sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

dna

315 articole
Opinii

Cheful sfidător al nomenklaturii PSD, cel mai bun bilanț al DNA: nu se tem de nimic, ne râd în față

Se fac, peste câteva zile, șapte luni de când avem o nouă conducere a DNA - dacă vă mai amintiți că în România există o astfel de instituție. Unii au așteptat un bilanț la șase luni. Nu pare că era nevoie. Petrecerea de la Timișoara, botezul celui de-al treilea copil al lui Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timișoara, spune tot ce era de spus despre stadiul luptei anticorupție: nici un lider PSD nu se mai teme de DNA. Nu se tem să-și afișeze averile uriașe. Nimeni nu-i întreabă nimic. Nici DNA, nici Fiscul, nici agenția de integritate. PSD controlează toate instituțiile de impunere a legii sau este aliat cu ele, de la ministerul de Interne la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Mai rău, cred că acest botez face parte dintr-o serie de gesturi care arată că PSD-ului nu-i mai pasă de slaba opoziție care îi mai rezistă în România.  prima sfidare: numirea penalului Marian Neacșu la Interne. Reacțiile dure erau previzibile, deja se testase în momentul propunerii ca Neacșu să fie ministru de Interne în guvernul Veștea. Dar PSD nu a cedat.  a doua sfidare: bani publici pentru cheful cu 1.000 de invitați în Qatar. După ce Bolojan a făcut public acest scandal, te-ai fi așteptat ca PSD să facă un pas în spate. Dimpotrivă. L-a pus pe Luca Niculescu să aprobe această nerușinare exact în ziua în care Guvernul tăia banii de la Educație.  a trei sfidare: botezul. Simonis putea interzice filmările - cum a făcut Simion, la ziua sa de naștere. Dar, dimpotrivă, presa a primit imagini și informații din plin. 500 de invitați, meniu (mâncare și băutură) la circa 100 euro/invitat, guriști de top care au costat spre 200.000 de euro. Nomenklatura PSD a etalat blănuri, genți și haine de lux de zeci sau sute de mii de euro.  PSD vrea să ne arate că a revenit la putere și nu există nimic care să-l deranjeze. Putem striga, ne putem indigna, nu-i pasă. În loc de concluzie: dispariția DNA înseamnă costuri imense cu corupția. Fiecare contract public este vămuit, probabil spre 20-30%. Lucrările publice sunt de cea mai proastă calitate, pentru a acoperi costurile cu șpăgile - uitați-vă cum se despică autostrăzi abia deschise. Autorizațiile, pe șpăgi. Piața concurențială, moartă. Investitorii serioși pleacă, fiindcă nu se pot confrunta cu firmele clientelei PSD.  În acest moment, dacă m-ați întreba ce-i de făcut, pe termen scurt, aș răspunde: desființați DNA. Este o instituție complet inutilă, cheltuim inutil banii cu ea. 

Cheful sfidător al nomenklaturii PSD, cel mai bun bilanț al DNA: nu se tem de nimic, ne râd în față
2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică, 41.000 nu au fost livrate. Irineu Darău a sesizat DNA
Politică

2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică, 41.000 nu au fost livrate. Irineu Darău a sesizat DNA

Statul român a plătit, în 2006, 2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică, dar 41.000 dintre ele nu au ajuns niciodată la autoritatea care le plătise, arată ministrul Economiei, Irineu Darău. El a susținut că aceste albume, care nu au fost livrate către Autoritatea Națională pentru Turism, sunt puse în vânzare la un preț de 60 de lei.  Citește și: Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine” Darău a spus că a sesizat DNA. „Sute de mii de hărți, broșuri și albume din bani publici au rămas ani întregi prin depozite” „Statul român a plătit 2,6 milioane de lei pentru 75.000 de albume de promovare turistică. Aproape 41.000 dintre ele nu au mai ajuns niciodată în depozitele instituției, iar firma care le-a tipărit le pune în continuare la vânzare.   Pare greu de crezut, dar este una dintre situațiile descoperite de Corpul de Control al Ministrului. Am dispus sesizarea Direcției Naționale Anticorupție, pentru ca instituțiile competente să cerceteze aceste fapte și să stabilească eventualele responsabilități.   Povestea începe în 2006, când Autoritatea Națională pentru Turism a încheiat un contract de 2.625.000 de lei pentru 75.000 de albume bilingve de promovare a Cimitirului Vesel din Săpânța.   Statul a achitat integral factura, dar în depozitele instituției au ajuns doar 34.395 de exemplare.   Restul de 40.605 albume, în valoare de peste 1,4 milioane de lei, au rămas la firma privată care le-a produs.   Au trecut 20 de ani, firma a intrat în procedură de insolvență/faliment, iar situația nu a fost clarificată.   Mai mult, Corpul de Control a constatat că albumele sunt în continuare oferite spre vânzare online, la prețul de 60 de lei bucata.   Și acesta nu este singurul lucru descoperit.   Verificările au scos la iveală probleme mult mai ample în gestionarea materialelor de promovare turistică achiziționate în ultimele două decenii.   Încă din 2017, Curtea de Conturi constata existența unor stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă, în valoare de peste 4 milioane de lei.   Vorbim despre sute de mii de hărți, broșuri și albume cumpărate din bani publici, care au rămas ani întregi prin depozite.   Curtea de Conturi a stabilit măsuri care trebuiau îndeplinite până în ianuarie 2018.   Suntem în octombrie 2026, iar măsura este în continuare neimplementată.   Între timp, materialele s-au degradat, evidențele de inventar au rămas incomplete, iar o parte dintre stocurile depozitate în subsolul unui imobil au fost grav deteriorate, în ianuarie anul acesta, în urma unor infiltrații masive de apă.   În spatele acestor constatări este și o problemă de funcționare a administrației.   În 20 de ani, domeniul turismului a trecut prin reorganizări repetate, fără ca transferul responsabilităților și al bunurilor să fie întotdeauna documentat corespunzător.   Problemele au rămas nerezolvate de la o structură la alta, iar lipsa unor evidențe clare a făcut și mai dificilă recuperarea eventualelor pagube.   O reorganizare de minister nu poate fi o scuză pentru pierderea evidenței banilor și bunurilor publice. Iar constatările Curții de Conturi nu pot rămâne ani întregi fără măsuri concrete.   De aceea, pe lângă sesizarea DNA, am stabilit termene clare pentru finalizarea inventarierii, corectarea evidențelor contabile și introducerea unor proceduri de predare-primire care să prevină repetarea acestor situații.”, a scris, pe Facebook, Darău. 

Mihai Chirica, inculpat în dosarul „Păcura”: primarul Iașiului, acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave
Eveniment

Mihai Chirica, inculpat în dosarul „Păcura”: primarul Iașiului, acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave

Primarul Iașiului, Mihai Chirica, este inculpat pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul „Păcura”. Potrivit DNA, edilul ar fi aprobat plata a 2.036.882 de lei pentru 542 de tone de păcură care nu existau, relatează Ziarul de Iași. Ce susțin procurorii despre plata din bugetul local Plata a fost efectuată pe 27 mai 2022 către Administrația Națională a Rezervelor de Stat. Citește și: Cum a fost protejat Simion în interviul dat la TVR fostei anteniste Dana Chera Cantitatea de combustibil fusese constatată anterior ca lipsă din stocul depozitat la Termo-Service. Anchetatorii susțin că documentele întocmite în Primărie ar fi atestat nereal recepția păcurii. Operațiunea ar fi permis acoperirea în acte a lipsei din gestiune, prejudiciind bugetul local cu peste două milioane de lei. Nouă funcționari cercetați și sechestre pe imobile Alți nouă funcționari ai Primăriei Iași sunt cercetați pentru complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată. DNA a instituit sechestru asupra unor imobile ale lui Mihai Chirica și ale altor inculpați, pentru eventuala recuperare a prejudiciului. Acuzațiile sunt în curs de investigare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Departamentul de Stat al SUA arată cum s-a prăbușit lupta cu corupția în România: „Condamnările continuă să fie dificil de obținut și de menținut”
Politică

Departamentul de Stat al SUA arată cum s-a prăbușit lupta cu corupția în România: „Condamnările continuă să fie dificil de obținut și de menținut”

Un raport al Departamentului de Stat al SUA, referitor la „climatul investițional” în România, arată, punctual, cum s-a prăbușit lupta cu corupția. Citește și: Ex-pesedista Laura Vicol, tovarășa de petreceri a lui Grindeanu, n-a consemnat 15 milioane de lei în declarația de avere - DIICOT Raportul arată care au fost deciziile care au afectat lupta cu corupția și prezintă date statistice: „Eficacitatea DNA a fost afectată și de Hotărârea nr. 368 a Curții Constituționale din 2022, care a redus durata termenului de prescripție penală, ceea ce a dus la anularea a 9.635 de acte de acuzare și/sau condamnări între 2022 și 2025”.  „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și de cea din mediul de afaceri” Ce arată Departamentul de Stat: „O hotărâre din 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a revocat competența ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a participa la anchetele de corupție care vizează persoane care nu sunt angajate de MAI.  În urma acestei decizii, unii procurori au constatat că probele relevante strânse de ofițerii DGA în cadrul anchetelor de corupție anterioare erau în mod sistematic respinse în instanță.  Acest lucru a dus la retrimiterea de către instanțe a unui număr necunoscut de dosare către parchetele de origine, solicitându-li-se acestora fie să strângă mai multe probe înainte de redeschiderea dosarului, fie să renunțe la acuzații” „Agenția Națională de Integritate (ANI) din România este responsabilă cu verificarea respectării protocoalelor de integritate de către funcționarii publici. Cu toate acestea, o hotărâre a Curții Constituționale din mai 2025 a limitat în mod semnificativ competențele ANI” „Eficacitatea DNA în obținerea condamnărilor pentru corupție împotriva funcționarilor publici de rang înalt a scăzut parțial de când competența de a investiga corupția din sistemul judiciar a fost transferată de la DNA la Parchetul General în 2018.  Eficacitatea DNA a fost afectată și de Decizia nr. 368 a Curții Constituționale din 2022, care a redus durata termenului de prescripție penală, ceea ce a dus la anularea a 9 635 de rechizitorii și/sau condamnări între 2022 și 2025. Modificările anterioare ale legislației din sectorul justiției și presiunile îndreptate împotriva procurorilor DNA au slăbit, de asemenea, eforturile de combatere a corupției” Studiul economic al OCDE din 2026 a arătat că, în ciuda eforturilor de reformă, percepția privind corupția și accesul limitat la oportunitățile de participare la licitații rămân larg răspândite, 75% dintre respondenții unui sondaj Eurobarometru din 2025 considerând că aceasta este „răspândită pe scară largă”. Cadrul anticorupție al României respectă standardele de reglementare ale OCDE și obține scoruri ridicate în ceea ce privește cadrele strategice, cum ar fi Strategia Națională Anticorupție, însă, în practică, punerea în aplicare și asigurarea respectării legii rămân o provocare” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai des serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform sondajului Eurobarometru din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 90% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este larg răspândită în țara lor, procentul fiind semnificativ mai mare decât media UE, de 63%” Raportul mai critică lipsa de transparență a Guvernului, care nu publică sistematic toate actele normative pe care le dezbate și aprobă. „Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba situația în mod imprevizibil”, mai arată documentul. 

Clubul sportiv al Primăriei Iași, suspiciuni privind angajările și folosirea banilor publici: se cere intervenția DNA
Eveniment

Clubul sportiv al Primăriei Iași, suspiciuni privind angajările și folosirea banilor publici: se cere intervenția DNA

CSM Iași 2020, clubul Primăriei care a cheltuit 17 milioane de euro în cinci ani, se confruntă cu solicitări de clarificare a angajărilor și finanțărilor, după dezvăluirile publicate de Ziarul de Iași. Angajări contestate și riscuri financiare Potrivit publicației, secția de fotbal, cu 100 de copii între 5 și 9 ani, a angajat 38 de persoane fără anunț public, criterii de selecție sau avizul Consiliului de Administrație. Citește și: REACȚIE RAPIDĂ Arestarea lui Călin Georgescu îl eliberează pe Simion: se poate combina cu PSD La handbal feminin, clubul riscă să plătească aproximativ 1,2 milioane de euro unor persoane care nu au desfășurat activitate la echipă. Eduard Boz, consilier PNL și membru în CA, afirmă că a solicitat un raport despre finanțare și angajări, dar nu l-a primit. El susține că nici contractele secției de fotbal nu au fost supuse aprobării Consiliului. Solicitarea intervenției DNA USR cere verificări și, dacă este cazul, sesizarea instituțiilor competente. PSD susține clarificarea controverselor, iar AUR critică numirile politice și solicită demersuri pentru stabilirea responsabilităților. Cosette Chichirău, reprezentanta CURAJ, cere desființarea CSM Iași 2020. Parlamentarii Marius Bodea și Alexandru Muraru au solicitat public intervenția DNA.

VIDEO Ministrul Economiei, Irineu Darău, arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soarta plângerii la DNA împotriva șefului Romarm, client PSD
Politică

VIDEO Ministrul Economiei, Irineu Darău, arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soarta plângerii la DNA împotriva șefului Romarm, client PSD

Ministrul Economiei, Irineu Darău (USR), a arătat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a petrecut cu plângerea depusă la DNA de fostul ministru, Radu Miruță, împotriva conducerii Romarm. Plângerea a fost depusă în noiembrie 2025, iar Miruță a sesizat atât Parchetul General, cât și Parchetul Anticorupție și Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) în legătură cu modul de numiure al conducerii Romarm.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Investigațiile publicate de DeFapt.ro au scos la iveală o serie de controverse majore legate de numirea și activitatea lui Răzvan Marian Pîrcălăbescu la conducerea Companiei Naționale Romarm.  Însă ministrul actual al Economiei, Irineu Darău, spune că DNA nu a dat nici un fel de informații legate de progresul anchetei sau finalizarea, într-un fel sau altul, al sesizării depusă de Miruță. Pe de altă parte, în acest context, Defapt.ro l-a întrebat pe Darău cât va continua România să importe pulberi din Serbia, o țară apropiată de Rusia lui Putin.  DNA, nici o grabă să lămurească situația de la Romarm Transcrierea începe la minutul 14.00 din înregistrarea video:  „Q: Pe cazul Pârcălăbescu, DNA a dat un răspuns ministerului economici? Darău: Nu, absolut. (...) N-am absolut niciun element și semnal legat de acel acel... Q: Este o plângere depusă de ministrul Miruță, acum un an, cred... Darău: Da. Nu există niciun fel de mișcare pe acel dosar de care să am... Q: Lucrurile acolo sunt destul de clare, știm cu toți... Darău: Și din punctul meu de vedere, și din punctul meu de vedere. Și penal și administrativ, dar, încă o dată, justiția e altă putere în stat. Q: Cât cât va mai lua Romarm pulberi din Serbia, pentru că România nu reușește să producă nici în acest moment pulberi pentru explozibili. Darău: Cred că e o urgență să producă pulberi... Q: Este de ani de zile o urgență... Darău: ... Să producă pulberi România, dacă se poate, chiar chiar în mai multe chiar în mai multe locuri. Să știți că pentru noi este o urgență să operaționalizăm proiectul care nu este în SAFE, dar este prioritar pentru România, de la Victoria (...) Cât de urgent se poate, acolo sunt niște etape juridice. E pe final un litigiu pe care îl avem în urma unei exproprieri cu firma Viromet. Stă să se termine acel litigiu. Chiar în următoarele săptămâni e termen în instanță și apoi ar trebui să fim în linie dreaptă. Noi suntem pregătiți pentru a face joint venture cu RheinMetall și a finaliza acest proiect  Q: Un termen... Trei ani, două luni, două săptămâni. Darău: Până nu se termină acest proces, nu mă hazardez. Am eu acest... Q: În ce stadiu este acest proces? Darău: Dpre final, finalul apelului.  Q: Să spunem încă o dată, România în acest moment cumpără pulberi pentru explozibili de la un stat foarte prieten cu Rusia, pentru că România nu mai produce în acest moment  Darău: De aceea e urgent să producem pulberi și le vom produce la Victoria”.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Procurorul Claudiu Sandu îl critică pe Nicușor Dan după intervenția de la CSM: „Nimic”
Justiție

Procurorul Claudiu Sandu îl critică pe Nicușor Dan după intervenția de la CSM: „Nimic”

Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este dezamăgit după intervenția de joi, la CSM, a președintelui Nicușor Dan: „Am crezut că va fi luat taurul de coarne iar președintele își va găsi curajul de a înfrunta situația  și de a cere explicații pentru situația jalnică în care se află justiția. Când colo NIMIC”.  Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Președintele Nicușor Dan a participat joi în premieră la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). El a vorbit despre numărul mic de procurori special desemnați pentru a investiga infracțiunile comise de magistrați: „Știu că există o lipsă de procurori care sunt dedicați pentru această chestiune, și la Parchetul General, și la parchetele lângă curțile de apel, și cred că e nevoie să suplinim această lipsă și cred că oamenii care să facă asta, fiind parte din mediul judiciar, trebuie să fie persoane competente și echilibrate. Tot timpul, sistemul judiciar este despre echilibru și nu despre cercetare de dragul cercetării”.  Sandu: „Nu mai exista nici un interes politic de a lupta cu adevărata corupție” Însă procurorul Claudiu Sandu îi spune că: „Aceasta structura de investigare a infracțiunilor comise de magistrati nu va performa niciodată”.  „La o primă vedere părea să fie o ședință liniștită.   Cu aproximativ 10 minute înainte de a începe am aflat vestea cea mare: la ședința va participa Președintele României.  Am început să am emoții.  Mă gândeam că în sfârșit se va vorbi deschis despre problemele justiției. Am crezut că va fi luat taurul de coarne, iar președintele își va găsi curajul de a înfrunta situația  și de a cere explicații pentru situația jalnică în care se află justiția.   Când colo NIMIC.  Interesul declarat al domnului președinte a privit propunerea de numire a trei procurori în structura de instrumentare a dosarelor cu magistrați.  Acea structură despre care am tot spus că este complet ineficientă.  Vicepreședintele CSM i-a atras atenția domnului președinte despre imposibilitatea oricărei structuri de acest gen de a performa tocmai din lipsa resurselor.  Un demers inutil pentru că argumentele raționale nu par să mai impresioneze.  În plus, domnul președinte a afirmat deja că DNA a comis abuzuri, așa că ce rost mai are să ascultăm opinia unui profesionist. A lăsat o mică portiță atunci când a spus ca eventuale propuneri de modificare legislativă trebuie discutate cu noul guvern; care va fi, când va fi.  După care a plecat.  Oare de ce a venit?  Orice jurist știe că această structură de investigare a infracțiunilor comise de magistrați nu va performa niciodată. De aceea a și fost creată.   Se pare că nu mai exista nici un interes politic de a lupta cu adevărata corupție.  Constat că am dus forma fără fond la o perfecționare pe care nici regimurile fanariote nu și-o imaginau.   Dar cel mai rău observ că este mult mai comod să ne facem că nu vedem adevăratele probleme și să vorbim despre NIMIC.  Pentru că Nimicul a devenit noua sfidare a realității”, a scris Claudiu Sandu, pe Facebook. 

Procurorii au găsit 500.000 de euro în locuinţa directorului Uzinei Mecanice Plopeni
Eveniment

Procurorii au găsit 500.000 de euro în locuinţa directorului Uzinei Mecanice Plopeni

Procurorii DNA au găsit în locuinţa lui Tiberiu Alexandru Pîrvu, director la Uzina de Armament Plopeni, sume de bani în lei şi valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro. Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salariiBanii au fost ridicaţi şi vor fi puşi sub sechestru. Miraculoasa ascensiune a muncitorului frezor în casa căruia s-au găsit 0,5 milioane euro, cash Potrivit unui CV publicat pe site-ul uzinei din Plopeni, Pîrvu, născut în septembrie 1966, a fost „muncitor frezor” la uzina din Plopeni din 1985 în 1990. În 1992 a absolvit o facultate de subingineri la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești. În 2008, a finalizat și studiile de marketing la universitatea Spiru Haret. Din 1990 în 2007, noul director de la uzina Plopeni a lucrat la serviciul de aprovizionare al acestei companii. În 2007 a ajuns director comercial la Plopeni, între 2014 și 2020 a fost director general, iar în 2020 a preluat conducerea, în calitate de director general, a uzinei de produse speciale Dragomirești. Potrivit DNA, în perioada mai - iulie 2026, în calitate de director general al Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Plopeni" - SA, Tiberiu Alexandru Pîrvu ar fi primit direct de la inculpatul V.M. suma totală de 25.900 lei, remisă în trei tranşe, în schimbul aprobării unor comenzi şi efectuarea de plăţi aferente contractelor încheiate cu societăţile comerciale pe care le administra în fapt.În cursul anului 2026, în calitate de director comercial al Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Plopeni" - SA, Liliana Sorescu ar fi pretins şi primit de la inculpatul V.M., în mai multe tranşe, suma totală de 24.250 lei, în legătură lansarea comenzilor către societăţile comerciale administrate de V.M. şi efectuarea formalităţilor necesare recepţiei bunurilor livrate.Conform procurorilor, într-o împrejurare distinctă, în luna februarie 2026, Liliana Sorescu ar fi primit de la reprezentantul altor societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Uzina Mecanică Plopeni suma de 3.800 USD, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu privind lansarea comenzilor şi efectuarea formalităţilor necesare recepţiei bunurilor livrate de societăţile respective.Ulterior, în perioada 15 mai - 29 iunie 2026, invocând faptul că suma de 3.800 USD primită anterior ar fi fost formată din bancnote false, Liliana Sorescu ar fi primit de la aceeaşi persoană, prin intermediul inculpatului V.M., echivalentul în lei al acestei sume, respectiv 17.200 lei.Contractele încheiate de cele două uzine cu societăţile comerciale menţionate aveau ca obiect, în principal, servicii de mentenanţă, achiziţia de materiale şi prestări de servicii.În urma percheziţiilor efectuate la data de 23 iulie, la domiciliul lui Tiberiu Alexandru Pîrvu au fost identificate sume de bani în numerar, în lei şi valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro. Sumele de bani au fost ridicate în vederea instituirii măsurii asigurătorii a sechestrului.

VIDEO După dosarul DNA, mai poate Ciucu câștiga un mandat de primar general? Cum spunea că-l pregătește (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO După dosarul DNA, mai poate Ciucu câștiga un mandat de primar general? Cum spunea că-l pregătește (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Înainte de dosarul DNA, Ciprian Ciucu își descria drumul către un al doilea mandat la Primăria Capitalei ca pe o ecuație politică și administrativă: rezultate vizibile în primii ani, o alianță electorală, cât mai mulți consilieri generali și o majoritate capabilă să susțină proiectele de anvergură. După 18 iunie, în această ecuație a apărut însă o necunoscută decisivă. Pe 13 mai 2026, cu puțin peste o lună înainte de a fi audiat de Direcția Națională Anticorupție, primarul general vorbea, în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, despre o viitoare majoritate în Consiliul General, proiecte ample de regenerare urbană și momentul în care ar fi urmat să înceapă „cu adevărat transformarea” Bucureștiului. Ciprian Ciucu și dosarul DNA Ciprian Ciucu a fost chemat și audiat la sediul DNA pe 18 iunie 2026, având calitatea de suspect pentru luare de mită. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Dosarul este desprins dintr-o investigație mai amplă privind presupuse fapte de corupție legate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Potrivit anchetatorilor, primarul general este acuzat că ar fi eliberat în mod ilegal documente de urbanism, respectiv un certificat sau o autorizație, iar în schimb ar fi beneficiat de servicii de publicitate și consultanță electorală finanțate de oameni de afaceri. Foloasele ar fi fost utilizate în campania sa electorală pentru Primăria Capitalei. Primarul Capitalei a respins acuzațiile Primarul general a respins categoric acuzațiile și a susținut că este complet nevinovat. Ciucu a declarat că alte persoane s-ar fi folosit ilegal de numele său pentru a solicita diferite sume de bani și a afirmat că nu a condiționat niciodată semnarea unui document de obținerea unor beneficii. El a mai spus că nu are emoții în privința anchetei, întrucât nu ar fi încasat nicio mită. Planuri pentru al doilea mandat Cu puțin timp înainte de apariția dosarului DNA, Ciprian Ciucu vorbea deschis despre intenția de a candida pentru un nou mandat la Primăria Capitalei. Invitat pe 13 mai 2026 în podcastul „Cum e, de fapt?”, primarul general explica faptul că își construia deja strategia politică și administrativă pentru următoarele alegeri. „Acum vreau să-mi pregătesc mandatul doi. Am nevoie de voturi pentru PUZ-uri. Voi avea nevoie de PUZ-uri, regenerare urbană, proiecte mari, proiecte de anvergură. Eu voi avea alegeri, pentru că eu nu pot fi demis decât printr-un referendum local. Pe mine nu mă vor demite, pentru că mai am doi ani, până începe campania, chiar mai puțin”, declara Ciprian Ciucu. Referendum local pentru demitere Ciucu considera că stabilitatea funcției de primar general îi oferea un avantaj față de un premier, care poate fi demis printr-o moțiune de cenzură sau poate pierde sprijinul coaliției. Primarul Capitalei poate fi îndepărtat înainte de încheierea mandatului doar în condiții speciale, inclusiv printr-un referendum local. O alianță pentru majoritatea din Consiliul General Planul lui Ciprian Ciucu pentru un eventual al doilea mandat depindea în mare măsură de obținerea unei majorități stabile în Consiliul General. Primarul afirma că marile proiecte urbanistice nu pot fi realizate fără voturile consilierilor și fără o susținere politică predictibilă. „Eu îmi pregătesc, așadar, de pe acum cu grijă mandatul, sper să fie al meu mandatul doi, ca să pot veni cu proiecte de anvergură, să mă duc în alegeri și partidul meu, sau alianța pe care o vom face, pentru că există această posibilitate, să facem o alianță la nivel de București, să aibă cât mai mulți consilieri generali”, explica primarul general. Pentru Ciprian Ciucu, alegerile locale nu trebuiau să îi asigure o victorie personală, ci o formulă politică aptă să îi susțină programul administrativ. „Să am o majoritate pe care mă pot baza, formată din oameni competenți și integri, pentru că asta este foarte important, să nu mai căpușăm companiile municipale și, până atunci, să merg cu ceea ce am”, declara acesta. „Atunci va începe cu adevărat transformarea” În interviul acordat DeFapt.ro, Ciprian Ciucu admitea că primii doi ani ai mandatului aveau să fie decisivi pentru construirea credibilității necesare unei noi candidaturi. Întrebat dacă trebuie să „livreze” rezultate până la începerea următoarei campanii, astfel încât să obțină un al doilea mandat și un Consiliu General favorabil, primarul a răspuns afirmativ. „Da, și atunci va începe cu adevărat transformarea. Până atunci, m-am apucat de curățenie, de spații verzi și o să se vadă din ce în ce mai mult”, spunea Ciucu.

FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța
Investigații

FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța

Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, cei doi procurori de la Parchetul Curții de Apel Constanța care au controlat cu mână de fier în ultimele două decenii o serie de afaceri controversate din județul Constața, au ajuns să fie arestați preventiv pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. Procurorul Teodor Niță și colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, șeful Inspectoratului de Jandarmi Brăila și fost șef al Vămii Agigea, controlează prin interpuși firma Total Construct și Comisionar SRL, care a primit contracte publice de peste 734.000 de euro de la Termica Distribuție Năvodari SRL, respectiv de la Primăria Mangalia. Citește și: VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?” Colonelul Nicolae Iulian Albăceanu a fost acuzat de procurorii militari din cadrul DNA de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, dar dosarul a fost clasat. Conexiunile colonelului Albăceanu ajung până la cuscrul lui Călin Georgescu, Dan Mihai Neagu. Procurorii Gigi Ștefan și Teodor Niță, arestați preventiv Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță au împărțit „dreptatea” după bunul plac în județul Constanța timp de aproape două decenii. Aceștia și-au construit o întreagă rețea formată din polițiști, funcționari publici și avocați. De rezolvarea intereselor lor ilegale se ocupau Cătălin Donciu și Sorin Lascu, polițiști la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Constanța. Abia acum, cei doi procurori au fost arestați preventiv pentru că prezentau „pericol social extrem de ridicat”. Parchetul General susține că Gigi Valentin Ștefan ar fi primit în decursul a cinci luni în jur de 170.000 de euro, dar și diverse bunuri și servicii, pentru a interveni în soluționarea unor dosare penale. Concret, potrivit Parchetului General, Gigi Valentin Ștefan „și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale”. Celălat procuror, Teodor Niță, a fost arestat preventiv pentru instigare la abuz în serviciu.  Salvați de DNA și CSM În urmă cu aproape 15 ani, Gigi Valentin Ștefan era prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. Atunci a fost deschis dosarul 8259/118/2011 prin care s-a pus sechestru pe conturi și mai multe bunuri ale unei societăți controlate de Racz Peter Attila (unul dintre marii evazioniști din comerțul cu produse petroliere) și de frații Ion și Stelian Livadariu. Evazoniștii au apelat la procurorul Gigi Ștefan pentru a li se ridica sechestrul pe bani și bunuri. Întreaga „combinație” a picat pentru că DNA București a cerut dosarul de evaziune de la Constanța pentru a fi conexat cu alte infracțiuni. Însă procurorii DNA București l-au transformat pe procurorul Gigi Valentin Ștefan în martor pentru a-l scăpa de acuzații. Nici procurorul Teodor Niță nu a fost mai breaz: până în anul 2017 a fost cercetat în mai multe dosare de către Parchetul General, dar și de către Inspecția Judiciară. „A făcut obiectul unor cercetări în opt cauze înregistrate la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul PICCJ”, se arată într-un răspuns al Parchetului către lumeajustiției.ro. În plus, Inspecția Judiciară a CSM l-a cercetat pe procurorul Teodor Niță în 37 de lucrări. Dar Niță a scăpat de fiecare dată. Contracte de 734.000 de euro de la Năvodari și Mangalia Procurorul Teodor Niță și colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, șeful Inspectoratului de Jandarmi Brăila și fost șef al Vămii Agigea, controlează prin interpuși firma Total Construct și Comisionar SRL (TCC). Colonelul Albăceanu (în picioare) și procurorul Niță, la taclale, în 2025, când Niță era liber (sursa: defapt.ro) Societatea a fost înființată în noiembrie 2024 de Elena Alionte (40%), Luciano Lungu (40%) și Cristian Dinică (20%). Elena Alionte este actuala soacră a procurorului Teodor Niță, Luciano Lungu este fiul vitreg al colonelui Albăceanu iar Cristian Dincă este un fost subaltern al colonelului Albăceanu și nașul nepoatei sale. Primul contract a fost primit de la Primăria Mangalia în data de 10 aprilie 2025. Pentru suma de 2.118 euro, TCC trebuia să repare niște trotuare. În aceeași zi, firma a mai primit un contract, de 11.821 euro. Cumulat, 14.000 de euro doar de la Primăria Mangalia. Apoi, pe 10 iulie 2025, firma controlată prin interpuși de Niță și Albăceanu a semnat un contract de 179.200 de euro cu Termica Distribuție Năvodari SRL, deținută de Consiliul Local Năvodari, prin achiziție directă. Pentru acești bani, TCC se obliga să paveze și să asfalteze un trotuar deja existent. Tot pe 10 iulie 2025, firma Total Construct și Comisionar SRL a mai primit un contract, de 180.000 de euro, pentru a livra capace pentru canale. O zi mai târziu, pe 11 iulie, firma a mai primit două contracte, de câte 180.000 de euro fiecare. Primul contract avea ca obiect livrarea de produse din beton pentru repararea unui trotuar existent, iar celălalt, pentru lucrări de îmbrăcare a trotuarelor. Valoarea cumulată a contractelor este de 734.000 de euro. Colonelul Albăceanu recruta și plasa muncitori din Asia Dar, la fel ca Teodor Niță, colonelul Nicolae Iulian Albăceanu a avut probleme cu legea. În iunie 2025, conform unui comunicat al DNA, procurorii militari l-au pus sub control pe colonelul Albăceanu pentru „operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale”. În ordonanța procurorilor militari se menționa că, în perioada 2021-2025, Albăceanu s-ar fi implicat în mod direct sau prin interpuși în administrarea a două societăți. Procurorii susțin că, printre altele, colonelul s-ar fi ocupat de recrutarea și plasarea forței de muncă din Nepal, Sri Lanka și alte state din Asia. La data de 25 aprilie 2026, însă, procurorii DNA au clasat dosarul pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. La braț cu Neagu, cuscrul lui Călin Georgescu Colonelul Nicolae Iulian Albăceanu a reușit să strângă în jurul său o pleiadă de politicieni, dar și foste cadre din serviciile secrete. De exemplu, colonelul Albăceanu a fost surprins în 2025, în București, la braț cu politicianul Dan Mihai Neagu, fostul președinte al PDL Giurgiu și cuscrul lui Călin Georgescu. Fiica acestuia, Alexandra Roxana Georgescu (fostă Neagu), este căsătorită cu Cosmin Georgescu, fiul lui Călin Georgescu. În anul 2017, nora lui Călin Georgescu a înființat firma Nopark System SRL împreună cu Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica. Trei ani mai târziu, Cosmin Ghiță, prin Nuclearelectrica, a sponsorizat clubul de tenis al lui Cosmin Georgescu cu 25.000 lei pentru încălzirea terenului acoperit și mentenanță. Generalul magistrat Ionel Corbu, întâlnire discretă cu colonelul Albăceanu Generalul magistrat în rezervă Ionel Corbu, fostul procuror șef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București, nu s-a sfiit să iasă la masa cu colonelul Albăceanu în 2025.  Colonelul Albăceanu și procurorul militar Ionel Corbu (dreapta), la o șuetă la un restaurant în 2025 (sursa: defapt.ro) Ionel Corbu a fost unul dintre procurorii militari care au instrumentat pentru scurt timp dosarul „10 August”. A fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă în octombrie 2023. Un an mai târziu, pe 27 noiembrie 2024, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost rechemat în activitate printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis.

Fost edil, afacere de 1 milion de lei cu un teren de pe traseul A8. DNA a investigat, dar faptele s-au prescris
Eveniment

Fost edil, afacere de 1 milion de lei cu un teren de pe traseul A8. DNA a investigat, dar faptele s-au prescris

Fostul primar al comunei Rediu, Vasile Haidău, și soția sa urmează să primească aproximativ 1,1 milioane de lei pentru peste 11.000 de metri pătrați expropriați în vederea construirii Autostrăzii A8. Ancheta DNA, dosar clasat Terenul a făcut obiectul unei anchete DNA, procurorii susținând că, după decesul unei proprietare fără moștenitori, ar fi fost emis un nou titlu de proprietate pentru aceeași suprafață, care ulterior a ajuns în posesia lui Haidău printr-o tranzacție de aproximativ 3.000 de lei. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe Potrivit ordonanței de clasare, anchetatorii au suspectat că fostul edil ar fi condiționat atribuirea terenului de vânzarea ulterioară a unei părți din acesta către el. Dosarul a fost clasat în 2019 ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, iar Haidău a negat constant orice ilegalitate, susținând că a cumpărat terenul la prețul pieței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Presa pro-PSD susține că Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită
Politică

Presa pro-PSD susține că Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL, ar fi fost pus sub acuzare pentru luare de mită. Fapta ar fi avut loc când Ciucu era primar la Sectorul 6, dar a fost folosită în campania sa electorală. „Potrivit unor surse judiciare, mita ar fi fost folosită pentru plata salariilor a două persoane care au lucrat pentru campania electorală a lui Ciprian Ciucu”, scrie G4Media, o publicație din trustul lui Radu Budeanu. Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă Pe de altă parte, pe rețelele sociale, susținătorii lui Bolojan apreciază că Ciucu este vânat de DNA pentru că este în tabăra actualului premier și lider PNL.  Ciucu ar fi fost pus sub control judiciar După patru ore de audieri a fost pus sub control judiciar de către procurori, arata Antena 3.  „O acuzație foarte gravă, luare de mită în formă continuată. Ar fi vorba de mai multe autorizații de construcții și avize. Ar fi fost date de el pe vremea când era sub mandat de primar la sectorul 6. Sunt, conform surselor, mai multe declarații al unor martori care ar fi fost deja audiați în acest dosar (...) Numai că șpaga aceasta trebuie să fie dovedit că avea de la bun început această țintă în sprijinul campaniei lui electorale.Aici trebuie făcută o legătură de cauzalitate pe care la ora actualănu o cunoaștem, nu știm cum a făcut procurorul această legătură”,a spus jurnalista Adina Anghelescu la podcastul Gândul, o altă publicație din trustul lui Radu Budeanu. 

BREAKING NEWS Ciprian Ciucu, audiat la DNA. Mediafax scrie că ar putea fi pus sub acuzare
Politică

BREAKING NEWS Ciprian Ciucu, audiat la DNA. Mediafax scrie că ar putea fi pus sub acuzare

„Primarul Capitalei și prim vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a fost chemat astăzi pentru audieri de procurorii DNA. Ciucu va fi audiat într-un dosar instrumentat de Secția a II-a a DNA și nu este exclus să fie pus chiar și sub acuzare”, anunță Mediafax.  Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă UPDATE 12.33 Mediafax scrie că Ciprian Ciucu a fost citat de procurori în calitate de „suspect” în dosarul de corupție mai amplu al DNA. Pe de altă parte, Gândul scrie că „dosarul este in rem, iar primarul Capitalei a fost citat ca martor”.  Ciucu, așteptat la ora 14.00 la DNA Secția a II-a a DNA este Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție. Ea instrumentează, la nivel național, infracțiuni precum deturnarea de fonduri, abuz în serviciu sau fapte prevăzute de legislația specială privind prevenirea și sancționarea corupției.  Însă, în acest caz, nu se știu detalii legate de audierea lui Ciucu.  Mediafax mai susține că Ciucu, primarul Capitalei, este așteptat la audierile de la DNA la ora 14.00. Procurorii DNA au în investigare de mai mult timp un dosar mai amplu în care primarul Capitalei este suspectat că a emis o serie de aprobări/ avize. Vom reveni. 

VIDEO Proiectele lui Grindeanu, în vizorul DNA: Radu Miruță anunță la podcastul „Cum e, de fapt?” controale și posibile sesizări penale
Eveniment

VIDEO Proiectele lui Grindeanu, în vizorul DNA: Radu Miruță anunță la podcastul „Cum e, de fapt?” controale și posibile sesizări penale

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a declarat că nu exclude trimiterea unor sesizări către DNA, după neregulile descoperite în timpul verificărilor efectuate la instituțiile din subordinea Ministerului Transporturilor. Oficialul susține că deja au fost declanșate controale la Metrorex și CNAIR, iar în perioada următoare atenția se va îndrepta și către CFR. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, Radu Miruță a vorbit despre problemele găsite în minister și despre dificultățile întâmpinate în încercarea de a verifica activitatea structurilor aflate în subordine. Proiectele lui Grindeanu, în vizorul DNA Întrebat dacă înainte de plecarea din mandatul interimar de la Transporturi intenționează să trimită sesizări la Direcția Națională Anticorupție, ministrul a răspuns fără ezitare că această variantă este luată în calcul. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 „Dar bineînțeles, dacă va fi cazul”, a afirmat Radu Miruță, explicând că verificările sunt deja în desfășurare la mai multe instituții-cheie din sistemul de transport. Acesta a precizat că un control este în desfășurare la Metrorex și CNAIR și că urmează să fie analizată și situația de la CFR. Probleme structurale și lipsă de mecanisme de control Ministrul interimar al Transporturilor a susținut că una dintre marile probleme descoperite în minister este lipsa capacității reale de control intern. Potrivit acestuia, instituția avea doar patru oameni în corpul de control, deși coordonează numeroase autorități și companii în întreaga țară. „Am început în două săptămâni să măresc echipa”, a declarat Miruță, sugerând că structura actuală a fost gândită astfel încât mecanismele de verificare și sancționare să fie aproape imposibil de pus în practică. Oficialul a admis că problemele din minister sunt numeroase și că nu pot fi rezolvate într-un timp atât de scurt. „Așteptarea ca în două săptămâni eu să dau peste cap tot e o așteptare nerealistă”, a spus acesta. „N-am închis ochii la ce am văzut” Radu Miruță a afirmat că a analizat atent documentele care au ajuns la semnat și că a încercat să trateze problemele descoperite „etapizat”. „Din ce am văzut n-am închis ochii și l-am luat etapizat”, a explicat ministrul, adăugând că va continua verificările atât timp cât va rămâne în funcție. Întrebat dacă problemele identificate țin mai degrabă de neglijență, incompetență sau corupție, ministrul a oferit un răspuns rezervat, dar sugestiv. „Cred că e o sumă vectorială cu ponderi diferite între toate aceste lucruri”, a declarat Radu Miruță.

Încă un „succes” al DNA: unul din dosarele primarului Chirica, închis după cinci ani sterili
Justiție

Încă un „succes” al DNA: unul din dosarele primarului Chirica, închis după cinci ani sterili

Dosarul „Zoiosul”, una dintre cele mai mediatizate anchete de corupție din Iași, a fost clasat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție după aproape cinci ani de investigații. Clasare rușinoasă Cazul, care a generat numeroase comunicate oficiale și informații apărute pe surse de-a lungul timpului, se încheie fără trimiterea în judecată a persoanelor cercetate și fără obținerea vreunei condamnări. Citește și: Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului În cadrul anchetei au fost inculpate 15 persoane, printre care primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fostul arhitect-șef al orașului, Florin-Alexandru Mustiață, notarul Ionuț-Răzvan Costin și Florin-Claudiu Asimionesei, asociat cu publicația „Bună Ziua Iași”. Potrivit ordonanței de clasare emise de procurorul de caz, anchetatorii au ajuns la concluzia că probele administrate nu sunt suficiente pentru a susține acuzațiile în fața instanței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră