vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

255 articole
Eveniment

DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc

DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc. Două tinere speranţe liberale din generaţia crescută de Relu Fenechiu la Iaşi se confruntă în prezent cu probleme în justiţie. DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc În ambele cazuri, procurorii DNA au invocat fapte de corupţie. Fapte care s-au petrecut la șase luni distanţă unul de altul, practic imediat după instalarea unui guvern PNL, pe 4 noiembrie 2019. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Culmea este că unul dintre dosare mai are trei luni până la un verdict final, în timp ce la celălalt nici vorbă de vreun verdict: este încă în lucru la DNA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Înregistrările SRI, nou scandal în DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Înregistrările SRI, nou scandal în DNA

Înregistrările SRI, nou scandal în DNA. Procurorii anticorupţie ieşeni au un şef cu acte în regulă. Înregistrările SRI, nou scandal în DNA Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a discutat miercuri propunerea de numire în funcţia de procuror şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DNA a Cristinei Chiriac. Aceasta fusese numită provizoriu în funcţie la începutul acestui an, delegarea urmând să-i expire pe 10 iulie. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Chiriac a susţinut miercuri interviul pentru definitivarea pe post, membrii CSM aprobând în unanimitate ca aceasta să conducă DNA Iaşi timp de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA (sursa: ro.usembassy.gov)
Investigații

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA. Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul „Piranha V”, o afacere controversată pentru care statul român va plăti la final în jur de 900 de milioane de euro. Burci, Broidy, Trump Totodată, el a dat a fost audiat și în legătură cu afacerea „sistemul C4ISR” în care a fost implicată firma Circinus Defense LLC, controlată de Elliot Broidy, fost vicepreședinte al Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump. De această afacere este legat și numele controversatului afacerist Cristian Burci. La câteva zile de la audiere, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul căreia se afla Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Vlădică, de la Tender la Grindeanu Defapt.ro a dezvăluit că Florin Lazăr Vlădică a lucrat timp de șapte ani în Africa pentru controversatul afacerist Ovidiu Tender. De acolo, a fost recuperat în anul 2017 de Sorin Grindeanu, premierul de atunci al României, și numit la șefia Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa De această numire nu este străin nici afaceristul Cristian Burci. În mandatul său de secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Recuperat de Raytheon de la DpA După ce Vlădică a fost schimbat din funcție, compania americană Raytheon, producătorul sistemului de rachete Patriot, l-a angajat pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. Contractul a fost semnat în defavoarea statului român, fără clauze de offset și cooperare industrială. Acum, Vlădică este angajatul afaceristului Frank Timiș, artizanul afacerii Roșia Montană, dar continuă să reprezinte neoficial și interesele companiei americane Raytheon. Asta deși compania americană a renunțat oficial la serviciile de consultanță ale lui Florin Lazăr Vlădică în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca aceasta să fie investigată pentru corupție în SUA în legătură cu afacerile cu armament din Qatar. Vlădică, reprezentantul „neoficial” al Raytheon la BSDA Pe Florin Lazăr Vlădică l-am întâlnit standul companiei americane Raytheon de la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2002, expoziția de tehnică militară și de securitate de la București. Întrebat dacă încă reprezintă interesele Raytheon în România, Vlădică a spus că nu mai are nici o legătură oficială cu compania americană. Vlădică (cu ochelari), la BSDA 2022 (sursa: defapt.ro) „Sunt aici în calitate de vizitator. Nu mai sunt consultant pentru Raytheon”, a declarat Vlădică, în timp ce își ascundea sub haină ecusonul cu șnur roșu ca să nu i se vadă calitatea oficială. Legat de contractul de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot semnat în defavoarea statului român și, ulterior, angajarea sa la compania Raytheon, Vlădică a declarat că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon. "Niciun ban de la Raytheon" Consultanții din industria de armament sunt plătiți de obicei cu sume de minimum 5.000 de euro lunar pentru cheltuieli administrative, bani la care se adaugă un comision de aproximativ 5% din valoarea contractului. De exemplu, în cazul unui contract de zece milioane de euro, consultantul poate primi în jur de 500.000 de euro. Dar sumele pot varia în funcție de tipul și valoarea contractului. Întrebat câți bani a încasat de la Raytheon pentru că le-a reprezentat interesele în România, Florin Lazăr Vlădică a spus că „niciun ban”. „Nu am luat nici un comision, niciun ban, de la Raytheon”, a spus Vlădică. Dar nici nu a lucrat pro bono, a spus el. Degeaba am insistat cu întrebările pentru că nu a vrut să zică sub ce formă este plătit de către compania americană Raytheon. În poza Ambasadei SUA la București Florin Lazăr Vlădică și-a continuat activitatea de reprezentant al Raytheon la standul de la BSDA. În cursul zilei de miercuri, 18 mai 2022, standul Raytheon a fost vizitat de David Muniz, șeful misiunii diplomatice a SUA la București. Acolo s-a pozat cu reprezentanții companiei, apoi poza a fost urcată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. În centrul fotografiei se afla chiar Florin Lazăr Vlădică, care adulmeca vorbele diplomatului. În toate cele trei zile ale expoziției, Vlădică nu și-a părăsit postul de la stand. Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA În ultima zi l-am întrebat în ce calitate a fost audiat de procurorii DNA și în ce dosare. Uimit, Vlădică a admis că a fost audiat în calitate de martor în dosarul Piranha V. „Am fost audiat ca martor în dosarul Piranha V în legătură cu contractul acela de 900 de milioane de euro și în cel cu sistemul de comandă (C4ISR - n.r.)”, a spus mâhnit Vlădică. Ulterior a refuzat să facă orice comentariu legat de implicare sa în aceste afaceri penale. În afacerea C4ISR au fost implicați mai mulți politicieni și afaceriști, inclusiv Florin Lazăr Vlădică. De pe urma acestei afaceri, Cristian Burci urma să primească un comision cuprins între 25 și 51 de milioane de dolari. Dar afacerea a fost anulată în urma încrengăturilor penale. La finalul expoziției, Vlădică s-a suit într-un microbuz alături de toată conducerea Raytheon prezentă la București și a plecat. De la București, a plecat în Elveția, țară din care își coordonează afacerile Frank Timiș, unul dintre angajatorii săi.

Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Corbu cere statului daune un milion

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, cere statului român daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA, scrie Europa Liberă România. În primă instanță, ea a câștigat dreptul la daune morale de 500.000 de lei. Europa Liberă România arată că procesul este acum pe rolul Curții de Apel București. Dosarul nu se regăsește însă pe portalul instanțelor de judecată, portal administrat de ministerul Justiției. Dosarul nu poate fi găsit pe portal.just.ro nici după nume, nici după număr, fiind secretizat. Și dosarul în care a fost achitată de acuzațiile DNA a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivația instanței. Corbu cere statului daune de un milion de euro Corbu se plânge că presa a fotografiat-o și filmat-o atunci când era chemată la DNA. În plus, ea susține că ziariștii ar fi primit de la parchetul anticorupție informații din dosarul ei. Actuala șefă a ICCJ se plânge că „a suferit un veritabil șoc emoţional” și că „în data de 25 iulie 2014, reclamanta, necăsătorită fiind, a rămas practic fără nicio sursă de venit”. Însă presa a relatat în repetate rânduri despre trecutul dubios al lui Corbu, considerată o apropiată a Liei Savonea. „Astfel, există dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Rectorul Universității, profesorul universitar Mircea Dumitru, a transmis că teza va fi analizată de Comisia de Etică. În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitată definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției”, arăta, în 2019, jurnalistul Sorin Semeniuc. Citește și: Penalul Rizea, pe care statul român nu-l poate aduce la închisoare, amendat la un miting pro-Dodon. Își parcase ilegal mașina de lux

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. El a susținut, într-un interviu pentru Prima TV, că numărul sesizărilor de la cetățeni a crescut după 2020, ceea ce arată și creșterea încrederii în instituție. Șeful DNA, atac indirect la Kovesi „În perioada 2015 - 2019 DNA apierdut în fiecare an sesizări de la cetăţeni. Cred că am pierdut cam 2.000 de sesizări, ca număr. În 2020 a început să crească numărul de sesizări şi în 2021 au fost şi mai multe. Acesta este un indicator care arată o încredere a cetăţeanului şi o speranţă în activitatea noastră. Un grad de încredere ridicat reprezintă faptul, cred eu, că avem foarte multe acţiuni de prindere în flagrant. Un cetăţean vine la procuror şi este de acord să fie interceptat, să intercepteze pe alţii pentru a-i prinde pe cei care săvârşesc fapte de corupţie, ori aici trebuie să ai mare încredere în instituţia la care te prezinţi ca să mergi şi să faci flagrantul împreună cu procurorul. În 2019 am avut un singur flagrant. În 2020 am avut deja 12, iar în acest an cred că până acum am avut 11 sau 12”, a arătat Bologa. El a mai spus că inculpații nu mai sunt prezentați în cătușe întrucât „în perioada 2017 - 2019 Direcţia a fost supusă unor atacuri groaznice şi activitatea direcţiei şi atunci nu vrem să ne vulnerabilizăm şi nu vrem să încălcăm regulile”. Procurorul n-a avut „indicii” că Oprescu vrea să fugă În ceea ce privește faptul că inculpații fug din țară, el a spus că procurorii DNA nu au nicio atribuţie după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de condamnare. În cazul Elenei Udrea, DNA a cerut control judiciar, dar procurorii au respins solicitarea. În cazul lui Sorin Oprescu, procurorii nici măcar nu au mai solicitat acest control judiciar, întrucât n-ar fi avut elemente să-l suspecteze că vrea să fugă. „În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat”, a mai declarat Bologa, citat de news.ro. Întrebat, de asemenea, dacă în cazul Oprescu ar fi trebuit că ceară măsura controlului judiciar, Bologa a explicat că nu au existat motive. ”În cazul Sorin Oprescu dosarul a fost amânat în mai multe rânduri şi cred că nici procurorul de şedinţă şi nici judecătorii nu au avut indicii că inculpatul s-ar sustrage. Dacă ar fi avut indicii că s-ar sustrage de la judecată, de fapt nu s-a sustras de la judecată, a plecat înainte de pronunţare”, a precizat Bologa. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Foto: Monitorul de Neamț
Politică

Șpagă mii euro angajări serviciul ambulanță

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul județean de ambulanță (SJA) Neamț: DNA i-a reținut, în această dimineața, pe șeful acestui serviciu și pe două asistente, acuzate că intermediau șpăgile. Veniturile salariale ale asistentelor și șoferilor de pe ambulanță sunt peste 1.700 de euro pe lună. Un raport DNA din 2018 arăta că acest fenomen exista deja în sistemul medical de stat, dar se poate constata că șpăgile au crescut de 3-5 ori. Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Potrivit unui comunicat DNA, s-au luat câte 6.000 de euro de la fiecare persoană care urma să fie angajată ca „personal sanitar și sanitar auxiliar”. Managerul a primit 40.000 de euro, iar asistentele au luat diferența, de 8.000 de euro, arată comunicatul parchetului anticorupție. „La data de 18 mai 2022, inculpatul Morenciu Dan Dorin (Nota redacției: managerul interimar al SJA Neamț) a primit pe o strada din municipiul Piatra Neamț, de la inculpata Preda Elena (N.R.: asistentă șefă la SJA), suma de 40.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. De precizat este faptul că, independent de înțelegerea avută inițial cu inculpatul Morenciu Dan Dorin, inculpata Preda Elena ar fi pretins și primit de la cele opt persoane suma de 6.000 euro/persoană și nu 5.000 de euro așa cum se stabilise inițial. Diferența de 8.000 euro din cei 48.000 de euro, bani primiți de inculpata Preda Elena în maniera de mai sus, i-ar fi fost remiși inculpatei Rozoschi Maria Luminița (N.R: asistentă șefă la SJA) tot în data de 18 mai 2022, în sediul S.J.A. Neamț, fiind identificați de procurorii anticorupție ca urmare a unei percheziții corporale”, explică DNA. Recent, SJA Neamț a postat veniturile salariale la această structură. Astfel, o asistentă primea un salariu de bază de 5.184 de lei, plus 4.147 de lei - spor de condiții pericoloase, conform unui HG din 2020 și 555 de lei „spor de tură”. Practic, salariul ajungea la 9.800 de lei. Un ambulanțier putea beneficia, în martie 2022, de venituri salariale între 8.200 și 9.700 de lei. Presa locală scrie că managerul SJA Neamț, Dan Morenciu, a fost inițial susținut politic de Gheorghe Ștefan (PDL), iar apoi a fost preluat de Ionel Arsene (PSD), președintele Consiliului Județean Neamț. Citește și: ICR trimite la Londra și Bruxelles pile ale lui Firea și Ciolacu: fiica masonului Stelian Nistor și o profesoară din Buzău Cum a crescut șpaga la angajare Un studiu SNA privind corupția din sistemul de sănătate arăta că, între 2015 și 2017, șpaga la angajare era mult mai mică, dar fenomenul exista. Comparativ, șpaga la angajere a crescut de 3-5 ori. „Managerul implicat în fraudarea angajărilor a primit banii personal sau prin intermediar de la persoanele în cauză. S-a constatat faptul că existau tarife standard în funcție de poziția ce urma să fie ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical, existând cazuri în care sumele solicitate erau și între 3000 - 5000 euro)”. DNA, condus la acel moment de Laura Codruța Kovesi, explica urmările angajărilor pe șpagă: „Se poate permite, astfel, intrarea în sistem a unor persoane ce nu corespund cerințelor postului și nu au competențele necesare performării pe funcțiile deținute, în detrimentul beneficiarilor serviciilor de sănătate”.

Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans

Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans. Edilul a fost chemat ieri din nou la sediul DNA, împreună cu fostul viceprimar Gabriel Harabagiu şi angajaţi ai Primăriei. Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans La finalul audierilor, Harabagiu a fost „avansat” din calitatea de suspect în cea de inculpat, Chirica rămânând în continuare tot inculpat. Procurorii au decis totodată schimbarea încadrării juridice a faptelor de care sunt acuzaţi aceştia. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul În februarie, DNA dispusese urmărirea penală a lui Mihai Chirica pentru fals intelectual în formă continuată şi uzurparea funcţiei, această faptă din urmă fiind comisă de Harabagiu. Omul de afaceri Tudor Cheşcu era cercetat pentru complicitate la uzurparea funcţiei şi complicitate la abuz în serviciu, fapte de care era acuzată şi firma Flux SRL pe care acesta o administrează. Trei angajate ale municipalităţii, din domeniul urbanismului, erau la rândul lor cercetate pentru fals intelectual şi abuz în serviciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Piedone spune că Florea l-a denunțat

Primarul PP-USL al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, spune că fostul edil-șef al acestui sector, Daniel Florea, l-a denunțat la DNA. Florea este acum deputat PSD, fiind coleg de grup parlamentar cu Vlad Popescu Piedone, fiul primarului, ales deputat pe listele PSD din Suceava. Vlad Popescu Piedone și-a declarat însă adeziunea la PP-USL. În plus, Piedone Popescu a obținut, în octombrie 2020, susținerea PSD în Consiliul Local. El s-a întâlnit, atunci, cu președintele PSD, Marcel Ciolacu. Piedone spune că Daniel Florea l-a denunțat la DNA „Denunţătorul este fostul primar al Sectorului 5, Daniel Florea. Se pare că s-a denunţat singur în acest dosar. Probabil s-a deranjat foarte tare când am scos la iveală foarte multe nereguli din Sectorul 5. În căldurile lui, crezându-se tot în campanie, la nici trei luni de zile, a făcut aceste denunţuri. Şi vă anunţ că nu sunt singurele denunţuri la singura instituţie abilitate”, a spus Piedone, azi, la ieșirea de la DNA, citat de Antena 3. Îmbrăcat într-un pulover Louis Vuitton, Popescu Piedone a susținut că Florea ar fi supărat pentru că i s-a luat „costița cu fasole”. „Nu am nicio restricţie. Totul aparţine lui Daniel Florea. În momentul în care vorbim, DNA ridică documente din trecut şi pe creditele cu maşinile de salubrizare. Foarte multe nereguli. Într-o furie că i s-a luat costiţa din fasole, asta este. Cu o precizare: ştim cu toţii că marţi este sentinţa finală în dosarul Colectiv. Au fost nenumărate amânări. Eu nu sunt un fugar, îmi aştept sentinţa cu capul sus. Puteam să fug de o mie de ori din ţară. Probabil, la ţepele pe care le-au luat, credeau că şi Piedone fuge din ţară. Piedone nu fuge!", a declarat primarul. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA (sursa. Facebook/PopescuPiedone)
Internațional

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA. Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a fost ridicat, vineri, de procurorii anticorupţie de pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi dus la audieri la sediul central al DNA, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre un dosar deschis recent privind fapte de corupţie. Piedone urma să plece cu un avion cu destinația Germania. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Curtea de Apel Bucureşti urmează să pronunțe pe data de 3 mai sentința definitivă în dosarul „Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Procesul Colectiv s-a terminat în 21 decembrie 2021, iar Curtea de Apel București a amânat în 15 aprilie - pentru a patra oară - pronunţarea sentinţei. Următorul termen pentru pronunțarea deciziei finale a fost stabilit pentru 3 mai. Decizia ar urma să vină după mai bine de 5 ani de procese, timp în care instanța s-a încurcat în proceduri. Magistrații au invocat "complexitatea deosebită a cauzei" și au dat vina și pe avocați pentru amânările succesive. La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei (sursa: Facebook/DNA)
Eveniment

Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei

Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei.Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, miercuri, percheziţii la sediul Primăriei Capitalei, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Potrivit surselor citate, anchetatorii ridică documente într-un dosar în care sunt vizate fapte comise în urmă cu mai mult de opt ani de funcţionari ai municipalităţii privind un schimb de terenuri. Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei Surse din Primăria Capitalei au spus că este vorba de un dosar din 2014 în care sunt cercetaţi funcţionari de la Direcţiile de Patrimoniu şi Achiziţii. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii DNA a făcut percheziții la Primăria Capitalei și în luna ianuarie. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, spunea atunci că a predat DNA documente legate de resurse umane, semnând procesul verbal de predare în calitate de conducător al instituţiei. „Nu e ceva ieşit din comun”, afirma Nicuşor Dan, relatând că prima dată i-a fost mai greu la percheziţii, când a fost sunat de Poliţie la 6 dimineaţa.

Din Garda Financiară, șpagă la DNA (sursa: 7est.ro)
Investigații

Din Garda Financiară, șpagă la DNA

Din Garda Financiară, șpagă la DNA. Georgiana Popa, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, a fost arestată preventiv pentru că i-ar fi cerut lui Teodor Constantin, colegul ei și fost adjunct al Gărzii Financiare București, nu mai puțin de 100.000 de euro pentru a-l salva de un dosar de corupție. Banii urmau să ajungă la un procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De teama denunțurilor pe care urmează să le facă Georgiana Popa, mai mulți inspectori și șefi din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au avut nopți albe sau vor să fie transferați la alte instituții publice, inclusiv la noua Autoritatea Vamală Română. Șeful Gărzii Financiare în județul mafiei Teodor Constantin a fost șeful Finanțelor în Prahova, apoi șeful Gărzii Financiare Prahova și adjunct al Gărzii Financiare București. Din această postură, știa toate afacerile necurate din județul Prahova, de la contrabanda cu petrol până la returnările ilegale de TVA. După desființarea Gărzii Financiare, Teodor Constantin a ajuns la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, instituția care verifică toate afacerile din România, inclusiv importurile și exporturile. Citește și: Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania Inițial, a deținut o funcție de inspector superior. Apoi, în 2019, a ajuns directorul Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA pe filieră liberală. Conform datelor Comisiei Europene aferente anului 2019, statul român nu a încasat aproape 35% din taxa pe valoare adăugată care i se cuvenea. Adică peste 7,4 miliarde de euro. Direcția condusă de Teodor Constantin avea obligația să verifice agenții economici care nu au plătit statului taxa pe valoarea adăugată sau au cerut returnările ilegale de TVA. Misteriosul dosar de la DNA Funcția de director al Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA i-ar fi adus lui Teodor Constantin și un dosar de corupție, motiv pentru care acesta a renunțat la postul de conducere pentru a trece pe unul de execuție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au ținut dosarul la sertar. Dar, pentru a scăpa definitiv de probleme cu procurorii anticorupție, Teodor Constantin ar fi apelat la o influentă colegă a sa, inspectorul antifraudă Georgiana Popa. Aceasta i-ar fi cerut suma de 100.000 de euro pentru a-l scăpa de dosarul de corupție. Întreaga sumă urma să ajungă la un procuror DNA care să dispună o soluție favorabilă în dosarul lui Teodor Constantin. DNA confirmă cazul, dar nu dă nume Indiferent cum au decurs lucrurile, Teodor Constantin și-a turnat colega la Direcția Națională Anticorupție. În dosarul deschis ca urmare a denunțului, Constantin are calitatea de martor. Pe 29 martie 2022, procurorii DNA i-au dat lui Teodor Constantin suma de 100.000 de euro, bani marcați, pentru a o prinde în flagrant pe Georgiana Popa. Ceea ce s-a și întâmplat. Procurorii anticorupție, însă, nu au aflat și cine urma să fie destinatarul finalul al banilor. "În cursul lunii martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi pretins, în mod repetat, de la un fost director în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (martor în cauză) suma de 100.000 euro, despre care susținea că o va remite unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență. În schimbul banilor, presupusul procuror ar fi trebuit să dispună o soluție favorabilă martorului într-o eventuală cauză penală în care acesta ar fi fost cercetat", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Astfel, Teodor Constantin a ajuns să fie martor în dosarul de corupție. Din Garda Financiară, șpagă la DNA Contactat de către Defapt.ro, Teodor Constantin a negat inițial că ar fi martor în dosarul de corupție. "Nu știu ce informații aveți, dar nu am nici o treabă cu ea", a spus inspectorul Constantin în primă fază. Apoi, brusc, și-a amintit de calitate de martor din dosarul colegei sale. "Da, mi-a cerut 100.000 de euro. A fost o fabulație. Ea a încercat ceva... să mă șantajeze. Sunt foarte multe amănunte pe care nu pot să vi le dau. Nu știu și nici nu mă interesează. Nu a spus numele procurorului. Nu cred că există așa ceva", a declarat Teodor Constantin. Inspectorul antifraudă Georgiana Popa era considerată cureaua de transmisie a șpăgilor de la agenții economici la angajații din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Motiv pentru care vestea arestării preventive a acesteia a căzut ca un trăsnet asupra inspectorilor antifraudă, cărora le e teamă de denunțurile pe care aceasta ar urma să le facă.

Ancheta DNA la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Anchetă DNA la Iași

Anchetă DNA la Iași. Ancheta DNA în cazul Poliţiei Locale Iași creează o undă de şoc puternică în interiorul instituţiei, dar şi în afara acesteia. Din cercetările procurorilor rezultă că poliţiştii ar fi emis ilegal certificatele de atestare a edificării în cazul construcţiilor recepţionate în perioada noiembrie 2016 – decembrie 2017. Actele au provocat efecte: certificatele au fost folosite de beneficiari pentru intabularea imobilelor. Anchetă DNA la Iași „Actele au intrat în circuitul civil, iar cumpărătorii sunt consideraţi de bună-credinţă”, ne-a declarat ieri un jurist. În perioada menţionată, din informaţiile ZdI, ar fi fost eliberate circa 500 de certificate de edificare. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Din discuţiile avute ieri cu surse din mai multe instituţii implicate, nu este clar încă ce consecinţe ar putea avea o eventuală anulare a certificatelor pe calea instanţei. Cert este că o astfel de menţiune ar putea fi înscrisă în cartea funciară, dar acest lucru nu ar împiedica vânzarea unui apartament de un actual proprietar, conform juristului consultat de ZdI. Dar cine ar mai cumpăra o locuinţă care are acte anulate în spate? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încă un personaj suspectat de legături cu Rusia, promovat de PSD: Toni Greblă ar putea fi viitorul prefect al Capitalei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Personaj suspectat de legături cu Rusia, prefect

Încă un personaj suspectat de legături cu Rusia, promovat de PSD: potrivit unor surse politice, Toni Greblă ar putea fi viitorul prefect al Capitalei. Acesta a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Propunerea ca Greblă să fie prefect al Capitalei vine la scurt timp după ce PSD l-a susținut pe Iulian Iancu, pe care chiar colegii săi l-au denumit „omul Gazprom”, pentru conducerea ANRE. Însă numirea lui Iancu este, deocamdată, blocată. Personaj suspectat de legături cu Rusia, viitorul prefect al Capitalei În 2015, DNA l-a acuzat pe greblă de constituirea unui grup infracțional organizat. „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România - Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Aceștia au arătat că Toni Greblă, pe atunci judecător la CCR, a avut mai multe întâlniri, atât în ţară cât şi peste graniţe, pentru a pune la punct detaliile exporturilor. Pe lista colaboratorilor săi ar fi omul de afaceri de origine turcă Corecki Sevket şi un alt afacerist din Republica Moldova, Victor Dolghi. Ei au stabilit clar traseul pe care urma să fie transportate produsele alimentare către Rusia, folosind acte vamale false. În documente nu trebuia să apară deloc România, stat membru al Uniunii Europene, vizat de embargoul impus de Rusia. Planul lor era ca în acte produsele să apară originare din Turcia, nu din România, pentru a evita riscul ca firmele ruseşti să le refuze. Procurorii DNA arată că Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, era persoana de încredere a judecătorului CCR. El ar fi fost cel care se ocupa de afacerile ilegale. Dar şi de bunăstarea naşului care-l ajuta să-şi ducă planurile la îndeplinire. Toni Greblă ar fi primit de la finul său un autoturism de lux, un BMW X5. Însă Greblă a fost achitat de către judecătorii de la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată. Între 2018 și 2019 el a fost secretar general al Guvernului, în mandatul Dăncilă. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA. Acestea sunt aduse din interior la adresa unor procurori au ajuns pe masa judecătorilor. Acuzații grave la adresa procurorilor DNA Un comisar judiciarist abia ieşit la pensie dezvăluie manevre dubioase, unele chiar ilegale petrecute în cadrul Serviciului Teritorial al DNA. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik "Nici nu pot însă accepta ca o carieră apreciată ca ireproşabilă să fie umbrită de acţiunile unui procuror care «a vrut sânge». Până la urmă, e vorba de onoarea şi cariera mea", ne-a declarat comisarul Florin Costan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prietenul primarului, clădire de birouri goală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prietenul primarului, clădire de birouri goală

Prietenul primarului, clădire de birouri goală. O clădire de birouri construită acum aproape trei ani a intrat într-o stare forţată de "conservare". Prietenul primarului, clădire de birouri goală O parte (1.300 mp) din imobilul "National Office Center" (NOC), din şos. Naţională, a fost scos la închiriat, la un moment dat, pentru o valoare de aproape 20.000 euro, fără TVA (2020). Clădirea a fost edificată prin intermediul unei firme (Dirot Comp SRL) a omului de afaceri Gheorghe Cheşcu, care este şi patronul Flux. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Această companie face obiectul anchetei DNA privind construirea unui imobil în Tătăraşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră