miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

279 articole
Opinii

De ce nu iese PSD de la guvernare, dacă Bolojan e un premier atât de slab?

Răspuns scurt: fiindcă n-ar mai putea să fure așa de bine ca acum.  Azi, dacă ar dori, PSD ar putea ieși de la guvernare. Ba chiar ar putea da jos guvernul Bolojan, fiindcă schimbarea componenței politice obligă noul Executiv să ceară un vot de reconfirmare, în Parlament.  Deci, de ce nu pleacă PSD? Fiindcă este într-o situație aproape ideală: PSD păstrează controlul asupra a diferitelor surse de bani exact ca în regimul Ciolacu, dar se poate disocia de guvernare. Îl înjură pe Bolojan și continuă să facă bani. Cel mai bun exemplu este modul în care PSD și-a pus clientela la companiile din Transporturi. Premierul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu nu par că, deocamdată, ar dori să-i deranjeze, deși s-au făcut numiri scandaloase. Prin Secretariatul General al Guvernului, condus de evazionistul Radu Oprea, PSD are pe mână și RAAPS, Transgaz și Transelectrica.  Ce s-ar întâmpla dacă PSD ar ieși din acest guvern și ar vrea să facă altul, cu Thuma, cu AUR, cu Ponta, cu cine găsește? ar ajunge la mâna lui Nicușor Dan, care le-ar putea cere să-i voteze oamenii la SRI și SIE, în schimbul nominalizării premierului dorit de PSD et. co.  o combinație cu AUR este riscantă În sfârșit, PSD ar pierde, fie și pentru 2-3-4 săptămâni, controlul asupra ministerului Justiției, exact când se numesc șefii Parchetelor. Putem ușor să ne imaginăm un scenariu în care Bolojan preia, interimar, conducerea Justiției și-i desemnează exact pe cei de care PSD se teme cel mai mult.  Pe scurt, PSD latră tare, dar nu pleacă. Eu cred că premierul Bolojan ar trebui nu să le răspundă atacurilor, ci să ia acele decizii pe care PSD le blochează de luni întregi. Ce o să facă Grindeanu și Olguța Vasilescu? Vor striga tare și atât. 

Mircea Marian
Șefa DNA Iași vizează Parchetul General (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefa uneia din cele mai slabe structuri DNA din țară vrea să fie procuror general

Șefa uneia dintre cele mai slabe structuri teritoriale ale DNA, Cristina Chiriac, aspiră la funcția de procuror general, într-o competiție în care președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între un magistrat vocal și reformist, precum Bogdan-Ciprian Pîrlog, și un candidat aproape necunoscut la nivel național. Șefa DNA Iași vizează Parchetul General Deși DNA Iași a instrumentat dosare importante sub conducerea sa, inclusiv împotriva unor nume grele din administrația locală și centrală, activitatea structurii s-a situat constant la un nivel mediu comparativ cu celelalte servicii teritoriale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” În 2022, DNA Iași a ocupat locul șase din 14 la nivel național, cu 22 de rechizitorii și 38 de inculpați, majoritatea dosarelor fiind însă începute în anii anteriori. În contrast, DNA Oradea a condus clasamentul cu 51 de rechizitorii și 56 de inculpați, evidențiind diferențele de performanță dintre structurile anticorupție din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefii DNA, Parchetul General, candidați la alte parchete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șefii de la DNA și Parchetul General vor să fie iar șefi, dar la alte parchete. Cine mai candidează

Zece procurori s-au înscris la selecția organizată de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcțiilor de procuror general al României, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Justiției. Cine sunt procurorii aflați deja în funcții-cheie care candidează Actualul procuror general, Alex Florența, și-a depus candidatura pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus La rândul său, Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA, candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, Alina Albu, actualul procuror-șef al DIICOT, solicită un nou mandat la conducerea instituției. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) s-au înscris doi candidați: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DNA Pentru conducerea Direcția Națională Anticorupție concurează: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct al DNA; Vlad Grigorescu – procuror în cadrul DIICOT; Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat în funcția de procuror-șef adjunct al instituției. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DIICOT Pentru funcția de procuror-șef al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani – procuror-șef serviciu, structura centrală DIICOT; Antonia Diaconu – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești; Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar. Cum se face numirea procurorilor de rang înalt Procurorul general al PÎCCJ, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul consultativ al CSM, conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura de selecție este reglementată de articolele 144–148 din legea menționată și include: verificarea îndeplinirii condițiilor legale (minimum 15 ani vechime ca procuror sau judecător, lipsa legăturilor cu serviciile de informații); susținerea unui interviu în fața unei comisii complexe, formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției, CSM, Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management și un psiholog. Rolul CSM și verificările CNSAS În cadrul procedurii, CSM solicită CNSAS verificarea eventualelor legături ale candidaților cu serviciile de informații înainte de 1990. Avizul CSM trebuie emis în termen de maximum 30 de zile și poate fi negativ doar pe criterii legate de cariera profesională sau prestația la interviu. Lipsa avizului în termen nu blochează procedura, iar un aviz negativ determină organizarea unui nou interviu cu candidatul respectiv. Decizia finală aparține președintelui României După primirea avizului CSM, ministrul Justiției înaintează propunerea către președintele României, care poate: accepta numirea și emite decretul; refuza motivat, printr-o decizie publică. Decretul de numire sau refuzul trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerii. Calendarul selecției și datele-cheie 9 februarie 2026, ora 12:00 – termen-limită pentru depunerea candidaturilor; 16 februarie 2026 – publicarea listei candidaților eligibili; 23–26 februarie 2026 – susținerea interviurilor; 2 martie 2026 – publicarea rezultatelor selecției și transmiterea propunerilor către CSM. Funcțiile de procuror general al PÎCCJ și procuror-șef al DNA devin vacante la 31 martie 2026, iar cea de procuror-șef al DIICOT la 14 aprilie 2026. Rolul instituțiilor din sistemul judiciar PÎCCJ reprezintă structura de vârf a Ministerului Public din România, în timp ce DNA și DIICOT sunt parchete specializate: DIICOT, înființată în 2004, are ca misiune combaterea criminalității organizate și a terorismului; DNA, creată în 2002, se ocupă de investigarea corupției medii și mari.

Piedone îl dezmoștenește pe Piedone jr: Rușinea familiei, nici măcar martor nu a ajuns la DNA, fură subordonații fără el (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Satiră

Piedone îl dezmoștenește pe Piedone jr: Rușinea familiei, nici măcar martor nu a ajuns la DNA

Conflict dur în familia Piedone: seniorul fost primar la Sectorul 5 i-a lăsat jilțul de edil juniorului degeaba, beizadeaua nu s-a lipit la șpăgi nici măcar cât polițiștii locali din sector. Educație în zadar După ce arhitectul-șef și administratorul public al Sectorului 5 au fost reținuți de DNA la pachet cu adjunctul Poliței Locale pentru șpăgi luate de la imobiliari, Piedone senior a șters pe jos cu fiul său, actualul primar din 5. „Păi, bine, mă, nenorocitule, așa te-am crescut eu?! Asta e educația pe care ai primit-o tu de la mine?! Se fură ca în codru la tine în primărie și tu nu ai știut nimic? Nici măcar de o calitate de martor la DNA nu ai fost în stare? Că e clar acum că de aia de suspect nu te duce capul...”, i-ar fi spus seniorul juniorului, printre alinturi care nu suportă nici măcar pixelii de internet, potrivit unor apropiați ai familiei. „Bă, eu i-am zis și lu' mă-ta...” Actualul primar de la Sectorul 5 s-ar fi apărat, mai întâi, că încă nu s-a familiarizat cu mersul primăriei, că încă se pune la punct cu oamenii și procedurile, că are un plan în lucru etc. Toate explicațiile, însă, au determinat noi crize de furie ale tatălui: „Bă, eu i-am zis și lu' mă-ta că ești mai prost decât putem noi tolera, deși suntem părinții tăi, dar nu credeam că e așa grav!” Juniorul s-a apărat apoi că are doi copii și nu vrea să-i vadă doar la vorbitor, ceea ce aproape l-a dus pe Piedone ăl bătrân în pragul infarctului. „Bă, tâmpitule, dacă eu gândeam așa, nu mai erai azi tu primar, să mă faci de rușine ca om cinstit ce ești!”, a închis discuția fostul primar, nu înainte să-l amenințe cu dezmoștenirea. Acest text este unul satiric, cu inserții de ficțiune, motiv pentru care a și fost publicat în secțiunea SATIRĂ. A se consuma cu moderație. 

Corupție la Primăria Sectorului 5, mecanismul mitei (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Justiție

Corupție la Primăria Sectorului 5: mecanismul mitei, de la polițistul local la vârful administrației

Procurorii Direcția Națională Anticorupție au declanșat o amplă anchetă de corupție la Primăria Sectorului 5, după ce un polițist local, cunoscut sub porecla „Pedro”, a primit mită de 18.000 de euro de la reprezentantul unui dezvoltator imobiliar. Suma ar fi fost plătită pentru urgentarea recepției unui ansamblu rezidențial. Banii, distribuiți către șefi din Primărie Potrivit referatului întocmit de procurori, o parte din banii primiți de polițistul local ar fi fost ulterior „distribuiți” către superiori din cadrul administrației locale. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Ancheta vizează un mecanism bine pus la punct, prin care documente esențiale pentru finalizarea proiectelor imobiliare ar fi fost eliberate contra cost. Trei oficiali reținuți În acest dosar au fost reținuți trei oficiali importanți ai Primăriei Sectorului 5: - Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 - Robert Mihai Başca, arhitectul-șef - Florin Chioran, director general adjunct al Poliției Locale Sector 5 Aceștia urmează să fie prezentați Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Cum a început totul: recepție amânată și „taxa” neoficială În noiembrie 2024, o firmă aparținând unui dezvoltator imobiliar a solicitat Primăriei Sectorului 5 recepția unui ansamblu rezidențial de pe strada Înclinată, nr. 12. Deși lucrările erau finalizate, Direcția de Control din cadrul Poliției Locale a invocat aglomerația pentru a amâna procedura. Reprezentantul firmei, identificat ca C.G., a discutat direct cu polițistul local I.P., zis „Pedro”. Potrivit declarațiilor, acesta i-ar fi cerut inițial suma de 24.000 de euro pentru recepție și certificatul de atestare a edificării. După negocieri, suma a fost redusă la 18.000 de euro. Mita, plătită în mașină și urmată de documente oficiale În ziua recepției, după finalizarea verificărilor, C.G. i-a remis polițistului suma de 90.000 de lei, echivalentul a 18.000 de euro, într-o pungă de plastic, în mașina sa. La scurt timp, firma a primit procesul-verbal de recepție și certificatul de atestare a edificării. Denunț la DNA și investigatori sub acoperire Ulterior, C.G. i-a mărturisit superiorului său plata mitei, fapt care a dus la suspiciuni și, în cele din urmă, la un denunț către DNA. Procurorii au apelat la un investigator sub acoperire, care s-a prezentat drept reprezentant al companiei-mamă a dezvoltatorului. În noiembrie 2025, investigatorul și polițistul local s-au întâlnit de mai multe ori, discuțiile fiind înregistrate. Din convorbiri reiese clar că suma cerută inițial fusese de 24.000 de euro, dar că polițistul primise doar 18.000. Recunoașteri și traseul banilor Audiat de procurori, polițistul local a recunoscut faptele. Acesta a declarat că a păstrat 20.000 de lei și a remis restul banilor lui Florin Chioran, pentru semnarea documentelor necesare fiscalizării imobilelor. Ulterior, în cadrul unei operațiuni controlate, polițistul a dus „diferența” de 6.000 de euro, banii fiind împărțiți între Chioran și, potrivit suspiciunilor, administratorul public Iulian Cârlogea. O nouă mită, într-o toaletă din Primărie Ancheta scoate la iveală și un al doilea episod de corupție, legat de recepția unui imobil de 11 etaje de pe strada Nuțu Ion. După constatarea unor nereguli, dezvoltatorul ar fi promis sume consistente pentru „rezolvarea” situației. În ianuarie 2026, polițistul „Pedro” a primit 2.000 de euro într-o toaletă din Primărie, pentru a evita camerele de supraveghere. Banii au fost predați ulterior procurorilor și constituie probă la dosar.

Corupție la Primăria Sectorului 5, rețineri DNA (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Eveniment

DNA a decimat conducerea Primăriei Sectorului 5: arhitectul-șef și administratorul public, reținuți

Administratorul public al Primăriei Sectorului 5, Iulian Cârlogea, arhitectul-șef Robert Mihai Başca și directorul adjunct al Poliției Locale Sector 5, Florin Chioran, au fost reținuți vineri seara de procurorii Direcția Națională Anticorupție pentru 24 de ore. Ancheta vizează fapte de corupție în domeniul imobiliar, potrivit informațiilor oficiale transmise de DNA. Propunere de arestare preventivă la Tribunalul București Cei trei inculpați urmează să fie prezentați sâmbătă la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) În același dosar, un alt șef din cadrul Poliției Locale Sector 5 este cercetat sub control judiciar. Percheziții la Primăria Sectorului 5 și în alte locații Procurorii DNA au efectuat vineri percheziții la sediul Primăria Sectorului 5, într-un dosar ce vizează infracțiuni de trafic de influență, dare de mită, luare de mită și fals intelectual. Acțiunile de urmărire penală au inclus și percheziții domiciliare. Ce spun procurorii DNA despre faptele investigate Potrivit unui comunicat al DNA, ancheta privește suspiciuni de corupție comise în perioada 2024–2026 de funcționari publici, care ar fi vizat urgentarea ilegală a recepției unui imobil și atestarea edificării unui ansamblu rezidențial. Aceste demersuri ar fi fost realizate prin proceduri administrative și documente întocmite nelegal. Nouă locații percheziționate în București și Ilfov În total, vineri au avut loc percheziții în nouă locații din București și județul Ilfov, dintre care patru sunt sedii ale unor instituții publice, iar restul aparțin unor persoane fizice. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii DNA continuă cercetările pentru stabilirea tuturor responsabilităților.

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Eveniment

Primarul Negoiță nu-și mai poate exercita funcția de primar, a decis DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus plasarea primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, sub control judiciar pe cauțiune pentru o perioadă de 60 de zile. Edilul are la dispoziție zece zile pentru a depune cauțiunea de 800.000 de lei și, pe durata măsurii, nu are voie să se deplaseze la sediul Primăriei Sectorului 3 sau să își exercite funcția de primar. Abuz în serviciu Potrivit DNA, Robert Negoiță este cercetat pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, în vara anului 2025, ar fi dispus construirea și asfaltarea unei străzi de legătură între Șoseaua Industriilor și strada Soldat Ghețu Anghel, pe un teren aflat în proprietatea unei firme private, fără documentație legală, autorizații și avize obligatorii. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Anchetatorii susțin că prin aceste fapte s-ar fi produs un prejudiciu de peste 902.000 de lei bugetului Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru proprietarul terenului. În același dosar sunt cercetați mai mulți funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 și un administrator de firmă, acuzați de complicitate la abuz în serviciu. Procurorii arată că aceștia ar fi sprijinit realizarea lucrărilor prin întocmirea și semnarea unor documente administrative. Lucrările ilegale au crescut riscul de explozie DNA mai susține că, în perioada noiembrie 2017 – decembrie 2025, Robert Negoiță ar fi dispus efectuarea de lucrări de infrastructură pe 11 străzi din Sectorul 3, inclusiv asfaltări, reparații și amenajări de drumuri și sensuri giratorii, fără documentațiile legale necesare și fără avizele obligatorii, inclusiv cele ale operatorului rețelei de gaze. Ancheta indică atât un prejudiciu financiar, cât și un risc major pentru siguranța publică, prin posibila afectare a conductelor de gaze. Pe durata controlului judiciar, Robert Negoiță este obligat să se prezinte la chemările procurorilor, să nu părăsească România fără acordul acestora și să nu comunice cu persoanele implicate în dosar. În cazul încălcării obligațiilor, măsura poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Negoiță a spus că va contesta decizia în instanță.

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder Foto: Primăria Sector 4
Eveniment

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder

Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder: ar fi construit un drum pe proprietatea fratelui său, Ionuț Negoiță, cu banii Primăriei, afirmă surse judiciare. Pro TV anunță că 11 percheziții au fost autorizate în total de judecători la cererea procurorilor DNA, însă cea mai importantă locație este la Primăria Sectorului 3. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă UPDATE DNA a ermis un comunicat oficial în care anunță: „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”.  Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder Acest post mai arată că edilul va fi dus cu mandat la sediul DNA pentru a i se cere explicații și, foarte posibil, pentru a fi pus sub învinuire. Drumul este de circa un kilometru și, fiind construit pe o proprietate privată, nu putea fi edificat cu bani publici.  „Drumul construit cu utilajele, oamenii și materialele primăriei ar fi trebuit să aibă la bază un proiect trecut prin Consiliul Local al Sectorului 3, iar în proiect ar fi trebuit să figureze suma investită. Primarul nu s-a mai încurcat în astfel de detalii, ci doar a dat ordin să se facă. Șoseaua s-a făcut în câteva zile, a fost finanțată din bani publici, dar nu se știe cât a costat și nu-i aparține primăriei. Investiția nu putea fi aprobată în Consiliul Local pentru că primăria nu avea dreptul legal să construiască drumul pe un teren care nu este trecut în domeniul public. Nici acest lucru nu a contat, iar strada făcută din banii contribuabililor îi aparține astfel afaceristului Ionuț Negoiță, pentru că se află pe terenul său”, relata Recorder în august 2025. 

Grupul Grampet, vizat de ancheta DNA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Mită de 500.000 de euro dată de directorul unei companii a lui Gruia Stoica, suspectează DNA

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, printr-un comunicat oficial, că procurorii efectuează percheziții domiciliare la o adresă din municipiul București, la sediul unei societăți comerciale. Acțiunea are loc în baza autorizărilor legale emise de instanța competentă. Fapte de corupție comise în perioada 2025–2026 Potrivit DNA, procurorii din cadrul Secției de combatere a corupției desfășoară cercetări într-un dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție în perioada 2025–2026. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „Cauza penală vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către directorul unei societăți comerciale”, se arată în comunicatul transmis de instituție. Surse: descinderi la Grupul Grampet și la Cristian Rădulescu Surse judiciare au precizat că perchezițiile au loc la Grupul Grampet și la domiciliul lui Cristian Rădulescu, director general al Grup Feroviar Român. Dosarul ar viza infracțiuni de dare de mită, potrivit acelorași surse. Mită de 500.000 de euro pentru obținerea unui imobil Conform informațiilor obținute pe surse, directorul ar fi suspectat că i-ar fi oferit suma de 500.000 de euro unui practician în insolvență. Scopul presupusei mite ar fi fost obținerea unui imobil situat pe bulevardul Lacul Tei din București. Imobilul în cauză ar aparține unei societăți din cadrul Grupului Grampet, companie aflată în procedura de concordat preventiv, mecanism juridic utilizat pentru evitarea insolvenței. Grupul Grampet, lider regional în transport feroviar Grupul Grampet este cel mai mare transportator feroviar privat de marfă din Europa Centrală și de Sud-Est. Compania este deținută de omul de afaceri Gruia Stoica. Ancheta este în desfășurare, iar DNA nu a formulat, deocamdată, acuzații oficiale împotriva persoanelor vizate.

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Foto: Inquam/Adel al-Haddad
Justiție

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal: judecătorii au apreciat că procurorii nu au putut proba că averea impresionantă a fostului edil PSD provinde din infracțiuni, arată Buletin de București.  Citește și: BoardingPass demontează o minciună suveranistă: „Traficul cargo a început să scadă dramatic” Completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat această soluție este alcătuit din judecătoarele Valerica Voica, Ioana Delia Lucaci, Luminița Criștiu-Ninu, Isabel Tocan și Simona Cristina Crăciunoiu, arată G4Media.  Tudorache a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, dar a fost achitat pentru acuzația de spălare de bani.  Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Judecătorii au acceptat acuzația DNA că fostul primar a primit mită aproape 57.000 de lei (11.000 de euro). În consecință, de la Tudorache s-a confiscat doar această sumă și a fost obligat să plătească  cheltuielile de judecată de 52.000 de lei. Însă el a rămas cu o avere uriașă.  Conform DNA, în perioada 2008-2018, Daniel Tudorache a deschis conturi pe numele soției și menajerei și a cumpărat pe numele fostei soții imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii de sute de mii de euro, între care un diamant de 190.000 de euro. DNA îl acuza de spălare de bani prin achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită (au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.).  Însă judecătorii au decis că procurorii nu pot dovedi că sumele cheltuite de Tudorache şi soţia lui şi pe care nu le pot justifica din veniturile legale provin din infracţiuni. Judecătorii au arătat şi că procurorii ar fi putut cere confiscarea extinsă în cadrul acuzaţiei de complicitate la trafic de influenţă, explică Buletin de București. Astfel s-ar fi putut prezuma rezonabil că banii pe care fostul primar şi soţia lui nu îi pot justifica provin din infracţiuni de corupţie din moment ce s-a dovedit că a primit mită într-o situaţie concretă. Însă procurorii au cerut confiscarea extinsă doar în apel când era deja prea târziu pentru că măsura nu ar fi putut fi dezbătută în dublu grad de jurisdicţie sau două cicluri procesuale, fond şi apel.  

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)
Justiție

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA: 60.000 de euro primiți pentru trafic de influență

Două persoane au fost prinse miercuri în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce primeau suma de 60.000 de euro, parte dintr-un total de 500.000 de euro pretins. Cazul vizează infracțiunea de trafic de influență, potrivit unor surse judiciare. Cine sunt persoanele prinse în flagrant Conform informațiilor apărute în anchetă, una dintre persoanele prinse în flagrant este avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1. Alături de aceasta se afla un bărbat care se recomanda drept „general al SIE”. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii DNA au intervenit în momentul în care cei doi ar fi primit suma de 60.000 de euro, bani care ar fi reprezentat o tranșă dintr-o sumă mult mai mare, solicitată pentru presupuse intervenții la nivel înalt. Acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție Potrivit surselor judiciare, infracțiunea cercetată în dosar este trafic de influență. Avocata ar fi promis, în schimbul unor sume consistente de bani, că poate interveni în dosare penale aflate pe rolul DNA sau al Tribunalului București. De asemenea, aceasta ar fi susținut că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale aflate în subordinea Guvernului. Intervenții invocate la nivelul DNA, Guvernului și Administrației Prezidențiale Surse apropiate anchetei indică faptul că avocata ar fi lăsat să se înțeleagă că are influență inclusiv asupra procurorului-șef al DNA, precum și asupra unor persoane din Guvern. Totodată, ea ar fi invocat conexiuni în cadrul Administrației Prezidențiale, sugerând că ar putea „rezolva” anumite situații prin intermediul acestora. Promisiunile ar fi fost folosite pentru a justifica solicitarea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro. „Lidera femeilor PNL”, vizată de ancheta DNA O parte a presei apropiate PNL a prezentat-o pe Adriana Georgescu drept „lidera femeilor liberale”. Aceasta este cunoscută ca membră a PNL Sector 1 și, potrivit surselor judiciare, ar fi apropiată de fostul premier și fost președinte al PNL, Ludovic Orban. Ludovic Orban a fost recent îndepărtat din Administrația Prezidențială de actualul președinte, Nicușor Dan. Procurorii DNA continuă cercetările pentru a stabili întreaga rețea de influență invocată, proveniența sumelor cerute și dacă promisiunile făcute aveau un suport real sau au fost utilizate exclusiv ca mijloc de inducere în eroare.

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu Foto: Captură YouTube
Eveniment

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu: „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare”, afirmă acest site de investigații într-o precizare transmisă către G4Media.  Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Voineag a vrut să sugereze, când a afirmat că „reportajul era făcut cu un an și ceva înainte”, că acesta a fost publicat înainte ca el să fie reconfirmat la conducerea DNA. Mandatul actualului șef al DNA expiră în martie 2026. Recent, ministerul Justiției a demarat procedurile de numire a unor noi șefi ai parchetelor. „Realitatea e că nu prea cred în coincidențe, iar timingul spune totul. Sunt atacuri în cascadă. Nu suntem naivi”, a susținut Voineag la postul Antena 3, controlat de facto de Dan Voiculescu.  Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare. Deși e rostită din biroul de conducere al unuia dintre cele mai importante parchete din țară, ea nu se bazează pe nicio probă. Materialul «Justiție capturată» a fost documentat și creat în perioada februarie 2024 – decembrie 2025. În acest timp au fost realizate zeci de interviuri – majoritatea fiind filmate pe parcursul anului 2025 -, au fost citite și indexate mii de pagini de documentație (dosare, literatură de specialitate, arhive de presă), au fost create elemente grafice explicative, au fost trimise solicitări de interviuri către persoanele menționate în material, inclusiv către procurorul-șef al DNA, care a refuzat dialogul cu reporterii Recorder. În toamna anului 2025, materialul a intrat într-un proces de editare video și de fact-checking, etapă care s-a închieiat în ziua de 9 decembrie 2025, zi în care am și publicat documentarul”, arată Recorder. 

Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Foto: Captură video
Politică

Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder

Șeful DNA, Marius Voineag, a dat un interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, Antena 3, unde a atacat Recorder pentru ancheta despre starea Justiției. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Interviul a fost luat de Mihai Gâdea.  Voineag i-a ironizat pe criticii săi din documentarul Recorder: „nemulțumiri de tot felul exprimate de tineri pensionari, pensionari speciali”.  Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder „Mi-ar fi plăcut ca toți acești oameni să rămână în sistemul judiciar, să se lupte pentru principiile și pentru valorile pe care le dictează, în așa fel încât să se să se folosească de garanțiile care sunt numeroase pentru orice procuror în momentul de față în sistemul judiciar, pentru a-și impune punctul de vedere. Și asta ar fi însemnat o competiție. Ducându-te în peluză, e foarte greu să vezi mingea din teren”, a susținut Voineag.  Potrivit site-ului Antenei 3, el a adăugat că scandalul din justiție din aceste zile nu este un „duel în interiorul sistemului judiciar”, deoarece acuzațiile vin din afara sistemului, însă adăugat că nu poate ignora „timingul”. „Realitatea e că nu prea cred în coincidențe. Iar timing-ul spune totul”, a spus Voineag, referindu-se la faptul că urmează să fie numiții noii șefi ai DNA, DIICOT și Procurul General.  „Înțeleg că reportajul era făcut cu un an și ceva înainte. N-am niciun fel de probleme. Îi felicit pe cei de la Recorder pentru că au mutat discuția dintr-o zonă foarte îngustă, legată doar de pensii speciale, într-o zonă care vizează și disfuncții ale sistemului judiciar și care sunt”, a adăugat Voineag.  În interviu, șeful DNA a mai afirmat: „Mă bucur că am avut șansa, inclusiv după documentarul la care faceți referire, să merg cu un biblioraft în care să explic inclusiv argumentele astea”. Site-ul stiripesurse, deținut de soțul unei deputate PSD, Diana Tușa - recent aleasă și vicepreședinte PSD pe probleme de Justiție - a scris, pornind de la aceasta afirmatie, că Voineag s-ar fi văzut cu Nicușor Dan, iar acesta n-ar fi avut contraargumente la dovezile șefului DNA. „Potrivit unor surse de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar fi ascultat prezentarea șefului DNA și ar fi fost convins de soliditatea argumentelor sau, cel puțin, nu ar fi avut contraargumente în fața documentelor prezentate. Sursele citate vorbesc despre o discuție tehnică, centrată pe cifre, proceduri și rezultate instituționale, nu pe polemici publice”, a scris stiripesurse.ro. 

Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL

Un fost șef al DNA, Crin Bologa, arată cum a patronat Klaus Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL: „Politicienii au nevoie de liniște!”, i-a spus fostul șef al statului, când acesta s-a dus în audiență și s-a plâns de situația din Justiție.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Bologa a fost șef al DNA din februarie 2020 în februarie 2023, când nu a mai fost propus pentru un al doilea mandat. El a vorbit în cadrul dezbaterii ”Justiția, încrederea în stat și securitatea națională”, ce a avut loc la Facultatea de Studii Europene UBB Cluj. Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL Fostul șef al DNA a pornit de la constatarea că legile Justiției au fost modificate în mod opac, în afara dezbaterii publice, în centre de reflecție, în realitate consultări ilegale, în cercuri închise, la care au participat magistrați, oameni politici și oameni de afaceri. „În Comisia juridică aveam impresia că i-am convins pe cei de acolo. Când era de votat, toți primeau un mesaj pe telefon, în comisia juridică a Parlamentului și se vota cu totul altceva. De asta fac trimitere la acele centre de reflecție. N-am avut încotro și am cerut o întrevedere cu președintele României. Am fost la Cotroceni, i-am explicat ce se întâmplă și mi-a s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște. Indiferent ce se întâmplă oamenii.. Vă spun doar ce poate fi dovedit. Am avut mai multe întâlniri, nu pot să vă povestesc. Dar unde am probe, pot să vă și spun. Sigur că am fost dezamăgit și lucrurile au cotinuat și legile au fost adoptate. De asemenea, instituții ale statului cu atribuții în apărarea democrației și ordinii constituționale, prin pârghiile avute la dispoziție, au susținut numirea în funcții importante a unor personaje incompetente și șantajabile. Și aici e vorba nu numai de sistemul de Justiție, e vorba de statul de drept, de toate instituțiile din România”, a relatat Bologa potrivit clujust.ro.  El l-a acuzat dur și direct pe Iohannis: „Ce a favorizat acest regres al statului de drept și al independenței Justiției din România? Un fost președinte al statului pasiv și captiv al grupurilor de interese…”.  Potrivit unei transcrieri a declarațiilor lui Bologa realizate de spotmedia.ro, fostul șef al procurorilor anticorupție a explicat că dezvoltarea rețelei de autostrăzi este și o sursă de șpăgi, iar actualul sistem de prescripție favorizează exact corupția din acest sector.  „Gândiți-vă la un contract de construcții pentru autostradă, care în România poate dura între 5, 10 ani. Sunt pretinși banii la începerea contractului și tot primește bani pe parcurs. Procurorul îl prinde printr-un flagrant peste 5 ani, 6 ani, 7 ani. Prescripția se calculează de la pretinderea inițială și nu are nicio importanță fapta de primire a banilor, dovedită prin flagrant...”, a explicat Bologa.     

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota

Secția pentru judecători a CSM a lansat un atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției și sugerează că-l va boicota. CSM i-a trimis la discuțiile din cadrul acestui comitet pe Claudiu Drăgușin și Alin Ene, doi dintre cei mai agresivi apărători ai pensiilor speciale. Ene a absolvit Academia de Poliție, iar Drăgușin a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Presa susține că acest comitet guvernamental ar dori ca DNA să preia, din nou, sarcina anchetării magistraților.  CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota „La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției (...) Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare. Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv. Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă. Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică. În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real. Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”, a comunicat secția pentru judecători a CSM. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră