duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

dna

313 articole
Politică

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, o propagandistă Sputnik și o alta, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, o propagandistă Sputnik, judecătoarea Andrea Ciucă, președintele Curții de Apel Târgu Mureș, și o alta, Florica Roman, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale. Ele susțin că vorbesc în numele unor asociații de magistrați, dar nu se știe câți membri au aceste ONG-uri. Patru asociații ale magistraților au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție Didier Reynders, o scrisoare deschisă în care acuză Comisia Europeană de „ipocrizie și iresponsabilitate” pentru că a negociat reformarea sistemului de pensii cu Guvernul României, nu cu sistemul judiciar. Asociațiile semnatare sunt: Asociația Magistraților din România (AMR) condusă de Andreea Ciucă, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) – Dana Gîrbovan, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – Florica Roman, Asociația Procurorilor din România (APR) – Elena Iordache. Acuză Comisia Europeană că sfidează magistrații români „Cerem Comisiei Europene să își asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, confruntat cu o criză gravă de resurse umane, și să oprească imediat această așa-zisă «reformă» (...) Modificările aduse la solicitarea Comisiei Europene nu numai că ignoră voința întregului corp de magistrați, dar o sfidează prin stabilirea unor reguli care încalcă grosolan cerințele impuse, inclusiv de jurisprudența CJUE, în ceea ce privește predictibilitatea (un judecător care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare peste un an o va putea face acum abia peste zece ani, de exemplu), egalitatea de tratament (un judecător cu aceeași vechime în magistratură nu va putea ieși la pensie în aceleași condiții ca un coleg cu aceeași vechime, dar mai în vârstă), precum și standardele europene privind modul de calcul al condițiilor de pensionare. Mai grav, acțiunea Comisiei Europene pune sistemul în situația în care va trebui să funcționeze în următorii ani cu un corp decimat de magistrați epuizați și descurajați, fără nicio speranță că generațiile tinere de profesioniști ai dreptului vor fi tentate să se alăture sistemului”, se arată în scrisoare. Cine ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale Iată însă cine sunt judecătoarele care conduc aceste ONG-uri, care critică UE și apără pensiile speciale: Judecătoarea Dana Gârbovan, șefa Curții de Apel Cluj, a avut, în anul fiscal 2021, venituri de circa 27.000 lei pe lună - deci, dacă s-ar pensiona, ar avea o pensie aproximativ egală. În august 2019, PSD, condus pe atunci de Viorica Dăncilă, a propus-o ministru al Justiției. Președintele Iohannis a respins însă propunerea. Gîrbovan a rămas judecător după ce CSM-ul condus de Lia Sovanea a votat retragerea cererii de demisie pe care aceasta o depusese în urma nominalizării la Ministerul Justiției. În 2017, ea a acceptat să participe la dezbaterile organizate de PSD pentru modificarea legilor Justiției și a susținut câteva din cele mai controversate propuneri. Andreea Ciucă, șefa Curții de Apel Târgu Mureș, a avut venituri salariale, în 2021, de peste 800.000 de lei pe an. În 2021, Asociația Magistraților Români (AMR), pe care o conduce, „a criticat-o pe Maia Sandu, președintele pro-european al Republicii Moldova, pentru campania anticorupție de peste Prut într-un comunicat emis în plină campanie electorală, comunicat preluat imediat de Sputnik, agenția de presă a propagandei ruse”, scrie Fanatik.ro. În 2003, a fost prinsă în flagrant când lua bani de la un politician local, dar a scăpat de dosarul de luare de mită, fiind achitată la Înalta Curte de casație și Justiție. Recent, a picat examenul de promovare la ICCJ. Florica Roman, judecătoare la Curtea de Apel Oradea, cunoscut critic al DNA. Asociația condusă de ea a fost alături de cea condusă de Andreea Ciucă, atunci când au atacat-o pe Maia Sandu. În 2014, judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, alături de alţi 3 judecători, pentru că ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi și whisky și ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei, astfel încât inculpatul să nu execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare. Dosarul a fost clasat în 2017. A câștigat circa 220.000 de lei, pe an, în 2021. În 2016, i-a denunțat pe deputatul PSD Valeriu Zgonea și pe Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, pentru trafic de influență. Alături de cele trei judecătoare s-a aflat adesea și procurorul Elena Iordache, cea care conduce Asociația Procurorilor din România. De exemplu, și Iordache a participat la acțiunea împotriva Maiei Sandu. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, o propagandistă Sputnik și o alta, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale
Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă
Eveniment

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: s-au declanșat greve ilegale în mai multe instanțe - camuflate sub denumirea de „oprire a activității” - iar procurorii protestează în masă. În plus, grefierii amenință cu blocare activității. „Foarte curând, niciun grefier nu va mai răspunde la telefonul personal, după orele de program, în zilele libere sau de repaus săptămânal, pentru a efectua sute de ore suplimentare neplătite sau pentru serviciul de permanenţă la arestări, indiferent că vorbim despre infracţiuni uşoare, tâlhării sau chiar crime”, a anunțat sindicatul grefei judiciare Dicasterial. Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale Cum au reacționat magistrații la intenția Guvernului de a le plafona pensiile și a crește vârsta de pensionare: Judecătorii Tribunalului Botoşani au declanşat, începând cu 1 iunie. „Începând cu data de 01.06.2023, judecătorii Tribunalului Botoşani vor soluţiona doar cauzele urgente, ca formă de protest faţă de prevederile proiectului legislativ care vizează modificările condiţiilor de pensionare ale magistraţilor, precum şi ca modalitate de susţinere a demersurilor legale întreprinse de personalul auxiliar de specialitate şi conex în formă de protest asupra noilor modificări legislative cu privire la pensia de serviciu”, au transmis oficialii Tribunalului Botoşani. Judecătorii din Buzău anunță că vor întrerupe activitatea de judecată, în semn de protest, în perioada 6-9 iunie „În unanimitate, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului București a hotărât ca, în funcție de parcursul procesului legislativ, să adopte forme de protest dintre cele mai ferme”. Adunările generale ale procurorilor din Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, DNA și DIICOT au respins proiectul de reformă a pensiilor speciale. Judecătorii Curţii de Apel Oradea au decis, în unanimitate, că nu sunt de acord cu o eventuală eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi cu posibila creştere a vârstei de pensionare în sistemul judiciar. Guvernul a propus, în amendamentele trimise la Parlament, ca vârsta de pensionare să crească etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan

O afacere de 16 milioane de euro duce trei judecători la DNA și Inspecția Judiciară, după plângerea unui avocat
Justiție

O afacere de 16 milioane de euro duce trei judecători la DNA și Inspecția Judiciară, după plângerea unui avocat

Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară. Magistrații Curţii ieşene de Apel ar putea ajunge să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Trei judecători, la DNA, Inspecția Judiciară Nemulţumit de soluţia dată într-un dosar, avocatul părţii înfrânte l-a reclamat Inspecţiei Judiciare pe şeful completului de judecată. O copie a reclamaţiei a luat forma unei plângeri adresate DNA şi îndreptate împotriva tuturor membrilor completului. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Raţionamentul avocatului a fost simplu: judecătorii nu ar fi putut adopta acea decizie decât dacă ar fi fost mituiţi de adversari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poșta Română, lovită din mai multe părți: DNA a făcut percheziții într-un dosar cu acuzații de achiziții trucate, unii salariați vor fi concediați
Eveniment

Poșta Română, lovită din mai multe părți: DNA a făcut percheziții într-un dosar cu acuzații de achiziții trucate, unii salariați vor fi concediați

Corupție și disponibilizări la Poșta Română. Compania de stat dă în clocot. Corupție și disponibilizări la Poșta Română Procurorii DNA au descins joi în cinci locuri din București, Iași și Bacău, "într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție în legătură cu încheierea unor contracte de achiziții publice, comise în perioada 2022-2023". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar nemulțumirile încep să se audă din mai multe direcții. Liderii sindicatului Lucrătorilor Poștali din România spun că au fost chemați recent ca martori într-un alt dosar al DNA. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR "Bonus", o decizie a directorului general al companiei, din 22 mai, invită angajații Poștei Române la încetarea voluntară a contractului individual de munca, în schimbul unor compensații bănești. Continuarea, în Ziarul de Iași.

EXCLUSIV Primarul Minea din Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. A finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 milioane lei de la buget
Investigații

EXCLUSIV Primarul Minea din Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. A finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 milioane lei de la buget

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse. Milionarul Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, are sub sechestru nu mai puțin de 22 de terenuri și case, dar în declarațiile de avere a menționat doar opt. Diferența de 14 imobile a fost scoasă la iveală de procurorii DNA care l-au trimis în judecată pentru că a prejudiciat primăria Chiajna cu aproape 45 de milioane lei, bani cu care a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Mircea Minea, actual copreședinte ALDE, se află la conducerea primăriei Chiajna din anul 1996, atunci când a candidat pe listele Partidului Social Democrat. Unul dintre cei mai longevivi primari din țară, Mircea Minea a ajuns bugetar milionar din învârtelile cu terenuri de la marginea Bucureștiului. Primarul Minea, bani președintelui Minea Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Pe scurt, în perioada 2007-2011, primarul Minea ar fi încheiat cu clubul de fotbal Concordia Chiajna mai multe contracte cu finanțare nerambursabilă pentru care a plătit din bugetul primăriei aproape 37,5 milione lei. În plus, a închiriat clubului de fotbal două baze sportive aflate în proprietatea publică a Primăriei Chiajna în schimbul unor chirii modice. De exemplu, 100 de lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion. Din această afacere a rezultat încă un prejudiciu de peste 7,5 milioane lei. În total, aproape 45 de milioane lei, echivalentul a nouă milioane de euro. Mai mult, primarul Mircea Minea deținea calitatea de membru fondator și președinte al consiliul director la clubul Concordia Chiajna. Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse Surpriza apare la finalul comunicatului de presă al DNA, instituție care susține că a pus sechestru pe 22 de imobile, terenuri și case, deținute de către Mircea Minea. Dar în ultima declarație de avere, depusă în iunie 2022, primarul Minea a menționat doar opt imobile. De exemplu, are un teren intravilan de 10,5 hectare pe care susține că l-a cumpărat în 1996. În 1999 a dobândit un teren de 2.490 mp prin reconstituirea dreptului la proprietate. La fel s-a întâmplat și în 2016, când a pus mâna pe un teren de 1.000 mp. Ultimul teren de 1,72 hectare l-a cumpărat în anul 2017 împreună cu soția sa, Olguța Minea. La capitolul clădiri, soții Minea au declarat că dețin o casă de 374,6 mp în Chiajna, plus alte trei imobile cu suprafețe cuprinse între 904 și 1.104 metri pătrați. Primarul Minea a mai menționat în declarația de avere că a vândut un teren intravilan cu cu aproape 4.000 de euro firmelor Ayandel Home, Ayandel Chrishome și Irimia Aimiri SRL. Totodată, a menționat că a plasat în fonduri de investiții, inclusiv pensii private, nu mai puțin de 2,66 milioane lei. Alți 320.000 lei și 17.827 euro îi are în două conturi bancare. Pentru munca prestată în folosul comunității din Chiajna, edilul Mircea Minea este renumerat anual de primărie cu aproape 180.000 lei. Soția sa, Olguța Minea, patronează și administrează firma Euromond Impex care are ca obiect de activitate colectarea și epurarea apelor uzate. Pentru funcția de administrator și-a dat un salariul anual 30.528 lei. 700.000 de lei pierdute printre milioane Declarațiile de avere depuse în ultimii zece ani de primarul Mircea Minea sunt pline de surprize. În anul 2013, acesta a menționat că deține împreună cu soția sa două terenuri în București și Ilfov. Primul era un teren agricol de 9,28 ha cumpărat în perioda 1995 -2005. Celălalt teren intravilan, de aproape 5,5 hectare, a fost declarat ca fiind cumpărat în perioada 1991 – 2012. Minea mai declara o casă de 300 mp și un spațiu comercial de 840 mp, ambele în Chiajna. Un alt spațiu comercial, de 40 mp, îl avea în București. Și tot în București avea o altă casă, de 155 mp. Primarul menționa obligațiuni de aproape 3,5 milioane lei și două depozite bancare în care se aflau 141.000 lei și 65.000 de euro. Dar, un an mai târziu, valoarea investițiilor a crescut brusc la aproape 4,5 milioane lei. În conturi mai avea însă în jur de 30.000 de euro. Dacă ar fi investit în obligațiuni cei 141.000 de lei și diferența de 35.000 de euro, tot rămân 700.000 lei în obligațiuni fără nici o explicație. Cum apar din nimic 7,8 hectare de teren O altă anomalie apare în declarația de avere depusă în anul 2015. Terenul de 5,5 hectare a crescut la 13,3 hectare fără ca primarul Minea să declare achiziția vreunui nou teren sau să modifice anul dobândirii. Culmea, a mai și vândut o bucată de teren cu 124.600 euro unei anume Roxana Anghel. Totodată, a mai vândut vila și spațiul comercial din București. Pe casă a obținut puțin peste 362.000 lei de la Virgiliu Mărgineanu, iar pe spațiul comercial a primit 25.000 de euro de la Aurelian Sorin Puia. În conturi avea 161.000 lei, 35.500 de euro, plus 4,97 milioane de lei în fondul de investiții al BCR. Ulterior, conform declarației de avere depusă în anul 2016, a vândut terenul de două hectare cu 1,5 milioane de euro firmei Avangarde City. Societatea este deținută în prezent de Roxana Anghel (50%), Petre Anghel (20%) și Ioana Daniela Unchiașu (30%). Tot în acel an, primarul Minea a declarat încă un teren de 2.490 mp asupra căruia i se reconstituise dreptul de proprietate în 1999, plus un teren de 1.000 mp dobândit în 2016. Suma aflată în fondul de investiții al BCR i s-a diminuat la 4,33 milioane lei, însă a mai deschis un nou cont în care a investit nu mai puțin de două milioane de lei. În total, 6,33 milioane lei. Milioane de lei din conturi și investiții, evaporate În anul 2017, primarul Minea mai avea un teren de 12,67 hectare din cele 13,3 ha, plus cele două parcele de 2.490 mp, respectiv 1.000 mp. Dar și casa cu anexele din Chiajna. Între timp, a mai vândut încă o bucată de teren pe care a obținut 80.000 de euro de la firma Coral Speed Construct. Dar investițiile de la BCR au crescut de la 6,33 milioane la peste 8,4 milioane lei, în timp ce în conturi avea peste 228.000 lei și 31.000 de euro. Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Un an mai târziu, terenul de 12,67 hectare a crescut cu aproape 1.500 mp. Suma investită la BCR a scăzut la 7,75 milioane lei, dar conturile au crescut la peste 1,5 milioane lei și 85.000 de euro. Conform declarației de avere din anul 2019, coturile primarului s-au diminuat. A rămas fără un milion de lei și 47.000 de euro din conturile personale, în timp ce fondul de investiții s-a diminuat la 6,6 milioane lei. Ceea ce înseamnă că primarul Minea a cheltuit în decursul unui an în jur de 2,3 milioane lei. Un an mai târziu, fondul de investiții a scăzut la 4,28 milioane lei, în timp ce în conturi mai avea în jur de 216.000 lei și 10.314 euro.

EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții
Investigații

EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă - Romarm
Justiție

Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă - Romarm

Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA. Europarlamentarul s-a prezentat, joi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA Sursele citate au arătat că el a fost audiat în calitate de martor în dosarul în care sunt cercetaţi fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal Victor Piţurcă, fiul acestuia, Alexandru Piţurcă, şi directorul general al Companiei Naţionale Romarm SA, Gabriel Ţuţu, în legătură cu achiziţii de măşti de protecţie neconforme pentru Ministerul Apărării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie. Prejudiciu: 8,6 milioane de lei "Prin demersurile menţionate, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)", arată anchetatorii. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Într-un context asemănător, procurorii spun că, în perioada 19 martie 2020 - 10 aprilie 2020, Gabriel Ţuţu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în aceste achiziţii introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale a unui prieten de-al său fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă. Consultanță de fațadă "În schimbul acestor , suspectul Gabriel Ţuţu ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul MApN şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat, Gabriel Ţuţu ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei", susţin procurorii anticorupţie. Citește și: Țuțu, demis în sfârșit de la Romarm după ce DNA l-a acuzat de trucarea unor licitații pentru măști în pandemie DNA mai arată că Alexandru Piţurcă ar fi acceptat, în mod direct, condiţiile impuse de Gabriel Ţuţu, în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul MApN şi că îi va determina să încredinţeze, direct şi fără proceduri publice, contracte de furnizare produse de protecţie împotriva coronavirusului.

EXCLUSIV Șpăgarul-șef din dosarul Otopeni, Bălan, a făcut numai afaceri falimentare, dar se lăuda că e fost "James Bond de la SIE" și prieten cu ambasada Rusiei la București
Investigații

EXCLUSIV Șpăgarul-șef din dosarul Otopeni, Bălan, a făcut numai afaceri falimentare, dar se lăuda că e fost "James Bond de la SIE" și prieten cu ambasada Rusiei la București

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Poliția, suspectată că a dat pe șpagă contractele pentru bastoane cu electroșocuri și căști de protecție
Justiție

Poliția, suspectată că a dat pe șpagă contractele pentru bastoane cu electroșocuri și căști de protecție

Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane. Procurorii DNA efectuează, marţi dimineaţa, percheziţii la sediul IGPR. Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane Este vizat modul în care au fost încheiate contracte privind achiziţionarea de echipamente pentru dotarea poliţiştilor, respectiv căşti de protecţie şi bastoane cu electroşocuri, au declarat surse judiciare pentru Agerpres. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2020, în legătură cu încheierea unor contracte de achiziţie publică privind achiziţionarea unor echipamente pentru dotarea Poliţiei naţionale. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului În cursul zilei de 4 aprilie 2023, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se efectuează percheziţii domiciliare în două locaţii situate în municipiul Bucureşti, din care una reprezintă sediul unei instituţii publice", a anunţat DNA, într-un comunicat de presă.

S-a răcit relația cu Iohannis? Rareș Bogdan neagă că ar fi implicat în dosarul DNA al șpăgilor de pe Otopeni: "Cineva încercă denigrarea mea. Eu n-am să tac…"
Politică

S-a răcit relația cu Iohannis? Rareș Bogdan neagă că ar fi implicat în dosarul DNA al șpăgilor de pe Otopeni: "Cineva încercă denigrarea mea. Eu n-am să tac…"

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni. Europarlamentarul susține că se încearcă compromiterea sa prin cazul potențialelor șpăgi din dosarul spațiilor comerciale de pe aeroportul Otopeni. Politicianul a dat vina pe cei care vor să vină la putere și pe instituții "oculte", care îl vor redus la tăcere. Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni Ar fi vorba de o nemulțumire "față de intervențiile avute la Bruxelles". "Pe unii îi deranjează prezența mea în spațiul public", a spus Rareș Bogdan la Realitatea TV. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Se spune că Bălan (un presupus intermediar al șpăgilor, Cristian Dumitru Bălan – n.rr.) te-a denunțat că ai cerut șpagă", i s-a adresat Victor Ciutacu lui Rareș Bogdan la România TV, alt post pe care politicianul și-a spus versiunea față de zvonurile vehiculate. "Cineva încercă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice, că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr. Dar eu am ce îmi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc…", a răspuns europarlamentarul. "Eu n-am cerut nimic" "Excluzi că cineva ar fi putut face un denunț pe numele tău după modelul DNA?", a replicat Ciutacu. Rareș Bogdan a răspuns că "ar trebui să existe o sămânță de adevăr" pentru asta, și nu ar fi cazul. Europarlamentarul s-a referit la "jurnaliști" pe care el i-ar cunoaște și despre care știe că "lingeau clanța" pe la aeroportul Otopeni iar acum "ei încearcă" să-l compromită. "N-am de ce sa îmi fie frică. Eu n-am cerut nimic. Dar știu doi, trei jurnaliști prezenți la lins clanțe care veneau pe acolo: . Faptul că ei încearcă acum o compromitere a mea este… Repet, unul dintre cei arestați a fost director pe vremea administrației Cuc, n-avea nicio legătură cu liberalii… că mă justific acum prin această prostie, dar chiar nu văd ce legătură aș putea avea eu", a spus Rareș Bogdan. Care a adăugat că mulți îl cred mai important și mai influent decât este" "Eu n-am fost nici ministru, nici director de aeroport…". "Am fost avertizat" Bogdan susține că ar fi fost avertizat că urmează compromiterea sa și că s-a încercat același lucru și prin intermediul dosarului "măștilor": "Am fost avertizat că dacă voi continua să fac ceea ce fac în prezent, că spun tot ceea ce nu-mi convine la Bruxelles, se va încerca compromiterea mea. (...) am fost avertizat de prieteni, nu de servicii de informații.". Citește și: EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj „greu”. Averea lui Ivan arată că e doar un pion „Oricine mă cunoaște știe că eu am din ce să trăiesc. Eu avertizez pe toată lumea că n-am nici o legătură cu astfel de chestiuni. N-am făcut nimic din ceea ce se tot repetă pe unele posturi/canale. N-am absolut nicio legătură cu Aeroportul Otopeni. Sigur că-s dezamăgit de ceea ce se încearcă… E ultimul dosar sonor de care încercă să mă lege. Au încercat și cu măștile. Eu n-am să tac...", a mai spus Rareș Bogdan.

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari
Mediu

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari, scrie Agerpres. În plus, cel de-al patrulea este în concediu de odihnă, iar consilierul juridic se află în concediu medical. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa În aceste condiţii, şefa Comisariatului Judeţean, Cristina Kashyap, este singura angajată a instituţiei care era joi la serviciu. "Aşteptăm o decizie din partea Comisariatului General", a declarat Kashyap. Procurorii DNA au efectuat, miercuri, 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie - octombrie 2022, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Ancheta se derulează în legătură cu modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Potrivit anchetatorilor, percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Judecărilor de la ÎCCJ nu le e clar cum a ajuns tabla de la combinatul de la Galați la Costel Alexe, șeful CJ Iași. Procurorii DNA spun că e limpede
Justiție

Judecărilor de la ÎCCJ nu le e clar cum a ajuns tabla de la combinatul de la Galați la Costel Alexe, șeful CJ Iași. Procurorii DNA spun că e limpede

Alexe "Tablă" are șanse să scape. Procurorii DNA vor avea ocazia să demonstreze că rechizitoriul întocmit pe numele președintelui Consiliului Județean descrie clar faptele de care este acuzat. Alexe "Tablă" are șanse să scape Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza peste două săptămâni contestația înaintată de procurori împotriva deciziei de a li se returna dosarul pentru clarificare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Costel Alexe este acuzat de procurorii DNA că, pe când îndeplinea funcția de ministru al Mediului, ar fi primit drept mită 22 tone de tablă și produse metalice de la fostul director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” La schimb, acesta ar fi garantat alocarea, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru combinat și monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un director în Hidroelectrica și-a construit un ponton pe banii companiei (325.000 de lei) pe lacul Vidraru. Dar faptele s-au prescris în urma deciziei CCR
Justiție

Un director în Hidroelectrica și-a construit un ponton pe banii companiei (325.000 de lei) pe lacul Vidraru. Dar faptele s-au prescris în urma deciziei CCR

Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei. Tribunalul Argeş a dispus, vineri, încetarea procesului penal împotriva lui Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Curtea de Argeş din cadrul "Hidroelectrica", trimis în judecată în urmă cu doi ani de DNA după ce a construit fără autorizaţie din banii companiei un ponton plutitor pe malul lacului Vidraru pentru ambarcaţiunile sale. Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei Judecătorii au constatat că faptele de care este acuzat şeful de la Hidroelectrica s-au prescris, fiind aplicată în acest sens o decizie a Curţii Constituţionale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Constantin Metehoiu a fost trimis în judecată de DNA în mai 2020, pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, infracţiunile reţinute în seama lui fiind din anul 2011. Pe latură civilă, magistraţii au dispus ca Metehoiu să plătească către Hidroelectrica suma de de 325.879 lei, reprezentând despăgubiri materiale. Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş din cadrul Hidroelectrica, este acuzat de procurori că, prevalându-se de funcţia deţinută, ar fi încălcat mai multe dispoziţii legale, în contextul în care, în cursul anului 2011, folosind resursele societăţii pe care o administra, ar fi construit pe propriul teren aflat pe malul lacului Vidraru, fără autorizaţie, o construcţie metalică pentru deservirea unui ponton plutitor pentru exploatarea ambarcaţiunilor sale în cadrul unor activităţi de agrement pentru turişti. Prejudiciu de 325.879 lei "Concret, inculpatul ar fi încălcat prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice şi ale OUG nr. 119/1999 privind controlul financiar preventiv. Ulterior, în cursul anului 2012, inculpatul ar fi semnat două ordine de plată şi ar fi asigurat decontarea unor facturi către firma executantă a lucrărilor şi cea de proiectare, în condiţiile în care documentele atestau în fals că respectiva construcţie s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, când în realitate fusese realizată la locaţia menţionată mai sus. Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Pentru una dintre facturi, inculpatul Metehoiu Constantin ar fi determinat două persoane cu atribuţii financiare, aflate în subordinea sa, să acorde vizele de acceptare la plată şi de control financiar preventiv fără ca ele să cunoască faptul că structura era deja executată", menţionează anchetatorii. Potrivit DNA, prin acţiunile realizate de Constantin Metehoiu s-ar fi produs un prejudiciu de 325.879 lei bugetului SC Hidroelectrica SA, sumă cu care această societate s-a constituit parte civilă în cauză.

EXCLUSIV Percheziții DNA și acasă la directorul de la Ape Minerale, liberalul Alin Udriște. Procurorii au informații că unele achiziții au fost trucate și unele deconturi de deplasări, fictive
Investigații

EXCLUSIV Percheziții DNA și acasă la directorul de la Ape Minerale, liberalul Alin Udriște. Procurorii au informații că unele achiziții au fost trucate și unele deconturi de deplasări, fictive

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

Foame mare la Rutieră: șefii din Poliție s-au dat în gât că beneficiază de pizza pentru a închide ochii la abateri în trafic
Justiție

Foame mare la Rutieră: șefii din Poliție s-au dat în gât că beneficiază de pizza pentru a închide ochii la abateri în trafic

Pizza contra permis la Rutieră Iași. Pizzeria Mamma Mia a furnizat pizza şi alte feluri de mâncare poliţiştilor de la Rutieră din Iaşi pentru ca agenţii să închidă ochii la greşelile din trafic ale distribuitorilor şi şefilor. Pizza contra permis la Rutieră Iași Dosarul a pornit de la un conflict între şefii de la Poliția Rutieră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Concret, potrivit surselor noastre, după ce Mihai Şoric a ajuns şef al Serviciului Rutier Iaşi, acesta a intrat în conflict deschis cu fostul său şef, Gheorghiţă Ciobanu, de la Biroul Rutier Iaşi. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Tensiunea între cei doi ar fi atins punctul culminant atunci când unul dintre poliţiştii lui Ciobanu i-a luat certificatul de înmatriculare cumătrului lui Şoric. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră