joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

262 articole
Justiție

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia Savonea: procuroarea Lucia Deriuș vorbește tot mai deschis, într-un interviu pentru Hotnews, despre acest caz. Ea descrie cum un șef de secție din DNA i-a blocat ducerea la îndeplinire a unui mandat judecătoresc de percheziție la Minea.  Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Rise Projects a arătat, în 2023, că Mircea Minea și soțul Liei Savonea, Mihai, au fost asociați într-o afacere imobiliară derulată în această localitate de la marginea Capitalei. Lucia Deriuș relatează că a obținut mandatul de percheziție profitând de faptul că șeful ei era plecat.  Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații „La un moment dat, șeful de secție și adjunctul au fost plecați, iar în locul lor de semnarea adreselor s-a ocupat o colegă. Am profitat de situație și având toate lucrările făcute, am mers la judecătorul de drepturi și am solicitat mandate de percheziție. În aceeași zi am primit mandatele. Când a venit șeful de secție i-am comunicat că am primit mandatele de percheziție și trebuie să le pun în aplicare. Nu vă închipuiți care a fost reacția. Că nu știe cum am obținut semnătura, și i-am spus că uitați colega care v-a ținut locul. Și mi-a spus că nu este de acord, că dacă vreau percheziție să fac o ridicare de înscrisuri”, a arătat Deriuș.  Au urmat mai multe zile în care mandatul pur și simplu nu era pus în executare. „După zece zile, în care nu exista nicio justificare, șeful secției m-a chemat la el și a început să mă certe, mi-a zis: ce vreți să-i faceți? Să-l arestați? (n.r. era vorba despre primarul din Chiajna) I-am zis că nu pot să-l arestez eu, cel mult pot face o propunere, și a continuat «Dar ce vreți să-i faceți?». Credeți-mă acea situație nu are corespondent în niciun fel de experiență din trecut.(...) Erau de față și polițiștii mei și adjunctul secției. Toți am amuțit. După ce mi-am revenit am început să-i spun, vorbind concret despre speță, și i-am explicat că acel inculpat a mai fost trimis în judecată și are sechestru pe tot, că o percheziție ar fi de natură să elucideze foarte multe aspecte, că judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat.  Dar el a continuat pe un ton ridicat, „dar ce vreți să-i faceți?”. Atunci i-am spus că vreau să-i respect drepturile procesuale. Atunci s-a terminat discuția și mi-a zis îți infirm continuarea urmăririi penale, deși ea fusese supusă spre analiză judecătorului de drepturi și libertăți când mi-a fost emis mandatul”, a mai relatat procurorul.  DNA a transmis un răspuns către Hotnews în care nega acuzațiile. 

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații Foto: Inquam/Ilona Andrei
Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Foto: ICCJ
Justiție

Procuroarea Deriuș, care a criticat la Cotroceni conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea

Procuroarea Laura Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea, afirmă fostul jurnalist Ionel Stoica, pe Facebook. Stoica a lucrat între 2021 și 2024 pentru primarul USR al Sectorului 1, Clotilde Armand. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Acum, Stoica scrie că Deriuș avea în lucru un dosar care-l privea pe primarul din Chiajna, Mircea Minea. La Cotroceni, procuroarea DNA a arătat cum a intervenit în acest dosar șeful ei din DNA și i-a blocat perchezițiile. Mircea Minea, primar în Chiajna din 1996, a fost implicat în afaceri imobiliare cu Mihai Savonea, soțul Liei Savonea, a arătat o anchetă Rise Project din 2023.  Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Ce arată Ionel Stoica:  „ Fostul procuror DNA Laura Deriuș, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a declarat ieri că șefii direcți din DNA i-au blocat perchezițiile într-un dosar important de corupție. Magistratul nu a dat nume în timpul discuțiilor cu Nicușor Dan, dar vă spun eu la cine se referă (știu toți din DNA, s-a discutat pe la colțurile instituției, a vuit atunci parchetul anticorupție): este vorba despre liberalul Mircea Minea (fost prim-vicepreședinte al PNL, fost copreședinte ALDE și fost membru PSD).   Un politician greu la nivel local – vorbim despre Ilfov, paradisul imobiliar al României – care este primar al comunei Chiajna neîntrerupt din 1996 până în prezent (în 2024 a obținut al optulea mandat).   Să nu vă mire că ancheta a fost mușamalizată la acest nivel, pentru că Mircea Minea este un politician cu conexiuni în Justiție; de altfel, în Chiajna locuiesc mai mulți judecători de la Înalta Curte, în frunte cu Lia Savonea. Iar RISE Project a dezvăluit conexiunile imobiliare dintre Mircea Minea și Mihai Savonea, soțul Liei Savonea (pun link în comentarii).   Laura Deriuș explică, pas cu pas, cum i-au fost blocate perchezițiile. Atunci când a văzut că se tergiversează cazul, a așteptat ca șeful să plece în concediu, pentru ca o colegă să semneze cererea către judecătorul de drepturi și libertăți, în vederea obținerii mandatelor de percheziție. Însă aceste mandate de percheziție – repet, aprobate de judecător – nu au fost puse în aplicare, deoarece șefii direcți din DNA au refuzat punerea lor în executare.   Și, ca să fie clar, Laura Deriuș a făcut aceste dezvăluiri în cadrul întâlnirii de la Cotroceni cu Nicușor Dan. Ea nu a dat nume, dar faptele vorbesc de la sine: anchetele au fost blocate, mandatele aprobate de judecător nu au fost puse în aplicare, iar cei cu conexiuni stau deasupra legii.   Dacă Justiția permite ca șefii și factorii politici să decidă cine poate fi cercetat și cine scapă, legea nu mai servește cetățenilor, ci devine un instrument de protecție pentru privilegiați. Gulerele albe rămân de neatins, iar restul – cetățeni sau procurori onești – plătesc prețul lipsei de voință și al complicității sistemului”.    Declarația Laurei Deriuș, la Cotroceni   „Cu privire metehnele de care vorbeau colegii și cu privire la dublul standard, cu privire la mecanismele concrete pe care le are conducerea, pot să vin să prezint un pic  experiența personală.   În 2023, am făcut o cerere către șeful direcției să mă mut de pe judiciar pe urmărire penală. Având în vedere experiența mea în această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu același și suspect, cu 56 de suspecți, o speță extrem de complexă, în care într-adevăr am muncit extrem de mult. Doar în cifre să vă explic: am avut în momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de doi ani și eu a trebuit să analizez 80 de volume în momentul ăla. În momentul în care am fost scoasă din dosar dosarul avea 300 de volume. Asta poate fi cum să zic reprezentativ pentru munca pe care am efectuat-o acolo. Cu toate astea, conducerea direcției în mod repetat a venit către mine cu semnalul că să ies din acea cauză.  Nu am înțeles argumentele și normal că mi le am expus. Am expus situația pe care v-am prezentat o cu privire la volumul meu de muncă. Ei s-au găsit totuși niște aspecte care au fost trecute pe o hârtie cu privire  la chestiuni care  nu sunt în regulă în legătură cu activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate și am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune printre altele și prezența mea în fața secției de procurori.   Eu am expus în scris răspunsul meu cu privire la toate chestiunile din raportul de activitate. Am avut surpriza plăcută în care toți membrii din secția de procurori, în unanimitate, au apreciat că toate aspectele prezentate în raportul de revocare erau absolut nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de aspectele astea și a dispus revocarea mea.   Tot cu privire la niște mecanisme care se folosesc și sunt chestiuni subtile și de facto, dar care au suport în lege, mai e situația unui dosar în care eu știind că există anumite legături între persoane pe care înțeleg să le cercetez și șeful direcției, am avut o oarecare reținere și în momentul în care șeful direcției a venit să dea ordinul prin care noi eram obligați să trimitem către el solicitările de mandate către judecătorul de drepturi și libertăți, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a-mi proteja dosarul, pentru că, nu pot da nume, dar presa și situația cum a zis și colegul noi știam exact cine este persoana vizată și ce la ce mă pot aștepta.   Dar hai să zicem că asta este o suspiciune a mea. După cum s-au derulat faptele, am ajuns la concluzia contrară, adică nu este o suspiciune a mea. M-am prezentat la șeful secției și i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acel dosar, mi s-a spus că da părea că notează: Ok, îmi trimiți pe mail ordonanța și vorbim. Așa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună credință pentru că asta a fost experiența mea până atunci. A trecut o zi, două trei. Ordonanța mea avea șase pagini, prin urmare nu înțelegeam de ce durează atât de mult. Ulterior am insistat la șeful secție și a devenit oarecum iritat.  Având în vedere această situație trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care șeful secției era plecat două zile în concediu Și semnătura adresei o făcea o colegă de a mea care nu avea astfel de manifestări. Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi și libertăți cu solicitarea de a emite mandate de percheziție.   I-am făcut suspecți în cauză și în 20 februarie am făcut această solicitare, tot pe 20 judecătorul a  analizat și a emis mandatele de percheziți. A analizat legalitatea și a stabilit nu numai că fapta există și că e bine descrisă, că sunt probe, ci și că sunt suspecții dau dovadă de o specializare. Și atunci, din punctul meu de vedere, șeful secției nu avea niciun motiv să-mi refuze punerea în executare a acelor mandate, dar așa s-a întâmplat. Pe lângă faptul că am fost chemată eu și polițiștii cu care lucram și la modul franc am fost întrebați cu privire… și într-un mod de natură să te intimideze, eu am insistat. Deși eu am fost întrebată ce vreau să-i fac acelui suspect, am răspuns: vreau să-i respect drepturile procesuale. Adică la toate întrebările pe care mi le punea șeful secției, răspundeam strict procedural și nu am dat voie ca tendința lui să fie manifestată. Eu cu mandatele de percheziție avute, timp de 10 zile m-am lovit de o ignorare de facto din partea șefului secției în sensul că îl sunam și zicea: n-am timp, n-am timp să citesc. Ca să fim clari, mandatele de percheziție nu trebuiau evaluate de șeful secției, nu era nevoie de o  confirmare. Dar de facto se condiționa punerea în executare de așa zisă lecturare din partea șefului care oricum n-a existat și nu nu avea să se întâmple. Prin urmare eu cred că trebuie avut în vedere și aceste chestiuni factuale care se întâmplă în actul de justiție și dacă legea permite ca șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act al procurorului, cum vorbea colegul despre numirea politică. Noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce activitate să fac eu în dosar.  Trebuie să avem în vedere că orice solicitate, orice citație și să trimit la judecătorul de drepturi și libertăți presupune o semnătura șefului pe actele de corespondență”. 

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: la discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, procurorii au adus acuzații dure către șefii parchetelor, în special către conducerea DNA. Unii dintre cei care au discutat deschis cu șeful statului au descris mecanismele prin care sunt controlați și scoși din unele anchete. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker” „Un ordin al PG vizează activitatea procurorilor în ședințele de judecată (...)  Ordinul spune: în momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau poate solicita schimbarea de încadrare juridică. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Ana Pauker. Potrivit acestui ordin, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitare sau schimbarea încadrării juridice, a soluției, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine.  Asta ne dorim noi ca societate, ca procurorul de ședință să fie în deplin acord cu conducerea?”, a spus fostul procuror Cristian Anghel, pensionat în octombrie.  El a arătat că, la DNA, procurorii incomozi sunt mutați la secția judiciară.  „Când au fost numiți cei care conduc acum PG, DNA, DIICOT, se știa cine sunt. Noi știam. Păi de ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo? Expiră în curând mandatele, și acum se știe cine va fi, se aude. Există mișcări de trupe pe la Parchetul General, sunt oameni în cărți. De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni iar acest lucru este nepermis”, a mai arătat Anghel.  „Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în dosar”, a arătat  o procuroare din DNA, Laura Diriuș.  Ea a relatat piedicile care i-au fost puse de șeful de secție din DNA în instrumentarea unui dosar.  „În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze foarte complexe, mediatizate și lucrurile păreau că merg așa cum am învățat în facultate. De la un timp, lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul unor hotărâri judecătorești în sens larg, aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, revocat din DNA”, a mai arătat Diriuș. 

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, Liana Arsenie, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță Foto: Gyozo Baghiu
Justiție

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță

Controversata șefă a Curții de Apel București, Liana Arsene, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță: acuză presiuni ale unei subordonate a lui Kovesi, Elena Grecu. Din declarația lui Arsene nu se poate afla ce probe are pentru a-și susține acuzațiile.  Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță Potrivit declarațiilor făcute de Liana Arsenie în emisiunea lui Victor Ciutacu, procuroarea Elena Grecu, care la acel moment activa în cadrul DNA, ar fi venit în biroul său și i-ar fi cerut să dispună declinarea competenței dosarului cunoscut sub numele de „Fațada” către ICCJ. Grecu este acum subordonata Laurei Codruța Kovesi, la Parchetul European, EPPO.  Incidentul s-ar fi petrecut în 2017, într-un dosar referitor la Lia Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei.  „Scopul vizitei a fost de a pretinde o soluție. Pentru mine, e un moment de referință al carierei mele; nu am mai fost pusă în această ipostază nici înainte, nici după. Doamna procuror s-a prezentat la birou și mi-a spus ce soluție trebuie să dau! Este șocant pentru un judecător care este liber. Au fost niște presiuni enorme, care au continuat și a doua zi, în ședința de judecată. Nevoia doamnei procuror de a obține declinarea dosarului către ICCJ… Doamna procuror refuza să se supună deciziilor președintelui de ședință. Este exclusă o astfel de intervenție din partea oricărui magistrat. Soluția se pronunță de completul de judecată. Am semnalat cazul conducerii Curții de Apel București. O colegă m-a avertizat că voi vedea eu ce voi păți”, a spus Arsenie, potrivit transcrierii site-ului România TV.  Dosarul pentru care procuroarea Grecu ar fi venit în birou la Arsenie era deschis în 2016 și a fost clasat în 2020. Era vorba despre o cauză în care Lia Olguţa Vasilescu, edilul Craiovei, era acuzată că ar fi cerut unor afaceriști să facă sponsorizări către un ONG, pentru reabilitarea faţadelor blocurilor din centrul orașului. Banii respectivi i-ar fi fost necesari, spuneau anchetatorii, pentru campania electorală.

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Procurorii DNA, descinderi la Răzvan Cuc (sursa: Facebook/Răzvan Cuc)
Eveniment

Percheziții DNA la fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, într-un dosar de dare de mită

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție efectuează marți percheziții la fostul ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, precum și la un om de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de dare de mită și complicitate la dare de mită. Suspiciuni privind un contract de 23 de milioane de lei Potrivit acelorași surse, ancheta vizează un contract-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Suma presupusei mite ar reprezenta circa 6% din valoarea acestui contract, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind modul de atribuire și derulare a procedurilor. Dosar penal pentru dare de mită și complicitate Fostul ministru și omul de afaceri sunt cercetați pentru dare de mită și complicitate la dare de mită, infracțiuni aflate în competența DNA. Procurorii analizează probele ridicate în urma perchezițiilor pentru a stabili rolul fiecărei persoane în mecanismul presupuselor fapte de corupție. Sursele judiciare au precizat că Alexandru-Răzvan Cuc și omul de afaceri vizat vor fi aduși cu mandat la sediul central al Direcției Naționale Anticorupție, unde urmează să fie audiați în cursul zilei.

Fostul senator Eugen Pîrvulescu, achitat (sursa: Facebook/PNL Teleorman)
Eveniment

Patru ani de proces, o achitare: cum a scăpat fostul senator PNL Eugen Pîrvulescu de acuzațiile DNA

Fostul senator liberal Eugen Pîrvulescu a fost achitat marți de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiunea de folosire a influenței, într-un dosar în care procurorii DNA îl acuzau că ar fi încercat să aranjeze un concurs la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Motivul achitării: „Fapta nu este prevăzută de legea penală” Decizia a fost pronunțată de un complet format din judecătoarele Ioana Bogdan, Lucia Tatiana Rog și Lavinia Valeria Lefterache. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Instanța a stabilit că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, motiv pentru care a dispus achitarea fostului senator în legătură cu acuzația de folosire a influenței. Prescripție pentru divulgarea de informații secrete de serviciu Pentru cea de-a doua acuzație reținută de procurori – divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice –, judecătoarele au constatat că faptele sunt prescrise. În hotărârea instanței se precizează: „În baza art. 396 alin. (8) Cpp (...), dispune încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.” Totodată, Eugen Pîrvulescu a fost obligat să plătească 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Acuzațiile DNA: influențarea subiectelor și favorizarea unor candidați Conform DNA, în perioada 28 mai – 20 iunie 2021, Eugen Pîrvulescu, pe atunci președinte al PNL Teleorman, și-ar fi folosit influența pe lângă o persoană din comisiile de concurs ale Serviciului Județean de Ambulanță Teleorman. Acesta ar fi solicitat, direct și prin intermediari, obținerea seturilor de subiecte pentru probele scrise din cadrul concursurilor organizate pentru ocuparea unor posturi de asistent medical și șofer autosanitară II. Procurorii susțin că Pîrvulescu ar fi cerut ca anumiți candidați indicați de el să fie favorizați și la proba practică sau interviu, pentru ca aceștia să promoveze concursurile și să fie angajați. Divulgarea subiectelor către candidați Potrivit anchetatorilor, după ce ar fi intrat în posesia subiectelor confidențiale, Pîrvulescu le-ar fi transmis, prin intermediari, către doi dintre candidații înscriși. Concursul respectiv nu a mai fost finalizat, fiind oprit de procurorii anticorupție. Un proces care a durat patru ani Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021, la câteva luni după presupusele fapte. Procesul s-a judecat la Instanța supremă timp de patru ani. Demisia din PNL și un alt dosar în care este acuzat Eugen Pîrvulescu a demisionat din PNL în octombrie 2024, după ridicarea imunității parlamentare într-un alt dosar instrumentat de DNA. În acel caz, el este acuzat de cumpărare de influență, procurorii susținând că ar fi oferit 60.000 de euro pentru obținerea unui certificat ORNISS.

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură: „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan”, a spus Ciolacu la un interviu cu Ionuț Cristache. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Fostul premier candidează acum pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan. Cineva a fost cu influență la prim-ministru, iar primul ministru a declanșat un control prin Corpul de control al primului ministru în urma celor sesizate de acea persoană. Deci au existat efecte după acea audiență”, a spus Marcel Ciolacu despre cazul afaceristului Fănel Bogos, potrivit transcrierii Gândul.  „Eu votez moțiune împotriva Guvernului Bolojan. Dacă următorul pachet, cel cu reformă în administrație centrală și locală, nu vine și cu măsuri de relansare a economiei, eu votez moțiunea”, a susținut fostul premier.  Pe de altă parte, el a subliniat că a terminat aceeași facultate cu purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică. Nu era acreditată universitatea, normal că am dat licența la Universitatea București, la fel ca doamna purtător de cuvânt”. 

Ministrul Miruță (USR), război cu predecesorul său de la PSD, Bogdan Ivan (sursa: Facebook/Radu Miruță, Bogdan Ivan)
Investigații

EXCLUSIV Miruță dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA

Conflict dur între USR și PSD în Guvern: Radu Miruță, ministrul Economiei, l-a dat pe mâna procurorilor DNA pe Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, pentru că ar fi viciat procesul de selecție al membrilor din conducerea Romarm.   Mai mult, Miruță a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să verifice legalitatea unui ordin de ministru emis de pesedistul Bogdan Ivan, fost ministru al Economiei și actualul ministru al Energiei. Ordin în baza căruia Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat „din pix” pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului din Ministerul Economiei, deși dăduse concurs pentru postul de director al Direcției Generale Turism. Sesizare la DNA pentru numirea trucată la șefia Romarm Useristul Radu Miruță, ministrul Economiei, a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru că procesul de selecție al membrilor Romarm în baza OUG 109/2011 s-ar fi făcut cu încălcarea legii. Adică ar fi fost trucat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA În centrul scandalului dintre USR și PSD se află Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu (cel din urmă, fost șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea). Bodolan, ca președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, a decis, împreună cu restul membrilor din CA, să-l selecteze pe Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. „În cadrul procesului au fost desemnați subordonați care au participat la selectarea propriilor superiori, ulterior promovați în Consiliul de Administrație”, a declarat ministrul Radu Miruță cu referire la relația dintre Bodolan și Pîrcălăbescu. Pîrcălăbescu a inventat doi ani de muncă Mai mult, a spus ministrul Miruță, conform raportului Corpului de Control al MinisteruluI Economiei, selecția s-a desfășurat fără verificări de fond, pe baza unor declarații și documente nevalidate. Miruță se referă la faptul că Răzvan Marian Pîrcălăbescu a fost selectat fără să aibă experiența de minimum zece ani în muncă. DeFapt.ro a dezvăluit că Pîrcălăbescu a făcut publice două CV-uri diferite. În primul, are o vechime de opt ani în muncă, iar în celălalt, zece ani. Acum, Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu urmează să dea explicații în fața procurorilor anticorupție. Cariera neromanțată a președintelui CA al Romarm. Începuturile în publicitate Constantin Alexie Cotan Bodolan intrat în câmpul muncii în anul 2000, atunci când era student la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Academiei de Studii Economice. În prima sa slujbă vindea publicitate pentru presa scrisă în regim part time. Apoi, în perioada 2006 – 2008, a fost angajat ca manager de publicitate la firma DBV Media House, patronată în acte de Consuela Diana Binder. Câțiva ani mai târziu, în octombrie 2013, firma DBV Media House avea să fie acuzată de Direcția Națională Anticorupție de complicitate la delapidare în dosarul lui Maricel Păcuraru și Liviu Luca. Ulterior, împreună cu alte două persoane, Constantin Alexie Cotan Bodolan a înființat firma Konektica Advertising. Primele sinecuri la stat A renunțat la publicitate în anul 2014, atunci când a fost angajat la Garda Națională de Mediu pe funcția de coordonator al activității de implementare a proiectelor cu finanțare externă, deși nu avea deloc experiență în domeniu. De la Garda Națională de Mediu a ajuns la Primăria Municipiului București, printr-o dispoziție semnată de primarul interimar liberal Răzvan Sava. A fost angajat apoi pentru o scurtă perioadă de timp la Institutul Național de Administrație (INA). Pesedistul Bogdan Trif, în mandatul său de ministru al Turismului, l-a luat pe Cotan Bodolan de la INA și l-a transferat pe funcția de consilier în cadrul Biroului Administrare Societăți din cadrul Ministerului Turismului, comasat ulterior cu Ministerul Economiei. A câștigat un concurs de șef la Turism Ministerul Economiei a organizat la finalul anului trecut un concurs pentru ocuparea funcției de director general al Direcției Generale Turism. Conform anunțului public, în data de 12 decembrie 2024 figurau înscriși trei candidați, printre care și  Constantin Alexie Cotan Bodolan. Unul dintre contracandidații lui Bodolan nu s-a prezentat la proba scrisă. Celălalt contracandidat a obținut doar 28 de puncte din 100, motiv pentru care a fost respins. Astfel, Bodolan a fost declarat admis, cu 91,5 puncte. Cealaltă probă, interviul, a avut loc în data de 30 decembrie 2024. Comisia de evaluare i-a acordat 89,67 de puncte. Transferat de Ivan pe cea mai influentă funcție din Ministerul Economiei Ministrul Economiei de atunci, pesedistul Bogdan Gruia Ivan, actualul ministru al Energiei, a semnat în data de 9 ianuarie 2025 ordinul de ministrul prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost validat pe funcția de director general al Direcției Generale Turism. Însă, o săptămână mai târziu, pesedistul Bogdan Gruia Ivan a emis un alt ordin de ministru, prin care Bodolan a fost mutat pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului.  Practic, ministrul Bogdan Gruia Ivan l-a transformat pe Constantin Alexie Cotan Bodolan dintr-un funcționar public de rang inferior în cel mai puternic om din Ministerul Economiei. Miruță, atac la Ivan: cere control ANFP Actualul ministrul al Economiei, useristul Radu Miruță, nu a fost de acord cu mutarea făcută de pesedistul Bogdan Ivan. Motiv pentru care a solicitat oficial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) să facă un control cu privire la ordinul emis de ministrul Bogdan Gruia Ivan prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat definitiv pe funcția de director al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Economiei a transmis că „până la data prezentei, ANFP nu a trimis un punct de vedere în urma solicitării”. Când un subordonat îi cere ministrului să semneze Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Alexie Cotan Bodolan a declarat că mutarea definitivă s-a făcut la cererea sa. „A fost o mutare definitivă la cererea mea. Nu m-a transferat dânsul, la inițiativa dânsului. Mutarea se face prin ordin. Nu poate emite ordinul ulterior. Un ordin intră în efect în momentul comunicării către persoana vizată. Eu nu am studii juridice, asta e o analiză pentru un specialist în drept”, a spus Bodolan, fără a lămuri, de fapt, chestiunea legalității „mutării”.  Membrii CA ai Romarm, fără rol executiv Constantin Alexie Cotan Bodolan a ajuns între timp și președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, în urma procesului de selecție girat de firma Fox Management Consultants. Prin contractul de mandat, toți membrii Consiliului de Administrație au transferat atribuțiile executive directorului general al Romarm. Cu toate acestea, chiar dacă nu are atribuții executive, Bodolan a plecat pe banii companiei în mai multe delegații interne și externe. Ultima deplasare oficială a avut loc în perioada 11-14 iunie 2025 în Indonezia, acolo Romarm a participat la Expoziția Militară Internațională Indo Defence. Ocazie cu care Romarm a semnat un Memorandum de înțelegere cu compania indoneziană de stat PT Pindad. Concediu ca să se ducă în Indonezia pe banii ministerului Pentru a ajunge în Indonezia, Bodolan și-a luat trei zile de concediu de odihnă, ceea ce arată clar că nu se afla acolo în calitate oficială. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Economiei a transmis că în Indonezia s-au deplasat Luis Vlădoiu, directorul general de atunci al Romarm, și Constantin Alexie Cotan Bodolan, în calitate de președinte al CA. Deplasarea lui Bodolan în Indonezia a scos din vistieria Romarm nu mai puțin de 19.693 lei, ecivalentul a 4.000 de euro. Pentru directorul Luis Vlădoiu, care chiar avea de ce să fie în Indonezia, cheltuiala a fost de doar 4.680 lei (acesta nedecontând transportul și cazarea). Bodolan: „Eu nu m-am dus cu un rol executiv” Neavând atribuții executive, deplasarea lui Constantin Alexie Cotan Bodolan nu era justificată. Cu atât mai mult cu cât se afla în concediu. Întrebat de către DeFapt.ro care a fost rolul său în deplasarea din Indonezia, Constantin Alexie Cotan Bodolan a recunoscut că nu a avut un rol de reprezentare executivă. Însă, spune el, un președinte al Consiliului de Administrație „reprezintă compania a cărui președinte este în relații de stabilire de noi parteneriate, de discuții prealabile. Eu nu m-am dus cu un rol executiv. Eu m-am dus să stabilesc contacte cu omologi din industria de apărare din țările respective, cu potențiali parteneri să avem oportunități de dezvoltare. Nu m-am dus singur. Am fost însoțit de directorul general numit temporar la aceea vreme, de dl. Luis Vlădoiu.” Mai mult, Bodolan a spus că a fost în Indonezia cu un singur interes: „Cel al statului român. Ca funcționar public reprezint interesul statului român, ca președinte al CA al unei companii deținută 100% de statul român reprezint același interes al acționarului. Al statului român. Nu am nici un conflict de interes.”

Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța Foto: Facebook Portul Constanța
Justiție

Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța

Parchetul European, condus de Laura Codruta Kovesi, a preluat de la DNA dosarul parcării pentru TIR-uri în valoare de 50 de milioane euro din Portul Constanța, scrie Info Sud-Est. Potrivit acestei publicații, administrația portului a umflat de zece ori costurile parcării.  Citește și: Fostul tractorist Gireadă, latifundiar, îi oferă fiicei primăria Mihai Eminescu, cu susținere PSD. Primăria, fieful familiei Gireadă din 2004 Banii ar fi urmat să vină de la Uniunea Europeană.  Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța Documentele DNA arată că terenurile expropriate pentru construirea parcării au fost supraevaluate. De exemplu, unele terenuri au fost încadrate în mod eronat, pentru a le crește valoarea, la categoria „curți construcții”. „Conform documentelor consultate de ISE în documentarea investigațiilor inițiale, cererea de finanțare depusă a fost asumată, din partea Portului Constanța, de șefa departamentului Comunitate portuară, Cristina Rizea, fostă deputată PLUS/USR/REPER, actuală membră PSD, în cărți pentru șefia Portului Constanța, conform surselor ISE, și de directorul comercial George Vișan care îi ținea locul directorului general al Portului, Mihai Teodorescu, în momentul depunerii cererii. Vișan este unul dintre inculpații DNA în dosarul șpăgilor din Portul Constanța”, explică Info Sud-Est (ISE).  În iulie 2025, ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, lăuda investițiile din acest port, ignorând suspiciunile de corupție și prețurile umflate: „Portul Constanța nu este doar o facilitate logistică — este un pilon strategic al transportului regional. Cu aproape două miliarde de euro investiți prin CN APM SA, Portul Constanța se poziționează ca principal nod comercial al Mării Negre, deschizând un drum vital către Asia prin Orientul Mijlociu. Viitorul transportului maritim românesc se construiește acum, aici”. 

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu, Radu Miruță)
Investigații

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Pîrcălăbescu la Romarm, la DNA

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, noul șef al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fost dat pe mâna procurorilor DNA de ministrul Economiei Radu Miruță. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că Răzvan Pîrcălăbescu a făcut rost de doi ani fictivi de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general.   Pîrcâlăbescu susține în ultimul său CV că a lucrat, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, pe postul de consilier la firma CRAA SRL, dar în același timp a fost student în București, Târgu Jiu și bursier Erasmus+ în Portugalia. Romarm a refuzat să dea acte Corpului de Control Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că procedura de selecție a conducerii Romarm a fost viciată, motiv pentru care rezultatele controlului efectuat de Corpul de Control au fost trimise la Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Activitatea de control s-a încheiat aseară, iar raportul spune, cu subiect și predicat, că procesul de selecție pentru Consiliul de Administrație și pentru directorul general al ROMARM s-a desfășurat și finalizat cu încălcarea legii”, a declarat ministrul Radu Miruță într-o conferință de  presă (VIDEO). Totodată, ministrul Radu Miruță a ținut să transmită că actuala conducere a Romarm a refuzat să pună la dispoziția Corpului de Control actele care au stat la baza selecției. Miruță: „Conducerea Romarm nu a fost pusă de mine” „Nu putem vorbi de seriozitate administrativă într-un asemenea context. Și vreau să clarific încă o dată, pentru că am mai văzut în spațiul public diverse lucruri: conducerea Romarm nu a fost pusă de mine, nu a fost pusă în mandatul meu, nu a fost începută în mandatul meu. Directorul actual al Romarm nu are nicio legătură cu mine. Este fostul șef de cabinet al fostului ministru Radu Oprea. Raportul Corpului de Control menționează că acesta a depus documente pentru a fi selectat, însă nu s-a putut dovedi autenticitatea acelor documente”, a spus ministrul Radu Miruță. Într-un CV, Pîrcălăbescu are doar opt ani de vechime Contactat de către DeFapt.ro, Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă. Dacă va răspunde îi vom publica punctul său de vedere. DeFapt.ro a scris în exclusivitate în urmă cu o lună de zile că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, și-a cosmetizat CV-ul pentru a putea fi selectat și numit în funcția de director general al Romarm. Concret, Răzvan Pîrcălăbescu a făcut public două CV-uri. În primul, susținea că a intrat în câmplul muncii în mai 2017.  Atunci a fost angajat pe funcția de consilier la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Din acest document public rezulta că Răzvan Pîrcălăbescu are doar opt ani vechime în muncă. În alt CV apare o firmă-fantomă cu doi ani de vechime În cel de-al doilea CV, postat pe site-ul Romarm, Pîrcălăbescu a menționat că și-a început cariera cu doi ani mai devreme. Adică, în aprilie 2015. Atunci, ar fi fost angajat pe funcția de consilier al firmei de asigurări CRAA SRL, acronim care nu există în dreptul vreunei companii de asigurări din România. Mai mult, în cei doi ani în care Pîrcălăbescu susține că a lucrat pentru firma CRAA, tot conform CV-urilor sale, era simultan student la ASE în București, dar și la Finanțe-Bănci în Târgu Jiu. În toamna anului 2015, Pîrcălăbescu a început și un masterat la ASE, în timp ce urma modulul pedagogic Nivelul II. Totodată, era și student în ultimul an la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși”. Iar în perioada februarie - iunie 2016, a fost cu o bursă Erasmus+ la Instituto Politecnico do Porto din cadrul Institutului Superior de Contabilitate și Administrație din Porto. Practic, Pîrcălăbescu a fost în Portugalia timp de cinci luni, dar în paralel ar fi lucrat consilier la firma CRAA SRL în România. 

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc Foto: Facebook Primăria Cluj-Napoca
Justiție

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” - presa

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe”, a precizat parchetul anticorupție pentru Stiri de Cluj.  Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Un director și un șef de serviciu din primărie ar fi fost „ridicați de acasă”.  DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc „Potrivit informațiilor obținute de Știri de Cluj din surse apropiate anchetei, biroul Direcției Tehnice din cadrul Primariei Cluj-Napoca a fost sigilat în jurul orei 4:00 dimineața, iar anchetatorii se află și la această oră în sediul primăriei. Conform acelorași surse, sunt vizați directorul Direcției Tehnice, Virgil Poruțiu, precum și Lucia Lupea, șefa Serviciului Achiziții, care ar fi fost ridicați la primele ore ale dimineții de acasă”, arată această publicație.  Primăria a confirmat această informație. „La solicitarea DNA Cluj, Primăria Cluj-Napoca în această dimineață a pus la dispoziția organelor de control documentele solicitate în cadrul demersului DNA. Activitatea primăriei se desfășoară normal și colaborează instituțional cu organele statului potrivit prevederilor legale”, a spus un purtător de cuvând al primăriei. În schimb, DNA a arătat că nu va furniza nici un fel de informații: „Sunt activitati procedurale. Nu o să facem nicio comunicare publică pe acestă temă, momentan. Căci, așa cum am spus, sunt activități procedurale într-un dosar de-al nostru. Suntem în faza de strângere de probe”. 

Intermediarul mitei oferite lui Moșteanu ar fi fost Octavian Berceanu (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu, Octavian Berceanu)
Eveniment

STENOGRAME Cine voia Isăilă să-i livreze șpaga lui Moșteanu: "La geantă, ca să nu avem urme!"

Au apărut stenograme din dosarul mitei de un milion de euro pe care fostul senator PSD Ovidiu Isăilă voia să i-o dea ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. "Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el!" Potrivit Gândul, Isăilă voia să-i transmită lui Moșteanu șpaga prin Octavian Berceanu, fost membru USR, ex-președinte al Gărzii de Mediu. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Acesta ar fi și denunțător în dosar și ar fi acceptat să poarte tehnică de interceptare în discuțiile cu Isăilă. "Vom fi generoși. Da, mă, da! Și, bă, bă, plus ce-i băgăm noi în buzunar, e treaba ta! Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el! La geantă, ca să nu avem urme! Fără urme!", îi spunea Isăilă lui Berceanu, potrivit Gândul, care publică mai multe discuții între fostul senator PSD și Berceanu. "Am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile" Octavian Berceanu a confirmat, printr-o postare pe Facebook, că este implicat în acest dosar. "Având în vedere informațiile apărute recent în spațiul public privind menționarea numelui meu într-un dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în calitate de martor, și ținând cont de faptul că investigația este în prezent în desfășurare, doresc să formulez următoarele precizări: 1. Am acționat în deplină conformitate cu legea și cu propriile convingeri, considerând că orice cetățean are datoria morală și legală de a semnala faptele care pot aduce atingere siguranței naționale. 2. Având în vedere că ancheta este încă în curs de desfășurare, nu pot oferi detalii suplimentare până la finalizarea acesteia. 3. Pot confirma doar că am fost invitat, la începutul lunii septembrie, în calitate de specialist în politici de mediu, la o întâlnire desfășurată într-un spațiu public, sub pretextul oferirii de consultanță pentru un proiect în domeniul protecției mediului. Discuția s-a încheiat cu o propunere de participare la o schemă de afaceri ce viza industria de armament. 4. Precizez că nu am cunoscut anterior persoana care m-a contactat și că nu există între noi relații de prietenie sau colaborare, contrar informațiilor eronate vehiculate în presă. 5. Ulterior acestei întâlniri, am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile în cadrul procedurilor legale. Cred că doar prin onestitate, transparență și curaj putem construi o societate dreaptă și integră. Rămân ferm împotriva oricăror forme de corupție, indiferent de context, și consider că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a o combate.", a scris Berceanu.

Percheziții DNA la generalii lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat percheziții miercuri într-un dosar complex ce vizează influențarea conducerii unei instituții publice din județul Vaslui. Printre persoanele cercetate se numără generalul SIE în rezervă Nicolae Iana, fostul procuror militar DNA Vasile Doană și doi rezerviști ai Serviciului Român de Informații (SRI), potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Ținta grupării: schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui Potrivit informațiilor preliminare, ancheta vizează o presupusă încercare de a influența sau înlocui conducerea Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Gruparea ar fi acționat în interesul omului de afaceri Fănel Bogos, considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din România. Procurorii DNA investighează posibile fapte de corupție, trafic de influență și abuz în serviciu. Cine este generalul în rezervă Nicolae Iana Generalul Nicolae Iana, trecut în rezervă în 2003, a fost ofițer al Serviciului de Informații Externe (SIE). După retragerea din activitate, el a lucrat în mediul privat, inclusiv pentru Sorin Ovidiu Vântu, în cadrul companiei Petromservice, societate creată prin externalizarea unor servicii din Petrom și controlată de sindicatul condus de Liviu Luca. Atât Vântu, cât și Luca au fost ulterior condamnați penal pentru fapte de corupție. Legături cu gruparea Potra–Georgescu Conform publicației Gândul, Nicolae Iana este considerat apropiat de gruparea Horațiu Potra – Călin Georgescu, o rețea controversată cu conexiuni economice și politice extinse, inclusiv în țările arabe, unde Iana ar avea contacte solide. Un alt nume important din anchetă este cel al fostului procuror militar DNA, Vasile Doană, care s-ar fi aflat în legătură cu Iana și ceilalți rezerviști implicați. DNA verifică în prezent posibile acțiuni concertate ale acestora în sprijinul afaceristului Fănel Bogos. Fănel Bogos – un nume greu din industria avicolă Fănel Bogos este considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă românească. De-a lungul anilor, el a fost implicat în mai multe dispute comerciale și investigații privind activitatea economică din sectorul alimentar. Perchezițiile DNA ar putea marca începutul unei anchete de amploare privind interferențele dintre mediul de afaceri, servicii secrete și administrația locală, într-un caz cu potențiale ramificații naționale.

Procurorii DNA cer salarii mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu fără margini: procurorii DNA cer mărirea salariului cu 60%. Acum au 20.000 de lei net lunar

Procurorii DNA, care câștigă lunar aproximativ 20.000 de lei net, solicită o majorare salarială de 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Procurorii DNA cer salarii mai mari Printre semnatarii acțiunii se numără și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Aceștia susțin că volumul de muncă din cadrul DNA este chiar mai ridicat decât cel al omologilor europeni, ceea ce ar justifica eliminarea diferenței de remunerație. Instanța a respins însă cererea, considerând nefondate argumentele privind presupusa discriminare salarială. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră