vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

129 articole
Internațional

Dosarul Epstein se extinde: 5,2 milioane de pagini de investigat, sute de juriști mobilizați

Departamentul american al Justiţiei a anunţat că mai are de examinat aproximativ 5,2 milioane de pagini de documente legate de cazul miliardarului Jeffrey Epstein. Potrivit unui document guvernamental, instituţia estimează că va fi nevoie de circa 400 de jurişti din patru birouri diferite pentru a finaliza analiza până la sfârşitul lunii ianuarie. Această situaţie ar putea amâna publicarea completă a documentelor cu mult după termenul anticipat, chiar dacă a fost depăşit deja pragul din 19 decembrie stabilit de Congres. Peste un milion de documente suplimentare au fost descoperite Întârzierea este explicată și prin faptul că Departamentul Justiţiei a anunţat recent identificarea a peste un milion de documente suplimentare potenţial legate de cazul Epstein. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Revizuirea paginilor rămase este programată să aibă loc între 5 şi 23 ianuarie. Pentru a accelera procesul, juriștilor voluntari li se oferă posibilitatea de telemuncă și bonusuri pentru activitatea desfășurată în afara programului. Cine a fost Jeffrey Epstein și de ce cazul rămâne controversat Jeffrey Epstein, miliardar american, a fost pus sub acuzare pentru multiple delicte sexuale, inclusiv trafic de minori. A murit în detenţie în 2019, oficial prin sinucidere, însă numeroase aspecte ale cazului au rămas neelucidate public și au generat teorii și controverse. Dosarul a implicat posibile legături cu personalităţi politice și din lumea afacerilor, ceea ce a amplificat interesul public. Legăturile lui Epstein cu Donald Trump și alți lideri politici Epstein a avut, de-a lungul timpului, relații amicale cu personalități politice cunoscute, printre care și Donald Trump. Actualul președinte american a negat însă că ar fi participat la petreceri organizate în reședința lui Epstein din Insulele Virgine și a afirmat că a întrerupt orice contact înainte ca acesta să fie inculpat. În 2024, un judecător din New York a publicat o listă cu presupuse contacte, cunoștințe, rude, victime și posibili complici ai lui Epstein, printre care se află și Donald Trump, precum și fostul președinte Bill Clinton. Documentele nu menționau comportamente ilegale din partea acestor persoane. Legea care permite desecretizarea documentelor despre Epstein Pe 18 noiembrie, Congresul american a adoptat o lege care permite publicarea tuturor documentelor neclasificate legate de cazul Epstein. Actul normativ acordă Departamentului Justiţiei maximum 30 de zile pentru a face publice documentele referitoare la Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell. Deja au fost publicate numeroase materiale și fotografii, însă multe dintre ele au fost editate pentru a proteja identitatea victimelor.

Dosarul Epstein, milioane de pagini de investigat (sursa: US DoJ)
Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” Foto: captură video
Eveniment

Dosarul cocainei eșuate pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” - presă

Dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016, arată un documentar G4Media.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Dosarul se referă la celebrul transport de droguri care a ajuns în România la 19 martie 2019, în zona Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Aceștia au avut ghinion, au fost surprinși de furtună și au pierdut o parte din marfă. Calupuri de cocaină au putut fi găsite pe plajele românești ale Măgrii Negre, așa s-a aflat despre acest incident. Din transportul de circa 3,5 tone, circa 2,5 tone au ajuns la autorități, iar o tonă a rămas la traficanți. Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” În iulie 2020, DIICOT a trimis în judecată 16 inculpați. Însă, potrivit G4Media, după cinci ani în care dosarul a stat în camera preliminară - unde, potrivit legii, deciziile trebuie luate în maximum 60 de zile - Tribunalul Tulcea l-a retrimis la DIICOT, pentru presupuse vicii de procedură.  În 2020, de exemplu, luni întregi, dosarul a fost pasat între Tulcea și București, fiindcă nu era clar dacă infracțiunea se desfășurase doar la Tulcea sau pe teritoriul întregii țării. Rămas la Tulcea, dosarul este preluat de o judecătoare cu experiență de un an și ceva, iar amânările curg lanț: nu există traducere în spaniolă, un inculpat s-a înrolat în armata ucraineană sau unul dintre inculpaţii români susţine că el n-a primit rechizitoriul la reşedinţa sa din Guadalajara. De la o amânare la alta se scurg luni întregi, mult peste cele 60 de zile din lege.   În acest timp, presupus cap al operațiunii, Joseph Nour Eddine Nasrallah, care se afla într-o închisoare din Brazilia, a devenit de negăsit.  În noiembrie 2025, DIICOT a atacat decizia Tribunalului Tulcea de a cere refacerea procedurilor, iar contestația se judecă la Curtea de Apel Constanța, având termen în februarie 2026.  În dosar erau implicați și doi polițiști, Cătălin Popaene şi Costinel Bobîrnea, acuzaţi că au luat câte 1.000 de euro mită pentru a trece cu vederea faptul că transportatorii drogurilor nu avea acte de conducere a unei bărci aflate la remorcă - unde se aflau drogurile. În decembrie 2020, Curtea de Apel Constanța le-a permis celor doi să-şi exercite profesia de poliţist. Iar în mai 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, cei doi au scăpat și de controlul judiciar. În prezent, ambii sunt polițiști în Bucureşti, scria Libertatea în februarie 2025. 

Un nou dosar pentru medicul Tesloianu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardiologul care implanta stimulatoare luate de la cadavre, nou dosar penal

Medicul Dan Tesloianu intră în fața instanței într-un dosar distinct de cel privind reutilizarea dispozitivelor medicale, după ce judecătorii Curtea de Apel au avizat rechizitoriul procurorilor și au respins contestațiile formulate de acesta și de Andreea Ursaru. Un nou dosar pentru medicul Tesloianu Magistrații au dispus începerea judecății, urmând ca Tribunalul să stabilească primul termen. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Noul dosar a apărut în urma interceptărilor din ancheta principală, în care Tesloianu este acuzat că ar fi reutilizat 238 de dispozitive medicale prelevate de la persoane decedate, unele fiind implantate pacienților fără indicație reală, pe baza unor diagnostice falsificate. Din aceleași interceptări au reieșit indicii privind continuarea ilegală a construcției unei cabane într-o zonă protejată din Delta Moldovei, deși lucrările fuseseră oprite de autorități. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosarul „Ferma Dacilor”, trimis în judecată (sursa: Facebook/Ferma Dacilor)
Justiție

Procurorii au trimis în judecată "Ferma Dacilor", unde au murit opt oameni, după doi ani

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a anunțat finalizarea cercetărilor în dosarul privind incendiul devastator produs la Ferma Dacilor, în data de 26 decembrie 2023, tragedie soldată cu moartea a opt persoane. Procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată, sub măsura controlului judiciar, a trei inculpați persoane fizice și a unei societăți comerciale, acuzați de distrugere din culpă cu consecințe dezastruoase. Activitate desfășurată ani la rând cu încălcarea legii Potrivit anchetatorilor, în perioada 2016–26 decembrie 2023, doi administratori de fapt și administratorul statutar al societății au desfășurat activitatea turistică prin încălcarea repetată a legislației în vigoare privind cazarea pentru perioade scurte. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Unitatea ar fi funcționat fără avizele și autorizațiile obligatorii emise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cu nerespectarea normelor privind securitatea la incendiu, în contradicție cu Legea 307/2006 și normele tehnice aplicabile. Clădire construită fără autorizație și „intrare în legalitate” ilegală Conform comunicatului Parchetului, corpul principal al clădirii – care includea restaurant, bucătărie și spații de cazare – a fost construit în regie proprie, fără autorizație de construire. Demersurile ulterioare pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate, la rândul lor, cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce a contribuit la menținerea unei situații de risc major. Cauza incendiului: defect electric grav și instalații neconforme Ancheta a stabilit că incendiul izbucnit în jurul orei 05:45 a fost provocat de un defect de natură electrică. Instalația electrică era realizată fără proiect, subdimensionată și lipsită de sisteme de protecție funcționale. Procurorii indică lipsa corelării între puterea consumatorilor electrici și tipurile de cabluri utilizate, precum și absența protecțiilor adecvate la scurtcircuit, situație care a dus la supraîncălzirea conductorilor și aprinderea izolației. Propagarea focului și lipsa șanselor de salvare Răspândirea rapidă a incendiului a fost facilitată de neignifugarea materialului lemnos folosit la construcție și de nefuncționarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu. Imposibilitatea salvării victimelor a fost cauzată atât de lipsa unui sistem de alarmare funcțional, cât și de absența unor căi de evacuare conforme, elemente care au privat persoanele aflate în clădire de orice șansă reală de supraviețuire. Instituții implicate în anchetă Cercetările penale au fost realizate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, fiind implicate și alte structuri specializate. Printre acestea, Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul Național de Criminalistică și INSEMEX Petroșani. Dosarul, trimis la Judecătoria Mizil După finalizarea rechizitoriului, dosarul a fost înaintat spre soluționare Judecătoria Mizil. Incendiul de la Ferma Dacilor s-a soldat cu opt victime – cinci adulți și trei copii – și doi răniți, fiind una dintre cele mai grave tragedii petrecute în unități turistice din România în ultimii ani.

Trafic de droguri, dosar aproape anulat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul de trafic de droguri al unui adolescent de bani gata, făcut terci de procurori slabi

Dosarul de trafic de droguri al lui Ioan David Zapodeanu, fiul milionarului Ion Zapodeanu, a fost serios slăbit la Curtea de Apel Iași, după ce magistrații au eliminat probe-cheie și declarații ale martorilor. Trafic de droguri, dosar aproape anulat Instanța a constatat neregularități în rechizitoriul întocmit de DIICOT, anulând mare parte dintre actele materiale de trafic de droguri imputate inculpatului, precum și o parte din constatările realizate la flagrant. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Dezbaterile urmează să fie reluate luna viitoare, pe baza probelor rămase, dacă procurorii nu vor solicita returnarea dosarului pentru refacerea anchetei. În cauză sunt trimiși în judecată 12 inculpați, inclusiv minori, investigația pornind de la suspiciuni privind vânzarea și consumul de droguri într-un liceu din Iași și extinzându-se asupra unei rețele mai ample. Continuarea, în Ziarul de Iași

Publicarea parțială a dosarului Epstein, controverse (sursa: CBS News)
Internațional

Publicarea parțială a dosarului Epstein stârnește controverse: victimele acuză lipsa de transparență

Victime ale agresorului sexual american Jeffrey Epstein și membri ai Congresului SUA au criticat dur administrația președintelui Donald Trump, acuzând lipsa de transparență în procesul de publicare a dosarului Epstein. Documentele au fost făcute publice doar parțial, multe fiind editate, iar unele fotografii eliminate după ce apăruseră inițial online. „Suntem foarte dezamăgiți”: reacția victimelor Marina Lacerda, una dintre cele peste 1.000 de presupuse victime ale lui Epstein, a declarat la CNN că publicarea fragmentată a documentelor este inacceptabilă. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „De ce nu pot fi publicate pur și simplu numele care trebuie publicate?”, a întrebat ea, criticând anonimizarea extensivă a persoanelor menționate în dosar. Jeffrey Epstein, finanțator extrem de influent, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, înainte de a fi judecat pentru infracțiuni sexuale. De-a lungul deceniilor, el a fost asociat cu numeroase personalități, inclusiv Donald Trump și Bill Clinton. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul opacității Administrația Trump a început vineri să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente din ancheta Epstein, în baza unei legi a transparenței. Totuși, până la termenul limită de la miezul nopții, nu toate materialele au fost făcute publice. Mai mult, numeroase documente au fost masiv editate. Un act judiciar din New York, de exemplu, a fost acoperit integral cu benzi negre pe 119 pagini, fapt care a alimentat suspiciunile privind o posibilă mușamalizare. Congresul acuză protejarea elitelor influente Democratul Ro Khanna a acuzat Departamentul de Justiție că protejează persoane influente implicate în abuzuri sexuale asupra minorilor. Critica a fost susținută inclusiv de republicanul Thomas Massie și de fosta aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, care a invocat lipsa de transparență drept motiv al ruperii relației politice cu fostul președinte. Departamentul de Justiție respinge acuzațiile Adjunctul procurorului general, Todd Blanche, a declarat la ABC News că nu există nicio intenție de a ascunde informații din dosar pentru a proteja figuri politice precum Donald Trump sau Bill Clinton. Cu toate acestea, presa americană a relatat că aproximativ o duzină de imagini au fost eliminate după ce au fost publicate temporar. Sâmbătă seara, Departamentul de Justiție a transmis că documentele și fotografiile „vor continua să fie analizate și editate, în conformitate cu legea și pe baza noilor informații”. Îngrijorări privind eliminarea imaginilor cu Trump Opoziția democrată și-a exprimat îngrijorarea în special față de dispariția uneia dintre puținele imagini în care apărea Donald Trump. Liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, a avertizat că eliminarea unor astfel de probe ar putea ascunde „una dintre cele mai mari mușamalizări din istoria Americii”. Imaginea, care prezenta mai multe fotografii aranjate într-un sertar, inclusiv una cu actualul președinte, devenise inaccesibilă sâmbătă. Epstein, celebrități și un scandal global Dosarul Epstein include imagini și referințe la numeroase personalități din politică, afaceri, cinema și muzică, precum Michael Jackson, Mick Jagger sau Woody Allen. De asemenea, apare și Prince Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, acuzat de una dintre victime, dar care neagă orice vină. Moartea lui Epstein, declarată oficial sinucidere, continuă să alimenteze teorii ale conspirației potrivit cărora ar fi fost ucis pentru a nu divulga informații compromițătoare despre elitele globale. Promisiuni încălcate și presiuni politice Deși Donald Trump promisese în campania electorală publicarea integrală a dosarului Epstein, ulterior a catalogat subiectul drept o „farsă” politică. Sub presiunea Congresului și a propriului electorat, el a promulgat în noiembrie o lege a transparenței. Întrebat recent despre dosar, miliardarul newyorkez în vârstă de 79 de ani, al cărui nume apare rar în documentele publicate, a refuzat să comenteze.

Dosarul de la ANI al Liei Savonea, îngropat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit

Dosarul de avere nejustificată al judecătoarei Lia Savonea a dispărut fără urmă de la Agenția Națională de Integritate. ANI nu a răspuns nici măcar în fața Parlamentului la o întrebare referitoare la acest caz. Savonea critica celeritatea verificării preliminare În toamna lui 2019, mai multe articole de presă menționau existența unui dosar de avere nejustificată la ANI pe numele Liei Savonea, atunci președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Savonea confirma existența dosarului, ba chiar acuza că procedurile ANI în cazul ei erau prea rapide. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect „Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019 (...). Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă”, arăta Savonea pe 1 octombrie 2019. ANI a refuzat să răspundă oficial unui parlamentar După trei ani de la deschiderea dosarului judecătoarei Lia Savonea, nici un progres nu fusese înregistrat în această speță. În decembrie 2022, la trei ani și patru luni de la deschiderea dosarului, deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a trimis o interpelare Agenției Naționale de Integritate. La trei ani de la acea interpelare, ANI nu a furnizat încă un răspuns, după cum se poate vedea pe pagina oficială a Camerei Deputaților. Abia în martie 2023, Agenția Națională de Integritate a trimis un răspuns. Dar nu unei instituții, ci jurnaliștilor de la Rise Project. Potrivit acestui răspuns, dosarul a fost clasat pentru că „nu au fost identificate diferenţe semnificative”, adică mai mari de 10.000 de euro în avere, față de venituri. Nici un detaliu din dosar, însă, nu a fost făcut public. Sume uluitoare obținute din nimic „Din declarațiile de avere depuse între anii 2017 și 2020 rezultă că avocatul Mihai Savonea, soțul persoanei în cauză (Lia Savonea - n.r.), a înstrăinat nu mai puțin de 23 de imobile deținute în proprietate exclusivă, în valoare totală de 6.026.925 RON + 391.877 EUR, în pofida declarării unor venituri nete de doar 48.000 RON în aceeași perioadă și fără să figureze ca unic proprietar a mai mult de două astfel debunuri în niciuna din cele 4 declarații de avere. La aceste tranzacții se mai adaugă vânzarea a 3 autoturisme în valoare totală de 24.900 EUR în anii 2017, 2018 și 2020, cumpărarea a două terenuri intravilane în comuna Chiajna din județul Ilfov cu suprafața totală de 839 metri pătrați în anul 2017, plus alte vânzări de imobile din perioada când judecătoarea Lia Savonea ocupa funcția publică de Președinte al Curții de Apel București. Prin raportare la veniturile nete cumulate ale ambilor soți, astfel cum rezultă din declarațiile de avere depuse de judecătoarea Lia Savonea în aceiași 4 ani, se poate constata că valoarea tranzacțiilor respective este de cel puțin 4 ori mai mare”, scris deputatul Badea în interpelarea pentru ANI.  

Răzvan Cuc, arestat preventiv într-un dosar de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ex-ministrul PSD Răzvan Cuc, arestat pentru 30 de zile pentru mita de peste un milion de lei

Tribunalul București a decis miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție. Potrivit procurorilor, acesta este acuzat că ar fi intermediat o mită de peste un milion de lei pentru directorul general al Registrului Auto Român (RAR). Omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, trimis și el în arest Aceeași măsură de arestare preventivă a fost dispusă și față de omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe, administrator al firmei Euro Quip International SRL, companie implicată în procedura de achiziție publică aflată în centrul anchetei DNA. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Conform procurorilor, în luna septembrie, Regia Autonomă Registrul Auto Român a inițiat o procedură de achiziție publică în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei, TVA inclus, având ca obiect mentenanța echipamentelor de verificare și diagnosticare tehnică a vehiculelor. Mită promisă: 6% din valoarea contractului În perioada septembrie–noiembrie, cu sprijinul fostului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe i-ar fi promis directorului general al RAR, Mihai Alecu — denunțător în dosar — o mită reprezentând 6% din valoarea totală a acordului-cadru ce urma să fie reînnoit între RAR și firma Euro Quip International. DNA susține că promisiunea mitei a fost formulată în cadrul mai multor întâlniri și convorbiri, scopul fiind ca directorul general al RAR să facă demersurile necesare pentru desemnarea preferențială a membrilor comisiei de evaluare a ofertelor și pentru semnarea rapidă a contractului cu firma administrată de Bușe. Plata mitei, în tranșe, înainte de Crăciun Potrivit anchetatorilor, Cătălin Daniel Bușe ar fi promis că suma de bani va fi achitată în tranșe, la intervale de aproximativ trei până la cinci luni. Prima tranșă ar fi urmat să fie plătită în perioada premergătoare sărbătorilor de Crăciun. Dosarul se află în continuare în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție, iar măsura arestării preventive poate fi contestată conform procedurilor legale.

Înalta Curte redeschide dosarul unui accident mortal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O nouă decizie scandaloasă la Înalta Curte: rejudecarea unui accident mortal cu pieton rupt în două

Un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis, în principiu, o cale extraordinară de atac care deschide posibilitatea rejudecării condamnării la 5 ani de închisoare primite de Rareș Andrei Berihoi, șoferul implicat în accidentul mortal de pe Bulevardul Independenței din Iași. Înalta Curte redeschide dosarul unui accident mortal Tânărul, în vârstă de 23 de ani, fusese condamnat în septembrie pentru ucidere din culpă, după ce a lovit mortal un pieton pe trecerea de pietoni, conducând cu aproape 150 km/h. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder O decizie definitivă în acest dosar urmează să fie pronunțată în februarie 2026, iar practica recentă a instanței supreme arată că astfel de admiteri pot duce la pedepse reduse sau chiar achitări. Accidentul a avut loc în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, când victima, Pavel Bârzu, în vârstă de 58 de ani, a fost ucisă pe loc, impactul fiind de o violență extremă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Student la Iași, legături cu Hamas (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Student de top la Iași, acuzat de legături cu Hamas. SRI semnalează un posibil pericol terorist

Un masterand palestinian din Gaza, considerat student de top al Politehnicii, este suspectat de SRI că ar fi afiliat organizației teroriste Hamas și că ar fi promovat propaganda Brigăzilor Ezzedin al-Qassam. Student la Iași, legături cu Hamas Tânărul, care lucra ca ajutor de bucătar într-o șaormerie din cartierul Tudor Vladimirescu, este catalogat drept amenințare la adresa securității naționale. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților În urma evaluărilor, autoritățile i-au respins cererea de azil și solicitarea de prelungire a șederii în România, deși își continua studiile. Rămâne însă neclar de ce, dacă este considerat un risc pentru țară, nu a fost până acum expulzat, în condițiile în care alerta SRI este emisă încă din 9 februarie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași

Incident la Ambasada Rusiei, stomatolog exonerat (sursa: romania.mid.ru)
Eveniment

Stomatologul acuzat că a încercat să lovească poarta Ambasadei Rusiei, exonerat de procurori

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus clasarea dosarului deschis împotriva medicului stomatolog care, săptămâna trecută, ar fi intenționat să lovească poarta de acces auto a Ambasadei Rusiei din București. Ancheta a stabilit că bărbatul nu a consumat droguri sau substanțe psihoactive și că avea drept de circulație, deși permisul său era suspendat. Procurorii: faptele nu sunt prevăzute de legea penală Potrivit ordonanței emise pe 27 octombrie 2025, procurorul a decis clasarea cauzei pentru acuzațiile de conducere fără permis și conducere sub influența substanțelor interzise, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „Din probele administrate a rezultat că suspectul nu avea suspendat dreptul de a conduce, întrucât i se eliberase o dovadă cu drept de circulație. De asemenea, analizele toxicologice au confirmat că în organismul său nu existau substanțe psihoactive”, a transmis Parchetul. Medicul a negat orice intenție de a pătrunde în ambasadă Procurorii au mai precizat că șoferul nu are alte infracțiuni reținute în sarcina sa, ceea ce înseamnă că a reușit să-i convingă pe anchetatori că nu a dorit să lovească intenționat poarta ambasadei. Medicul a explicat că, în momentul incidentului, încerca doar să întoarcă mașina în dreptul imobilului și că nu a avut nicio intenție de a pătrunde forțat în curtea ambasadei. Potrivit declarațiilor sale, un jandarm aflat la postul de pază ar fi interpretat greșit manevra ca pe un posibil incident de securitate, l-ar fi somaț să se oprească, iar stomatologul, speriat, a coborât din mașină, fiind ulterior imobilizat de forțele de ordine. Cum s-a desfășurat incidentul din 23 octombrie Potrivit Jandarmeriei Capitalei, incidentul a avut loc pe 23 octombrie, în jurul orei 3:15 dimineața, când un bărbat ar fi încercat să lovească poarta auto a Ambasadei Rusiei. „Jandarmul aflat în postul de pază l-a somat, reușind să-l oprească. A solicitat sprijin, iar în scurt timp au sosit două echipaje de jandarmerie și un echipaj antiterorist al SRI. La vederea acestora, bărbatul a încercat să fugă, dar a fost blocat și imobilizat”, au transmis reprezentanții Jandarmeriei. Ulterior, Poliția Rutieră a constatat că șoferul avea permisul suspendat, însă, conform Parchetului, deținea o dovadă valabilă de circulație. Astfel, ancheta s-a încheiat fără acuzații penale, iar dosarul a fost închis definitiv.

Cristian Popescu-Piedone, trimis în judecată de DNA (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone, trimis în judecată pentru că a anunțat un control înainte să se producă

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu-Piedone, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale unui hotel din Sinaia, anunțându-l că urmează un control oficial. Acuzațiile DNA: divulgarea unor informații nepublice Potrivit comunicatului transmis miercuri de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru infracțiunea de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Procurorii susțin că, pe 7 martie, în calitate de președinte al ANPC, Piedone ar fi informat un reprezentant al unui hotel din Sinaia despre faptul că urmează un control tematic efectuat de funcționarii ANPC chiar în acea zi. Totodată, el i-ar fi dezvăluit obiectivele verificării, oferindu-i astfel posibilitatea de a evita sancțiunile. Piedone ar fi dat indicații despre cum să „pregătească” hotelul Anchetatorii precizează că Piedone nu s-ar fi limitat la informarea prealabilă, ci ar fi oferit și instrucțiuni detaliate reprezentantului hotelului privind modul în care să fie pregătite spațiile verificate de comisarii ANPC. „Inculpatul i-ar fi dat indicații reprezentantului hotelului cu privire la modul de pregătire a spațiilor din unitatea hotelieră care urmau să fie prezentate funcționarilor ANPC pentru verificare, pentru a asigura conformitatea”, se arată în rechizitoriu. După avertizarea primită, hotelul ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu fi depistate nereguli, iar în urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată. Scopul: evitarea sancțiunilor și obținerea de foloase necuvenite DNA susține că Piedone ar fi acționat cu intenția de a oferi un avantaj necuvenit operatorului economic, constând în evitarea sancționării pentru nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor. Astfel, divulgarea informațiilor confidențiale și consilierea privind „aranjarea” spațiilor ar fi avut ca scop obținerea unor foloase indirecte, prin favorizarea operatorului controlat. Dosarul, trimis spre judecare la Tribunalul Brașov Procurorii DNA au trimis dosarul spre judecare Tribunalului Brașov, solicitând menținerea măsurii preventive a controlului judiciar impuse asupra lui Cristian Popescu-Piedone. Cristian Popescu-Piedone, cunoscut și pentru implicarea sa în dosarul „Colectiv”, revine astfel în atenția publică într-o nouă cauză penală, de această dată legată de perioada în care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Cum își bate joc casa de pensii de pensionari Foto: PSD
Eveniment

De la cititori: cum își bate joc casa de pensii de pensionari. Dosar „fizic”, nici o digitalizare

Cum își bate joc casa de pensii de pensionari: am primit un mesaj de al calvarul îndurat de un pensionar care s-a mutat în alt județ și a avut îndrăzneala să ceară ca talonul de pensie să-i fie transferat electronic la noua adresă. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA Cum își bate joc casa de pensii de pensionari Vă prezentăm, fără modificări, mesajul acestui cititor: „Azi am fost la casa de pensie pentru a transfera dosarul de pensie al soțului meu în alt județ, pentru că ne-am mutat. Răspuns: transferul se face fizic ( adica se trimite pachet dosarul în alt județ), acolo se începe recalculcularea din nou și apoi va primi altă decizie de pensionare din acel județ! Întreb: «Și cât durează?»  «Nu știm. De un an e blocat...» «Și cuponul de pensie unde îl primește?»  «Tot la vechea adresă». Eu îi spun că noi ne-am mutat din oraș și la vechea adresă e altcineva. «Nu putem primi electronic?» «Nu. Asta e legea...» Deci despsre ce digitalizare vorbim?”. 

Nicolae Bănicioiu, achitat în dosarul de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Fostul ministru Bănicioiu, achitat definitiv pentru mită, deși a încasat 1,3 milioane de lei

Fostul ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care DNA îl acuza de luare de mită și trafic de influență. Procurorii susținuseră că fostul ministru ar fi primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în schimbul influențării numirii unor manageri de spital și al derulării unor contracte finanțate din bani publici. Achitare definitivă pentru ambele infracțiuni Decizia definitivă a fost pronunțată de completul de cinci judecători al Instanței supreme, care a dispus achitarea pentru ambele infracțiuni și înlăturarea măsurii confiscării sumelor considerate anterior ca provenind din fapte de corupție. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări „Va înlătura dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Hemos Med SRL, şi 396.994 lei, reprezentată de dividende aferente aceluiași an, distribuite de SC Disan Ortomed SRL”, se arată în hotărârea instanței. Prin urmare, Bănicioiu nu mai are de plătit nicio sumă de bani, după ce anterior fusese obligat la confiscarea acestor fonduri prin decizia instanței de fond din 2024. Procesul deschis în 2021: acuzațiile DNA Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată în decembrie 2021 de Direcția Națională Anticorupție, pentru luare de mită și trafic de influență, iar Cătălina Alexandra Furtună – pentru complicitate la aceste fapte. Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, Bănicioiu ar fi primit, prin intermediul unor firme, sume totale de peste 1,2 milioane de lei de la oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu. Procurorii susțineau că, în schimbul banilor, fostul ministru ar fi promis să-și exercite influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, pentru a menține în funcție sau a numi manageri favorabili în conducerea unor spitale din București și Ilfov, instituții cu care firmele respective aveau contracte comerciale profitabile. Furtună, achitată definitiv după eliminarea probelor contestate În același dosar, Cătălina Alexandra Furtună – considerată de DNA intermediar al lui Bănicioiu – a fost, de asemenea, achitată definitiv. Magistrații au decis anterior scoaterea din dosar a unor probe neconforme, printre care autorizările privind colaboratori cu identitate protejată și interceptări telefonice, care fuseseră contestate de apărare. Acuzațiile DNA privind folosirea firmelor intermediare DNA a susținut că Nicolae Bănicioiu ar fi primit indirect dividende de la firmele Hemos Med SRL și Disan Ortomed SRL, societăți care comercializau produse medicale către spitale publice. Sumele ar fi fost transferate prin Cătălina Furtună, care devenise asociată formal în aceste firme, deși titularul real al părților sociale ar fi fost Bănicioiu. Procurorii afirmau că în aprilie 2015, fostul ministru ar fi primit încă 1,8 milioane de lei, prin aceleași societăți comerciale, drept foloase necuvenite pentru favorizarea anumitor manageri de spital și alocarea de finanțări publice. De asemenea, în 2018, Furtună ar fi încasat 806.447 lei din dividende aferente anului 2015, considerate de anchetatori parte din circuitul financiar al mitei. Instanța a respins integral acuzațiile Instanța supremă a concluzionat însă că acuzațiile DNA nu sunt susținute de probe legale și concludente, dispunând achitarea definitivă a ambilor inculpați. Decizia confirmă hotărârea din octombrie 2024 a instanței de fond, care deja stabilise achitarea pentru luare de mită și încetarea procesului penal pentru trafic de influență ca urmare a prescripției, dar a menținut atunci confiscarea banilor. Hotărârea de luni anulează complet măsura confiscării și închide definitiv dosarul, punând capăt unuia dintre cele mai sonore cazuri de corupție din ultimii ani în care a fost implicat un fost ministru al Sănătății.

Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă - Oficial)
Eveniment

Șoșoacă, așteptată la Parchet în dosarul propagandei legionare. Până acum, a refuzat să se prezinte

Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General. Eurodeputata Diana Șoșoacă este așteptată luni, la ora 12:00, la Parchetul General, unde urmează să fie audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară. Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General Lidera partidului S.O.S. România a mai fost citată pe 23 septembrie, dar nu s-a prezentat la audieri. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Procurorul general Alex Florența a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei, suspectată de 11 infracțiuni grave. Lista acuzațiilor: de la propagandă legionară la ultraj Potrivit Parchetului General, Diana Șoșoacă este cercetată pentru lipsire ilegală de libertate, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, propagandă fascistă, legionară, rasistă și xenofobă, promovarea ideilor antisemite, negarea sau minimalizarea Holocaustului și ultraj. Procurorii susțin că există probe suficiente pentru ca Parlamentul European să decidă ridicarea imunității, pas necesar pentru continuarea urmăririi penale. Reacția eurodeputatei: „O tentativă de execuție politică” Într-un mesaj public, Diana Șoșoacă a catalogat solicitarea Parchetului drept o „tentativă de execuție politică” orchestratӑ de „sistemul corupt”. „Am apărat poporul român și am denunțat dictatura globalistă. Adevărul deranjează. Nu sunt vinovată de niciuna dintre acuzațiile mincinoase. Când lupți pentru suveranitate, libertate și dreptate, ești vânat și stigmatizat”, a afirmat lidera S.O.S. România. Dosare anterioare și acuzații similare De-a lungul timpului, Diana Șoșoacă a fost implicată în numeroase incidente violente, fizice și verbale, dar și în mai multe anchete penale. Februarie 2025: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) a depus un denunț pentru promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu, după ce Șoșoacă l-a lăudat în plenul Parlamentului European, afirmând că „nimeni nu l-a egalat vreodată”. Octombrie 2024: Parchetul General s-a autosesizat după ce eurodeputata l-a omagiat pe Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider legionar, într-un live pe YouTube. Noiembrie 2024: Șoșoacă a participat la o comemorare legionară la Tâncăbești, declarând că are dreptul să considere „pe cine vrea patriot”. Decembrie 2021: O jurnalistă italiană a depus plângere penală împotriva sa, acuzând-o că a fost sechestrată în cabinetul avocatei din București, în urma unui conflict legat de un interviu. Urmează decizia Parlamentului European Parlamentul European urmează să decidă asupra ridicării imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, măsură cerută de Parchetul General pentru continuarea anchetei. Cazul este unul fără precedent pentru un eurodeputat român și ar putea avea consecințe politice importante atât pentru partidul S.O.S. România, cât și pentru imaginea României în forurile europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră