vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

255 articole
Eveniment

Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată

Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată. Daniel Tudorache, fostul primar la Sectorului 1 din Capitală, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, a informat, miercuri, DNA. Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate corupţiei au dispus trimiterea în judecată a lui Daniel Tudorache, la data faptelor primar, anterior deputat, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, aflat sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 1.000.000 euro, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor. În acelaşi dosar, în faţa judecătorilor va ajunge şi fosta soţie a edilului, sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 200.000 euro, pentru complicitate la spălarea banilor, dar şi o altă persoană din anturajul primarului, sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 75.000 euro, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă. Comision de 10% din valoarea contractului Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada septembrie 2016 - mai 2017, persoana aflată în anturajul lui Daniel Tudorache, la acel moment primarul Sectorului 1, ar fi pretins de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului de servicii pe care societatea acestuia îl avea cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1, iar, în schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât şi prin intermediul lui Tudorache, la funcţionarii responsabili, astfel încât contractul să se desfăşoare în bune condiţii (plata la timp a facturilor şi actualizarea tarifelor). Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” "În schimbul traficării influenţei, persoana aflată în anturajul primarului ar fi primit suma totală de 105.000 lei în numerar, precum şi suma de 8.640 lei disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparţinând traficantului de influenţă", menţionează anchetatorii. În activităţile descrise, spune DNA, persoana care şi-a traficat influenţa ar fi fost sprijinită de Daniel Tudorache. Cu prilejul a două întâlniri din zilele de 19 septembrie 2016 şi 7 februarie 2017 desfăşurate în biroul din cadrul Primăriei Sectorului 1, acesta i-ar fi întărit omului de afaceri convingerea că solicitantul comisionului ar fi trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului. În acest mod, Daniel Tudorache ar fi confirmat caracterul real al influenţei. De altfel, arată procurorii, din datele cauzei ar reieşi că primarul de la acea vreme Daniel Tudorache ar fi fost principalul beneficiar al sumelor primite de persoana din anturajul său. Cum a ascuns banii În perioada în care a ocupat funcţii publice (ianuarie 2008 - martie 2019), Daniel Tudorache ar fi beneficiat de sume de bani disproporţionat de mari comparativ cu veniturile sale licite care reprezentau o medie de aproximativ o mie de euro pe lună, menţionează Direcţia. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus obţinute în mod nelegal, DNA arată că acesta ar fi procedat la: * depunerea de sume de bani în numerar, prin intermediul fostei soţii şi al menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora - în total 3.255.465 lei şi 231.117 euro; * achiziţionarea de bunuri imobile pe numele fostei soţii, în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 lei, sume plătite de asemenea în numerar; * acordarea unui împrumut de 920.000 de euro, în numerar, unei persoane, prin intermediul fostei soţii; * achiziţionarea, prin intermediul fostei soţii, de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 lei. * restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de lei împrumutată în data de 13.09.2010 de la o persoană, prin intermediul fostei soţii, în contul căreia a fost transferată suma împrumutată şi care a fost utilizată în data de 15.09.2010 pentru achiziţionarea, pe numele soţiei, a unui autoturism de lux în valoare de 59.494 euro; Într-un context separat, afirmă procurorii, în perioada aprilie - iunie 2018, persoana din anturajul primarului Tudorache ar fi pretins de la acelaşi om de afaceri un comision de 10% din valoarea unui contract de servicii încheiat la data de 27 aprilie 2018 cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1. 258 de bijuterii și pietre prețioase găsite la percheziție "În schimb, persoana se angaja să-şi exercite influenţa asupra funcţionarilor responsabili, atât direct, cât şi prin intermediul primarului, pentru a asigura câştigarea şi buna desfăşurare a contractului. La data de 12 iunie 2018, în baza solicitării, persoana din anturajul primarului ar fi primit în numerar suma totală de 5.000 lei, disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparţinând traficantului de influenţă", se precizează în comunicat. În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor bunuri aparţinând lui Daniel Tudorache şi soţiei acestuia, identificate la percheziţia domiciliară, respectiv 258 de obiecte (bijuterii şi pietre) cu o valoare totală de 9.784.295 lei şi sumele de 11.210 euro şi 4.235 dolari, precum şi asupra mai multor bunuri imobile aparţinând soţiei acestuia. De asemenea, s-au dispus măsuri asigurătorii şi asupra sumei de 150.000 lei aparţinând celui de-al treilea inculpat. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere calitatea de deputat a inculpatului Tudorache Daniel, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

Ex-primarul Tudorache Diamant, trimis în judecată (sursa: Facebook/Dan Tudorache)
Primarul Chirica știa de percheziția DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica știa de percheziția DNA

Primarul Chirica știa de percheziția DNA. Anchetatorii au avut surpriza să găsească chiar pe masa de lucru a primarului documente relevante pentru cauza cercetată, potrivit unor surse judiciare. Primarul Chirica știa de percheziția DNA Primarul nu a asistat la percheziţie - era la aeroport, urmând să plece la Bucureşti. În schimb, martor a fost viceprimarul Cezar Baciu, alături de un consilier personal al primarului (Doina Florescu) şi şefa direcţiei juridice (Cristina Oţeleanu). Citește și: Trump despre Putin, după manevra Donețk-Lugansk: Este geniu. Cât de deștept este Procurorii DNA au percheziţionat biroul primarului circa două ore, iar la final au ridicat mai multe documente aflate „la vedere” atât pe masa de lucru, cât şi în sala de şedinţe. Ştia primarul că urmează percheziţii? Dacă da, de unde? Şi un alt mister: unde ar fi putut dispărea dosarul R251, cel al edificării blocului Flux? Continuarea, în Ziarul de Iași.

SIIJ se desființează și se reînființează Foto: Facebook Catalin Predoiu
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal (sursa: Facebook/Robert Negoiță)
Investigații

EXCLUSIV Robert Negoiță știa că este ilegal să dea cadou contractul către Rosal. Ca și Liviu Negoiță, înaintea lui. Istoricul fraudei uriașe

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal. Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, este acuzat de abuz în serviciu pentru că a încheiat nu mai puțin de 54 de acte adiționale la contractul ilegal de salubritate cu compania Rosal, controlată de Silviu Prigoană, fost deputat PDL. Paguba estimată de procurorii anticorupție în acest dosar este de aproximativ 578,5 milioane de lei. Adică în jur de 118 milioane de euro. Dar istoria contractului de salubritate dintre Primăria Sectorului 3 și compania de gunoi a lui Silviu Prigoană se întinde pe o perioadă de aproape două decenii, din 1999 până în 2018. O treime din această perioadă întreaga afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a fost complet ilegală. Timp în care primăria Sectorului 3 a fost condusă de pedelistul Liviu Negoiță, apoi de pesedistul Robert Negoiță. O afacere de partid: Băsescu - Negoiță - Prigoană Controversata afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a început în anul 1999. În acel an, Primăria Municipiului București, condusă de Viorel Lis, a semnat un contract cu compania Rosal, patronată de Silviu Prigoană, pentru a colecta deșeurile municipale. Conducerea Primăriei Capitalei a fost preluată de noul edil, Traian Băsescu, șeful Partidului Democrat Liberal (PDL), în 2000. Ulterior, Consiliul General al Municipiului București a decis să cedeze contractul de salubritate Primăriei Sectorului 3, condusă atunci de Eugen Pleșca de la PSD. Citește și: Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Prejudiciul la contractul cu Rosal, peste 578 de milioane de lei În urma alegerilor din 2004, primăria Sectorului 3 fost câștigată de pedelistul Liviu Negoiță, coleg de partid cu Silviu Prigoană. Ambii, subalterni ai lui Traian Băsescu pe linie de partid. La scurt timp după câștigarea alegerilor, pe 20 octombrie 2004, s-a semnat un nou act adițional între PMB, condusă de primarul Traian Băsescu, Primăria Sector 3 și Rosal prin care s-a prelungit contractul cu cinci ani. Practic, o afacere între cei trei colegi de partid. Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitoriarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), actuala Autoritate Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), a verificat în anul 2008 contractul de salubritate încheiat între Primăria Sectorului 3 și Rosal. În raportul de control se menționa că Primăria Sectorului 3, respectiv primarul pedelist Liviu Negoiță, avea obligația "de a nu mai prelungi contractul încheiat în 1999 peste termenul de valabilitate de 5 ani stipulat în contract". Totodată, la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 34/2006, primăria era obligată să deruleze contractul până la sfârșitul anului 2006, dar cu condiția să organizeze în paralel o licitație. "Prelungirea automată a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare pentru Sectorul 3 favorizează, în mod nejustificat, operatorul ce a încheiat contractul nr. 5066/09.11.1999. O astfel de măsură încalcă prevederile art. 9 din Legea concurentei, constituind o intervenţie a administraţiei publice locale prin care se blochează în mod nejustificat accesul pe piaţă pentru alţi operatori", se mai menționa în raport. Pedelistul Liviu Negoiță a condus Primăria Sectorului 3 în perioada 2004 - 2012. Astfel, timp de opt ani, o parte din gunoiul Sectorului 3 a fost decontat ilegal către firma lui Silviu Prigoană. DNA: Prelungirea nelegală a contractului de salubritate Pesedistul Robert Negoiță a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Sectorului 3 în anul 2012. O dată cu funcția de primar, Negoiță a preluat pe "persoană fizică" și afacerea cu deșeuri municipale. Pe 20 noiembrie 2013, după ce a întocmit și semnat mai multe documentele aferente acestui contract, Robert Negoiță le-ar fi prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operațiunii propuse spre votare. "Sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani", se menționează în comunicatul DNA. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că primarul Robert Negoiță a păstorit această afacere ilegală timp de șase ani. Până în septembrie 2018, atunci când Consiliul Concurenței a reușit să anuleze contractul ilegal în instanță. Robert Negoiță încearcă să mute responsabilitatea la predecesorul său, Liviu Negoiță. "Concret, în momentul de față, acuzația care se aduce este că a fost prelungit contractul de salubritate ce era în vigoare din anul 1999, dosarul făcând referire la intervalul 2000-2018", a scris actualul edil pe Facebook. Și gunoiul lui Prigoană de la Ploiești e anchetat "Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local", menționează DNA. Mai mult, primarul Robert Negoiță și viceprimarul Elena Petrescu, de la ALDE, au decis să șteargă datoriile pe care Rosal le avea către Primăria Sectorului în baza unei delegări nelegale. Dar acesta nu este primul dosar de corupție în care este implicată compania de gunoi a lui Silviu Prigoană. Anul trecut, procurorii anticorupție au cerut de la Primăria Ploiești, dar și companiei Rosal mai multe documente legate de contractul de salubritate din orașul prahovean. De exemplu, DNA a solicitat documente despre procedura de achiziție din 2017 și un contract încheiat în anul 2018 de Primăria Ploiești cu compania Rosal.

Robert Negoiță urmărit penal pentru abuz. Sursa: Facebook Robert Negoiță
Eveniment

Robert Negoiță urmărit penal pentru abuz

Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Primarul Sectorului 3 al Capitalei este acuzat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) de abuz în serviciu, după ce a încheiat 54 de acte adiționale la contractul de salubritate cu Rosal. Prejudiciul estimat de DNA se ridică la 578.446.818 lei. Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Ar fi încheiat abuziv 54 de acte adiționale cu Rosal „Faptele reținute ar fi constatate în contextul în care, în perioada anilor 2000-2018, în Sectorul 3 din municipiul București, s-au încheiat 54 acte adiționale la un contract de salubrizare cu S.C. ROSAL GRUP S.A., prin care, fie s-a prelungit contractul, fie s-a mărit valoarea acestuia. Cu alte cuvinte, în contextul menționat, în loc să fie organizate licitații publice, contractul de salubritate încheiat în anul 1999 a fost prelungit succesiv cu S.C. ROSAL GRUP S.A. (operator nelicențiat din anul 2013 pentru Sectorul 3), prin acte adiționale care au determinat inclusiv creșterea tarifelor de salubrizare”, arată DNA. Citește și: Simion, co-președinte AUR: „Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă la alte partide”. El promite să facă același lucru Negoiță și Rosal, pe lista suspecților DNA. Cine sunt ceilalți opt Primarul Sectorului 3 este urmărit penal pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și o infracțiune de instigare la abuz în serviciu. Alături de el, este cercetat directorul executiv al Direcției Economice din cadrul Primăriei Sectorului 3, Octavian Ghețu, șeful Direcției Utilități Publice, George-Alexandru Manciu, directoarea executivă a Direcției Investiții și Achiziții, Irina-Gina Soroceanu, șefa Direcției Juridice, Florentina Pencea, secretarul Primăriei, Mihăiță Marius, viceprimarul Sectorului 3, Elena Petrescu, reprezentantul S.C. ROSAL GRUP S.A și Mirela Chetreanu, auditor public extern. Primarul Sectorului 3 a păcălit Consiliul Local că implementează un proiect DNA arată că Robert Negoiță, „sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani. Actul adițional prin care se prelungea nelegal termenul contractual cu operatorul nelicențiat legal - Rosal Grup S.A a fost ulterior semnat de suspectul Robert Sorin Negoiță”. Modul în care contractul de salubrizare a fost prelungit a fost cercetat de Curtea de Conturi, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Consiliul Concurenței. Controalele au constatat încălcări ale dispozițiilor legale, iar Primăriei Sectorului 3 i s-a comunicat să nu mai prelungească contractul încheiat în 1999 peste termenul de cinci ani. Prejudiciul cauzat de Negoiță, peste 578 de milioane de lei „Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local. Ulterior, ar fi fost întocmit un referat, semnat de viceprimarul Elena Petrescu, pe baza unei delegări nelegale făcute de primar, prin care practic s-au șters o parte din obligațiile de plată pe care ROSAL GRUP S.A le avea la Primăria Sector 3. Ulterior, acțiunea a fost validată de auditorul public extern, suspecta Mirela Chetreanu, în Raportul de follow-up din data de 11.10.2019, deși aspectele nu remediau încălcările constatate de Curtea de Conturi. Prin faptele descrise, la care au contribuit, sub forma complicității, și persoanele menționate din conducerea Primăriei Sectorului 3, s-ar fi creat un prejudiciu total de 578.446.818 lei în dauna Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru SC Rosal Grup SA. Procurorii au solicitat Consiliului Local Sector 3 București să comunice dacă Sectorul 3 se constituie parte civilă în cauză”, conform DNA.

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA

Judecătorii lui Dorneanu, membrii Curții Constituționale, nu vor mai fi anchetați de către DNA. Deputatul USR Silviu Dehlean, membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, scrie, pe Facebook că, printr-un amendament la proiectul denumit „de desființare a SIIJ”, judecătorii CCR sunt asimilați magistraților. În consecință, ei nu vor mai fi cercetați de DNA, ci de structura care preia atribuțiile SIIJ. Amendamentul a fost inițiat de deputata PSD Steluța Cataniciu. Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA „Ne-am întors în epoca Dragnea cu justiția! Judecătorii CCR nu mai pot fi anchetați de DNA, dacă sunt suspectați de fapte de corupție. Acest nouă formă de imunitate pentru judecătorii CCR a fost introdusă astăzi în legea Predoiu de reînființare a Secției Speciale (SIIJ) de către majoritatea PSD-PNL-UDMR, la propunerea doamnei Steluta Cataniciu. Decizia are mai multe implicații: Se asimilează corpul judecătorilor CCR cu cel al magistraților. Ceea ce este absurd și neconstituțional, dar nu-mi fac griji că legea ar putea pica la CCR. Judecătorii CCR NU sunt magistrați, ei sunt numiți de politicieni în aceste poziții, mulți dintre ei înșiși fiind politicieni precum Valer Dorneanu. CCR nu este instanță de judecată, este un organism politico-juridic care are ca atribuție protejarea ordinii constituționale, atribuție POLITICĂ. Vom sesiza Comisia de la Veneția și Comisia Europeană cu privire la acestă extrem de periculoasă pentru democrație.Curtea Constituțională devine total o instituție controlabilă politic ca în perioada Iliescu.Se știrbesc din nou atribuțiile DNA, așa cum face de fapt întreaga lege Predoiu și se împlinește astfel dorința lui Liviu Dragnea. Practic DNA a devenit o formă fără fond.Se acordă o nouă superimunitate judecătorilor CCR după cea stabilită în legislatura trecută. Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați preventiv și nici trimiși în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei (6 din 9 judecători)”, scrie deputatul USR. Raportul comisiei juridice a Camerei Deputaților privind proiectul de desființare a SIIJ a fost dezbătut vineri, dar forma adoptată n-a fost publicată pe site. Predoiu s-a armonizat cu CSM-ul lui Savonea Presa a scris că membrii CSM, judecătorii de la Înalta Curte și cei de la CCR vor fi anchetați de structura care va înlocui SIIJ. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Procurorii care-i vor ancheta pe magistrați vor fi selectați de CSM, prevede proiectul Predoiu. DNA s-a opus vehement acestui proiect.

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA (sursa: Facebook/Școala Superioară de Aviație)
Investigații

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA. Direcția Națională Anticorupție investighează modul în care s-au efectuat nu mai puțin de 242 de zboruri ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la această situație de către de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic se află Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României, dar și Costel Cășuneanu junior. Aerodrom închis timp de 40 de zile George Barbu, directorul Școlii Superioare de Aviație Civilă, a închis aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic timp de 40 de zile, în intervalul 2 iunie – 12 iulie 2021. În acea perioadă, directorul Barbu trimitea notificări către Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA prin care informa oficial că aerodromul urma să fie închis în ziua următoare între orele universal coordonate (UTC) 04.00-12.00. Adică între 07.00 și 15.00, ora României. La rândul ei, ROMATSA informa toți utilizatorii spațiului aerian prin publicarea anunțului pe site-ul specializat aisro.ro. Directorul George Barbu a susținut că a închis Aerodromul "Gheorghe Bibescu" pentru a face economii la bugetul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Chiar dacă aerodromul era declarat oficial închis, directorul George Barbu și subalternii săi au permis efectuarea a nu mai puțin de 242 de zboruri. Toate aceste zboruri au fost efectuate ilegal, conform Codului Aerian. AACR i-a transmis directorului George Barbu al Școlii Superioare de Aviație că poate permite numai zboruri în situații de urgență pe durata închiderii aerodromului. Deci nu zboruri-școală sau de agrement (sursa: defapt.ro) Notice to Airmen Mai mult, chiar în certificatul de autorizare al Aerodomului "Gheorghe Bibescu" se menționează că aerodromul poate fi utilizat numai "în perioada în care aerodromul este disponibil pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor". În cazul în care aerodromul certificat este închis pe bază de NOTAM (Notice to Airmen este un mesaj de notificare ce conţine informaţii despre apariţia, starea sau modificarea oricărui mijloc, serviciu, procedură sau pericol, informaţii esenţiale personalului implicat în operaţiunile de zbor, potrivit ROMATSA), aeronavele nu mai pot decola de pe sau ateriza pe acesta. În zilele de 9, 23 și 24 iunie 2021, zilele în care a zburat Călin Popescu Tăriceanu, Aerodromul "Gheorghe Bibescu" era închis oficial, conform celor două NOTAM-uri publicate de ROMATSA (sursa: defapt.ro) La fel se întâmplă și în cazul în care aerodromul este închis din dispoziția Autorității Aeronautice Civile Române. Tăriceanu, zboruri și ca student, și ca pilot Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic în perioada în care a fost declarat închis se află și Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României. De exemplu, acesta a decolat de pe Aerodromul de la Strejnic în data de 9 iunie 2021 în calitate de student pentru a efectua un zbor-școală sub tutela instructorului de zbor Marcel Anton, angajatul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Pilotul Marcel Anton, în calitate de instructor de zbor al lui Călin Popescu Tăriceanu, era obligat să pregătească zborul, inclusiv să verifice NOTAM pentru acea zi. Două săptămâni mai târziu, pe 23 și 24 iunie 2021, Călin Popescu Tăriceanu a zburat din nou, de data aceasta în calitate de pilot. Zborurile școală au fost efectuate cu un avion Cessna, înmatriculat YR-MDB. Dar și atunci aerodromul figura închis. De această dată, pilotul Călin Popescu Tăriceanu era obligat să verifice NOTAM-urile din care rezulta că aerodromul este declarat închis. Tăriceanu: "Nu e adevărat că aerodromul a fost închis" Contactat de către Defapt.ro, Călin Popescu Tăriceanu a declarat nu se pune în discuție să fi existat zboruri ilegale: "Zborurile nu se pot face așa cum crede fiecare. Zborurile se fac pe bază de plan de zbor, pe bază de autorizare, aeroportul trebuie să fie autorizat. Părerea mea este că mergeți pe o pistă ușor fantezistă dacă vă imaginați că Școala Superioară de Aviație și Aeroclubul României puteau să funcționeze așa după capul lor." Fostul premier al României a mai declarat că "nu e adevărat că aerodromul a fost închis. Vorbiți cu cei de la direcția din minister, cu Autoritatea Civilă și cu cei de la aeroport. Nu e așa, dar mă rog. Sunteți în eroare pentru că lucrurile nu se pot face așa. Sunt anumite prevederi legale care permit zborurile. Eu nu sunt specialist în chestiunea asta." Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA În urma acestor nereguli, mai mulți angajați din aviația civilă au raportat voluntar situația de la Aerodromul "Gheorghe Bibescu" către Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română, autorități cu responsabilitate în domeniu. Fără efect. Deasupra acestora, ierarhic, se află Direcția Transport Aerian, din cadrul Ministerului Transporturilor. Dar nici această instituție, condusă de directorul Mihail Ionescu, nu a luat vreo măsură. În schimb, Direcția Națională Anticorupție investighează acum modul în care s-au efectuat zborurile ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care s-a soluționat raportarea voluntară cu privire la aceste nereguli. În acest sens, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile să transmită "întreaga documentație întocmită cu ocazia raportării voluntare din data de 19.07.2021 referitoare la activități de zbor de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis zborurilor și modalitatea în care a fost soluționată această raportare." Documentele DNA care atestă ancheta în curs din aviație (sursa: defapt.ro)

Costel Alexe, nou dosar penal DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Costel Alexe, nou dosar penal DNA

Costel Alexe, nou dosar penal DNA. Deja inculpat într-un dosar penal pentru primire de foloase necuvenite în produse din tablă, printre altele, Costel Alexe s-a mai ales cu un dosar. Costel Alexe, nou dosar penal DNA Potrivit unui comunicat de presă al DNA, "La data de 11.11.2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași și beneficiind de ajutorul suspectului Baba Vlad-Corneliu, ar fi dispus detașarea suspectului Baba Vlad-Corneliu de pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași, pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași, în condițiile în care ar fi avut cunoștință de faptul că numirea ultimului menționat la conducerea școlii nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere. Citește și: Cum se apără primarul Chirica: nu ar fi ale lui semnăturile pe actele fraudei imobiliare Ulterior, la datele de 10.03.2021 și 07.07.2021, suspectul Alexe Costel, în calitatea menționată anterior, ar fi dispus prelungirea detașării suspectului Baba Vlad-Corneliu în aceeași funcție de conducere. Alexe, ajutat de șeful de Resurse umane În baza aceleiași rezoluții infracționale, suspectul Alexe Costel ar fi fost ajutat la săvârșirea faptei de către suspectul Apetrei Radu-Gabriel care, în calitate de șef Serviciu resurse umane și salarizare din cadrul Consiliului Județean Iași, ar fi întocmit documentațiile aferente emiterii dispozițiilor de detașare. Mai mult, din datele cauzei ar fi rezultat că suspectul Baba Vlad-Corneliu ar fi fost angajat pe perioadă determinată, fără concurs, pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași în data de 11.11.2020 și tot la aceeași dată ar fi fost detașat pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte Iași. Faptele descrise ar fi produs un prejudiciu bugetelor Consiliului Județean Iași și Școlii Populare de Arte Iași în sumă totală de 86.153 lei, reprezentând suma remunerațiilor încasate de către suspectul Baba Vlad-Corneliu în baza contractului de management interimar, dar și vătămarea intereselor legitime ale celor două instituții urmare a numirii interimare la conducerea școlii a unui manager care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere a unei instituții publice de cultură." De la tablă, la artă "Am primit astăzi informarea făcută de DNA Iaşi privind atribuirea calităţii de suspect în dosarul referitor la angajările de la Şcoala Populară de Arte Iaşi. Vă mărturisesc sincer că sunt surprins de această calitate, având în vedere că, de la începutul anchetei şi până acum, nu mi-au fost solicitate depoziţii şi nu există vreo implicare oneroasă a mea în acest dosar", a comunicat Alexa în replică. În 2021, DNA a comunicat că "În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)".

Primarul Chirica își contestă propria semnătură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica își contestă propria semnătură

Primarul Chirica își contestă propria semnătură. Situaţie nouă în recentul dosar penal instrumentat de DNA la adresa primarului. Mihai Chirica pune la îndoială semnăturile sale pe actele urbanistice emise pentru intabularea blocului ilegal construit de firma "Flux" în Tătăraşi. Primarul Chirica își contestă propria semnătură În declaraţia dată la DNA, Chirica a spus că semnăturile sunt executate "prea pictografic", şi nu poate confirma cu certitudine că i-ar aparţine. În situaţia în care el le-ar fi semnat, Chirica s-a prevalat de un context legal care l-ar exonera de răspundere asupra conţinutului unui act urbanistic. Citește și: EXCLUSIV DNA investighează detașările României la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației. Suspiciuni de mită și abuz în serviciu De asemenea, primarul l-a luat în colimator pe principalul martor din dosar. Iată declaraţiile făcute de către primar la DNA la momentul în care era suspect în dosarul "Flux", ulterior fiind inculpat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA: Mită pentru detașările la EASA (sursa: Facebook/EASA)
Investigații

DNA: Mită la detașările la EASA

DNA: Mită pentru detașările la EASA. Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile este vizată de o anchetă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în care sunt cercetate mai multe fapte de abuz în serviciu și dare de mită. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu o săptămână că Ionuț Daniel Florian s-a "spovedit" în instanță. Contextul: un dosar în care contesta decizia prin care i-a încetat detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). În documentul cu pricina sunt detaliate cu lux de amănunte posibile abuzuri în serviciu făcute de fostul său șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Florian a dezvăluit și că i-a împrumutat lui Stoica 5.000 de euro, bani pe care nu i-ar mai fi primit înapoi. DNA: Mită pentru detașările la EASA Direcția Națională Anticorupție a făcut o escală la Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS), după ce a deschis dosarul penal 38/P/2022. Sunt cercetate mai multe posibile infracțiuni de abuz în serviciu și o infracțiune de luare de mită. La data de 15 februarie 2022, procurorul Ramona Mungiu a solicitat de la AIAS mai multe documente care pot servi ca probă în acest dosar. Ordonanța DNA prin care se cer documente din aviație (sursa: defapt.ro) Printre documentele cerute de procurorul anticorupție se află întreaga documentație care a stat la baza detașării lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Detașare semnată de directorul Nicolae Stoica. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Totodată, procurorul anticorupție investighează și modul în care Ionuț Daniel Florian l-a detașat la rândul său pe Gabriel Lucian Ivan la EASA. Ancheta vizează și modul în care Ionuț Daniel Florian a fost numit la conducerea Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, dar și modul în care a folosit mașina de serviciu în interes personal. Stoica nu comentează, Florian are încredere în justiție Un alt aspect al anchetei este legat de zborurile de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis, dar și modalitatea în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la acest caz. Directorii Nicolae Stoica și Ionuț Daniel Florian nu au vrut să comenteze pentru Defapt.ro investigația începută de DNA, cel puțin în primă instanță. Ulterior, Ionuț Daniel Florian a transmis că "referitor la dosar, menționez că am încredere în justiția din România și cred că este chiar necesar ca situațiile asupra cărora planează suspiciuni să fie investigate. Așa cum am menționat și în răspunsul precedent pe care vi l-am comunicat, detașarea mea la EASA nu a fost condiționată de nicio persoană, ci s-a făcut ca urmare a solicitării venite din partea EASA." 3.000 de euro, cash, în parcare Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) în perioada 2012-2018. În ianuarie 2015, l-a detașat până în 2019 pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015 în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Ulterior, Florian a virat 1.000 de euro în contul bancar al soției lui Nicolae Stoica. Diferența urma să fie dată după ce Ionuț Daniel Florian mai primea o diurnă de la EASA. Din documentele depuse la instanță rezultă că Ionuț Daniel Florian ar fi cerut returnarea împrumutului în vara anului 2016. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Ping-pong cu returnarea "împrumutului" În decembrie 2017, directorul Nicolae Stoica a decis să îi înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Decizia a fost contestată la instanță. Din documentele depuse la dosar rezultă că, la începutul anului 2018, Ionuț Daniel Florian nu își primise banii înapoi. Directorul Nicolae Stoica a declarat pentru Defapt.ro că suma împrumutată a fost de 4.000 de euro, bani pe care i-ar fi returnat prin transfer bancar în octombrie 2017. Adică cu două luni înainte ca Florian să fi făcut demersurile la instanță. În această situație, de ce ar fi susținut Ionuț Daniel Florian în fața judecătorilor că nu și-ar fi primit banii înapoi, dacă Nicolae Stoica i-ar fi returnat cu cel puțin două luni înainte de "spovedanie"? Florian nu a vrut să spună pentru Defapt.ro dacă și când ar fi primit banii înapoi de la Nicolae Stoica. După ce a fost informat în legătură cu ancheta DNA, a revenit: "În ce privește împrumutul pe care i l-am acordat domnului Nicolae Stoica, menționez că suma a fost returnată în totalitate, fapt pe care atât eu cât și domnul Nicolae Stoica îl putem proba, dacă va fi nevoie, în fața organelor de control."

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european. Ministerul Justiţiei a transmis în direct, luni, 14 februarie, interviurile cu candidaţii pentru ocuparea funcţiei de procuror european delegat în România. În sesiunea de luni au fost intervievaţI patru candidaţi. Trei dintre aceştia au stagii de activitate în DNA şi unul, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Șefă DNA, penibilă pentru procuror european De la Iaşi a participat Alina Moraru, fosta şefă a DNA până la începutul acestui an. Interviurile au vizat întrebări specifice din legislaţia sau posibila activitate a unui procuror european delegat. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat Întrebările au pus în evidenţă dificultăţile pe care chiar şi temuţii procurori DNA le au atunci când au de a face cu întrebări de care poate depinde cariera acestora: trac, emoţii, bâlbe, sincope şi dificultăţi de exprimare în limba engleză într-un asemenea context. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Eveniment

Interceptările din dosare, sute de mii

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

Chirica versus DNA: alegeri anticipate? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica versus DNA: alegeri anticipate?

Chirica versus DNA: alegeri anticipate? Primarul de Iași, Mihai Chirica, rămâne cel puţin până vineri sub control judiciar. Acesta a contestat măsura dispusă de procurorii DNA, instanţa stabilind ziua de marți ca termen de pronunţare. Primarul s-a prezentat marți dimineaţă la Tribunal, însoţit de avocatul Marius Striblea. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Şedinţa de judecată nu a durat însă mult, întrucât apărătorul lui Chirica a solicitat acordarea unui nou termen, pentru a putea consulta dosarul. Decizia cu privire la controlul judiciar urmează să fie luată vineri. Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Marius Striblea, s-a declarat convins că ziua de vineri va marca ridicarea controlului judiciar dispus împotriva lui Chirica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, dus la DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: într-o scrisoare trimisă lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare, opt lideri locali ai Uniunii îi reproșează acestuia că nu i-a apărat de atacurile DNA. Scrisoarea lor, transmisă anul trecut, nu a fost destinată publicului, însă portalul Székelyhon.ro a intrat în posesia ei şi a prezentat-o vineri. Árpád Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a confirmat portalului Székelyhon.ro autenticitatea scrisorii. Agenția oficială de presă a Ungariei, MTI, a publicat o știre pe acest subiect. Ea a fost semnată de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare – Csaba Borboly, Sándor Tamás, Ferenc Péter şi Csaba Pataki -, precum şi de primarii municipiilor de reşedinţă din aceste judeţe, Attila Korodi (Miercurea Ciuc), Árpád Antal (Sfântu Gheorghe), Zoltán Soós (Târgu-Mureş) şi Gábor Kereskényi (Satu Mare). Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi Conducătorii administraţiilor locale au mai reamintit că, în urmă cu şapte ani, DNA a reţinut şi a încătuşat mai mulţi lideri maghiari din Transilvania şi din Ţinutul Secuiesc, despre care, ulterior, instanţa a stabilit că sunt nevinovaţi. “În România, Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Laura-Codruţa Kövesi a fost folosită ca instrument de discreditare şi decapitare a liderilor comunităţii maghiare. Atunci nu am resimţit sprijinul opoziţiei ungare, nu am auzit indignarea lor faţă de măsurile abuzive. Nu am fost contactaţi, nu am primit scrisori de simpatie. Ne pare extrem de îngrijorător faptul că doriţi să faceţi acelaşi lucru în Ungaria, să folosiţi parchetul în scopuri politice”, au precizat semnatarii scrisorii. Întreaga scrisoare conține mai multe critici dure la adresa lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare. Ea apare în spațiul public cu două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc la 3 aprilie 2022.

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA (sursa: gov.ro)
Investigații

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA. Achiziția de echipament militar a fost una dintre cele mai controversate afaceri din MApN. Aceasta a fost ghidată de Nicolae Ciucă, actual premier, în mandatele sale de șef al Statului Major, respectiv de ministru al Apărării. Posibilele nereguli în derularea contractului-cadru de aproximativ 867 milioane de euro, atribuit prin Hotărâre de Guvern americanilor de la General Dynamics, au fost sesizate de ofițerii Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul MApN. Alte potențiale nereguli din contract au fost constatate de Curtea de Conturi a României. Informațiile, însă, au fost clasificate. Pe mâna generalului Ciucă Statul Major al Forțelor Terestre a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) să cumpere transportoare 8x8 amfibii pentru militarii români. Se întâmpla în urmă cu aproximativ șase ani. De ce amfibii? Pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de ape curgătoare. Iar lipsa infrastructurii critice, a podurilor fixe sau mobile, limitează mobilitatea unităților militare dotate cu transportoare neflotabile. Dar tot conceptul strategic a fost abandonat la începutul anului 2017. Atunci, Consiliului de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major al Apărării, a aprobat înzestrare a două batalioane din cadrul Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Aceasta este prima decizie controversată care a stat la baza afacerii "Piranha 5". Consiliul de Supraveghere a Cerințelor era controlat atunci direct de generalul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Statului Major al Apărării. Decizia generalul Nicolae Ciucă a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Afacere oficializată de Tudose și Fifor prin HG După aprobarea în CSAȚ, ministrul Apărării de atunci, pesedistul Mihai Fifor, a promovat în guvernul condus de colegul său de partid, Mihai Tudose, un proiect de Hotărâre de Guvern. HG cerea să se aprobe achiziționarea transportoarelor Piranha 5. Hotărârea de Guvern 852 a fost intrat în vigoare la data de 4 decembrie 2017. Prin acest document s-a hotărât să se achiziționeze 227 de transportoare blindate 8x8 Piranha 5 direct de la firma americană General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Valoarea totală a contractului-cadru a fost de 895 de milioane euro. Într-o primă fază, s-a semnat un contract subsecvent prin au fost contractate 94 de transportoare în valoare de peste 371,32 milioane euro fără TVA. Afacerea a fost parafată de ministrul Mihai Fifor în data de 12 ianuarie 2018. Dată la care s-a plătit inclusiv un avans de 111,4 milioane euro către compania General Dynamics. Penalități de 8,56 milioane de euro și întârzieri de doi ani Conform graficului de livrare a transportoarelor, România urma să primească "în regim de urgență" 36 de transportoare în maxim 12 luni de la data semnării contractului subsecvent. Adică în ianuarie 2019. Alte 32 de transportoare urma să fie livrate în 2019, 26 - în anul 2020 și 47 - în 2021. Acest grafic nu a fost respectat (sursa: defapt.ro) Dar "regimul de urgență" prevăzut în HG 857/217 nu a fost respectat de General Dynamics. De abia pe 28 martie 2019, MApN a notificat GDELS-Mowag că, începând cu 13 ianuarie 2019, se află în întârziere privind livrarea primului lot de transportoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Într-un final, li s-au impus penalități de 8,562 de milioane euro. Bani pe care americanii au confirmat că i-au plătit printr-o scrisoare transmisă în octombrie 2019. Ulterior, termenele prevăzute în HG au fost devansate cu aproximativ doi ani. Până la data de 12 ianuarie 2022, în dotarea Armatei Române trebuia să intre în total de 147 de transportoare, conform graficului de livrări. Dar au fost livrate doar 68 de transportoare, adică cele aferente anilor 2018 și 2019. Ofițerii din MApN au sesizat DNA La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la „posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție” de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente, cu privire la achiziția de transportoare 8x8. De exemplu, ofițerii au constatat că estimarea valorii contractului prin preluarea valorii înscrise în Programul anual al achizițiilor publice s-a făcut fără ca autoritatea contractantă să justifice modul de determinare a valorii estimate a produselor ce fac obiectul achiziției. În plus, unele documente au fost acceptate fără ca acestea să fie completate sau modificate conform solicitărilor de clarificări. Mai mult, acordul cadru a fost semnat în condițiile în care lipseau documente care trebuiau anexate la acesta. Procurorul a clasat sec sesizarea "Nu au fost prevăzute sancțiuni concrete privind perceperea de penalități și daune interese în situația în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile privind integrarea și producerea în România a celor 197 transportoare 8x8 și derivate pe platforma Piranha V, respectiv privind fabricarea în România a celor cinci subsiteme", se menționează în sesizarea către DNA. Dar, mult mai grav, au fost acceptați la negocieri reprezentanți ai GDELS-Mowag fără ca vreunul dintre "aceștia să fie înregistrați la Agenția Națională de Control a Exporturilor (ANCEX) pentru derularea operațiunilor de intermediere și fără ca aceștia să notifice în scris asupra tuturor activităților care erau avute în vedere și asupra persoanelor române sau străine cu care urmau să negocieze ori să organizeze operațiuni care presupunea scoaterea din sau introducerea pe teritoriul României de produse militare". Fragment din sesizarea depusă la DNA (sursa: defapt.ro) Cu toate că neregulile constatate sunt destul de grave, procurorul miliar de la DNA, colonelul magistrat Mihai Gheorghe, a decis să claseze dosarul în baza art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală. Adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră