duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

despăgubiri

67 articole
Eveniment

La aproape 35 de ani de la căderea lui Ceaușescu, familia primește despăgubiri de 600.000 de euro pentru că statul comunist i-a ras proprietățile pentru a construi un combinat industrial

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani. După ani lungi de procese pentru a-și recâștiga drepturile, foștii proprietari mai au de trecut încă un hop pus în calea lor de instituțiile statului, până să-și primească măcar despăgubirile. Despăgubiri imobiliare după 35 de ani Funcționarii Comisiei Naționale de Compensare a Imobilelor și-au făcut un obicei din a considera terenurile din oraș drept arabile sau virane, urmarea fiind înjumătățirea drepturilor petenților. Citește și: Coaliția PSD-PNL, foarte probabil să se rupă după alegerile locale: s-a discutat ca cele două partide să aibă candidați separați la prezidențiale și parlamentare Singura cale de soluționare a problemei rămâne tot instanța. În perioada interbelică, un țăran înstărit deținuse în fostul târgușor Nicolina, pe actuala șosea omonimă, un teren de un hectar și o altă proprietate, de 7.000 mp, ceva mai spre oraș. Continuarea, în Ziarul de Iași.

La aproape 35 de ani de la căderea lui Ceaușescu, familia primește despăgubiri de 600.000 de euro pentru că statul comunist i-a ras proprietățile pentru a construi un combinat industrial
Cum să obții despăgubiri pentru mașina avariată de două ori mai mari decât valoarea autoturismului
Eveniment

Cum să obții despăgubiri pentru mașina avariată de două ori mai mari decât valoarea autoturismului

Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată. Un ieşean va primi daune mai mari decât valoarea maşinii sale, după ce aceasta a fost distrusă de creanga ruptă a unui stejar. Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată Incidentul a avut loc în trafic, dar, din fericire, nimeni nu a fost rănit. În instanţă, Consiliul Judeţean şi primăria Miroslava au încercat să-şi paseze responsabilitatea. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Astfel, primăria comunei i-a comunicat că accidentul avusese loc pe un drum judeţean, aşa că CJ era instituţia responsabilă. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani La rându-i, Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor din subordinea CJ i-a răspuns că arborii de pe marginea drumurilor trebuie întreţinuţi de autorităţile administraţiei publice locale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources. Canadienii ne vor achita o parte din cheltuielile de judecată
Eveniment

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources. Canadienii ne vor achita o parte din cheltuielile de judecată

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources a decis, azi, curtea de arbitraj de la Washington „International Settlement of Investment Disputes” – ICSID. Curtea face parte din Grupul Băncii Mondiale. Decizia ar fi fost luată cu un vot de 2 la 1. Citește și: Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații: „Nu uităm că PNL l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit” Premierul PSD Marcel Ciolacu a jubilat pe Facebook: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare!” România a fost reprezentată în acest proces de casa de avocatură românească SC LEAUA & ASOCIATII ȘI firma elvețiană LALIVE SA. Minuta deciziei obligă reclamanții să plătească cheltuielile de judecată Ce conține minuta deciziei: „„Pentru motivele prezentate mai sus, tribunalul arbitral decide următoarele: 1. Respinge în unanimitate obiecțiile pârâtului cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. 2. Cu majoritate: a. Respinge pretențiile reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. b. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului costurile procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. c. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. d. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”. România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari pentru eşecul proiectului. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară” de la Digi 24, că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană. „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană„, a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Însă ideea sa a fost vehiculată încă din 2013 de Traian Băsescu. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. Citește și: Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu, aprobată și de Ponta: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele”, spunea fostul șef de stat în septembrie 2013.

O femeie a câștigat în instanță despăgubiri morale fiindcă amantul s-a lăudat cu relația lor la magazinul sătesc
Eveniment

O femeie a câștigat în instanță despăgubiri morale fiindcă amantul s-a lăudat cu relația lor la magazinul sătesc

O femeie a câștigat în instanță despăgubiri morale fiindcă amantul s-a lăudat cu relația lor la magazinul sătesc. Decizia a fost luată de Tribunalul Caraș Severin, care i-a impus amantului despăgubiri de 5.000 de lei, plus cheltuieli de judecată de 1.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Femeia nu a negat relația, dar a atacat faptul că fostul iubit a povestit despre această legătură la magazin, precum și soțului femeii. Ea le-a spus judecătorilor că bărbatul a venit la ea a acasă, unde se afla împreună cu soțul și fiica ei, și i-a adus ”injurii și acuze de infidelitate”. Despăgubiti morale fiindcă amantul s-a lăudat la magazinul sătesc „Cu privire la starea de fapt, astfel cum a reţinut prima instanţă, pârâtul a proferat expresii jignitoare la adresa demnităţii şi reputaţiei reclamantei, constând în faptul că au întreţinut relaţii sexuale. Aceste afirmaţii echivalează cu o acuzaţie de infidelitate şi, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, reclamanta a fost catalogată implicit de locuitorii din …., situaţie care a determinat-o să părăsească localitatea. Aceste afirmaţii, conform înregistrării audio şi a declaraţiilor martorilor …, …,…, au fost făcute de către pârât în public („la magazinul alimentar unde oamenii mai cumpără alimente şi mai beau”) şi faţă de soţul reclamantei. Tribunalul, din analiza declaraţiilor martorilor … şi …, constată că afirmaţiile pârâtului sunt conforme cu realitatea, acesta având o relaţie de concubinaj cu reclamanta”, se arată î motivarea tribunalului, publicată de CluJust. Reclamanta a fost nevoită să se mute în altă localitate „Faptele comise de către pârât, necesitatea ca acesta să înţeleagă conotaţia antisocială a faptei sale, măsura importantă în care s-au lezat onoarea şi demnitatea reclamantei determină stabilirea unei despăgubiri adecvate (...) În ceea ce priveşte cuantificarea despăgubirilor morale cuvenite unei persoane, în cadrul răspunderii civile delictuale, nu există criterii legale de determinare, astfel încât daunele morale se stabilesc prin apreciere de către instanţele de judecată, în raport cu consecinţele negative suferite de victimă, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, măsura în care i-au fost afectate situaţia familială sau profesională, dar şi cea socială. Tribunalul va avea în vedere şi culpa reclamantei (reţinută anterior) precum şi existenţa bazei factuale. De asemenea, va avea în vedere şi faptul că relaţia reclamantei cu soţul său a fost afectată, faptul că i s-a adus un grav prejudiciu de imagine (reclamanta părăsind localitatea în care locuia), că au fost afectate relaţiile reclamantei şi cu persoanele apropiate şi locuitorii satului. Pentru aceste considerente, tribunalul constată că pârâtul i-a adus reclamantei în mod evident atât un prejudiciu de imagine, cât şi o puternică stare de frustrare”, a mai apreciat tribunalul.

În România, portarea dintr-o rețea de telefonie în alta, un proces riscant: cum s-a trezit un client fără servicii telefonice tocmai în SUA
Economie

În România, portarea dintr-o rețea de telefonie în alta, un proces riscant: cum s-a trezit un client fără servicii telefonice tocmai în SUA

Portarea numărului într-o altă reţea, catastrofală. Decizia s-a dovedit a fi o afacere proastă pentru o firmă de consiliere juridică. Portarea numărului într-o altă reţea, catastrofală Atunci când a avut nevoie de roaming în Statele Unite, reprezentantul acesteia a avut surpriza să constate că nu poate suna şi nici primi apeluri. Citește și: Secretarul de stat Iulian Fota, care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, demis. George Simion a anunțat demiterea, jubilând, cu o zi înainte La reclamaţia trimisă pe mail, i s-a recomandat să sune la call center. În septembrie 2022, SPCJ Eurolex SRL a chemat în judecată societatea RCS&RDS SA. A cerut daune în contul consilierii juridice pe care nu o mai putuse oferi clienţilor americani din cauza nefuncţionării roaming-ului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fostul ministru Tudorel Toader a cerut două milioane de lei despăgubiri morale de la presă pentru un articol despre condițiile din închisori. A pierdut
Justiție

Fostul ministru Tudorel Toader a cerut două milioane de lei despăgubiri morale de la presă pentru un articol despre condițiile din închisori. A pierdut

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei. Rectorul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iași a pierdut unul dintre cele trei procese pe care le deschisese împotriva unor instituții de presă. Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei Fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, deschisese acţiunile în justiţie pentru a remedia "atingerile aduse imaginii, onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale". Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Toader se simţise jignit de articole publicate de posturile de radio "Deutsche Welle" şi "Europa Liberă", ca şi de un jurnalist botoşănean. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Magistraţii Tribunalului ieşean au apreciat că cel puţin "Deutsche Welle" nu a încălcat nicio lege. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță
Investigații

DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Cererea de arbitraj, depusă în iulie 2015 În acel moment, Victor Ponta era premierul României. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Potrivit cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources (companie majoritară în Roșia Montană Gold Corporation SA, care deținea licența de explorare și exploatare a minelor de aur) la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, se reclama un abuz al statului român. Documentul menționat arată că Roșia Montană Gold Corporation ar fi respectat toate reglementările legale, însă a sfârșit prin a pierde 650 de milioane de dolari din cauza unor decizii politice. Potrivit Gabriel Resources, suma investită ar fi fost necesară pentru ca RMGC să-și poată păstra licența de explorare și exploatare primită de la statul român. Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri Conform cererii de arbitraj, "Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului.". Fragment din cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană (sursa: ICSID) Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

În cazul RMGC, Cioloș îi cere lui Ciolacu să publice toate documentele referitoare la plata despăgubirilor uriașe de către statul român și îl indică pe Ponta drept responsabil
Eveniment

În cazul RMGC, Cioloș îi cere lui Ciolacu să publice toate documentele referitoare la plata despăgubirilor uriașe de către statul român și îl indică pe Ponta drept responsabil

Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC. Dacian Cioloș i-a trimis lui Marcel Ciolacu o solicitare publică privitoare la publicarea integrală a deciziei tribunalului internaţional în cazul Roşia Montană. Ponta a promis RMGC avizele necesare Potrivit unui comunicat de presă, Cioloş a declarat că "Există riscul ca premierul Marcel Ciolacu, consiliat de Victor Ponta, să încerce să ascundă opiniei publice responsabilii pentru prejudiciul adus statului român în procesul cu Roşia Montană Gold Corporation. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” Compania minieră a dat în judecată statul român după ce Victor Ponta a promis în 2013 eliberarea avizelor necesare exploatării iar apoi majoritatea PSD-PNL, speriată de reacţia publică, a trântit în Parlament proiectul.". Conform aceleiași surse, fostul premier Dacian Cioloș cere ca actualul guvern să publice actele din dosarul despăgubirilor. Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC "Din acest motiv i-am transmis azi premierului Ciolacu - împreună cu alţi colegi europarlamentari, parlamentari şi activişti civici - o solicitare oficială în care îi cerem punctual: * să pună la dispoziţia semnatarilor, precum şi la dispoziţia publicului toate informaţiile deţinute privitoare la Cazul Nr. ARB/15/31 din cadrul International Centre for Settlement of Investment Disputes (Gabriel Resources Ltd. and Gabriel Resources (Jersey) v. România), în special apărările formulate de către statului român, precum şi Decizia instanţei arbitrale, în integralitatea sa. * să pună la dispoziţia semnatarilor şi publicului corespondenţa primită de la ICSID, în special cea cu privire cererea de publicare integrală a motivării deciziei, precum şi răspunsul Guvernul României (în formă din care să reiasă în clar semnatarul răspunsului).", se arată în comunicat. Amenințări penale "Toate aceste informaţii prezintă un deosebit interes public având în vedere prejudiciul major produs statului român drept efect al deciziei menţionate ca urmare a aprobării în 2013 de către Guvernul României, condus de premierul Victor-Viorel Ponta, a proiectului de dezvoltare de la Roşia Montană. Îl informez pe Marcel Ciolacu că ascunderea informaţiilor solicitate poate influenţa eventuala răspundere penală a semnatarilor contractului şi, în cazul nesoluţionării legale şi în termen a cererii, ne rezervăm dreptul de a ne adresa organelor competente, conform competenţei administrative şi, respectiv, penale.", a încheiat Cioloș comunicatul.

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC”
Politică

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC”

Cum au ajutat fostul premier Victor Ponta și amicul său, Dan Șova, fost ministru al Infrastructurii, ca Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) să dea în judecată statul român, în 2015: explicațiile vin de la Cătălin Predoiu, în 2013, când acesta era lider al PDL. Sentința din procesul pe care RMGC l-a deschis statului român urmează să fie anunțată în următoarele zile sau săptămâni, dar surse oficiale au arătat că ministerul de Finanțe pregătește deja plata unor despăgubiri de minimum un miliard de dolari. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Predoiu a sugerat că, prin declarațiile făcute, Ponta și Șova au invitat compania canadiană să acționeze, indicând și valoarea despăgubirilor. În 2014, actualul premier Marcel Ciolacu a votat împotriva proiectului de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”. Azi, Ponta este consilierul său onorific pe probleme de comerț extern. Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montana Gold Corporation „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24. „Nu vorbeşti, când eşti un înalt responsabil al statului român, de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atât de simplu companiei să înceapă un proces. Îl încurajez pe Ponta: Fii tare, nu te înmuia în şoşoni, pentru că nu e atât de complicată situaţia”, a mai spus Predoiu. Citește și: Șefa PSD a CJ Botoșani, pentru a doua oară la DNA în decurs de două luni. Primarul PSD al municipiului Botoșani, și el la DNA, sub acuzația că „și-ar fi angajat amanta” – presa locală „Domnul Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC. Înţeleg că sunt nişte dedesubturi contractuale, dar unele lucruri trebuie spuse. Puterea de negociere a statului român este subminată”, a afirmat Cătălin Predoiu la Adevărul, în octombrie 2013. Ponta, despre RMGC: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege” Predoiu se referea, probabil, la o declarație din septembrie 2013 a lui Ponta: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi din acest motiv dacă nu făceam absolut nimic urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective”. Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”.

Casta magistraților se apără: CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii ce au dus la condamnări la CEDO
Justiție

Casta magistraților se apără: CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii ce au dus la condamnări la CEDO

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Ce stratageme și omisiuni folosește Wizz Air pentru a nu-și despăgubi pasagerii pentru zborurile anulate din vina companiei. Judecătorii i-au obligat să dea compensații
Eveniment

Ce stratageme și omisiuni folosește Wizz Air pentru a nu-și despăgubi pasagerii pentru zborurile anulate din vina companiei. Judecătorii i-au obligat să dea compensații

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri. Compania a fost condamnată la plata a 400 de euro pentru anularea zborului pentru care un ieșean cumpărase bilet. Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri Argumentele companiei, care a invocat forța majoră, au fost respinse pe rând de judecători. Citește și: VIDEO Un preot creștin ortodox s-a întins pe jos în fața porții de acces a unui cimitir din Suceava pentru a bloca o înmormântare penticostală. Are dosar penal Cu creionul în mână, ei au calculat timpul pe care îl avusese la dispoziție compania, dacă ar fi vrut într-adevăr să rezolve problema. Ieșeanul cumpărase bilet pentru zborul Wizz Air din 20 decembrie 2021, de pe ruta Dortmund-Iași. Zborul a fost anulat, iar pasagerul a cerut despăgubiri. Acestea i-au fost acordate de AirAdvisor International Inc., care a cerut apoi banii de la Wizz în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă
Politică

Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă

Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă. Azi, Înalta Curte de Casație și Justiție a luat o decizie definitvă în acest proces, respingând apelul Antenei 3 și a lui Gâdea la sentința dată în februarie 2022 de Curtea de Apel, arată G4Media. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Știrea nu apare pe site-ul Antenei 3, unde apar informații despre Liiceanu sub titluri precum: „Gabriel Liiceanu, dator vândut la Fisc” (21 august 2018) sau „Gabriel Liiceanu, acuzat de trafic de influență” (1 decembrie 2017). Antena 3 și Gâdea trebuie să-i plătească lui Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro „Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâţii Antena 3 S.A. şi Gâdea Mihai împotriva deciziei nr. 149 A din 9 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Obligă pe recurenţii-pârâţi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.500 lei, reduse conform prevederilor art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, reprezentând onorariu de avocat, în favoarea intimatului-reclamant. Definitivă”, se arată în minuta instanței, citată de G4Media. Liiceanu a dat în judecată Antena 3 și pe Mihai Gâdea după ce acesta din urmă a afirmat, la Sinteza Zilei: „Când îi văd pe indivizii ăștia că, cu atâta tupeu, se cred… Domnu’ Liiceanu, mie mi-ar fi fost foarte rușine să fiu în locul dumneavoastră pentru relatarea din interviul, cred că din revista Psihologia, a fostei dumneavoastră soții, știți la ce mă refer… S-o bateți în luna a noua… D’asta v-a părăsit, nu? Știu că pot să devin o țintă. Să te înjure ăștia (Pleșu și Liiceanu – n. red.) e ca și cum te-ar înjura Vișinescu”. Emisiunea a avut loc la 16 aprilie 2019. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Iniţial, Tribunalul Bucureşti a stabilit ca pârâţii să plătească 1.000 de euro, daune morale, dar Curtea de Apel le-a ridicat la 20.000 de euro.

Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat
Justiție

Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat

Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubirile către familia celui ucis vor fi plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Iorgulescu se afla la volanul unei mașini de circa 100.000 de euro când a comis accidentul, un Aston Martin, dar făcuse asigurarea obligatorie la o companie care vindea printre cele mai ieftine polițe de pe piață și, în septembrie 2019, existau deja zvonuri că această firmă nu-și achită obligațiile către service-urile auto. Mario Iorgulescu a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel București la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru că a ucis un tânăr când conducea drogat și beat. Citește și: Mario Iorgulescu continuă să-și bată joc de Justiția din România: nu s-a prezentat la primul termen al apelului, avocații spun că a fugit din clinica italiană unde era internat Acum, Iorgulescu Junior se află în Italia, de unde își bate joc de statul român, pe rețelele sociale. „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el, în martie 2023. Presa scrie că sunt șanse ca declarația sa să se confirme: justiția italiană nu pare a fi pe cale să-l extrădeze. Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu Curtea de Apel Bucureşti a anulat decizia tribunalului prin care Mario Iorgulescu trebuia să plătească către doi membri ai familiei bărbatului ucis de el în accident sumele de 200.000 euro drept daune morale şi 100.000 lei daune materiale, urmând ca aceste daune să fie achitate de societatea de asigurări City Insurance SA. Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras autorizația City insurance în septembrie 2021. În august 2023, Fondul de Garantare a Asiguraților plătise aproape un miliard de lei pentru 104.903 cereri de plată, dar mai erau 154.625 de cereri de plată de instrumentat. Mario Iorgulescu a ucis un om, într-un accident comis pe 8 septembrie 2019, fiind beat și drogat. Imediat după accident, familia sa l-a dus în Italia. În martie 2023, el a dat o declarație la Pro TV. „Ovidiu Oanță: N-ar fi în interesul tău să apari în fața judecătorului, poate chiar personal, să îți susții nevinovăția? În România? Mario Iorgulescu: Da. În România, niciodată. Eu nu mai vreau să aud de România cât oi trăi. Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie. Ovidiu Oanță: De ce nu o să faci o zi de pușcărie? Mario Iorgulescu: Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaște actele medicale și care ia în considerare că nu sunt capabil de a conștientiza problemele medicale pe care le am”. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Tot în martie, Iorgulescu și-a bătut joc de justiția română pe Instagram. El a postat o poză cu haștagurile: #chilling, #greatlife, #justice, #Mafia sau #allgood. „Relaxare”, „Viaţă bună”, „Crede în lege”, „Lege şi ordine”, „Justiţie”, „Mafia” şi „Toate bune” au fost tag-urile folosite de fiul şefului LPF pentru a descrie ce simte în aceste zile.

Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente”
Eveniment

Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente”

Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe de la această unitate medicală, subordonată Consiliului Județean. Astfel, potrivit Monitorului de Botoșani, familia solicită despăgubiri de 7,5 milioane de euro, adică bugetul spitalului pe cinci luni. Însă procurorii susțin solicitarea și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” în dosarul deschis. Citește și: Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, a murit pe 18 august, la aproape nouă ore după ce a fost internată în Maternitatea din Botoşani. Tânăra de 25 de ani nu a beneficiat, timp de aproape şapte ore, de îngrijiri medicale, se arată într-un raport preliminar întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani. Familia mămicii care a murit la spitalul Botoșani cere despăgubiri „În acest moment procesural, raportat la configurația de moment a ansamblului probator, există indicii cu privire la o acțiune culpabilă a suspectei (N.Red: doctorul Mariana Pitrop), având drept consecință rezultatul letal menționat și implicit prejudicierea petenților, rude apropiate ale victimei sau, după caz, persoane care au stabilit relații similare cu cele de rudenie cu victima (...) De asemenea, întrucât inacțiunea susmeționată a fost realizată de suspect în exercițiul atribuțiilor de serviciu ca medic în cadrul unității spitalicești, se apreciază că raporturile existente între suspectă și spital, ca persoană juridică angajatoare și furnizoare de servicii medicale publice, sunt apte să angajeze și răspunderea civilă a spitalului (...) în calitate de parte responsabilă civilmente”, arată procurorul de caz. În schimb, CNAS a aplicat o amendă ridicolă spitalului, de 42.272 lei, în urma decesului Alexandrei Ivanov la Maternitatea din localitate. Citește și: Corupție masivă în spitalele din Capitală: medici, manageri și directorul adjunct al ASSMB, cercetați pentru șpagă. ASSMB administrează 19 spitale și are un buget de 2,7 miliarde lei Cuantumul sancţiunii reprezintă 0,5% din suma contractată de SJU pentru serviciile medicale spitaliceşti, fiind aplicată „pentru nerespectarea obligaţiei contractuale prevăzute la art.7, lit.d din Contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti”, legat de fişa de observaţie a pacientei Alexandra Ivanov. Citește și: GALERIE FOTO Cine este Dăncilă de Botoșani, protectoarea lui Budăi și a lăcătușului – manager de spital: Doina Fedorovici, CV secret, a vorbit 3 minute în 8 ani în Senat, top-model pe Facebook „Această sancţiune nu ştiu dacă este chiar justificată, dar e dreptul celor de la Casa de Asigurări să ne sancţioneze, iar noi să contestăm. Dacă vom avea dreptate, vom câştiga. Dacă nu, vom pierde şi vom plăti această amendă, de 0,5% din contract. În urma discuţiilor cu juriştii spitalului, considerăm că această decizie poate fi contestată. Instanţa ne va spune dacă avem dreptate sau nu”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Monica Adăscăliţei, managerul interimar al SJU Botoșani.

Aproape toți deținuții din România pot obține bani de la stat din cauza aglomerației din închisori. Un ieșean a primit 15.000 de lei
Justiție

Aproape toți deținuții din România pot obține bani de la stat din cauza aglomerației din închisori. Un ieșean a primit 15.000 de lei

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor. Aglomerația din închisori poate asigura o sursă sigură de venituri pentru deținuți. Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor Trecut printr-un centru educativ și două penitenciare, un ieșean a cerut despăgubiri pentru condițiile în care trăiește de 11 ani, de când și-a început periplul. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Cea mai mare parte a nemulțumirilor acestuia au fost respinse de judecători ca nefiind susținute de probe. Înghesuiala din celule a fost recunoscută și de oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor și i-a asigurat deținutului o compensație bănească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră