sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dezinformari

5 articole
Eveniment

Ministerul Energiei denunță campanii de dezinformare

Ministerul Energiei denunță campanii de dezinformare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a depus o plângere penală la DIICOT împotriva celor care promovează informații false legate de „vânzarea lacurilor de acumulare ale României către străini”. Acuzațiile vizează săvârșirea infracțiunii de comunicare de informații false, conform art. 404 din Codul Penal. Ministerul Energiei denunță campanii de dezinformare Un comunicat al ministerului precizează că materialele distribuite pe rețelele sociale conțin afirmații nefondate despre proiectele hidroenergetice. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Acestea pretind, în mod fals, că inițiativele ar implica „cedarea lacurilor de acumulare către entități străine”. „Astfel de afirmații reprezintă un atac la securitatea națională, conform Legii nr. 51/1991, și afectează grav încrederea în actul de guvernare,” precizează ministerul. Constituția României (art. 136, alin. 3) protejează explicit resursele de interes public, inclusiv lacurile de acumulare, care fac parte din proprietatea publică exclusivă. Proiectele CHEAP Ministerul Energiei subliniază importanța proiectelor de dezvoltare a centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cum ar fi Tarnița-Lăpuștești. Acestea contribuie la echilibrarea consumului și producției de energie, fiind esențiale pentru consolidarea Sistemului Energetic Național (SEN). Inițiativele sunt conforme cu legislația națională și europeană și joacă un rol cheie în tranziția energetică a României. Reacția ministrului Burduja Sebastian Burduja a condamnat public campaniile de dezinformare care urmăresc decredibilizarea proiectelor strategice ale ministerului. „Resursele țării nu sunt și nu vor fi de vânzare. Constituția României nu permite acest lucru, iar noi ne angajăm să protejăm interesul național,” a declarat acesta. Burduja a promis măsuri ferme împotriva celor care sabotează investițiile în sectorul energetic. Noi proiecte în 2025 Pentru 2025, ministerul intenționează să lanseze noi proiecte de hidrocentrale în zona lanțului carpatic. Aceste inițiative vor contribui la creșterea capacității de stocare a energiei și la asigurarea unui viitor sustenabil pentru România. Ministerul avertizează că orice încercare de dezinformare sau sabotaj va fi raportată autorităților competente, în vederea protejării intereselor cetățenilor și ale securității energetice naționale.

Ministerul Energiei denunță campanii de dezinformare (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Dezinformări privind apărarea aeriană a României (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Dezinformări privind apărarea aeriană a României

Dezinformări privind apărarea aeriană a României. Ministerul Apărării Naționale (MApN) avertizează asupra intensificării dezinformărilor legate de apărarea spațiului aerian al României și subliniază că "apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de aliați și parteneri." Dezinformări privind apărarea aeriană a României Într-un comunicat oficial, MApN atrage atenția asupra unor acțiuni de manipulare care urmăresc discreditarea măsurilor de întărire a apărării naționale și a colaborării cu NATO. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Potrivit ministerului, "suveranitatea națională nu este un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni" exercitate atât pe plan național, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice. "Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de aliați și parteneri", subliniază MApN, respingând orice încercare de subminare a încrederii în parteneriatele strategice. Garanții fără precedent pentru suveranitatea României România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istorie, datorită calității de membru NATO. Ministerul subliniază că Alianța Nord-Atlantică nu doar protejează securitatea și apărarea membrilor săi, dar și amplifică suveranitatea acestora printr-o colaborare integrată. "NATO operează ca un instrument de amplificare și protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi", se arată în comunicat. Proiectele legislative și interpretările false Recent au existat interpretări false asupra unor proiecte legesilative. MApN a oferit clarificări privind legea privind controlul utilizării spațiului aerian național și legea privind desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace pe teritoriul României. Ministerul respinge ferm interpretările false potrivit cărora prevederile articolului 7 din Legea privind utilizarea spațiului aerian ar constitui un act de trădare națională. "O astfel de interpretare este falsă", precizează MApN, explicând că integrarea spațiului aerian național în cel al NATO este o măsură defensivă și nu diminuează în niciun fel suveranitatea României. Gestionarea integrată a spațiului aerian NATO Potrivit MApN, gestionarea comună a spațiului aerian al statelor NATO este un exemplu de eficiență în îndeplinirea misiunii de apărare colectivă prevăzută de Tratatul de la Washington. "Spațiul aerian al țărilor NATO este gestionat într-o formă integrată, pentru utilizarea cât mai eficientă a capabilităților defensive", se menționează în comunicat. Aceste măsuri nu afectează suveranitatea statelor membre asupra spațiului lor aerian, ci asigură protecția împotriva amenințărilor. Dezinformările, o amenințare la adresa securității naționale MApN denunță campaniile de dezinformare, prin care măsurile de întărire a apărării naționale și a NATO sunt prezentate ca acte de trădare. Ministerul avertizează că astfel de manipulări vizează inducerea panicii în rândul populației, slăbirea încrederii în instituțiile naționale de securitate și subminarea suveranității și securității naționale. "Răspândirea unor informații false pe acest subiect nu are legătură cu apărarea intereselor naționale ale României", subliniază MApN, punctând că aceste acțiuni sunt orchestrate inclusiv de actori externi cu interese contrare. Parteneriatele cu NATO Ministerul Apărării Naționale reafirmă că România beneficiază de un nivel de securitate fără precedent, iar parteneriatele cu NATO sunt fundamentale pentru apărarea suveranității naționale. În acest context, este esențială combaterea dezinformărilor care încearcă să destabilizeze încrederea în aceste parteneriate strategice.

MApN semnalează noi dezinformări pe TikTok (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN semnalează noi dezinformări pe TikTok

MApN semnalează noi dezinformări pe TikTok. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a atras atenția asupra unor noi campanii de dezinformare în mediul online, în special pe platforma TikTok. Postările false vizează granițele României și infrastructura portuară, promovând informații menite să inducă panică și incertitudine. MApN semnalează noi dezinformări pe TikTok Potrivit unui comunicat emis de MApN, două postări au fost identificate drept exemple clare de dezinformare. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Una dintre acestea susține că granițele României vor fi închise cu efective militare. Postarea acreditează ideea falsă că România își va securiza granițele prin mobilizarea forțelor militare. O altă postare pretinde, fără nicio legătură cu realitatea, că tehnică militară inexistentă în dotarea Armatei României este concentrată în Portul Constanța, sugerând pregătiri de război. Locația filmată nu are, de fapt, nicio legătură cu acest port. Dezinformarea și manipularea opiniei publice „Reiterăm faptul că aceste forme grosolane de manipulare şi mistificare a adevărului se încadrează în mod evident în tiparul campaniilor de dezinformare susţinute, în ultima vreme, de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO, având rolul de a întreţine o stare de incertitudine şi de a induce panica în rândul opiniei publice,” informează MApN. MApN subliniază că aceste campanii de dezinformare sunt promovate de actori statali cu interese contrare suveranității României și valorilor NATO. Scopul acestor acțiuni este de a submina încrederea în structurile naționale și internaționale, creând o atmosferă de nesiguranță. Răspunsul MApN la dezinformare Ministerul Apărării Naționale și structurile sale de comunicare rămân vigilente în identificarea și semnalarea acestor încercări de manipulare: „Structurile de comunicare ale Ministerului Apărării Naţionale vor continua să semnaleze cazurile de dezinformare a opiniei publice, pe măsură ce aceste situaţii vor fi identificate.” MApN încurajează publicul să verifice informațiile din surse oficiale și să fie precaut în fața conținutului distribuit pe platformele de social media. Combaterea dezinformării începe cu o atitudine critică față de informațiile prezentate și cu încrederea în surse credibile.

MApN avertizează asupra dezinformărilor distribuite online (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN avertizează asupra dezinformărilor distribuite online

MApN avertizează asupra dezinformărilor distribuite online. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis un avertisment privind dezinformările distribuite în mediul online, în special pe platforma TikTok. Potrivit instituției, anumite înregistrări video cu deplasări de tehnică militară sunt prezentate în mod fals ca fiind recente, pentru a induce panica în rândul populației. MApN avertizează asupra dezinformărilor distribuite online MApN clarifică faptul că unele imagini care circulă pe TikTok au fost înregistrate anterior, iar contextul acestora este denaturat. Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „Spre exemplu, imaginile surprinse în prima filmare în București sunt realizate în dimineața zilei de 1 decembrie, și reprezintă deplasarea mijloacelor de luptă din dotarea Armatei României și a unor armate aliate care au făcut parte din blocul de paradă. Tancurile și mașinile blindate din imagini se deplasau către Piața Presei Libere, pentru constituirea dispozitivului de defilare care a trecut pe sub Arcul de Triumf, cu ocazia Paradei Militare Naționale”, explică MApN. Zvonuri despre recrutare și mobilizare Ministerul dezminte și alte zvonuri răspândite în mediul online, inclusiv despre presupuse pregătiri de recrutare a tinerilor sau mobilizarea rezerviștilor pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina: „O altă temă reluată și astăzi pe platformele digitale online, inclusiv în cadrul unor emisiuni de tip podcast, se referă la așa-zise pregătiri iminente pe care Ministerul Apărării Naționale le-ar face pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina. Toate aceste informații sunt false!”, se precizează în comunicatul oficial. Manipulări susținute de actori statali Ministerul avertizează că aceste dezinformări sunt parte din campanii mai ample orchestrate de actori statali cu agende care contravin intereselor României și NATO: „Aceste manipulări răspândite pe rețelele digitale precum TikTok, inclusiv ca parte din campanii susținute de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, urmăresc să întrețină o stare de incertitudine și să inducă panica în rândul opiniei publice.” Apel la informare din surse oficiale MApN îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse oficiale și să evite să răspândească materiale care pot alimenta dezinformarea. Combaterea manipulării este crucială pentru menținerea unei stări de calm și încrederii în instituțiile naționale.

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Raed Arafat, interesat de platformă, nu a ieșit decât să acuze știrile false, fără să explice rolul DSU în această platformă. Sursă imagine: Facebook
Eveniment

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor, până la urmă? Care este implicarea Guvernului și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU)? Ce a urmărit această platformă? Urma ea să fie folosită inclusiv pentru suspendarea unor site-uri? Sunt cele mai importante întrebări asupra platformei de monitorizare a dezinformărilor, subiect semnalat public de Profit.ro. Actorii care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri, DSU și reprezentanta ONG-ului Global Focus Research, nu oferă, însă, răspunsuri clare. Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma, membru CNA, care a participat la discuții, și cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Toma a spus că a participat la discuții ca „persoană fizică”. Codreanu a declarat că a fost contactat de ONG-ul Global Focus Research, care a propus crearea unui grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul pentru combaterea știrilor false, deci, din câte știe el, inițiativa ar aparține acestora. Pe de altă parte, din declarațiile lui Codreanu, dar și alte unei alte surse din zona ONG cu care a discutat defapt.ro, un interes foarte mare pentru proiect a exprimat Raed Arafat, șeful DSU. Documentul de la care a pornit scandalul prezintă, între cele șase exemple de narative de dezinformare, și asocierea președintelui Iohannis și a premierului Ciucă cu incompentența drept fake news. Îl puteți consulta mai jos, în text. Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Nici DSU, nici Oana Popescu-Zamfir nu vor să explice ce e cu ea Actorii principali care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri în spațiul public sunt Global Focus Research, ONG-ul care și-a asumat proiectul, imediat după scandalul iscat în spațiul public, și Departamentul pentru Situații de Urgență. Din sursele defapt.ro, Raed Arafat ar fi fost foarte interesat de implementarea acestui proiect, iar, după ce vineri a izbucnit scandalul, și-ar fi exprimat nemulțumirea în mod repetat, în mai multe întâlniri și ședințe. De altfel, Arafat a avut o ieșire pe Facebook, în care a preluat o știre News.ro care îl citează, în care a susținut că reacțiile publice apărute sunt bazate pe „o știre falsă”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu a răspuns, până în prezent, solicitării defapt.ro, care a cerut detalii despre implicarea DSU în acest proiect. Citește și: Arafat: O încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă Nici Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus Research, nu a răspuns nici la emailul cu întrebări, trimis vineri de jurnalistul defapt.ro. Luni, Oana Zamfir-Popescu, contactată de defapt.ro, a fost de acord cu o discuție stabilită pentru luni seară. Totuși, la momentul apelului, aceasta a răspuns, susținând la telefon că nu aude jurnalistul, iar apoi nu a mai răspuns nici la apelul Defapt.ro, nici la mesajul transmis pe Whattsapp. Ea a scris, însă, pe Facebook, atacând ONG-urile care au criticat inițiativa, spunând că ce a publicat Profit este o dezinformare. Vineri, mai multe ONG-uri, între care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, au semnat un comunicat în care au cerut Guvernului „să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia”. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor Cum arată schița proiectului Defapt.ro a consultat documentul de la care a pornit vineri subiectul Profit. În această variantă a documentului, intrata în posesia Defapt.ro, nu apar instituțiile care ar fi implicate în proiect, ci este prezentată „schema logică din spatele arhitecturii cercetării cantitative”. În document se menționează că au fost alese „cele mai relevante șase narative de dezinformare din România care au legătură cu actuala criză și care pot fi susținute de instanțele de comunicare în contextul crizei din Ucraina”. Între aceste narative, care într-adevăr sunt prezente în publicațiile de propaganda pro-rusă, a fost introdus și narativul „Palierul de decizie de la București este corrupt”. Referitor la acest narativ, Global Focus Research a menționat, vineri, că „mecanismul nu este definitiv”, fără îl catalogheze drept fals, în timp ce Oana Popescu-Zamfir a vorbit direct despre „dezinformare”, într-o postare publicată pe Facebook. Cele șase narative propuse în acest document sunt: 1. „Palierul de decizie de la București este corrupt” (preluare cu grafia din document, n.r.) 2. „Lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei” 3. „România este o colonie a Vestului” 4. „NATO/EU sunt slabe” 5. „Democrația de tip vestic a eșuat” 6. „NATO a provocat Rusia”. Mai jos, consultați documentul intrat în posesia defapt.ro: Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro CNA și Guvernul neagă orice implicare în proiect Profit.ro a scris vineri că platforma ar fi o inițiativă a Guvernului și a DSU, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), la care participă și câteva ONG-uri. Acestea erau: Global Focus Research, Mediawise, Active Watch. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a răspuns la solicitarea trimisă pe Whattsapp de jurnalistul defapt.ro doar după ce Global Research și-a publicat pe Facebook comunicatul. Guvernul a transmis, la solicitarea defapt.ro, că nu are nici o implicare în proiect și că nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Profit.ro citează și un email transmis de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere, care spune că DSU a „coagulat” într-un grup de lucru ONG-uri și pe CNA. CNA a publicat, vineri, pe site, o dezmințire, cum că nu a fost solicitată să participe la o astfel de inițiativă. Într-un punct de vedere trimis la solicitarea defapt.ro, CNA a reiterat că „nu a primit nici o solicitare sau invitație de a lua parte la o astfel de inițiativă și nici nu este implicată într-un asemenea proiect. „Menționăm că CNA este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, reglementarea presei online neintrând în sfera de competență a Consiliului”, a mai transmis CNA, la solicitarea defapt.ro. Mircea Toma, membru CNA, spune că a participat la discuții „pe persoană fizică” La discuțiile privind platforma de monitorizare a participat Mircea Toma, membru CNA. Contactat de defapt.ro, acesta a spus că a participat doar „ca persoană fizică”. Mircea Toma a declarat, pentru defapt.ro, că în textul Profit sunt „mai multe informații false”, cum ar fi că „nu există relație instituțională cu nimeni”, „nici cu CNA”. Acesta a spus că proiectul a pornit într-un grup de activiști pentru ajutarea refugiaților, de la o discuție despre dezinformare. „A fost o idee formulată de un grup mare de persoane și instituții care erau implicate în ajutarea refugiaților, erau vreo o sută și ceva de oameni, voluntari și ONG-uri. A fost un subiect pe dezinformare și s-a oferit organizația Global Focus să încerce să facă un instrument prin care să poată monitoriza online (…) A fost o întâlnire cu un grup de persoane care aveau idee ce înseamnă analiză de discurs si au fost lansate solicitări către actorii interesați să trimită cuvinte-cheie care ar putea fi folosite în subiectul asta. Beneficiarul principal ar fi fost presa și publicul general. Informațiile erau utilizate pentru a comunica mai eficient, pentru a dezarticula minciunile. Este o campanie de dezinformare care are ca scop să oprească un proiect care nu avea legătură cu cenzura guvernamentală, nu identifica persoane, ci discursuri în spatiul public”, a declarat Mircea Toma pentru defapt.ro. El a mai spus că „am fost ca persoană fizică, pentru că am fost la gară cu niște ajutoare , am văzut discuția despre analiza asta și am zis că pot să dau și eu niște idei. A fost o discuție online marțea asta la care am fost și au fost prezentate două aplicații”. (E vorba despre cele două aplicații la care face referire comunicatul Global Focus – Pulsar și CrowdTangle, n.r.). Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma vineri, 11 martie. Ionuț Codreanu, ActiveWatch: Global Focus ne-a contactat cu dorința de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul Active Watch a precizat, vineri, după publicare textului în Profit, că „nu a susținut, nu susține și nu va susține cenzura guvernamentală”. ActiveWatch a precizat atunci, pe Facebook, că participa la inițiativă doar în regim de voluntariat și că a decis, ca urmare a reacției publice, să se retragă complet din proiect. Defapt.ro a discutat, luni, cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Întrebat cui știe că îi aparține inițiativa, a precizat că el a fost contactat de Global Focus, cu „dorința exprimată de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul, să monitorizeze și să anticipeze acele subiecte care se pot transforma în fake news și pe care Guvernul ar trebui să le demonteze, să vină cu explicații”. Codreanu a spus că, „în înțelegerea mea inițială și cum au decurs cele două-trei discuții principiale, nu era vorba despre a stabili ce este fals sau adevărat, ci a vedea care sunt subiectele care pot inflama și genera panica în populație, plecând de la experiența din pandemie, când aveam acel grup anonim de Comunicare Strategică, era gândită această colaborare ca să fie în amonte, să poți să anticipezi și autoritățile să aibă o reacție”. Reprezentantul ActiveWatch a spus că „apele erau separate” atunci când s-au inițiat discuțiile. „ Da, au participat și persoane din departamente de comunicare, dar acele întâlniri erau ale ONG-iștilor care discutau chestiuni metodologice”. Codreanu: „Dacă aș fi știut că facem o analiză să dea bine Guvernul, nu aș fi fost vreodată de acord. A fost o chestiune de transpunere” Ionuț Codreanu a mai spus că „nici vorbă” ca documentul publicat de Profit să fie final. Referitor la narativul cu Iohannis și Ciucă, acesta a declarat că „tema ne-a fost explicată de unul dintre autorii de la Global Focus, era ideea de „corrupted government” – să arate preocuparea cetățenilor legată de lipsa de transparență, de problemele de guvernanță și legitimitate, astfel încât Guvernul să știe la ce să răspundă cu informații prompte, cu transparență. Nici o secundă nu a fost discuția de a fi o temă de protejare a imaginii Guvernului. Dimpotrivă, Guvernul trebuia să vadă în timp cât de cât real care sunt subiectele pe care publicul consideră că nu le comunică, unde eșuează, unde este incompetent ș.a.m.d. astfel încât să vină cu o comunicare clară, ce resurse se alocă, fix ce nu am avut în pandemie. Așa ne-a fost explicat, dacă aș fi știut că facem o analiză ca să dea bine Guvernul, nu … nu aș fi fost vreodată de acord cu așa ceva. A fost o chestiune de transpunere tocmai pentru că a fost făcută pe repede-înainte”, a comentat Codreanu. Reprezentantul ActiveWatch a mai spus că, dacă, dacă l-ar fi contactat direct cineva din Guvern, nu ar fi „exclus din start, dar să fie foarte clari termenii de colaborare”. „Noi am fost de bună-credință, am zis să ascultăm să vedem ce se propune, nu am fi participat la un proiect care să propună blocare de platforme, fix cu două zile înainte am ieșit să semnalăm abuzul la Aktual24”, a mai declarat Codreanu, spunând că ActiveWatch s-a implicat voluntar pentru că „nu am vrut să luăm bani de la Guvern”. Codreanu a menționat și că „DSU înțeleg că ar fi vrut să ajute” și că „un astfel de demers ar fi presupus niște resurse si ar fi trebuit să vină prin departamentele Guvernului”. Întrebat de ce ActiveWatch a decis să se retragă complet din proiect, Codreanu a spus că „dacă ți s-a pus eticheta de cenzor, ai o decizie de luat: fie îți asumi eticheta, fie te retragi la timp, ca să nu mai încurajezi narativul, asta le-am explicat și colegilor din ONG-uri”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră