miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

268 articole
Eveniment

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu: „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare”, afirmă acest site de investigații într-o precizare transmisă către G4Media.  Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Voineag a vrut să sugereze, când a afirmat că „reportajul era făcut cu un an și ceva înainte”, că acesta a fost publicat înainte ca el să fie reconfirmat la conducerea DNA. Mandatul actualului șef al DNA expiră în martie 2026. Recent, ministerul Justiției a demarat procedurile de numire a unor noi șefi ai parchetelor. „Realitatea e că nu prea cred în coincidențe, iar timingul spune totul. Sunt atacuri în cascadă. Nu suntem naivi”, a susținut Voineag la postul Antena 3, controlat de facto de Dan Voiculescu.  Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare. Deși e rostită din biroul de conducere al unuia dintre cele mai importante parchete din țară, ea nu se bazează pe nicio probă. Materialul «Justiție capturată» a fost documentat și creat în perioada februarie 2024 – decembrie 2025. În acest timp au fost realizate zeci de interviuri – majoritatea fiind filmate pe parcursul anului 2025 -, au fost citite și indexate mii de pagini de documentație (dosare, literatură de specialitate, arhive de presă), au fost create elemente grafice explicative, au fost trimise solicitări de interviuri către persoanele menționate în material, inclusiv către procurorul-șef al DNA, care a refuzat dialogul cu reporterii Recorder. În toamna anului 2025, materialul a intrat într-un proces de editare video și de fact-checking, etapă care s-a închieiat în ziua de 9 decembrie 2025, zi în care am și publicat documentarul”, arată Recorder. 

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu Foto: Captură YouTube
Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Foto: Captură video
Politică

Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder

Șeful DNA, Marius Voineag, a dat un interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, Antena 3, unde a atacat Recorder pentru ancheta despre starea Justiției. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Interviul a fost luat de Mihai Gâdea.  Voineag i-a ironizat pe criticii săi din documentarul Recorder: „nemulțumiri de tot felul exprimate de tineri pensionari, pensionari speciali”.  Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder „Mi-ar fi plăcut ca toți acești oameni să rămână în sistemul judiciar, să se lupte pentru principiile și pentru valorile pe care le dictează, în așa fel încât să se să se folosească de garanțiile care sunt numeroase pentru orice procuror în momentul de față în sistemul judiciar, pentru a-și impune punctul de vedere. Și asta ar fi însemnat o competiție. Ducându-te în peluză, e foarte greu să vezi mingea din teren”, a susținut Voineag.  Potrivit site-ului Antenei 3, el a adăugat că scandalul din justiție din aceste zile nu este un „duel în interiorul sistemului judiciar”, deoarece acuzațiile vin din afara sistemului, însă adăugat că nu poate ignora „timingul”. „Realitatea e că nu prea cred în coincidențe. Iar timing-ul spune totul”, a spus Voineag, referindu-se la faptul că urmează să fie numiții noii șefi ai DNA, DIICOT și Procurul General.  „Înțeleg că reportajul era făcut cu un an și ceva înainte. N-am niciun fel de probleme. Îi felicit pe cei de la Recorder pentru că au mutat discuția dintr-o zonă foarte îngustă, legată doar de pensii speciale, într-o zonă care vizează și disfuncții ale sistemului judiciar și care sunt”, a adăugat Voineag.  În interviu, șeful DNA a mai afirmat: „Mă bucur că am avut șansa, inclusiv după documentarul la care faceți referire, să merg cu un biblioraft în care să explic inclusiv argumentele astea”. Site-ul stiripesurse, deținut de soțul unei deputate PSD, Diana Tușa - recent aleasă și vicepreședinte PSD pe probleme de Justiție - a scris, pornind de la aceasta afirmatie, că Voineag s-ar fi văzut cu Nicușor Dan, iar acesta n-ar fi avut contraargumente la dovezile șefului DNA. „Potrivit unor surse de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar fi ascultat prezentarea șefului DNA și ar fi fost convins de soliditatea argumentelor sau, cel puțin, nu ar fi avut contraargumente în fața documentelor prezentate. Sursele citate vorbesc despre o discuție tehnică, centrată pe cifre, proceduri și rezultate instituționale, nu pe polemici publice”, a scris stiripesurse.ro. 

Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL

Un fost șef al DNA, Crin Bologa, arată cum a patronat Klaus Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL: „Politicienii au nevoie de liniște!”, i-a spus fostul șef al statului, când acesta s-a dus în audiență și s-a plâns de situația din Justiție.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Bologa a fost șef al DNA din februarie 2020 în februarie 2023, când nu a mai fost propus pentru un al doilea mandat. El a vorbit în cadrul dezbaterii ”Justiția, încrederea în stat și securitatea națională”, ce a avut loc la Facultatea de Studii Europene UBB Cluj. Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL Fostul șef al DNA a pornit de la constatarea că legile Justiției au fost modificate în mod opac, în afara dezbaterii publice, în centre de reflecție, în realitate consultări ilegale, în cercuri închise, la care au participat magistrați, oameni politici și oameni de afaceri. „În Comisia juridică aveam impresia că i-am convins pe cei de acolo. Când era de votat, toți primeau un mesaj pe telefon, în comisia juridică a Parlamentului și se vota cu totul altceva. De asta fac trimitere la acele centre de reflecție. N-am avut încotro și am cerut o întrevedere cu președintele României. Am fost la Cotroceni, i-am explicat ce se întâmplă și mi-a s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște. Indiferent ce se întâmplă oamenii.. Vă spun doar ce poate fi dovedit. Am avut mai multe întâlniri, nu pot să vă povestesc. Dar unde am probe, pot să vă și spun. Sigur că am fost dezamăgit și lucrurile au cotinuat și legile au fost adoptate. De asemenea, instituții ale statului cu atribuții în apărarea democrației și ordinii constituționale, prin pârghiile avute la dispoziție, au susținut numirea în funcții importante a unor personaje incompetente și șantajabile. Și aici e vorba nu numai de sistemul de Justiție, e vorba de statul de drept, de toate instituțiile din România”, a relatat Bologa potrivit clujust.ro.  El l-a acuzat dur și direct pe Iohannis: „Ce a favorizat acest regres al statului de drept și al independenței Justiției din România? Un fost președinte al statului pasiv și captiv al grupurilor de interese…”.  Potrivit unei transcrieri a declarațiilor lui Bologa realizate de spotmedia.ro, fostul șef al procurorilor anticorupție a explicat că dezvoltarea rețelei de autostrăzi este și o sursă de șpăgi, iar actualul sistem de prescripție favorizează exact corupția din acest sector.  „Gândiți-vă la un contract de construcții pentru autostradă, care în România poate dura între 5, 10 ani. Sunt pretinși banii la începerea contractului și tot primește bani pe parcurs. Procurorul îl prinde printr-un flagrant peste 5 ani, 6 ani, 7 ani. Prescripția se calculează de la pretinderea inițială și nu are nicio importanță fapta de primire a banilor, dovedită prin flagrant...”, a explicat Bologa.     

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota

Secția pentru judecători a CSM a lansat un atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției și sugerează că-l va boicota. CSM i-a trimis la discuțiile din cadrul acestui comitet pe Claudiu Drăgușin și Alin Ene, doi dintre cei mai agresivi apărători ai pensiilor speciale. Ene a absolvit Academia de Poliție, iar Drăgușin a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Presa susține că acest comitet guvernamental ar dori ca DNA să preia, din nou, sarcina anchetării magistraților.  CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota „La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției (...) Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare. Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv. Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă. Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică. În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real. Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”, a comunicat secția pentru judecători a CSM. 

PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Marinescu: Emilia Șercan, o impostoare Foto: Inquam/George Calin
Politică

PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Marinescu: Emilia Șercan, o impostoare

PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Radu Marinescu, despre care Pressone a scris, azi, că și-a plagiat masiv doctoratul: Emilia Șercan, autoarea articolului, ar fi o impostoare, care și-a plagiat lucrarea de licență, afirmă partidul de guvernământ. Formațiunea condusă de Grindeanu anunță că îl susține pe plagiatorul Marinescu „fără rezerve”.  Citește și: Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control - presa ucraineană Reacția PSD vine după ce o analiză publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, susține că peste 56% din teza sa de doctorat ar fi plagiată. Potrivit investigației, aproximativ 140 din cele 247 de pagini ale lucrării ar conține texte preluate din alți autori, fără indicarea corespunzătoare a surselor. PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Marinescu: Emilia Șercan, o impostoare „PSD îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu și condamnă manevra josnică prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică. Este în mod evident un atac politic menit să determine înlăturarea ministrului. Dacă demersul ar fi fost de bună credință, acuzațiile la adresa ministrului ar fi fost formulate în momentul numirii sale la conducerea Ministerului Justiției, nu fix acum când a declanșat procedurile legale pentru numirea șefilor de parchete, afirmând că nu va permite imixtiuni politice! Lucrarea sa de doctorat a fost deja validată de Comisia de doctorat și CNATDCU, care au considerat că textul a respectat normele academice și legislația în vigoare la acel moment. Nu poți acuza pe cineva că a încălcat o lege care nu era în vigoare la acel moment! O persoană nu se poate substitui instituțiilor în drept ale statului și nu poate da verdicte care contrazic în mod vădit hotărârile oficiale ale acestor instanțe, cu atât mai puțin atunci când persoana în cauză este ea însăși o impostoare și și-a plagiat propria lucrare de licență. Ca atare, PSD îi acordă ministrului Radu Marinescu susținerea politică totală pentru îndeplinirea mandatului și se va opune categoric oricăror tentative de subordonare politică a Justiției”, anunță PSD, într-un comunicat de presă. 

Primul mare test al lui Nicușor Dan: începe procedura de numire a șefilor de mari parchete (PG, DNA, DIICOT) (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Primul mare test al lui Nicușor Dan: începe procedura numirii procurorilor-șefi (PG, DNA, DIICOT)

Ministerul Justiției a anunțat, joi, declanșarea procedurii de selecție pentru ocuparea funcțiilor de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Documentele se depun până pe 9 februarie În același timp, Ministerul Justiției a inițiat și procedura de selecție în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcțiile de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurori-șefi adjuncți la DNA și de procurori-șefi adjuncți la DIICOT. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Conform calendarului estimativ publicat de Ministerul Justiției, termenul limită pentru depunerea cererilor de participare la selecție, împreună cu toate documentele necesare, este 9 februarie, ora 12:00. Până la data de 16 februarie va fi publicată lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale pentru a participa la procedura de selecție. Interviuri în fața ministrului PSD al Justiției În perioada 23–26 februarie, procurorii înscriși vor susține un interviu în fața ministrului Justiției și a comisiei de selecție. Interviul va consta în prezentarea și susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează, evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, precum și analiza modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției vizate. Rezultatele procedurii de selecție vor fi publicate pe 2 martie. Tot la această dată, ministrul Justiției va înainta Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii propunerile motivate de numire, în vederea emiterii avizului consultativ motivat. Când se vacantează funcțiile Funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție vor deveni vacante începând cu data de 31 martie, iar funcția de procuror-șef al DIICOT va fi vacantă începând cu 14 aprilie. Citește și: Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide Potrivit legislației în vigoare, pot candida pentru funcțiile de conducere care fac obiectul acestei proceduri de selecție procurorii care au o vechime de minimum 15 ani în funcția de procuror sau judecător. Nu pot fi numiți în aceste funcții procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea, precum și cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea obiectivă și imparțială a atribuțiilor prevăzute de lege. Marinescu (PSD) propune, Nicușor Dan numește Potrivit legii 303/2022 (art. 144, alin. 1), „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.”

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia Savonea: procuroarea Lucia Deriuș vorbește tot mai deschis, într-un interviu pentru Hotnews, despre acest caz. Ea descrie cum un șef de secție din DNA i-a blocat ducerea la îndeplinire a unui mandat judecătoresc de percheziție la Minea.  Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Rise Projects a arătat, în 2023, că Mircea Minea și soțul Liei Savonea, Mihai, au fost asociați într-o afacere imobiliară derulată în această localitate de la marginea Capitalei. Lucia Deriuș relatează că a obținut mandatul de percheziție profitând de faptul că șeful ei era plecat.  Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații „La un moment dat, șeful de secție și adjunctul au fost plecați, iar în locul lor de semnarea adreselor s-a ocupat o colegă. Am profitat de situație și având toate lucrările făcute, am mers la judecătorul de drepturi și am solicitat mandate de percheziție. În aceeași zi am primit mandatele. Când a venit șeful de secție i-am comunicat că am primit mandatele de percheziție și trebuie să le pun în aplicare. Nu vă închipuiți care a fost reacția. Că nu știe cum am obținut semnătura, și i-am spus că uitați colega care v-a ținut locul. Și mi-a spus că nu este de acord, că dacă vreau percheziție să fac o ridicare de înscrisuri”, a arătat Deriuș.  Au urmat mai multe zile în care mandatul pur și simplu nu era pus în executare. „După zece zile, în care nu exista nicio justificare, șeful secției m-a chemat la el și a început să mă certe, mi-a zis: ce vreți să-i faceți? Să-l arestați? (n.r. era vorba despre primarul din Chiajna) I-am zis că nu pot să-l arestez eu, cel mult pot face o propunere, și a continuat «Dar ce vreți să-i faceți?». Credeți-mă acea situație nu are corespondent în niciun fel de experiență din trecut.(...) Erau de față și polițiștii mei și adjunctul secției. Toți am amuțit. După ce mi-am revenit am început să-i spun, vorbind concret despre speță, și i-am explicat că acel inculpat a mai fost trimis în judecată și are sechestru pe tot, că o percheziție ar fi de natură să elucideze foarte multe aspecte, că judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat.  Dar el a continuat pe un ton ridicat, „dar ce vreți să-i faceți?”. Atunci i-am spus că vreau să-i respect drepturile procesuale. Atunci s-a terminat discuția și mi-a zis îți infirm continuarea urmăririi penale, deși ea fusese supusă spre analiză judecătorului de drepturi și libertăți când mi-a fost emis mandatul”, a mai relatat procurorul.  DNA a transmis un răspuns către Hotnews în care nega acuzațiile. 

Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Foto: ICCJ
Justiție

Procuroarea Deriuș, care a criticat la Cotroceni conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea

Procuroarea Laura Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea, afirmă fostul jurnalist Ionel Stoica, pe Facebook. Stoica a lucrat între 2021 și 2024 pentru primarul USR al Sectorului 1, Clotilde Armand. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Acum, Stoica scrie că Deriuș avea în lucru un dosar care-l privea pe primarul din Chiajna, Mircea Minea. La Cotroceni, procuroarea DNA a arătat cum a intervenit în acest dosar șeful ei din DNA și i-a blocat perchezițiile. Mircea Minea, primar în Chiajna din 1996, a fost implicat în afaceri imobiliare cu Mihai Savonea, soțul Liei Savonea, a arătat o anchetă Rise Project din 2023.  Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Ce arată Ionel Stoica:  „ Fostul procuror DNA Laura Deriuș, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a declarat ieri că șefii direcți din DNA i-au blocat perchezițiile într-un dosar important de corupție. Magistratul nu a dat nume în timpul discuțiilor cu Nicușor Dan, dar vă spun eu la cine se referă (știu toți din DNA, s-a discutat pe la colțurile instituției, a vuit atunci parchetul anticorupție): este vorba despre liberalul Mircea Minea (fost prim-vicepreședinte al PNL, fost copreședinte ALDE și fost membru PSD).   Un politician greu la nivel local – vorbim despre Ilfov, paradisul imobiliar al României – care este primar al comunei Chiajna neîntrerupt din 1996 până în prezent (în 2024 a obținut al optulea mandat).   Să nu vă mire că ancheta a fost mușamalizată la acest nivel, pentru că Mircea Minea este un politician cu conexiuni în Justiție; de altfel, în Chiajna locuiesc mai mulți judecători de la Înalta Curte, în frunte cu Lia Savonea. Iar RISE Project a dezvăluit conexiunile imobiliare dintre Mircea Minea și Mihai Savonea, soțul Liei Savonea (pun link în comentarii).   Laura Deriuș explică, pas cu pas, cum i-au fost blocate perchezițiile. Atunci când a văzut că se tergiversează cazul, a așteptat ca șeful să plece în concediu, pentru ca o colegă să semneze cererea către judecătorul de drepturi și libertăți, în vederea obținerii mandatelor de percheziție. Însă aceste mandate de percheziție – repet, aprobate de judecător – nu au fost puse în aplicare, deoarece șefii direcți din DNA au refuzat punerea lor în executare.   Și, ca să fie clar, Laura Deriuș a făcut aceste dezvăluiri în cadrul întâlnirii de la Cotroceni cu Nicușor Dan. Ea nu a dat nume, dar faptele vorbesc de la sine: anchetele au fost blocate, mandatele aprobate de judecător nu au fost puse în aplicare, iar cei cu conexiuni stau deasupra legii.   Dacă Justiția permite ca șefii și factorii politici să decidă cine poate fi cercetat și cine scapă, legea nu mai servește cetățenilor, ci devine un instrument de protecție pentru privilegiați. Gulerele albe rămân de neatins, iar restul – cetățeni sau procurori onești – plătesc prețul lipsei de voință și al complicității sistemului”.    Declarația Laurei Deriuș, la Cotroceni   „Cu privire metehnele de care vorbeau colegii și cu privire la dublul standard, cu privire la mecanismele concrete pe care le are conducerea, pot să vin să prezint un pic  experiența personală.   În 2023, am făcut o cerere către șeful direcției să mă mut de pe judiciar pe urmărire penală. Având în vedere experiența mea în această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu același și suspect, cu 56 de suspecți, o speță extrem de complexă, în care într-adevăr am muncit extrem de mult. Doar în cifre să vă explic: am avut în momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de doi ani și eu a trebuit să analizez 80 de volume în momentul ăla. În momentul în care am fost scoasă din dosar dosarul avea 300 de volume. Asta poate fi cum să zic reprezentativ pentru munca pe care am efectuat-o acolo. Cu toate astea, conducerea direcției în mod repetat a venit către mine cu semnalul că să ies din acea cauză.  Nu am înțeles argumentele și normal că mi le am expus. Am expus situația pe care v-am prezentat o cu privire la volumul meu de muncă. Ei s-au găsit totuși niște aspecte care au fost trecute pe o hârtie cu privire  la chestiuni care  nu sunt în regulă în legătură cu activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate și am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune printre altele și prezența mea în fața secției de procurori.   Eu am expus în scris răspunsul meu cu privire la toate chestiunile din raportul de activitate. Am avut surpriza plăcută în care toți membrii din secția de procurori, în unanimitate, au apreciat că toate aspectele prezentate în raportul de revocare erau absolut nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de aspectele astea și a dispus revocarea mea.   Tot cu privire la niște mecanisme care se folosesc și sunt chestiuni subtile și de facto, dar care au suport în lege, mai e situația unui dosar în care eu știind că există anumite legături între persoane pe care înțeleg să le cercetez și șeful direcției, am avut o oarecare reținere și în momentul în care șeful direcției a venit să dea ordinul prin care noi eram obligați să trimitem către el solicitările de mandate către judecătorul de drepturi și libertăți, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a-mi proteja dosarul, pentru că, nu pot da nume, dar presa și situația cum a zis și colegul noi știam exact cine este persoana vizată și ce la ce mă pot aștepta.   Dar hai să zicem că asta este o suspiciune a mea. După cum s-au derulat faptele, am ajuns la concluzia contrară, adică nu este o suspiciune a mea. M-am prezentat la șeful secției și i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acel dosar, mi s-a spus că da părea că notează: Ok, îmi trimiți pe mail ordonanța și vorbim. Așa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună credință pentru că asta a fost experiența mea până atunci. A trecut o zi, două trei. Ordonanța mea avea șase pagini, prin urmare nu înțelegeam de ce durează atât de mult. Ulterior am insistat la șeful secție și a devenit oarecum iritat.  Având în vedere această situație trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care șeful secției era plecat două zile în concediu Și semnătura adresei o făcea o colegă de a mea care nu avea astfel de manifestări. Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi și libertăți cu solicitarea de a emite mandate de percheziție.   I-am făcut suspecți în cauză și în 20 februarie am făcut această solicitare, tot pe 20 judecătorul a  analizat și a emis mandatele de percheziți. A analizat legalitatea și a stabilit nu numai că fapta există și că e bine descrisă, că sunt probe, ci și că sunt suspecții dau dovadă de o specializare. Și atunci, din punctul meu de vedere, șeful secției nu avea niciun motiv să-mi refuze punerea în executare a acelor mandate, dar așa s-a întâmplat. Pe lângă faptul că am fost chemată eu și polițiștii cu care lucram și la modul franc am fost întrebați cu privire… și într-un mod de natură să te intimideze, eu am insistat. Deși eu am fost întrebată ce vreau să-i fac acelui suspect, am răspuns: vreau să-i respect drepturile procesuale. Adică la toate întrebările pe care mi le punea șeful secției, răspundeam strict procedural și nu am dat voie ca tendința lui să fie manifestată. Eu cu mandatele de percheziție avute, timp de 10 zile m-am lovit de o ignorare de facto din partea șefului secției în sensul că îl sunam și zicea: n-am timp, n-am timp să citesc. Ca să fim clari, mandatele de percheziție nu trebuiau evaluate de șeful secției, nu era nevoie de o  confirmare. Dar de facto se condiționa punerea în executare de așa zisă lecturare din partea șefului care oricum n-a existat și nu nu avea să se întâmple. Prin urmare eu cred că trebuie avut în vedere și aceste chestiuni factuale care se întâmplă în actul de justiție și dacă legea permite ca șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act al procurorului, cum vorbea colegul despre numirea politică. Noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce activitate să fac eu în dosar.  Trebuie să avem în vedere că orice solicitate, orice citație și să trimit la judecătorul de drepturi și libertăți presupune o semnătura șefului pe actele de corespondență”. 

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: la discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, procurorii au adus acuzații dure către șefii parchetelor, în special către conducerea DNA. Unii dintre cei care au discutat deschis cu șeful statului au descris mecanismele prin care sunt controlați și scoși din unele anchete. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker” „Un ordin al PG vizează activitatea procurorilor în ședințele de judecată (...)  Ordinul spune: în momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau poate solicita schimbarea de încadrare juridică. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Ana Pauker. Potrivit acestui ordin, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitare sau schimbarea încadrării juridice, a soluției, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine.  Asta ne dorim noi ca societate, ca procurorul de ședință să fie în deplin acord cu conducerea?”, a spus fostul procuror Cristian Anghel, pensionat în octombrie.  El a arătat că, la DNA, procurorii incomozi sunt mutați la secția judiciară.  „Când au fost numiți cei care conduc acum PG, DNA, DIICOT, se știa cine sunt. Noi știam. Păi de ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo? Expiră în curând mandatele, și acum se știe cine va fi, se aude. Există mișcări de trupe pe la Parchetul General, sunt oameni în cărți. De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni iar acest lucru este nepermis”, a mai arătat Anghel.  „Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în dosar”, a arătat  o procuroare din DNA, Laura Diriuș.  Ea a relatat piedicile care i-au fost puse de șeful de secție din DNA în instrumentarea unui dosar.  „În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze foarte complexe, mediatizate și lucrurile păreau că merg așa cum am învățat în facultate. De la un timp, lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul unor hotărâri judecătorești în sens larg, aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, revocat din DNA”, a mai arătat Diriuș. 

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, Liana Arsenie, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță Foto: Gyozo Baghiu
Justiție

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță

Controversata șefă a Curții de Apel București, Liana Arsene, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță: acuză presiuni ale unei subordonate a lui Kovesi, Elena Grecu. Din declarația lui Arsene nu se poate afla ce probe are pentru a-și susține acuzațiile.  Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță Potrivit declarațiilor făcute de Liana Arsenie în emisiunea lui Victor Ciutacu, procuroarea Elena Grecu, care la acel moment activa în cadrul DNA, ar fi venit în biroul său și i-ar fi cerut să dispună declinarea competenței dosarului cunoscut sub numele de „Fațada” către ICCJ. Grecu este acum subordonata Laurei Codruța Kovesi, la Parchetul European, EPPO.  Incidentul s-ar fi petrecut în 2017, într-un dosar referitor la Lia Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei.  „Scopul vizitei a fost de a pretinde o soluție. Pentru mine, e un moment de referință al carierei mele; nu am mai fost pusă în această ipostază nici înainte, nici după. Doamna procuror s-a prezentat la birou și mi-a spus ce soluție trebuie să dau! Este șocant pentru un judecător care este liber. Au fost niște presiuni enorme, care au continuat și a doua zi, în ședința de judecată. Nevoia doamnei procuror de a obține declinarea dosarului către ICCJ… Doamna procuror refuza să se supună deciziilor președintelui de ședință. Este exclusă o astfel de intervenție din partea oricărui magistrat. Soluția se pronunță de completul de judecată. Am semnalat cazul conducerii Curții de Apel București. O colegă m-a avertizat că voi vedea eu ce voi păți”, a spus Arsenie, potrivit transcrierii site-ului România TV.  Dosarul pentru care procuroarea Grecu ar fi venit în birou la Arsenie era deschis în 2016 și a fost clasat în 2020. Era vorba despre o cauză în care Lia Olguţa Vasilescu, edilul Craiovei, era acuzată că ar fi cerut unor afaceriști să facă sponsorizări către un ONG, pentru reabilitarea faţadelor blocurilor din centrul orașului. Banii respectivi i-ar fi fost necesari, spuneau anchetatorii, pentru campania electorală.

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Procurorii DNA, descinderi la Răzvan Cuc (sursa: Facebook/Răzvan Cuc)
Eveniment

Percheziții DNA la fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, într-un dosar de dare de mită

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție efectuează marți percheziții la fostul ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, precum și la un om de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de dare de mită și complicitate la dare de mită. Suspiciuni privind un contract de 23 de milioane de lei Potrivit acelorași surse, ancheta vizează un contract-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Suma presupusei mite ar reprezenta circa 6% din valoarea acestui contract, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind modul de atribuire și derulare a procedurilor. Dosar penal pentru dare de mită și complicitate Fostul ministru și omul de afaceri sunt cercetați pentru dare de mită și complicitate la dare de mită, infracțiuni aflate în competența DNA. Procurorii analizează probele ridicate în urma perchezițiilor pentru a stabili rolul fiecărei persoane în mecanismul presupuselor fapte de corupție. Sursele judiciare au precizat că Alexandru-Răzvan Cuc și omul de afaceri vizat vor fi aduși cu mandat la sediul central al Direcției Naționale Anticorupție, unde urmează să fie audiați în cursul zilei.

Fostul senator Eugen Pîrvulescu, achitat (sursa: Facebook/PNL Teleorman)
Eveniment

Patru ani de proces, o achitare: cum a scăpat fostul senator PNL Eugen Pîrvulescu de acuzațiile DNA

Fostul senator liberal Eugen Pîrvulescu a fost achitat marți de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiunea de folosire a influenței, într-un dosar în care procurorii DNA îl acuzau că ar fi încercat să aranjeze un concurs la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Motivul achitării: „Fapta nu este prevăzută de legea penală” Decizia a fost pronunțată de un complet format din judecătoarele Ioana Bogdan, Lucia Tatiana Rog și Lavinia Valeria Lefterache. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Instanța a stabilit că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, motiv pentru care a dispus achitarea fostului senator în legătură cu acuzația de folosire a influenței. Prescripție pentru divulgarea de informații secrete de serviciu Pentru cea de-a doua acuzație reținută de procurori – divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice –, judecătoarele au constatat că faptele sunt prescrise. În hotărârea instanței se precizează: „În baza art. 396 alin. (8) Cpp (...), dispune încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.” Totodată, Eugen Pîrvulescu a fost obligat să plătească 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Acuzațiile DNA: influențarea subiectelor și favorizarea unor candidați Conform DNA, în perioada 28 mai – 20 iunie 2021, Eugen Pîrvulescu, pe atunci președinte al PNL Teleorman, și-ar fi folosit influența pe lângă o persoană din comisiile de concurs ale Serviciului Județean de Ambulanță Teleorman. Acesta ar fi solicitat, direct și prin intermediari, obținerea seturilor de subiecte pentru probele scrise din cadrul concursurilor organizate pentru ocuparea unor posturi de asistent medical și șofer autosanitară II. Procurorii susțin că Pîrvulescu ar fi cerut ca anumiți candidați indicați de el să fie favorizați și la proba practică sau interviu, pentru ca aceștia să promoveze concursurile și să fie angajați. Divulgarea subiectelor către candidați Potrivit anchetatorilor, după ce ar fi intrat în posesia subiectelor confidențiale, Pîrvulescu le-ar fi transmis, prin intermediari, către doi dintre candidații înscriși. Concursul respectiv nu a mai fost finalizat, fiind oprit de procurorii anticorupție. Un proces care a durat patru ani Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021, la câteva luni după presupusele fapte. Procesul s-a judecat la Instanța supremă timp de patru ani. Demisia din PNL și un alt dosar în care este acuzat Eugen Pîrvulescu a demisionat din PNL în octombrie 2024, după ridicarea imunității parlamentare într-un alt dosar instrumentat de DNA. În acel caz, el este acuzat de cumpărare de influență, procurorii susținând că ar fi oferit 60.000 de euro pentru obținerea unui certificat ORNISS.

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură: „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan”, a spus Ciolacu la un interviu cu Ionuț Cristache. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Fostul premier candidează acum pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan. Cineva a fost cu influență la prim-ministru, iar primul ministru a declanșat un control prin Corpul de control al primului ministru în urma celor sesizate de acea persoană. Deci au existat efecte după acea audiență”, a spus Marcel Ciolacu despre cazul afaceristului Fănel Bogos, potrivit transcrierii Gândul.  „Eu votez moțiune împotriva Guvernului Bolojan. Dacă următorul pachet, cel cu reformă în administrație centrală și locală, nu vine și cu măsuri de relansare a economiei, eu votez moțiunea”, a susținut fostul premier.  Pe de altă parte, el a subliniat că a terminat aceeași facultate cu purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică. Nu era acreditată universitatea, normal că am dat licența la Universitatea București, la fel ca doamna purtător de cuvânt”. 

Ministrul Miruță (USR), război cu predecesorul său de la PSD, Bogdan Ivan (sursa: Facebook/Radu Miruță, Bogdan Ivan)
Investigații

EXCLUSIV Miruță dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA

Conflict dur între USR și PSD în Guvern: Radu Miruță, ministrul Economiei, l-a dat pe mâna procurorilor DNA pe Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, pentru că ar fi viciat procesul de selecție al membrilor din conducerea Romarm.   Mai mult, Miruță a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să verifice legalitatea unui ordin de ministru emis de pesedistul Bogdan Ivan, fost ministru al Economiei și actualul ministru al Energiei. Ordin în baza căruia Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat „din pix” pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului din Ministerul Economiei, deși dăduse concurs pentru postul de director al Direcției Generale Turism. Sesizare la DNA pentru numirea trucată la șefia Romarm Useristul Radu Miruță, ministrul Economiei, a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru că procesul de selecție al membrilor Romarm în baza OUG 109/2011 s-ar fi făcut cu încălcarea legii. Adică ar fi fost trucat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA În centrul scandalului dintre USR și PSD se află Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu (cel din urmă, fost șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea). Bodolan, ca președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, a decis, împreună cu restul membrilor din CA, să-l selecteze pe Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. „În cadrul procesului au fost desemnați subordonați care au participat la selectarea propriilor superiori, ulterior promovați în Consiliul de Administrație”, a declarat ministrul Radu Miruță cu referire la relația dintre Bodolan și Pîrcălăbescu. Pîrcălăbescu a inventat doi ani de muncă Mai mult, a spus ministrul Miruță, conform raportului Corpului de Control al MinisteruluI Economiei, selecția s-a desfășurat fără verificări de fond, pe baza unor declarații și documente nevalidate. Miruță se referă la faptul că Răzvan Marian Pîrcălăbescu a fost selectat fără să aibă experiența de minimum zece ani în muncă. DeFapt.ro a dezvăluit că Pîrcălăbescu a făcut publice două CV-uri diferite. În primul, are o vechime de opt ani în muncă, iar în celălalt, zece ani. Acum, Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu urmează să dea explicații în fața procurorilor anticorupție. Cariera neromanțată a președintelui CA al Romarm. Începuturile în publicitate Constantin Alexie Cotan Bodolan intrat în câmpul muncii în anul 2000, atunci când era student la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Academiei de Studii Economice. În prima sa slujbă vindea publicitate pentru presa scrisă în regim part time. Apoi, în perioada 2006 – 2008, a fost angajat ca manager de publicitate la firma DBV Media House, patronată în acte de Consuela Diana Binder. Câțiva ani mai târziu, în octombrie 2013, firma DBV Media House avea să fie acuzată de Direcția Națională Anticorupție de complicitate la delapidare în dosarul lui Maricel Păcuraru și Liviu Luca. Ulterior, împreună cu alte două persoane, Constantin Alexie Cotan Bodolan a înființat firma Konektica Advertising. Primele sinecuri la stat A renunțat la publicitate în anul 2014, atunci când a fost angajat la Garda Națională de Mediu pe funcția de coordonator al activității de implementare a proiectelor cu finanțare externă, deși nu avea deloc experiență în domeniu. De la Garda Națională de Mediu a ajuns la Primăria Municipiului București, printr-o dispoziție semnată de primarul interimar liberal Răzvan Sava. A fost angajat apoi pentru o scurtă perioadă de timp la Institutul Național de Administrație (INA). Pesedistul Bogdan Trif, în mandatul său de ministru al Turismului, l-a luat pe Cotan Bodolan de la INA și l-a transferat pe funcția de consilier în cadrul Biroului Administrare Societăți din cadrul Ministerului Turismului, comasat ulterior cu Ministerul Economiei. A câștigat un concurs de șef la Turism Ministerul Economiei a organizat la finalul anului trecut un concurs pentru ocuparea funcției de director general al Direcției Generale Turism. Conform anunțului public, în data de 12 decembrie 2024 figurau înscriși trei candidați, printre care și  Constantin Alexie Cotan Bodolan. Unul dintre contracandidații lui Bodolan nu s-a prezentat la proba scrisă. Celălalt contracandidat a obținut doar 28 de puncte din 100, motiv pentru care a fost respins. Astfel, Bodolan a fost declarat admis, cu 91,5 puncte. Cealaltă probă, interviul, a avut loc în data de 30 decembrie 2024. Comisia de evaluare i-a acordat 89,67 de puncte. Transferat de Ivan pe cea mai influentă funcție din Ministerul Economiei Ministrul Economiei de atunci, pesedistul Bogdan Gruia Ivan, actualul ministru al Energiei, a semnat în data de 9 ianuarie 2025 ordinul de ministrul prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost validat pe funcția de director general al Direcției Generale Turism. Însă, o săptămână mai târziu, pesedistul Bogdan Gruia Ivan a emis un alt ordin de ministru, prin care Bodolan a fost mutat pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului.  Practic, ministrul Bogdan Gruia Ivan l-a transformat pe Constantin Alexie Cotan Bodolan dintr-un funcționar public de rang inferior în cel mai puternic om din Ministerul Economiei. Miruță, atac la Ivan: cere control ANFP Actualul ministrul al Economiei, useristul Radu Miruță, nu a fost de acord cu mutarea făcută de pesedistul Bogdan Ivan. Motiv pentru care a solicitat oficial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) să facă un control cu privire la ordinul emis de ministrul Bogdan Gruia Ivan prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat definitiv pe funcția de director al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Economiei a transmis că „până la data prezentei, ANFP nu a trimis un punct de vedere în urma solicitării”. Când un subordonat îi cere ministrului să semneze Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Alexie Cotan Bodolan a declarat că mutarea definitivă s-a făcut la cererea sa. „A fost o mutare definitivă la cererea mea. Nu m-a transferat dânsul, la inițiativa dânsului. Mutarea se face prin ordin. Nu poate emite ordinul ulterior. Un ordin intră în efect în momentul comunicării către persoana vizată. Eu nu am studii juridice, asta e o analiză pentru un specialist în drept”, a spus Bodolan, fără a lămuri, de fapt, chestiunea legalității „mutării”.  Membrii CA ai Romarm, fără rol executiv Constantin Alexie Cotan Bodolan a ajuns între timp și președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, în urma procesului de selecție girat de firma Fox Management Consultants. Prin contractul de mandat, toți membrii Consiliului de Administrație au transferat atribuțiile executive directorului general al Romarm. Cu toate acestea, chiar dacă nu are atribuții executive, Bodolan a plecat pe banii companiei în mai multe delegații interne și externe. Ultima deplasare oficială a avut loc în perioada 11-14 iunie 2025 în Indonezia, acolo Romarm a participat la Expoziția Militară Internațională Indo Defence. Ocazie cu care Romarm a semnat un Memorandum de înțelegere cu compania indoneziană de stat PT Pindad. Concediu ca să se ducă în Indonezia pe banii ministerului Pentru a ajunge în Indonezia, Bodolan și-a luat trei zile de concediu de odihnă, ceea ce arată clar că nu se afla acolo în calitate oficială. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Economiei a transmis că în Indonezia s-au deplasat Luis Vlădoiu, directorul general de atunci al Romarm, și Constantin Alexie Cotan Bodolan, în calitate de președinte al CA. Deplasarea lui Bodolan în Indonezia a scos din vistieria Romarm nu mai puțin de 19.693 lei, ecivalentul a 4.000 de euro. Pentru directorul Luis Vlădoiu, care chiar avea de ce să fie în Indonezia, cheltuiala a fost de doar 4.680 lei (acesta nedecontând transportul și cazarea). Bodolan: „Eu nu m-am dus cu un rol executiv” Neavând atribuții executive, deplasarea lui Constantin Alexie Cotan Bodolan nu era justificată. Cu atât mai mult cu cât se afla în concediu. Întrebat de către DeFapt.ro care a fost rolul său în deplasarea din Indonezia, Constantin Alexie Cotan Bodolan a recunoscut că nu a avut un rol de reprezentare executivă. Însă, spune el, un președinte al Consiliului de Administrație „reprezintă compania a cărui președinte este în relații de stabilire de noi parteneriate, de discuții prealabile. Eu nu m-am dus cu un rol executiv. Eu m-am dus să stabilesc contacte cu omologi din industria de apărare din țările respective, cu potențiali parteneri să avem oportunități de dezvoltare. Nu m-am dus singur. Am fost însoțit de directorul general numit temporar la aceea vreme, de dl. Luis Vlădoiu.” Mai mult, Bodolan a spus că a fost în Indonezia cu un singur interes: „Cel al statului român. Ca funcționar public reprezint interesul statului român, ca președinte al CA al unei companii deținută 100% de statul român reprezint același interes al acționarului. Al statului român. Nu am nici un conflict de interes.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră