marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

285 articole
Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară.  Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța.   Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică.  „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009.  În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcție Cristinei Chirieac, cea propusă de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror general: a trimis în judecată șase inculpați, dintre care șomeri și un agent de pază. Datele apar în raportul de activitate al DNA pe anul trecut.  Chiriac a fost nominalizată de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA”. „Doamna procuror dispune de o experienţă profesională vastă şi de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum şi de reale aptitudini manageriale”, mai aprecia, ieri, ministerul condus de Marinescu.  Citește și: Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Serviciului Teritorial Iași s-a desfășurat cu schema completă de procurori, 7 dintre aceștia având funcție de execuție, iar unul funcție de conducere, ocupate prin numire.  Ce arată datele statistice din raportul DNA: Au fost trimiși în judecată șase inculpați, din care: doi administratori de societăţi comerciale şi un agent de pază, iar restul fără loc de muncă sau o calitate importantă. Pentru comparație, Serviciul Teritorial Oradea - care are tot șapte procurori - a trimis în în judecată 30 de inculpați, dintre care un director executiv din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor, un şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (B.C.C.O.) Oradea, un comisar şef al Brigăzii de Operaţiuni Speciale Oradea, un comisar şef de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V.) Bihor, din cadrul Instituției Prefectului Bihor, un manager în cadrul Spitalului Municipal Episcop Nicolae Popovici din Beiuş, judeţul Bihor, 25 funcţionari publici. Serviciul Teritorial Suceava a trimis în njudecată 129 inculpați, dintre care cinci inculpați cu funcții publice de conducere (3 primari comună, 2 manageri spital) și alți 21 inculpați (5 consilieri garda forestieră; 5 comisari garda de mediu, 2 consilieri agenția de protecția mediului, administrator public comuna, 8 asistenți medicali generaliști); 63 alte ocupații (din care 3 fermieri, 3 pădurari, un economist, 13 reprezentanți/administratori societăți comerciale) și 29 fără ocupație Serviciul Teritorial Iași a instituit sechestre asigurătorii asupra unor sume de bani, conturi, părţi sociale totalizând  2.312.739 lei. Cel din Galați (cu cinci procurori) a dispus măsuri asiguratorii în valoare de 3.267.575 lei, pentru repararea pagubei, respectiv 416.725 lei pentru confiscare specială.   La Serviciul Teritorial Iași au fost emise, în 2025, 3 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați persoane fizice, din care o persoană fizică aflat sub o măsură preventivă (arest preventiv), comparativ cu anul 2024, când au fost emise  9 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 42 inculpaţi (41 persoane fizice şi o persoană juridică), din care 6 persoane fizice aflate sub o măsură preventivă (arest preventiv, arest la domiciliu şi control judiciar). La Oradea, în cursul anului 2025 prin rechizitorii și acorduri de recunoaştere a vinovăției au fost soluționate 28 cauze (4 rechizitorii și 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției), și au fost trimiși în judecată 30 de inculpați.  Însă raportul DNA consemnează: „potrivit aprecierii procurorului-șef serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2025 a fost una bună”. 

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT, dinspre ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu: Marius Voineag și Alex Florența sunt reciclați în pozițiile de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Șefa Parchetului General ar urma să fie o modestă șefă a DNA Iași, Cristina Chiriac, despre care DeFapt.ro a scris că are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024.  Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT La conducerea DNA pare a fi propunerea cea mai rezonabilă: Viorel Cerbu, acum interimar al şefului DNA. Acesta  fost, între 2007 şi 2012, adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA. Potrivit G4Media, „la DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe”.  Pentru șefia DNA, ministrul Justiției, Radu Marinescu, l-a propus pe Codrin Horaţiu Miron. El este acum șeful DIICOT Timișoara. La interviul dat în fața comisiei ministerului Justiției, el spunea: „Portul Constanţa este un hub important. Reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România. Este lăudabil că s-a înfiinţat acel birou antidrog în Serviciul Teritorial Constanţa şi rezultatele chiar au fost remarcabile, dar cred că nu am făcut suficient în acest moment. Opinez că este necesară închiderea acestui coridor naţional prin instituirea unei bariere şi în partea de vest a României care să împiedice ieşirea drogurilor de pe teritoriul naţional sau după caz intrarea lor pe teritoriul naţional şi cred că ar fi oportună înfiinţarea unui birou antidrog şi în cadrul Serviciului Teritorial Timişoara, având în vedere fluxul major de droguri care intră şi ies din ţară prin partea de vest a României”. 

Cine este pesedistul care a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Cine este pesedistul care a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan

Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: în februarie 2017, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“.  Citește și: EXCLUSIV După articolul DeFapt.ro despre navele IGSU noi nefolosite, MAI susține că a găsit soluția: va transfera comandanți de la Poliția de Frontieră În 2017, și soția sa era bugetară, lucrând la Consiliul Județean Dâmbovița.  Adrian Țuțuianu a spus azi că a fost sesizat parchetul în legătură cu finanțarea campaniei electorale a lui Nicușor Dan. Însă el a subliniat faptul că șeful statului are imunitate. Sesizarea este însă din aprilie 2025, a arătat Țuțuianu.  Cine este pesedistul care a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI.  Țuțuianu a fost de cel puțin două ori sub ancheta SRI, dar a scăpat de fiecare dată fără să ajungă să fie pus sub acuzare.  De exemplu, site-ul Vice scrie că, potrivit procurorilor DNA, denunțătorul deputatului PSD Ion Stan, Nicușor Dima, a plătit atunci pentru deputat 155 de mii de găleți care au fost împărțite în campania electorală din 2009, totul în schimbul unor contracte cu statul. Și, potrivit stenogramelor făcute publice în martie 2013, de pe urma acestei tranzacții ar fi beneficiat și Țuțuianu, care-n trecut fusese avocatul lui Dima. A fost ministru al Apărării în guvernul Tudose, timp de circa două luni. 

Șeful DNA vrea mai multe acorduri de vinovăție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șeful DNA și o candidată la șefia Parchetului General vor mai multe acorduri de vinovăție

Actualul șef al DNA, Marius Voineag, și Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general al României, au pledat pentru utilizarea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Cei doi au susținut, în cadrul interviurilor susținute la Ministerul Justiției, că acest instrument procedural poate crește eficiența actului de justiție și poate reduce numărul mare de dosare aflate în lucru. Marius Voineag: Justiția nu trebuie evaluată doar prin statistici Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, a explicat că reticența unor procurori față de acordurile de recunoaștere a vinovăției este legată de o cultură profesională orientată excesiv spre numărul de rechizitorii întocmite anual. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Potrivit acestuia, eficiența justiției nu ar trebui măsurată doar prin statistici, ci prin capacitatea sistemului de a soluționa dosarele rapid și eficient. Voineag a subliniat că întocmirea de rechizitorii în cauze simple poate prelungi procedurile și genera costuri suplimentare pentru stat și cetățeni. El a afirmat că procurorii tineri trebuie încurajați să utilizeze acest instrument de „justiție negociată”, considerat legal și util pentru accelerarea soluționării cauzelor penale. Cristina Chiriac: Acordurile pot reduce stocul de dosare Cristina Chiriac, șefa DNA Iași și candidat la funcția de procuror general, a susținut că prioritizarea dosarelor și folosirea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pot contribui la reducerea stocului mare de cauze aflate la nivelul Ministerului Public. Ea a explicat că ar trebui analizate cu prioritate dosarele aproape finalizate și cele care nu necesită un probatoriu complex, pentru a fi soluționate mai rapid și a evita acumularea suplimentară de dosare. Chiriac a precizat că a utilizat frecvent acest instrument în structura pe care a condus-o și îl consideră o soluție eficientă pentru accelerarea procedurilor. Instrument subutilizat la parchetele din teritoriu Întrebată despre aplicarea acordurilor în parchetele locale, inclusiv pentru infracțiuni precum cele rutiere, furtul sau infracțiunile contra patrimoniului, Cristina Chiriac a afirmat că instrumentul este folosit prea rar. În opinia sa, unii procurori preferă întocmirea rechizitoriilor deoarece nu sunt suficient informati despre avantajele acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Ea a sugerat realizarea unor analize ale practicii judiciare pentru a demonstra eficiența acestui mecanism, inclusiv în raport cu limitele de pedeapsă care pot fi negociate în faza de urmărire penală. Potrivit candidatei, folosirea acordurilor presupune rapiditate, eficiență și poate contribui la degrevarea instanțelor. Relația Ministerului Public cu presa În cadrul interviului, Cristina Chiriac a abordat și tema comunicării cu mass-media. Ea a subliniat că relația trebuie gestionată în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale, dar și cu o comunicare clară privind competențele Ministerului Public. Candidata a afirmat că este necesară o reacție fermă în cazul infracțiunilor care generează îngrijorare publică, precum și explicarea rolului instituției, astfel încât opinia publică să înțeleagă limitele intervenției procurorilor. Cristina Chiriac, care conduce DNA Iași, candidează pentru funcția de procuror general al României.

O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

O candidată la șefia Parchetului, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro

O candidată la șefia Parchetului General, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024. Ea și soțul ei, judecător la Curtea de Apel Iași, au, chiar și fără acest cont, o avere consistentă: multiple terenuri în municipiul Vaslui, două case și două apartamente și alți circa 460.000 de lei în conturi și fonduri de investiții. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Chiriac este acum șefa DNA Iași. Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. O comisie a ministerului Justiției i-a luat azi un interviu, în calitate de candidată la șefia DNA. „Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PICCJ a fost una deplorabilă. A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli și nu a răspuns convingător la unele întrebări”, a comentat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion.  O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Contul de 1.000.270 de euro, deschis la Banca Transilvania, apare în declarația de avere din iunie 2024 - ultima care a fost publicată. În declarațiile de avere din 2022 și 2023, contul nu figurează, deși Chiriac declară că este deschis din 2022. Nu există nici o explicație pentru suma uriașă: ea nu figurează ca „moștenire” și nici nu apar bunuri înstrăinate în declarațiile de avere din 2022, 2023 și 2024. Ziarul de Iași scrie că a sunat-o pentru a explica acest uriaș cont bancar, dar Chiriac nu a răspuns.  În anul fiscal 2023, ea a câștigat de la DNA 304.458 lei, iar soțul ei, judecător, 287.795 de lei. Familia are credite de peste 800.000 de lei la Banca Transilvania. 

Mircea Marian
Opinii

De ce nu iese PSD de la guvernare, dacă Bolojan e un premier atât de slab?

Răspuns scurt: fiindcă n-ar mai putea să fure așa de bine ca acum.  Azi, dacă ar dori, PSD ar putea ieși de la guvernare. Ba chiar ar putea da jos guvernul Bolojan, fiindcă schimbarea componenței politice obligă noul Executiv să ceară un vot de reconfirmare, în Parlament.  Deci, de ce nu pleacă PSD? Fiindcă este într-o situație aproape ideală: PSD păstrează controlul asupra a diferitelor surse de bani exact ca în regimul Ciolacu, dar se poate disocia de guvernare. Îl înjură pe Bolojan și continuă să facă bani. Cel mai bun exemplu este modul în care PSD și-a pus clientela la companiile din Transporturi. Premierul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu nu par că, deocamdată, ar dori să-i deranjeze, deși s-au făcut numiri scandaloase. Prin Secretariatul General al Guvernului, condus de evazionistul Radu Oprea, PSD are pe mână și RAAPS, Transgaz și Transelectrica.  Ce s-ar întâmpla dacă PSD ar ieși din acest guvern și ar vrea să facă altul, cu Thuma, cu AUR, cu Ponta, cu cine găsește? ar ajunge la mâna lui Nicușor Dan, care le-ar putea cere să-i voteze oamenii la SRI și SIE, în schimbul nominalizării premierului dorit de PSD et. co.  o combinație cu AUR este riscantă În sfârșit, PSD ar pierde, fie și pentru 2-3-4 săptămâni, controlul asupra ministerului Justiției, exact când se numesc șefii Parchetelor. Putem ușor să ne imaginăm un scenariu în care Bolojan preia, interimar, conducerea Justiției și-i desemnează exact pe cei de care PSD se teme cel mai mult.  Pe scurt, PSD latră tare, dar nu pleacă. Eu cred că premierul Bolojan ar trebui nu să le răspundă atacurilor, ci să ia acele decizii pe care PSD le blochează de luni întregi. Ce o să facă Grindeanu și Olguța Vasilescu? Vor striga tare și atât. 

Șefa DNA Iași vizează Parchetul General (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefa uneia din cele mai slabe structuri DNA din țară vrea să fie procuror general

Șefa uneia dintre cele mai slabe structuri teritoriale ale DNA, Cristina Chiriac, aspiră la funcția de procuror general, într-o competiție în care președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între un magistrat vocal și reformist, precum Bogdan-Ciprian Pîrlog, și un candidat aproape necunoscut la nivel național. Șefa DNA Iași vizează Parchetul General Deși DNA Iași a instrumentat dosare importante sub conducerea sa, inclusiv împotriva unor nume grele din administrația locală și centrală, activitatea structurii s-a situat constant la un nivel mediu comparativ cu celelalte servicii teritoriale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” În 2022, DNA Iași a ocupat locul șase din 14 la nivel național, cu 22 de rechizitorii și 38 de inculpați, majoritatea dosarelor fiind însă începute în anii anteriori. În contrast, DNA Oradea a condus clasamentul cu 51 de rechizitorii și 56 de inculpați, evidențiind diferențele de performanță dintre structurile anticorupție din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefii DNA, Parchetul General, candidați la alte parchete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șefii de la DNA și Parchetul General vor să fie iar șefi, dar la alte parchete. Cine mai candidează

Zece procurori s-au înscris la selecția organizată de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcțiilor de procuror general al României, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Justiției. Cine sunt procurorii aflați deja în funcții-cheie care candidează Actualul procuror general, Alex Florența, și-a depus candidatura pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus La rândul său, Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA, candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, Alina Albu, actualul procuror-șef al DIICOT, solicită un nou mandat la conducerea instituției. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) s-au înscris doi candidați: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DNA Pentru conducerea Direcția Națională Anticorupție concurează: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct al DNA; Vlad Grigorescu – procuror în cadrul DIICOT; Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat în funcția de procuror-șef adjunct al instituției. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DIICOT Pentru funcția de procuror-șef al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani – procuror-șef serviciu, structura centrală DIICOT; Antonia Diaconu – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești; Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar. Cum se face numirea procurorilor de rang înalt Procurorul general al PÎCCJ, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul consultativ al CSM, conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura de selecție este reglementată de articolele 144–148 din legea menționată și include: verificarea îndeplinirii condițiilor legale (minimum 15 ani vechime ca procuror sau judecător, lipsa legăturilor cu serviciile de informații); susținerea unui interviu în fața unei comisii complexe, formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției, CSM, Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management și un psiholog. Rolul CSM și verificările CNSAS În cadrul procedurii, CSM solicită CNSAS verificarea eventualelor legături ale candidaților cu serviciile de informații înainte de 1990. Avizul CSM trebuie emis în termen de maximum 30 de zile și poate fi negativ doar pe criterii legate de cariera profesională sau prestația la interviu. Lipsa avizului în termen nu blochează procedura, iar un aviz negativ determină organizarea unui nou interviu cu candidatul respectiv. Decizia finală aparține președintelui României După primirea avizului CSM, ministrul Justiției înaintează propunerea către președintele României, care poate: accepta numirea și emite decretul; refuza motivat, printr-o decizie publică. Decretul de numire sau refuzul trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerii. Calendarul selecției și datele-cheie 9 februarie 2026, ora 12:00 – termen-limită pentru depunerea candidaturilor; 16 februarie 2026 – publicarea listei candidaților eligibili; 23–26 februarie 2026 – susținerea interviurilor; 2 martie 2026 – publicarea rezultatelor selecției și transmiterea propunerilor către CSM. Funcțiile de procuror general al PÎCCJ și procuror-șef al DNA devin vacante la 31 martie 2026, iar cea de procuror-șef al DIICOT la 14 aprilie 2026. Rolul instituțiilor din sistemul judiciar PÎCCJ reprezintă structura de vârf a Ministerului Public din România, în timp ce DNA și DIICOT sunt parchete specializate: DIICOT, înființată în 2004, are ca misiune combaterea criminalității organizate și a terorismului; DNA, creată în 2002, se ocupă de investigarea corupției medii și mari.

Piedone îl dezmoștenește pe Piedone jr: Rușinea familiei, nici măcar martor nu a ajuns la DNA, fură subordonații fără el (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Satiră

Piedone îl dezmoștenește pe Piedone jr: Rușinea familiei, nici măcar martor nu a ajuns la DNA

Conflict dur în familia Piedone: seniorul fost primar la Sectorul 5 i-a lăsat jilțul de edil juniorului degeaba, beizadeaua nu s-a lipit la șpăgi nici măcar cât polițiștii locali din sector. Educație în zadar După ce arhitectul-șef și administratorul public al Sectorului 5 au fost reținuți de DNA la pachet cu adjunctul Poliței Locale pentru șpăgi luate de la imobiliari, Piedone senior a șters pe jos cu fiul său, actualul primar din 5. „Păi, bine, mă, nenorocitule, așa te-am crescut eu?! Asta e educația pe care ai primit-o tu de la mine?! Se fură ca în codru la tine în primărie și tu nu ai știut nimic? Nici măcar de o calitate de martor la DNA nu ai fost în stare? Că e clar acum că de aia de suspect nu te duce capul...”, i-ar fi spus seniorul juniorului, printre alinturi care nu suportă nici măcar pixelii de internet, potrivit unor apropiați ai familiei. „Bă, eu i-am zis și lu' mă-ta...” Actualul primar de la Sectorul 5 s-ar fi apărat, mai întâi, că încă nu s-a familiarizat cu mersul primăriei, că încă se pune la punct cu oamenii și procedurile, că are un plan în lucru etc. Toate explicațiile, însă, au determinat noi crize de furie ale tatălui: „Bă, eu i-am zis și lu' mă-ta că ești mai prost decât putem noi tolera, deși suntem părinții tăi, dar nu credeam că e așa grav!” Juniorul s-a apărat apoi că are doi copii și nu vrea să-i vadă doar la vorbitor, ceea ce aproape l-a dus pe Piedone ăl bătrân în pragul infarctului. „Bă, tâmpitule, dacă eu gândeam așa, nu mai erai azi tu primar, să mă faci de rușine ca om cinstit ce ești!”, a închis discuția fostul primar, nu înainte să-l amenințe cu dezmoștenirea. Acest text este unul satiric, cu inserții de ficțiune, motiv pentru care a și fost publicat în secțiunea SATIRĂ. A se consuma cu moderație. 

Corupție la Primăria Sectorului 5, mecanismul mitei (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Justiție

Corupție la Primăria Sectorului 5: mecanismul mitei, de la polițistul local la vârful administrației

Procurorii Direcția Națională Anticorupție au declanșat o amplă anchetă de corupție la Primăria Sectorului 5, după ce un polițist local, cunoscut sub porecla „Pedro”, a primit mită de 18.000 de euro de la reprezentantul unui dezvoltator imobiliar. Suma ar fi fost plătită pentru urgentarea recepției unui ansamblu rezidențial. Banii, distribuiți către șefi din Primărie Potrivit referatului întocmit de procurori, o parte din banii primiți de polițistul local ar fi fost ulterior „distribuiți” către superiori din cadrul administrației locale. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Ancheta vizează un mecanism bine pus la punct, prin care documente esențiale pentru finalizarea proiectelor imobiliare ar fi fost eliberate contra cost. Trei oficiali reținuți În acest dosar au fost reținuți trei oficiali importanți ai Primăriei Sectorului 5: - Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 - Robert Mihai Başca, arhitectul-șef - Florin Chioran, director general adjunct al Poliției Locale Sector 5 Aceștia urmează să fie prezentați Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Cum a început totul: recepție amânată și „taxa” neoficială În noiembrie 2024, o firmă aparținând unui dezvoltator imobiliar a solicitat Primăriei Sectorului 5 recepția unui ansamblu rezidențial de pe strada Înclinată, nr. 12. Deși lucrările erau finalizate, Direcția de Control din cadrul Poliției Locale a invocat aglomerația pentru a amâna procedura. Reprezentantul firmei, identificat ca C.G., a discutat direct cu polițistul local I.P., zis „Pedro”. Potrivit declarațiilor, acesta i-ar fi cerut inițial suma de 24.000 de euro pentru recepție și certificatul de atestare a edificării. După negocieri, suma a fost redusă la 18.000 de euro. Mita, plătită în mașină și urmată de documente oficiale În ziua recepției, după finalizarea verificărilor, C.G. i-a remis polițistului suma de 90.000 de lei, echivalentul a 18.000 de euro, într-o pungă de plastic, în mașina sa. La scurt timp, firma a primit procesul-verbal de recepție și certificatul de atestare a edificării. Denunț la DNA și investigatori sub acoperire Ulterior, C.G. i-a mărturisit superiorului său plata mitei, fapt care a dus la suspiciuni și, în cele din urmă, la un denunț către DNA. Procurorii au apelat la un investigator sub acoperire, care s-a prezentat drept reprezentant al companiei-mamă a dezvoltatorului. În noiembrie 2025, investigatorul și polițistul local s-au întâlnit de mai multe ori, discuțiile fiind înregistrate. Din convorbiri reiese clar că suma cerută inițial fusese de 24.000 de euro, dar că polițistul primise doar 18.000. Recunoașteri și traseul banilor Audiat de procurori, polițistul local a recunoscut faptele. Acesta a declarat că a păstrat 20.000 de lei și a remis restul banilor lui Florin Chioran, pentru semnarea documentelor necesare fiscalizării imobilelor. Ulterior, în cadrul unei operațiuni controlate, polițistul a dus „diferența” de 6.000 de euro, banii fiind împărțiți între Chioran și, potrivit suspiciunilor, administratorul public Iulian Cârlogea. O nouă mită, într-o toaletă din Primărie Ancheta scoate la iveală și un al doilea episod de corupție, legat de recepția unui imobil de 11 etaje de pe strada Nuțu Ion. După constatarea unor nereguli, dezvoltatorul ar fi promis sume consistente pentru „rezolvarea” situației. În ianuarie 2026, polițistul „Pedro” a primit 2.000 de euro într-o toaletă din Primărie, pentru a evita camerele de supraveghere. Banii au fost predați ulterior procurorilor și constituie probă la dosar.

Corupție la Primăria Sectorului 5, rețineri DNA (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Eveniment

DNA a decimat conducerea Primăriei Sectorului 5: arhitectul-șef și administratorul public, reținuți

Administratorul public al Primăriei Sectorului 5, Iulian Cârlogea, arhitectul-șef Robert Mihai Başca și directorul adjunct al Poliției Locale Sector 5, Florin Chioran, au fost reținuți vineri seara de procurorii Direcția Națională Anticorupție pentru 24 de ore. Ancheta vizează fapte de corupție în domeniul imobiliar, potrivit informațiilor oficiale transmise de DNA. Propunere de arestare preventivă la Tribunalul București Cei trei inculpați urmează să fie prezentați sâmbătă la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) În același dosar, un alt șef din cadrul Poliției Locale Sector 5 este cercetat sub control judiciar. Percheziții la Primăria Sectorului 5 și în alte locații Procurorii DNA au efectuat vineri percheziții la sediul Primăria Sectorului 5, într-un dosar ce vizează infracțiuni de trafic de influență, dare de mită, luare de mită și fals intelectual. Acțiunile de urmărire penală au inclus și percheziții domiciliare. Ce spun procurorii DNA despre faptele investigate Potrivit unui comunicat al DNA, ancheta privește suspiciuni de corupție comise în perioada 2024–2026 de funcționari publici, care ar fi vizat urgentarea ilegală a recepției unui imobil și atestarea edificării unui ansamblu rezidențial. Aceste demersuri ar fi fost realizate prin proceduri administrative și documente întocmite nelegal. Nouă locații percheziționate în București și Ilfov În total, vineri au avut loc percheziții în nouă locații din București și județul Ilfov, dintre care patru sunt sedii ale unor instituții publice, iar restul aparțin unor persoane fizice. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii DNA continuă cercetările pentru stabilirea tuturor responsabilităților.

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Eveniment

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus plasarea primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, sub control judiciar pe cauțiune pentru o perioadă de 60 de zile. Edilul are la dispoziție zece zile pentru a depune cauțiunea de 800.000 de lei și, pe durata măsurii, nu are voie să se deplaseze la sediul Primăriei Sectorului 3 sau să își exercite funcția de primar. Abuz în serviciu Potrivit DNA, Robert Negoiță este cercetat pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, în vara anului 2025, ar fi dispus construirea și asfaltarea unei străzi de legătură între Șoseaua Industriilor și strada Soldat Ghețu Anghel, pe un teren aflat în proprietatea unei firme private, fără documentație legală, autorizații și avize obligatorii. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Anchetatorii susțin că prin aceste fapte s-ar fi produs un prejudiciu de peste 902.000 de lei bugetului Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru proprietarul terenului. În același dosar sunt cercetați mai mulți funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 și un administrator de firmă, acuzați de complicitate la abuz în serviciu. Procurorii arată că aceștia ar fi sprijinit realizarea lucrărilor prin întocmirea și semnarea unor documente administrative. Lucrările ilegale au crescut riscul de explozie DNA mai susține că, în perioada noiembrie 2017 – decembrie 2025, Robert Negoiță ar fi dispus efectuarea de lucrări de infrastructură pe 11 străzi din Sectorul 3, inclusiv asfaltări, reparații și amenajări de drumuri și sensuri giratorii, fără documentațiile legale necesare și fără avizele obligatorii, inclusiv cele ale operatorului rețelei de gaze. Ancheta indică atât un prejudiciu financiar, cât și un risc major pentru siguranța publică, prin posibila afectare a conductelor de gaze. Pe durata controlului judiciar, Robert Negoiță este obligat să se prezinte la chemările procurorilor, să nu părăsească România fără acordul acestora și să nu comunice cu persoanele implicate în dosar. În cazul încălcării obligațiilor, măsura poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Negoiță a spus că va contesta decizia în instanță.

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder Foto: Primăria Sector 4
Eveniment

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder: ar fi construit un drum pe proprietatea fratelui său, Ionuț Negoiță, cu banii Primăriei, afirmă surse judiciare. Pro TV anunță că 11 percheziții au fost autorizate în total de judecători la cererea procurorilor DNA, însă cea mai importantă locație este la Primăria Sectorului 3. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă UPDATE DNA a ermis un comunicat oficial în care anunță: „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”.  Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder Acest post mai arată că edilul va fi dus cu mandat la sediul DNA pentru a i se cere explicații și, foarte posibil, pentru a fi pus sub învinuire. Drumul este de circa un kilometru și, fiind construit pe o proprietate privată, nu putea fi edificat cu bani publici.  „Drumul construit cu utilajele, oamenii și materialele primăriei ar fi trebuit să aibă la bază un proiect trecut prin Consiliul Local al Sectorului 3, iar în proiect ar fi trebuit să figureze suma investită. Primarul nu s-a mai încurcat în astfel de detalii, ci doar a dat ordin să se facă. Șoseaua s-a făcut în câteva zile, a fost finanțată din bani publici, dar nu se știe cât a costat și nu-i aparține primăriei. Investiția nu putea fi aprobată în Consiliul Local pentru că primăria nu avea dreptul legal să construiască drumul pe un teren care nu este trecut în domeniul public. Nici acest lucru nu a contat, iar strada făcută din banii contribuabililor îi aparține astfel afaceristului Ionuț Negoiță, pentru că se află pe terenul său”, relata Recorder în august 2025. 

Grupul Grampet, vizat de ancheta DNA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Mită de 500.000 de euro dată de directorul unei companii a lui Gruia Stoica, suspectează DNA

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, printr-un comunicat oficial, că procurorii efectuează percheziții domiciliare la o adresă din municipiul București, la sediul unei societăți comerciale. Acțiunea are loc în baza autorizărilor legale emise de instanța competentă. Fapte de corupție comise în perioada 2025–2026 Potrivit DNA, procurorii din cadrul Secției de combatere a corupției desfășoară cercetări într-un dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție în perioada 2025–2026. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „Cauza penală vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către directorul unei societăți comerciale”, se arată în comunicatul transmis de instituție. Surse: descinderi la Grupul Grampet și la Cristian Rădulescu Surse judiciare au precizat că perchezițiile au loc la Grupul Grampet și la domiciliul lui Cristian Rădulescu, director general al Grup Feroviar Român. Dosarul ar viza infracțiuni de dare de mită, potrivit acelorași surse. Mită de 500.000 de euro pentru obținerea unui imobil Conform informațiilor obținute pe surse, directorul ar fi suspectat că i-ar fi oferit suma de 500.000 de euro unui practician în insolvență. Scopul presupusei mite ar fi fost obținerea unui imobil situat pe bulevardul Lacul Tei din București. Imobilul în cauză ar aparține unei societăți din cadrul Grupului Grampet, companie aflată în procedura de concordat preventiv, mecanism juridic utilizat pentru evitarea insolvenței. Grupul Grampet, lider regional în transport feroviar Grupul Grampet este cel mai mare transportator feroviar privat de marfă din Europa Centrală și de Sud-Est. Compania este deținută de omul de afaceri Gruia Stoica. Ancheta este în desfășurare, iar DNA nu a formulat, deocamdată, acuzații oficiale împotriva persoanelor vizate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră