sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

94 articole
Justiție

Dosar DIICOT prescris după nouă ani

Dosar DIICOT prescris după nouă ani. Cel mai mare dosar de contrabandă instrumentat de DIICOT, în care o rețea de 34 de membri era acuzată de trecerea ilegală a frontierei cu mii de pachete de țigări moldovenești, a fost închis. Dosar DIICOT prescris după nouă ani După nouă ani de procese și dezbateri pe tema legalității probelor și a încadrării juridice, Tribunalul Iași a decis închiderea cazului din cauza prescrierii răspunderii penale. Citește și: Avertisment grav de la Washington: Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin Procesul a fost marcat de întârzierea soluționării, unul dintre inculpați decedând înainte de pronunțarea sentinței, în timp ce ceilalți membri ai rețelei au sărbătorit încheierea dosarului. Statul rămâne cu câteva bunuri confiscate și cu șanse slabe de a recupera prejudiciul, transformând acest caz într-un exemplu de ineficiență în lupta împotriva contrabandei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosar DIICOT prescris după nouă ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT

Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT: anchetarea posibilelor infracțiuni din cazul "Veranda" a fost compromisă chiar de procurori. Dosarul lui Chirica, "îngropat" de DIICOT Judecătoarea de cameră preliminară care le-a pus anchetatorilor dosarul în brațe, cerându-le să se mai gândească dacă vor să continue judecata, a criticat aspru felul în care DIICOT a realizat ancheta care ar fi trebuit să îngenuncheze mafia imobiliară din Iași. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Departe de a se apropia de acest obiectiv, ancheta procurorilor ar fi făcut mai mult rău, întârziind judecarea unor fapte până la prescripția răspunderii penale și eșuând în tragerea cuiva la răspundere pentru altele. Încheierea de cameră preliminară pronunțată marți a semnalat un lung șir de erori comise de procurori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție (sursa: politiadefrontiera.ro)
Eveniment

Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție

Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție. Magistrații Tribunalului au pus punct celui mai vechi și mai mare dosar de contrabandă de țigări judecat la Iași. Traficanți de țigări, scăpați prin prescripție Plecat de la un cazul banal al unui sătean prins cu țigări în căruță, când a ajuns în instanță dosarul cuprindea acuzații aduse unui număr de 51 de inculpați. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Nu era vorba de o rețea amplă de contrabandiști, ci de trei rețele, care își împărțiseră frățește malul Prutului, de la Sculeni până dincolo de Ungheni, spre Țuțora. Traficanții "prășeau" cu o frecvență care îi copleșea pe polițiștii de frontieră, inundând, practic, piața Iașiului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia. Alexandru Rogobete, secretarul de stat din Ministerul Sănătății care spera să fie numit în funcția de ministru în cazul demiterii lui Alexandru Rafila, s-a rățoit la toți cei care critică faptele de la "Sf. Pantelimon" cercetate de procurori. Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia Secretarul de stat Alexandru Rogobete, fostul consilier personal al ministrului Alexandru Rafila, a postat pe contul său de Facebook un mesaj prin care a încercat să minimalizeze cazul pacienților morți în condiții suspecte la spitalul "Sfântul Pantelimon". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Problema lui Rogobete: cazul ar fi fost transformat în subiect de campanie electorală. Așa că l-a arătat cu degetul pe liberalul Nicolae Ciucă, partenerul de guvernare al PSD. Apoi i-a etichetat drept "nimicuri" pe cei care cer demisia ministrului Alexandru Rafila. "Mi s-a spus acum câteva ore că . REFUZ FERM să cred asta! Așa este politica lor în care nu au construit un spital în ultimii 34 de ani! Cine ne face ? Ăia care sunt experți la făcut și care cu lipsă de demnitate și onoare se laudă cu . Cine ne cere demisia? Aceleași NIMICURI care au făcut NIMIC pentru sistemul de sănătate și care prin NIMICUL lor vor să conducă în continuare. Suntem normali la cap?", s-a burzuluit online Alexandru Rogobete. Rogobete se vede ministru La final, secretarul de stat a ținut să își declare solidaritatea cu medicii: "cu asumare și responsabilitate, MĂ ÎNCLIN CU RUȘINE, pentru că ei nu au, în fața voastră, în fața colegilor mei medici și vă asigur, CĂ NU SUNTEȚI SINGURI". Rogobete, însă, nu a scos nici un cuvânt despre pacienții de la spitalul "Sfântul Pantelimon". Mesajul postat de Alexandru Rogobete nu este deloc întâmplător. Numele său a fost vehiculat în ultimele zile ca posibil înlocuitor al pesedistului Alexandru Rafila în funcția de ministru al Sănătății. Dar, pentru că premierul Marcel Ciolacu nu l-a schimbat din funcție pe ministrul Rafila, Alexandru Rogobete a fost forțat să facă un pas înapoi. Crescut la umbra medicului Dorel Săndesc Cariera lui Alexandru Rogobete este strâns legată de cea a medicului Dorel Săndesc, managerul Spitalului Clinic Județean "Pius Brînzeu" din Timișoara și președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI). Din CV-ul lui Alexandru Rogobete aflăm că este medic rezident suspendat la spitalul condus de medicul Săndesc. În plus, este asistent universitar la UMF "Victor Babeș", acolo unde medicul Dorel Săndesc este prorector Dezvoltare Academică. Mai mult, Alexandru Rogobete este autor și coautor al mai multor articole științifice publicate împreună cu medicul Săndesc. În iulie 2020, Alexandru Rogobete a venit de la Timișoara la București pe funcția de consilier personal al secretarului de stat Nicolae Dragoș Garofil. De la medicul liberal Garofil, a trecut la cabinetului ministrului Alexandru Rafila, tot pe funcția de consilier personal. În timp ce îl consilia pe Alexandru Rafila, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, sub conducerea medicului Dorel Săndesc, l-a premiat cu 5.000 lei pe Alexandru Rogobete pentru "cea mai bună prezentare orală a unui tânăr medic". Se întâmpla în anul 2022. În februarie 2023, a fost numit în funcția de secretar în Ministerul Sănătății. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Alexandru Rogobete, dar acesta a refuzat să răspundă.

Medici audiați în dosarul morților suspecte (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Medici audiați în dosarul morților suspecte

Medici audiați în dosarul morților suspecte. Patru angajaţi ai Spitalului Pantelimon au fost ridicaţi miercuri de poliţişti şi duşi la audieri, în dosarul deceselor suspecte de la Secţia ATI. Anunțul Parchetului Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a anunțat, într-un comunicat de presă, următoarele: Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă "În dimineaţa zilei de 07.08.2024, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţiştii din cadrul DGPMB - Serviciul Omoruri au pus în executare patru mandate de percheziţie domiciliară emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti pentru locuinţele unor angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, la sediul Serviciului Omoruri au fost aduse patru cadre medicale, în vederea audierii". Medici audiați în dosarul morților suspecte În luna aprilie, procurorii au primit o sesizare de la o asistentă angajată la Spitalul "Sf. Pantelimon" cu privire la faptul că, în perioada 4 - 7 aprilie 2024, în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), ar fi decedat 17 pacienţi, ca urmare a reducerii voluntare, de către personalul medical, a dozei de noradrenalină - un neurotransmiţător utilizat pentru creşterea sau menţinerea tensiunii arteriale. Procurorii au deschis un dosar penal cu privire la infracţiunea de omor şi au administrat mai multe probe, fiind audiaţi medici şi asistente medicale şi au fost ridicate documente medicale referitoare la toţi pacienţii decedaţi în cadrul Secţiei ATI în perioada 4 - 7 aprilie 2024. Ulterior, a fost pusă sub acuzare o asistentă pentru mărturie mincinoasă. Anchetatorii consideră că ea ştie ce s-a întâmplat la Secţia ATI, dar a refuzat să dea informaţii în timpul audierilor, astfel încât procurorii au decis să o pună sub acuzare.

Prime mari pentru polițiștii IPA România (sursa: Facebook/Asociatia Internationala a Politistilor - Sectia Romana)
Investigații

Prime mari pentru polițiștii IPA România

Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele Asociației Internaționale a Polițiștilor – IPA România, este suspect de fals intelectual și favorizarea făptuitorului într-un dosar al Parchetului Militar. În același dosar este cercetat și lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, pentru fals în declarații și instigare la fals intelectual. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Falsul în declarații se referă la o misiune în Toplița, dar și nemenționarea în declarațiile de avere a unor sume: prime mari pentru polițiștii IPA România. Președintele Mihai Liviu Tărtăreanu și secretarul general Cătălin Ștefan Bălteanu au declarat pentru DeFapt.ro că sunt nevinovați. Însă lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu crede că în spatele denunțului de la Parchetul Militar se află Florin Olaru, fostul președinte al IPA România. Parchetul Militar confirmă Parchetul Militar a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, are calitatea de suspect într-un dosar în care se fac "cercetări pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual, (...), și favorizarea făptuitorului, (...) (referitor la adresa nr. 2103/20.07.2023, eliberată de acesta în calitate de președinte IPA – secția română, în care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului în scopul favorizării făptuitorului Bălteanu Cătălin Ștefan)". Prim procurorul militar, colonelul magistrat Bogdan Ciprian Pîrlog, susține în adresa trasmisă către DeFapt.ro că în același dosar se "efectuează cercetări față de suspectul Bălteanu Cătălin Ștefan sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de fals în declarații" și a unei infracțiuni de fals intelectual. Ce s-a petrecut la Toplița? Prima infracțiune de fals în declarații, conform Parchetului Militar, ar fi fost făcută în 26 august 2019. Atunci, lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu a dat o declarație pe propria răspundere din care rezulta că a participat la executarea unei misiuni în localitatea Toplița, județul Harghita. Documentul a fost înaintat conducerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Anchetatorii bănuiesc că lt. col. Băteanu nu ar fi participat la misiune, ci la o ședință a IPA România. Cealaltă infracțiune de fals în declarații a rezultat din faptul că lt.col. Băteanu nu a menționat în declarațiile de avere primele pe care le-a primit de la IPA România în cursul anului 2019. Șeful IPA România se consideră sabotat Comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul a avut ca miză sabotarea sa, pentru că și-a depus în anul 2023 candidatura pentru funcția de secretar general al Asociației Internaționale a Polițiștilor. Acesta a recunoscut că a fost la Parchetul Militar, atunci când a fost informat oficial că are calitatea de suspect. Însă procurorul i-ar fi spus că nu va mai fi chemat la noi audieri pentru că declarația sa ar fi fost edificatoare. "În mod normal, în calitate de președinte al IPA, care este un ONG, nu poți fi suspectat de infracțiunea de fals intelectual. Este un ONG ca asociația la bloc. În nici un caz încadrarea juridică făcută la momentul respectiv nu are legătură cu starea de fapt. Este vorba despre o adresă prin care am înaintat niște documente", a declarat președintele Tărtăreanu. "Aceste situații nu ne fac bine" El bănuiește că martorul denunțător ar fi spus că nu ține o evidență a documentelor. "Discuția la momentul respectiv era dacă domnul Bălteanu era sau nu prezent la o activitate, când eu nu eram președinte. Nu puteam să atest eu ceva de care nu știam. Aceste situații nu ne fac bine. Discutăm despre cel mai mare ONG din România, este o familie ocupațională care oricum este lovită în fel și chip", a spus Tărtăreanu. După ce dosarul de la Parchetul Militar se va închide, comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu își va căuta dreptatea în justiție, potrivit spuselor sale, pentru că nimic nu ar fi întâmplător. "Eu candidam la o funcție internațională când a apărut citația. A trebuit să dau niște explicații", a spus Tărtăreanu. "Am adus peste 100 de martori la parchet" Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul de la Parchetul Militar este o "făcătură" în urma denunțului lui Florin Olaru, fostul șef al IPA România. "Cu siguranță sunt nevinovat. Este o făcătură a fostului președinte IPA. Nu ne-am înțeles. Ca să poată să folosească fondurile asociației așa cum își dorește, voia să scape de mine. Eram singurul care puteam ști toate neregulile pe care dânsul le făcea zi de zi. Asta s-a și dovedit pentru că dânsul a fost revocat din funcție ca urmare a unui management defectuos. Apoi a fost exclus din Asociație", a declarat Cătălin Ștefan Bălteanu. El a explicat că prima infracțiune de fals în declarații nu ar avea nici o susținere în realitate pentru că a executat misiunea de la Toplița și nu a participat la ședința IPA. Mai mult, spune el, fostul președinte al IPA România ar fi falsificat un proces verbal din care rezulta că ar fi participat la ședință, deși el se alfa la Toplița. "Am adus peste 100 de martori la parchet care au declarat că am fost la misiune. M-am prezentat la Parchetul Militar, am depus lista cu peste 100 de martori care atestau că am fost la misiune", a precizat Cătălin Ștefan Bălteanu. Prime mari pentru polițiștii IPA România Legat de falsul în declarații legat de averea sa, lt. col. Bălteanu a spus că, în anul 2019, fostul său șef de la IPA România se folosea orice pretext pentru a acorda tot felul de prime conducerii executive: "Ca să nu fie singurul (Florin Olaru - n.r.) care primea primă, făcea ceea ce a făcut și cu mine. Adică îmi dădea și mie primă la început de an, trimestrial, de Paște, de Ziua Eroilor. Căuta orice motiv ca să poată acorda prime. Erau prime mari, echivalentul unei indemnizații. Erau 8.000 lei, 10.000 lei. Acești bani îi sponsorizam către regiunile asociației noastre. Așa am considerat eu la momentul respectiv. Banii rămâneau în cadrul IPA România. Banii nu i-am menționat în declarațiile de avere pentru că atunci când îi primeam îi și dădeam. Am înțeles după aceea că trebuia să menționez banii primiți. Am omis atunci să fac asta la momentul respectiv pentru că nu am știut".

Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel Foto: Captură video
Politică

Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel

Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel pentru a-l anunța că susține eforturile ca poporul român să rămână “aproape de valorile incontestabile care îl reprezintă“. Voiculescu, care a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru jaful din dosarul ICA, a absolvit, în 2023, Facultatea de Teologie. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Turnătorul Dan Voiculescu i-a scris patriarhului Daniel “Marcăm astăzi 970 de ani de la marea schismă a celor două biserici creștine, un bun prilej pentru a medita asupra importanței unității poporului român întru credință, într-o perioadă tulbure de disoluție a valorilor și de îndepărtare de Dumnezeu. Vă transmit, Preafericirea Voastră, susținerea mea pentru eforturile pe care sfânta noastră biserică ortodoxă le întreprinde pentru ca poporul român să rămână aproape de valorile incontestabile care îl reprezintă. Vă transmit așadar gândurile mele bune, felicitându-vă pentru modul în care vă luptați cu indiferența, dezbinarea și fuga în păcat ce bântuie prea des societatea românească. Doamne Ajută!“, i-a scris, acum, Dan Voiculescu patriarhului Daniel. Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia, scria G4Media în mai 2024. Statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până în august 2023, ANAF a recuperat în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. În regimul Ceaușescu, Dan Voiculescu a turnat la Securitate, fiind recrutat sub pseudonimul Felix, a arătat CNSAS.

Medic eminent a vrut să se întoarcă în România, Rafila l-a refuzat Foto: Facebook
Eveniment

Medic eminent a vrut să se întoarcă în România, Rafila l-a refuzat

Un medic eminent, Dennis Ursachi, a vrut să se întoarcă din Franța în România, dar ministerul lui Rafila l-a refuzat: un dosar i-a fost respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, iar portarul nu l-a lăsat să intre în instituție. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei Ursachi a povestit pe Facebook ce a pățit când a încercat să-și echivaleze specializarea în România. El a fost bursier timp de șase ani în cadrul UMF "Carol Davila" București, a promovat în 2019 examenul de rezidențiat cu 919/950 puncte (locul 35/6282 candidați), a fost primul pe România care a ales specialitatea Radiologie și Imagistică Medicală după examenul din 2019. Ursachi a fost student Erasmus în Germania în perioada 2017-2018 și a beneficiat de stagii de formare în Franța în perioada 2022-2024. Acum, medicul relatează ce a pățit când a vrut să se întoarcă în România, ca să profeseze. Medic eminent a vrut să se întoarcă în România, Rafila l-a refuzat “Parcursul meu: 1. Decembrie 2022 - Dosarul de echivalare pentru 6 luni de Abdomen - REFUZAT - conform Deciziei 27192 4.01.2023 (motivul: stagiu incomplet 6/12 luni) 2. Februarie 2024 - Trimis 1 dosar de echivalare pentru 12 luni de Abdomen - dosar PIERDUT. Trimis 1 dosar de echivalare pentru 3 luni Radiologie intervențională, 3 luni Radiologie senologica - REFUZAT - conform Deciziei 4017 02.04.2024 (motivul: lipsa detalierii activității în stagii) 3. Mai 2024 - Revin în țară. Recontactat șefii de secție din fiecare departament și refăcut, retradus și relegalizat adeverințele de stagiu cu detalierea activității pentru fiecare în parte. Trimis multiple dosare cu documentele necesare validării stagiilor. Inboxul [email protected] este plin. Ultimul dosar complet, structurat trimis pe 28 mai 2024 - REFUZAT - Conform Decizie nr. 164/25.06.2024 - motivul: noile adeverințe eliberate cu precizarea modului în care s-a desfășurat activitatea nu se regăsesc în documentele trimise spre analiză Comisiei de Specialitate“, a scris Ursachi. “Vă scriu pe această cale informală deoarece la numerele de telefon de pe site-ul Ministerului Sănătății nu se răspunde, pe e-mail nu se răspunde, iar când am mers personal la Ministerul Sănătății să îmi prezint situația, nu mi-a fost permis de către domnul Paznic să intru în clădirea Ministerului“, a mai arătat medicul, care postează și documente care-i susțin afirmațiile.

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon". În imagine, managerul Bogdan Socea (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon"

Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon". Medicii și asistentele de la Spitalul "Sf. Pantelimon" din Capitală, acolo unde procurorii investighează moartea suspectă a 17 pacienți, sunt vizați de o nouă plângere penală. Mușamalizarea lui Rafila Andrei Cosmin Burlacu acuză cadrele medicale că i-au ucis tatăl, pacient la "Sf. Pantelimon", în urma aplicării unui tratament incorect și neglijent. La fel ca și în cazul celor 17 pacienți morți în condiții suspecte la ATI, Andrei Cosmin Burlacu crede că tatălui său i-a fost administrată o cantitate insuficientă de noradrenalină. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a mințit grav și a încercat mușamalizarea scandalului morților suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", spital condus de prietenul său Bogdan Socea. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor Ministrul Alexandru Rafila a anunțat că a trimis Corpul de Control pentru a verifica decesele suspecte. De fapt, i-a trimis doar pe pensionarii Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control. Lăsat să vomite cu fața în sus pe trotuar Andrei Cosmin Burlacu a povestit pentru DeFapt.ro tragedia prin care a trecut familia sa în urmă cu aproape două luni. Tatăl său, Aurel Burlacu, a suferit un infarct pe stradă în seara zilei de 3 mai. Primul echipaj SMURD ajuns la fața locului nu avea medic. A venit un al doilea echipaj, cu medic, după 15-20 de minute. În tot acest timp, Aurel Burlacu voma întins pe spate, cu fața în sus. Andrei Burlacu a aflat mai târziu că acest lucru i-a provocat tatălui său o pneumonie de aspirație, lucru aflat la spital. Pacientul avea și câteva coaste fracturate. În cele din urmă, Aurel Burlacu a fost dus de urgență la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde a fost internat de urgență. În primă fază, trezire după două-trei zile În data de 6 mai, pacientul a fost transferat cu comă indusă și o stare de sănătate ameliorată pe secția de Terapie Intensivă. Două zile mai târziu, i-au fost eliminate sedativele. Fiul pacientului a arătat și care au fost explicațiile medicilor. "Doctorița de pe secția ATI mi-a spus că sedativele sunt deosebit de puternice, iar metabolizarea lor este extrem de lentă. Mi-a spus că va dura cel puțin două-trei zile până ce tatăl meu se va trezi", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Cum s-a ajuns la trezirea după o singură zi Numai o zi mai târziu, însă, și nu după două-trei zile, cum spusese medicul ATI, pacientul era perfect conștient iar aceeași doamnă medic își schimbase discursul. "În data de 9 mai, tatăl meu s-a trezit și a deschis ochii. Iar aceeași doctoriță îmi spunea clar și răspicat că are o afectare neurologică gravă deoarece ar fi trebuit să fie complet treaz la 24 de ore după eliminarea sedativelor. Tatăl meu avea un fel de tub de aspirație introdus pe gât, iar în nas o canulă de oxigen", a spus fiul pacientului. 24 de ore care au făcut diferența Aurel Burlacu era complet treaz și putea să se miște în ziua de 10 mai, dar avea încă masca de oxigen pe față. Atunci le-a mulțumit medicilor pentru că-i salvaseră viața. Dar numai o zi mai târziu, pe 11 mai, medicul de gardă i-a schimbat masca de oxigen. Explicația: pacientul avea, de fapt, o saturație mică de oxigen, hipoxie, agitație psihomotorie datorată cantității insuficiente de oxigen. Pe la amiază, medicul de gardă i-ar fi spus fiului, Andrei Cosmin Burlacu, că starea de sănătate a tatălui său s-a agravat din cauza lipsei de oxigen și că ar putea fi din nou intubat. Altă moarte suspectă la "Sf. Pantelimon" "Nu ni s-a mai permis să îl vedem în data de 11 mai. Pe 12 mai, la vizita de la orele 12.00, tatăl meu era intubat și se afla din nou în comă indusă. Suferise un al doilea infarct. Doctorița ATI, cea cu sedativele, mi-a spus că l-a pus pe noradrenalină și că urmează al treilea infarct iresuscitabil. Că sigur îl pierdem. Cred că au făcut ca și în cazul pacienților decedați în condiții suspecte (adică nu i-au administrat suficientă noradrenalină - n.r.). La ora 6.30 dimineața, pe 13 mai, mama a fost anunțată că tatăl meu a murit. Dar înainte, de fiecare dată când mama a sunat la ATI, nu a primit nici un detaliu despre starea de sănătate a tatălui meu", a spus Andrei Cosmin Burlacu. Dosar penal deschis Andrei Cosmin Burlacu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2, în urma căreia s-a deschis dosarul penal 5446/161/P/2024. Fiul pacientului consideră că tatăl său a murit din cauza cadrelor medicale de pe secția ATI a Spitalului "Sf. Pantelimon", care l-ar fi tratat incorect și neglijent pe pacient. Medicul Fiorella Mitoiu, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Sf. Pantelimon", a răspuns sec la solicitarea DeFapt.ro de a oferi o reacție. "Cum comentez eu? Eu sunt purtătorul de cuvânt! Este dreptul fiecărui om la opinie. Dacă fiul dânsului consideră că s-au întâmplat niște lucruri incorecte, este dreptul dânsului să depună o plângere și să fie analizată situația cazului în parte", a spus Mitoiu.

Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata Lia Savonea Foto: Q Magazine
Politică

Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție

Cine vrea să-l scape pe Ion Iliescu de dosarul crimelor de la Revoluție: controversata judecătoare Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea, care a patronat achitări halucinante și care acum a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Număr uriaș de voturi anulate, cu circa 80% mai multe decât în 2019: aproape jumătate de milion de voturi aruncate la coș la europarlamentarele de anul acesta (analiză EFOR) Cu o majoritate de 2 la 1, judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu au constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Ei au dat 5 zile procurorilor să spună dacă solicită restituirea dosarului sau dacă mențin rechizitoriul. A treia judecătoare, Elena Barbu, a susținut ideea rejudecării primei faze a camerei preliminare de către ÎCCJ, nu de către CAB, pe motiv că Gelu Voican Voiculescu era membru al Guvernului. Cine vrea să-l scape pe Iliescu de dosarul de la Revoluție În iulie 2023, DeFapt.ro a arătat că judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea în perioada în care acesta era la putere, este acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie, a intervenit la Lia Savonea. Însă aceasta nu este singura relatare despre relația dintre Savonea și Mircea Minea. În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Fostul șef al CSM, șeful CSM, Daniel Grădinaru, este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate. „Savonea și Grădinaru au făcut, pentru un an, între 2015 și 2016, echipă în completul de judecată al dosarului FNI, ajutându-l pe Vîntu să-și scadă pedeapsa prin prescrierea unor fapte”, arăta Newsweek România, în mai 2022. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Tot Savonea și Grădinaru sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați (sursa: gds.ro)
Investigații

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. În imagine, Abramovici în 2005, când era guvernator de Chukotka (sursa: kremlin.ru)
Investigații

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false, cetățenia R. Moldova

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu și Cătălin Prisacariu Miliarde de euro ale oligarhilor ruși au fost înghețate în întreaga lume după invazia rusă asupra Ucrainei ca urmare a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Pentru a-și salva companiile din Europa, mulți oameni de afaceri ruși au căutat să devină cetățeni ai altor state: oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. De ce Republica Moldova O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale. În urma unei "analize de risc", însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni. O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil. Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova - majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace. Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși. În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive. Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană. Lobanov a depus dosarul la Chișinău în august 2022 Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi pe 25 august 2022. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP. Fotografia lui Mihail Lobanov din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) ____________________________________________ UPDATE (30 ianuarie 2025) Lobanov susține, prin avocați, că documentele depuse la ASP au fost certificate drept autentice de o instanță din Ucraina Potrivit sesizării Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău trimise Centrului Național Anticorupție (CNA) în 2024, "cet. Lobanov Mikhail (...), personal, în cadrul Secției cetățenie, a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova (...) prezentînd documente oficiale în care sunt înscrieri vădit false privind datele strămoșilor săi". Această sesizare a ASP a stat la baza inițierii unui "proces penal" la CNA, faza anterioară a unui dosar penal, potrivit procedurilor legale din Republica Moldova. La șase luni după publicarea de către DeFapt.ro a acestui articol, Mihail Lobanov a contactat redacția prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată, mai jos, pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. Potrivit unei investigații a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni în ianuarie 2024. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. ____________________________________________ De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin. "Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina. Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Așa că, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Mihail Lobanov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Serghei Lomakin, la Râșcani Serghei Lomakin este un alt oligarh rus care a încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova pentru sine și pentru trei fii în baza unor înscrieri vădit false privind datele unor așa-zis membri de familie. Conform actelor obținute de echipa noastră de investigație, Lomakin a depus personal dosarul pentru cetățenie pe 18 aprilie 2023, prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău. Fotografia lui Serghei Lomakin din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) Lomakin se află pe lista de sancțiuni a Ucrainei pentru "activități comerciale ce asigură venituri mari bugetului rus - o sursă semnificativă de venit pentru război". Potrivit ONG-ului ucrainean Mirotvoreț, Serghei Lomakin ar avea "legături strânse cu regimul (de la Kremlin – n.r.), care a pregătit și poartă un război de ocupație împotriva Ucrainei, în timpul căruia sunt comise crime împotriva umanității și are loc genocidul poporului ucrainean". "Subiectul este responsabil pentru susținerea materială sau financiară a acțiunilor ce subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei", mai precizează sursa citată. Kopeika și Monetka În luna mai 1998, Lomakin împreună cu oamenii de afaceri Artem Khachatryan și Aleksandr Samonov au deschis rețeaua de magazine Kopeika. În 2007, Lomakin și-a vândut cota-parte din rețeaua Kopeika și a înființat o altă rețea de magazine, Monetka. În 2008, apare ca membru în Consiliul de Administrație al companiei Centrobuvi (încălțăminte) și, tot în 2008, Lomakin și Khachatryan au cumpărat 7% din lanțul Modis (îmbrăcăminte). În 2015, Centrobuvi a încetat să mai plătească furnizorii. În mai 2016, datoriile companiei au ajuns la 30 de miliarde de ruble (peste 330 de milioane de dolari). Fraude cu banii Gazprombank Potrivit mai multor surse (aici și aici), în august 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Serghei Lomakin, iar în septembrie 2016 a ajuns în lista celor urmăriți la nivel federal. I s-a deschis un dosar penal în temeiul art. 159 din Codul penal al Federației Ruse (Fraude comise de un grup organizat sau în proporții deosebit de mari). Dosarul a fost deschis în baza rezultatelor unei inspecții inițiate de Gazprombank. Subdiviziunea pentru combaterea crimelor economice din cadrul MAI rus a constatat că fondurile împrumutate au fost transferate către companii terțe, contrar înțelegilor cu băncile. În 2017, Lomakin ar fi ajuns la o înțelegere cu creditorii și dosarul penal a fost clasat. Rezident în Cipru În 2023, Lomakin se retrage din Modis și Monetka și începe să dezvolte retailerul rus de reduceri Fix Price, pe care l-a creat în 2007 tot împreună cu Khachatryan. Lanțul a deschis peste 5.000 de magazine în Rusia, Kazahstan, Georgia, Belarus, Letonia, Kîrgîzstan și Uzbekistan. Lomakin este președinte al companiei. Cofondatorul Artem Khachatryan este, de asemenea, miliardar. În decembrie 2023, Lomakin a cumpărat aproape toată participația lui Khachatryan în companie cu 990 de milioane de dolari. Potrivit Forbes, Lomakin își are reședința în Paphos (Cipru), iar averea sa este evaluată la 1,7 miliarde de dolari. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Serghei Lomakin, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Apare bancherul ruso-uzbec Tot prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău, pe 27 septembrie 2023 au depus dosarele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova cetățenii ruși (din Uzbekistan) Kamo Tumasov și fiul lui Samvel Tumasov. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovene, cei doi ar fi depus dosarele pentru cetățenie personal. Pe bancherul Kamo Tumasov Kamo îl regăsim în structura de proprietate a Grupului Asia Alliance (Uzbekistan) cu o cotă de 85%, care deține banca comercială Asia Alliance Bank. Numele lui mai apare ca asociat sau administrator în cinci firme și fonduri de investiții din Uzbekistan. Samvel Tumasov apare ca fiind director al Truck Avto Trading (care pare a fi lichidată) și ca asociat unic al Humoinvestgroup (Uzbekistan). Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Kamo Tumasov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Corupție și fals în acte la ASP Un dosar de corupție și fals în acte publice pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova este în prezent în lucru la Centrul Național Anticorupție din Chișinău. Pe 3 iunie 2024, au fost efectuate zece percheziții, iar la finalul acestora șase angajați ai Agenției Servicii Publice au primit calitatea de suspecți. Conform informațiilor obținute de echipa noastră de investigații, mai mulți cetățeni ruși ar fi încercat să obțină pentru ei și unii membri ai familiilor lor cetățenia Republicii Moldova în baza unor documente false privind datele unor rude. Actele false au fost eliberate de către angajați ai Agenției Servicii Publice de la Chișinău și introduse în sistemele informaționale automatizate ale ASP în mod fraudulos. ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI. Afaceristul Cătălin Robertino Hideg a plătit 100.000 de euro inclusiv generalilor (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă pentru a scăpa de un dosar penal, dar a ajuns să fie condamnat în primă instanță la o pedeapsă de patru ani cu executare. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Dar Cătălin Hideg nu este un novice al sistemului: a fost și doctorand la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Acolo l-a avut coordonator pe generalul de brigadă Constantin Onișor, fost șef al școlii doctorale a Academiei SRI, care la rândul lui l-a predat generalului de brigadă (r) Cristian Troncotă. Cavaleri de Malta și nepotul lui Fidel Castro Cătălin Robertino Hideg a fost un personaj discret în lumea afacerilor. Citește și: STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: „Judecătorul a fost elegant” Poate și pentru că a fost membru în Asociația Marele Priorat Autonom, Ospitalier, Spiritual și Militar al S.O.S. JJ - Cavaleri de Malta. Firma sa, Sanimed International Impex, a semnat în anul 2011 un parteneriat cu grupul Labiofam, condus de Jose Antonio Fraga Castro, pentru a introduce în România un medicament naturist folosit în tratarea cancerului. Jose Antonio Fraga Castro este nepotul fostului lider cubanez Fidel Castro și șeful Labiofam, un institut de cercetare controlat de statul cubanez. Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI Lui Hideg nu i-au ajuns conexiunile în lumea afacerilor, a vrut și unele în intelligence. Calea aleasă: obținerea unei diplome de doctor la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Inițial, a fost înscris pe lista de doctoranzi a generalului de brigadă (r) Constantin Onișor, unul dintre cei mai influenți profesori din școala doctorală a Academiei SRI. Conform unei investigații publicată pe tolo.ro pe 13 ianuarie 2017, generalul de brigadă (r) Constantin Onișor a fost chiar în sediul din Măgurele al firmei Sanimed Internațional Impex SRL pentru a discuta cu Hideg despre doctorat. "Ne-am uitat împreună pe documentele doctorale și apoi ne-am văzut în altă parte cu profesorul Troncotă, care l-a preluat ca doctorand", le-a spus generalul jurnaliștilor. Profesorul Cristian Troncotă este la rândul său general de brigadă (r) al Serviciului Român de Informații și cel care l-a invitat pe generalul Florian Coldea să predea la Academia SRI.

Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat

Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat: Mihai Chirica va afla săptămâna viitoare dacă judecarea unuia dintre dosarele în care este inculpat va fi reluată de la zero sau va merge mai departe. Primarul Iașiului se vrea proaspăt inculpat Avocații tuturor inculpaților din dosarul "Flux" au cerut la termenul de joi, la unison, să se constate că magistratul din camera preliminară nu avea dreptul să-i judece. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Dezbaterile au fost încinse, iar judecătorul a amânat luarea unei decizii pentru săptămâna viitoare. De cealaltă parte, DNA a încercat un contraatac, care ar putea lăsa apărarea fără una dintre mărturiile pe care se bazează. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră