției țintei aeriene pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 19.00, în zona localității Eforie Nord, evoluând ulterior în direcția Topraisar. Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei care a pătruns în adâncimea teritoriului național pe o distanță maximă de 14 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție. Sistemul de supraveghere a pierdut semnalul radar la est de localitatea Amzacea, în jurul orei 19.20. Încetarea alertei aeriene a fost transmisă la ora 20.15, iar aeronavele de luptă au revenit pe bazele de dislocare. Din datele disponibile la acest moment, nu a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național. Forțele Ministerului Apărării Naționale vor executa, în cursul dimineții, cercetări în zonă. MApN a informat în timp real structurile aliate cu privire la această situație, rămânând în contact permanent cu acestea”, a arătat un comunicat al ministerului Apărării, difuzat joi seara.

Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție Foto: Twitter
Eveniment

Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție

Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție: filmările exploziilor multiple au devenit virale pe rețelele sociale. Exploziile sunt perfect vizibile din satelit. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Explozia văzută din satelit Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție Se pare că acesta este cel mai mare depozit de muniție distrus de ucraineni în acest război. El ar fi adăpostit circa 30.000 de tone de muniție, inclusiv echipamente sofisticate, precum rachete Iskander și sisteme Grad, S-300, S-400 și materiale militare furnizate de Coreea de Nord. Depozitul, care a fost lovit de o dronă ucraineană, se află la doar 240 kilometri de Moscova. Mai mulți milibloggeri ruși și ucraineni estimează că depozitul a fost complet distrus întrucât era prost construit, iar oficialii implicați erau corupți: fie bunkărele nu erau suficient de rezistente, fie erau prea apropiate, fie o combinație a acestor factori. Răsărit de soare la Toropets: exploziile nu se mai termină „În Toropets se construiește un arsenal pentru depozitarea rachetelor și muniției conform standardelor mondiale. Acesta ne va permite să adăpostim rezervele de rachete împotriva influențelor externe și să le asigurăm siguranța la incendii și explozii. Sarcina completă a fiecărei unități de depozitare va fi de până la 240 de tone”, declara în 2018 adjunctul ministrului rus al apărării de la acea vreme, Dmitri Bukgakov. Acesta a fost demis în 2022.

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă, a anunțat acest minister într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil, potrivit Reuters. Citește și: Militarii români primesc „rații individuale de luptă” produse în Spania și Suedia Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă „Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale. În perioada următoare vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menționăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localității Periprava, cât și posibila zonă de impact din proximitatea localității Caraorman se află în zone mlăștinoase, în afara localităților, nefiind afectate elemente de infrastructură”, arată ministerul Apărării. „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică. Citește și: Prefectul PSD de Brăila, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

România n-are lege pentru a doborî drone rusești Foto: Twitter
Politică

N-are lege pentru a doborî drone rusești

În februarie 2024, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, spunea că n-are lege pentru a doborî drone rusești. După șapte luni, nu s-a schimbat nimic și, duminică, o dronă rusească s-a plimbat nederanjată timp de circa 50 de minute, pe o distanță de circa 75 de kilometri de deasupra teritoriului României. Ce spunea, pentru Europa Libera, generalul Gheorghiță Vlad despre blocajul legislativ, care nu permite României să doboare drone: N-are lege pentru a doborî drone rusești „Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față. Trebuie modificate Legea Apărării, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, trebuie aduse ajustări la Legea 122 privind regimul armelor și munițiilor. Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru, cinci etape. Știu că sună foarte tehnic...(...) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv. Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”. Activistul Radu Hossu a arătat că drona rusească a violat spațiul aerian al României de la aproximativ 02:40 până la 03:30 și a parcurs circa 75 de kilometri. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia. O dronă rusească s-a prăbuşit sâmbătă în apropierea oraşului Rezekne în estul Letoniei, la aproximativ 50 de kilometri de graniţele cu Belarus şi Rusia, a anunţat duminică Ministerul leton al Apărării. O dronă rusească, prăbuşită în Letonia "În prezent, serviciile responsabile, inclusiv Poliţia, continuă investigarea circumstanţelor incidentului, dar conform datelor preliminare este vorba despre un vehicul aerian militar fără pilot al Federaţiei Ruse şi, conform informaţiilor Forţelor Armate Naţionale, a intrat spaţiul nostru aerian dinspre Belarus", se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul leton al Apărării. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” Şefa diplomaţiei letone, Baiba Braze, care se află în Coreea de Sud într-un turneu în regiunea Asia-Pacific, a scris pe reţeaua socială X că un reprezentant al ambasadei Rusiei la Riga a fost convocat luni la Ministerul de Externe. "Am informat aliaţii, NATO şi liderii UE asupra acestui incident. Războiul Rusiei în Ucraina ne obligă să rămânem vigilenţi. Un incident similar s-a petrecut astăzi în România. Suntem vigilenţi, hotărâţi şi examinăm paşii următori în mod raţional, cu implicarea aliaţilor noştri', a completat ministrul Baiba Braze. Potrivit Ministerului Apărării leton, sistemele armatei au detectat pătrunderea unei drone în spaţiul aerian al Letoniei, au monitorizat deplasarea acesteia şi au determinat locul în care aparatul s-a prăbuşit. Declaraţia acestui minister insistă şi asupra faptului că spaţiul aerian leton este de asemenea spaţiu aerian NATO. Oraşul Rezekne, cu o populaţie peste 26.000 de locuitori, este situat la aproximativ 50 de kilometri de graniţa Letoniei cu Belarus, care se află la sud-est. Graniţa cu Rusia se află la aproximativ 50 de kilometri est de oraş

Marea Britanie a testat laserul antidronă al Raytheon Foto: twitter
Eveniment

Marea Britanie a testat laserul antidronă al Raytheon

Marea Britanie a testat în premieră laserul antidronă al companiei Raytheon. Armata Statelor Unite a implementat deja laserul, arată Reuters, citat de news.ro. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe Marea Britanie a testat laserul antidronă al Raytheon Raza laser de înaltă energie, care este concepută pentru a distruge dronele aeriene, a fost trasă de la bordul unui vehicul blindat Wolfhound al armatei britanice în Porton Down, o instalaţie militară din sudul Angliei, a declarat RTX Corp, compania mamă a Raytheon. Compania nu a precizat când a avut loc testul. Războiul din Ucraina a fost caracterizat prin utilizarea dronelor la o scară fără precedent, mii de sisteme de aeronave fără pilot fiind utilizate pentru a urmări forţele inamice, a ghida artileria şi a bombarda ţinte. Această transformare a tacticii de pe câmpul de luptă a crescut cererea globală atât de echipamente pentru drone, cât şi de echipamente antidrone, spun companiile din domeniul apărării. "Prevalenţa, proliferarea şi evoluţia în creştere a războiului cu drone face ca adoptarea rapidă a tehnologiilor anti-vehicule fără pilot să fie din ce în ce mai importantă", a declarat RTX. This is Raytheon's High Energy Laser (HEL) fitted to the Stryker DE M-SHORAD. Its 50 kW laser can shoot down Class I, II, and III drones at ranges > 5 km. This means small, medium and large UAS flying at altitudes of up to 30,000 ft. It can perform a C-RAM role against rockets,… pic.twitter.com/Zt8CsBmqvv— Nicholas Drummond (@nicholadrummond) September 30, 2023 Armata Statelor Unite a implementat deja laserul de înaltă energie al Raytheon, care a înregistrat peste 40 000 de ore de testare şi a doborât peste 400 de ţinte, a declarat compania.

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă (sursa: voanews.com)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă. Armata ucraineană a lovit duminică cupola de deasupra unui reactor oprit al centralei nucleare Zaporojie, dar nivelurile de radiaţii sunt normale şi nu există daune grave, a declarat adminstraţia instalată de Rusia a centralei. Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă Nu a fost imediat clar ce armă a fost folosită, dar administraţia centrală a spus mai devreme că aceasta a fost atacată de drone ucrainene. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care are experţi la faţa locului, a declarat că a fost informată de administraţia centralei că o dronă a explodat la locul centralei şi că informaţiile sunt "concordante" cu observaţiile AIEA. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că ambele părţi ar trebui să se abţină de la acţiuni care "pun în pericol securitatea nucleară". Nici un reactor nu este activ în prezent Centrala nucleară, cea mai mare din Europa şi aflată aproape de linia frontului, are şase reactoare VVER-1000 V-320 de concepţie sovietică, pe bază de uraniu 235 şi răcite cu apă. La instalaţie se află de asemenea combustibil nuclear uzat. În prezent, reactoarele nr. 1, 2, 5 şi 6 sunt în oprire la rece, în timp ce reactorul nr. 3 este oprit pentru reparaţii, iar reactorul nr. 4 este în aşa-numita oprire la cald, potrivit administraţiei centralei. Conform acesteia, armata ucraineană "a atacat cupola" clădirii care găzduieşte reactorul nr. 6. "Nivelurile de radiaţie la centrală şi în zona înconjurătoare nu s-au modificat", a transmis aceeaşi sursă.

Moscova seamănă iar panică în Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Eveniment

Moscova seamănă iar panică în Transnistria

Moscova seamănă iar panică în Transnistria. Rusia a calificat sâmbătă drept o provocare atacul cu dronă comis vineri asupra unei baze militare din Transnistria, regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, şi a cerut o anchetă. Moscova seamănă iar panică în Transnistria O dronă kamikaze a lovit o staţie radar a uneia dintre bazele sale militare, fără a provoca victime şi nici pagube semnificative, la trei săptămâni după un incident similar. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "Considerăm acest incident drept o nouă provocare menită să exacerbeze situaţia deja tensionată din Transnistria. Ne aşteptăm la o investigaţie comprehensivă cu privire la toate circumstanţele celor întâmplate. Suntem încrezători că cei din spatele acestei acţiuni nesăbuite vor realiza pe deplin consecinţele periculoase" ale acesteia, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, într-un comunicat. La rândul său, Republica Moldova a anunţat că studiază imaginile ultimului incident, dar că nu are acces în zona controlată de autorităţile separatiste. Totodată, Chişinăul a transmis că incidentul ar putea fi o încercare deliberată de a semăna panică şi de a atrage atenţia asupra Transnistriei. Al doilea "atac" în trei săptămâni Anterior, la 17 martie, Transnistria a afirmat că o dronă explozivă lansată de Ucraina a lovit o bază militară din Tiraspol, acuzaţii respinse de Republica Moldova, care le-a considerat ca fiind o tentativă de a provoca "panică". Citește și: Rușii din Transnistria au aruncat pe piață o știre falsă potrivit căreia o unitate militară ar fi fost atacată cu drone de Ucraina De partea sa, Kievul a acuzat atunci Moscova că a fost la originea "unei provocări în Transnistria printr-un atac cu dronă kamikaze". Rusia menţine în Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de muniţii de la Cobasna, unde sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniţii.

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone, dar a fost reprimat verbal de către politicieni
Eveniment

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Aici, locul găsirii primelor resturi de dronă (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă că nu s-a confirmat prezenţa unor fragmente de dronă în altă zonă decât cele cercetate anterior, activităţile de supraveghere a zonelor de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea porturilor ucrainene continuând. Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate "În urma informaţiilor primite în după-amiaza zilei de sâmbătă, 9 septembrie, de la reprezentanţii autorităţilor publice locale din Ceatalchioi, care semnalau posibila existenţă a unor fragmente de dronă într-o altă zonă decât cele cercetate până în prezent, aflată la aproximativ 3,5 kilometri vest de localitatea Plauru, militarii Regimentului de Infanterie Marină au executat, sâmbătă, 9 septembrie, în a doua parte a zilei, şi în dimineaţa zilei de duminică, 10 septembrie, misiuni de cercetare în teren, în urma cărora nu s-a confirmat existenţa elementelor semnalate. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Forţele MApN rămân în continuare în alertă şi vor continua cercetările în zonele de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea locaţiilor unde forţele ruse execută atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre", a transmis, duminică, MApN. Se patrulează și se monitorizează Conform sursei citate, în ultimele 48 de ore, forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale, din Forţele Navale, Forţele Terestre şi din alte structuri au acţionat cu echipe de cercetare în teren şi cu dispozitive de supraveghere aeriană pe o suprafaţă de peste 80 de kilometri pătraţi în zonele localităţilor Ceatalchioi, Plauru şi Chilia Veche din judeţul Tulcea, şi în judeţul Galaţi, pe malul românesc al Dunării, în proximitatea portului Reni din Ucraina. Citește și: Ministerul Apărării habar n-are când au căzut pe teritoriul României fragmentele de dronă găsite sâmbătă după sesizările unor cetățeni din Deltă De asemenea, Forţele Navale execută cu nave fluviale, misiuni de patrulare şi monitorizare pe braţul Chilia al Dunării. "Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar, fiind crime de război. De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real", mai arată Ministerul Apărării.

Dîncu dă vina pe Iohannis Foto: Twitter
Politică

Dîncu dă vina pe Iohannis

Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, președinte al Consiliului Național al PSD, dă vina pe președintele Kalus Iohannis pentru faptul că România a negat că o dronă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă din partea președinților mai multă luciditate și inteligență”, a spus Dîncu. El l-a apărat pe ministrul PSD al Apărării, afirmând că acest minister ar fi fost presat să spună că nici o dronă n-a căzut pe teritoriul românesc. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR În acest context, el a apărat diplomația ceaușistă, cel puțin în aceea ce privește relația cu Moscova: „Sper că există la nivelul cel mai înalt al securității statului o strategie de răspuns și supraveghere a atacurilor din Est, măcar cum era cea din ultimele decenii ale perioadei comuniste” Dîncu dă vina pe Iohannis „În comunicare, președintele a răspuns însă prea ferm, cu o oarecare aroganță, fără a lăsa loc de dubii și o asemenea fermitate, contrazisă apoi de „fluiditatea” situației, duce la neîncredere și nesiguranță în statul român și mecanismele implicate în structura de securitate și apărare. Președintele comunică doar în ultimă instanță și atunci când este totul foarte clar. Se așteaptă din partea președinților mai multă luciditate și inteligență: când există cel mai mic dubiu, președintele nu trage concluzii ferme”, a spus Dîncu, într-un interviu pentru Bugetul. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Președintele Consiliului Național al PSD l-a apărat pe ministrul Tîlvăr: „Ministrul a răspuns la nivelul informațiilor existente in acel moment. Președintele se poate informa din mai multe surse”. „Apoi, cred că s-au facut presiuni asupra MApN să de-a un răspuns imediat, fără să poată spune că suntem în analiză”, a mai afirmat fostul ministru, dat afară după numeroase declarații controversate, favorabile Rusiei.

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Aici, locul exploziei altei drone rusești (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, context în care secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României. Diplomat rus, convocat la MAE Totul, ca urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR "Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei", precizează MAE, într-un comunicat. Atacurile rusești, condamnate Conform sursei citate, oficialul român a condamnat atacurile sistematice, nejustificate şi brutale ale forţelor ruse împotriva populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, inclusiv a celei de pe Dunăre, din apropierea frontierei cu România, acestea generând riscuri de securitate pentru cetăţenii români din zona de proximitate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc "Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar ameninţa în orice fel siguranţa şi securitatea cetăţenilor români din regiune", arată MAE. Sâmbătă, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite de militari ai Forţelor Navale Române. Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare Potrivit unui comunicat al MApN, în cursul zilei de sâmbătă militari din Forţele Navale Române, dislocaţi pentru misiuni de cercetare în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, au executat activităţi de căutare în aria de responsabilitate, ca urmare a primirii unor informaţii de la autorităţile locale, transmise prin comenduirea Garnizoanei Tulcea, cu privire la posibila existenţă a unor elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru. Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, a declarat că fragmentele de dronă, găsite sâmbătă, vor fi supuse expertizei tehnice, pentru a afla mai multe informaţii despre circumstanţele şi perioada în care acestea au ajuns pe teritoriul României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră