marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

despăgubiri

65 articole
Investigații

VIDEO Primăria București plătește 100.000 de euro pe zi unui singur om, timp de câțiva ani

PMB, 100.000 EUR zilnic unui afacerist: plățile se vor face până la atingerea sumei de 126.277.929 de euro. Din care 50,5 milioane euro reprezintă doar dobânzi. PMB, 100.000 EUR zilnic unui afacerist Parcul Bordei a fost amenajat pe o suprafață de 3,3 hectare, în anul 1936, pe malul lacului Floreasca, în aval de ecluza care îl leagă de lacul Herăstrău din București. Citește și: Sub pretextul că USR nu l-a respectat pe Iliescu, PSD vrea să rupă coaliția de guvernare Terenul fusese cumpărat încă din anul 1933 de muncipalitate de la banca Marmorosch Blank, cu suma de 16 milioane lei. Cum s-a ajuns ca, aproape 90 de ani mai târziu, acest parc să fie plătit din nou, în ancheta video de mai sus. Textul investigației poate fi citit AICI.

VIDEO Primăria București plătește 100.000 de euro pe zi unui singur om, timp de câțiva ani
EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei
Investigații

EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei

Probabil cel mai mare jaf bucureștean: Primăria Capitalei îi plătește lunar despăgubiri și dobânzi de aproape trei milioane de euro afaceristului Costică Constanda pentru Parcul Bordei. Totul, pentru a-i achita lui Constanda, în 50 de rate, suma de 126.277.929 de euro. Din care 50,5 milioane euro reprezintă doar dobânzi. De la Marmorosch Blank la interdicția lui Ceaușescu Parcul Bordei a fost amenajat pe o suprafață de 3,3 hectare, în anul 1936, pe malul lacului Floreasca, în aval de ecluza care îl leagă de lacul Herăstrău din București. Citește și: Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție. Transgaz, controlată de SGG, condus de pesedistul Radu Oprea Terenul fusese cumpărat încă din anul 1933 de muncipalitate de la banca Marmorosch Blank, cu suma de 16 milioane lei. În anul 1980, bucureștenilor li s-a interzis accesul în parc, deoarece acesta se afla lângă reședința dictatorului Nicolae Ceaușescu. După 70 de ani, PMB pierde Bordeiul în favoarea lui Constanda La câțiva ani după căderea regimului comunist, afaceriști mai mult sau mai puțin controversați au început goana după terenurile din București. Astfel, în septembrie 2003, atunci când Traian Băsescu era primarul general al Capitalei, Parcul Bordei a devenit proprietatea omului de afaceri Costică Constanda, care a obținut terenul respectiv în schimbul altor terenuri pe care le cumpărase de la foștii proprietari. Cum? Cu ajutorul Consiliul General, care a adoptat  o hotărâre, în septembrie 2003, prin care Parcul Bordei a fost trecut în proprietatea privată a municipalității. După ce terenul din Parcul Bordei a fost prădat cu ajutorul Consiliului General, Primăria Capitalei și Costică Constanda au început un șir lung de litigii. Instanța: 93,5 milioane de euro pentru Constanda de la PMB În anul 2007, soții Maria și Costică Contanda au obținut printr-o decizie a Curții de Apel București despăgubiri de 69.312.000 de euro pentru terenul din Parcul Bordei, o sultă de aproximativ 6,5 milioane euro, plus alte 17.757.210 euro despăgubiri. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „Municipiul București a încheiat  Acordul nr. 1373 cu soții Constanda la data de 10 martie 2020. Acordul a prevăzut plata sumei de 17.757.210 Euro aferente deciziei nr. 1146/21.06.2007 în mai multe tranșe până la 12 iunie 2020. Plata a fost efectuată în 4 tranșe”. Deci, Primăria Capitalei, sub conducerea Gabrielei Firea, a fost nevoită să plătească despăgubirile stabilite de instanță. Dar nu a plătit nici un leu din contravaloarea terenului și a sultei soților Constanda. Adică, 75.724.951,55 euro. Cum s-a ajuns la peste 126 de milioane de euro după ce PMB plătise peste 17 milioane În toamna lui 2020, Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru Primăria București. În primăvara anului 2022, soții Constanda, prin executorul SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații, au blocat conturile Primăriei Capitalei pentru a-și recupera zecile de milioane de euro. Mai mult, între timp, soții Constanda au cerut și plata dobânzii pentru suma de aproape 75,8 milioane de euro.  Informațiile furnizate de Primăria Capitalei arată că, la data de 1 iunie 2022, valoarea dobânzii a fost calculată la suma de 50.522.977,45 de euro. În total, peste 126 de milioane de euro. Plata, în 50 de tranșe lunare  Primarul Nicușor Dan, actualul președinte al României, a vrut să-i ofere lui Costică Constanda mai multe terenuri din patrimoniul Capitalei pentru a scăpa de o parte din datorie.  În urma negocierilor eșuate, familia Constanda și Primăria Capitalei, prin primarul Nicușor Dan, au semnat acordul nr. 73129/03.06.2022. Potrivit acestuia, părțile au decis ca plata să se facă în 50 de tranșe lunare consecutive, către SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații. Până în prezent, s-au plătit 117 milioane de euro Prima plată, în valoare de trei milioane de euro, s-a făcut la data de 8 iunie 2022. O săptămână mai târziu, s-au virat în conturile lui Costică Constanda alte 2,5 milioane de euro. Primăria Capitalei a plătit până la finalul anului 2022 nu mai puțin de 20,55 milioane de euro. În cursul anului 2023 s-au plătit alte 30 de milioane euro. Din conturile PMB au zburat încă 39,28 milioane euro în 2024. De la 20 ianuarie 2025 și până la începutul lunii martie, municipalitatea a mai vărsat în conturile soților Constanda aproape 9,2 milioane euro. În total, 99 milioane euro în 35 de tranșe. Dacă punem la socoteală și cele 17,75 milioane de euro plătite de primarul Gabriela Firea rezultă aproape 117 milioane de euro, bani plătiți din bucureștenilor pentru un teren pe care l-a cumpărat municipalitatea în 1933. Probabil cel mai mare jaf bucureștean Primăria Capitalei mai are de plătit în 15 tranșe suma de 27,2 milioane euro. DeFapt.ro a încercat să afle de la liberalul Stelian Bujduveanu, noul primar interimar al Capitalei, dacă municipalitatea va încerca să recupereze paguba de la foștii consilieri generali. Bujduveanu a refuzat să răspundă. 

Azerbaidjanul amenință Rusia cu un proces internațional după prăbușirea unui avion cu 38 de persoane
Internațional

Azerbaidjanul amenință Rusia cu un proces internațional după prăbușirea unui avion cu 38 de persoane

Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional. Președintele azer Ilham Aliev a anunțat sâmbătă că Azerbaidjanul intenționează să dea în judecată Rusia la tribunalele internaționale, în legătură cu catastrofa aeriană din decembrie 2024, în care au murit 38 de persoane aflate la bordul unui avion de pasageri aparținând companiei Azerbaijan Airlines (AZAL). Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional În cadrul unui forum desfășurat în regiunea Karabah, liderul azer a criticat lipsa de reacție din partea Rusiei, afirmând că, deși au trecut șapte luni de la incident, Baku nu a primit niciun răspuns oficial din partea Moscovei. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse „Pentru noi, totul este clar”, a declarat Aliev, sugerând că autoritățile ambelor țări cunosc adevărul despre ceea ce s-a întâmplat. Aliev a subliniat că solicitările Azerbaidjanului sunt justificate și firești: Identificarea și pedepsirea celor responsabili Asumarea oficială a responsabilității de către Rusia Despăgubiri pentru familiile victimelor, pentru răniți și pentru compania AZAL Ipoteza implicării Ucrainei, respinsă categoric Președintele azer a calificat drept „ridicole” speculațiile potrivit cărora avionul ar fi putut fi lovit accidental de o dronă ucraineană. „Aceasta este o poveste de adormit copiii de școală primară. Noi știm exact ce s-a întâmplat”, a spus Aliev, reiterând acuzațiile directe la adresa Rusiei. Avionul ar fi fost lovit de o rachetă rusă Potrivit unor surse din Azerbaidjan, zborul 8432, care venea din Baku și se îndrepta spre Groznîi (Cecenia), ar fi fost lovit de șrapnelul unei rachete sol-aer în spațiul aerian rusesc. În momentul prăbușirii, forțele ruse respingeau un atac cu drone ucrainene în regiunea Groznîi, ceea ce a alimentat suspiciunile privind un accident cauzat de apărarea antiaeriană rusă.

Piedone stoarce statul român de peste 160.000 de euro pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv
Justiție

Piedone stoarce statul român de peste 160.000 de euro pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv

Piedone stoarce statul român de peste 160.000 de euro pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv: el va primi despăgubiri morale de 100.000 de euro, plus 290.285,50 lei reprezentând daune materiale (salarii), dar la care se va adăuga dobânda. Citește și: Nicușor Dan conduce în România, George Simion - în diaspora. Va fi, probabil, cea mai strânsă cursă prezidențială de după 1990 Piedone stoarce statul pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv Decizia a fost luată de Tribunalul București și nu este definitivă, poate fi atacată, anunță site-ul stiripesurse.ro.  Solutia pe scurt: „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata către reclamant a sumei de 100.000 euro cu titlu de daune morale, în lei la cursul BNR din ziua plăţii, a sumei de 290.285,50 lei cu titlu de daune materiale, precum şi la plata dobânzii legale aferentă acestor sume, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data achitării efective. Ia act de faptul că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefă, azi, 15.05.2025.” Hotărârea de azi poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Secția a III-a civilă a Tribunalului București. În 21 iunie 2023, Cristian Popescu Piedone a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul Colectiv, după ce Curtea de Apel București îl condamnase la patru ani de închisoare, iar prima instanță la opt ani.

Un român, primul chirurg din lume care s-a operat singur (1909). Comunismul i-a distrus familia
Eveniment

Un român, primul chirurg din lume care s-a operat singur (1909). Comunismul i-a distrus familia

Celebrul chirurg Tzaicu, distrus de comunism. În anul 1909, la doar 26 de ani, Alexandru Tzaicu a intrat în istoria medicinei devenind primul chirurg din lume care s-a operat singur. Celebrul chirurg Tzaicu, distrus de comunism Tânărul medic român a realizat intervenția pentru a testa pe propriul corp o nouă metodă de anestezie locală cu stricnină și stovaină, dezvoltată de doi colegi români. Citește și: Victor Rebengiuc se autodenunță: a donat 25.000 de lei pentru campania lui Nicușor Dan Tzaicu a detaliat procedura în lucrarea sa de doctorat, atrăgând atenția comunității medicale internaționale. Deși hernia inghinală operată era considerată o intervenție de dificultate medie, curajul și inovația de a se opera singur i-au adus lui Tzaicu recunoaștere și celebritate. A devenit rapid un nume respectat în chirurgia românească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

La 35 de ani după căderea lui Ceaușescu, statul român încă mai hărțuiește foștii proprietari de imobile naționalizate
Eveniment

La 35 de ani după căderea lui Ceaușescu, statul român încă mai hărțuiește foștii proprietari de imobile naționalizate

Despăgubiri reduse pentru proprietarii imobilelor naționalizate. Un teren din centrul Iașului, aflat lângă Hotel Moldova, a fost evaluat de funcționari de la București drept „maidan cu bălării”, ceea ce a dus la înjumătățirea despăgubirilor pentru foștii proprietari. Despăgubiri reduse pentru proprietarii imobilelor naționalizate Decizia a fost luată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a considerat valoarea terenului mult sub realitate. Citește și: CEDO spulberă cererea lui Georgescu: „Nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute” Situația a fost corectată în primă instanță, însă verdictul final va fi stabilit de Curtea de Apel. Cine va pierde, în cele din urmă, din această reducere drastică a valorii? Continuarea, în Ziarul de Iași

Conor McGregor trebuie să plătească 250.000 de euro unei femei care-l acuză de viol. Vedeta MMA spune că actul a fost consensual
Eveniment

Conor McGregor trebuie să plătească 250.000 de euro unei femei care-l acuză de viol. Vedeta MMA spune că actul a fost consensual

Conor McGregor, condamnat să plătească despăgubiri. Irlandezul Conor McGregor, celebrul luptător de arte marțiale mixte (MMA), a fost condamnat de un tribunal civil din Dublin să plătească 248.603,60 euro unei femei care l-a acuzat de viol. Decizia a fost anunțată vineri, după un proces de zece zile. Acuzațiile de viol Reclamanta, Nikita Hand, în vârstă de 35 de ani, a susținut că McGregor a agresat-o într-o cameră de hotel din Dublin în 2018. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Aceasta a afirmat că a fost legată de pat, aproape sufocată și violată, suferind răni la gât și mâini. McGregor, în vârstă de 36 de ani, a declarat că relația a fost consensuală. Conor McGregor, condamnat să plătească despăgubiri Suma stabilită de Înalta Curte din Dublin, care include cheltuieli medicale, se ridică la aproape 250.000 de euro. Nikita Hand a mai acuzat un al doilea bărbat, James Lawrence, că ar fi agresat-o sexual, însă acesta nu a fost găsit vinovat. O figură controversată În 2020, McGregor a fost cel mai bine plătit sportiv din lume, conform Forbes, cu venituri de 170 de milioane de euro. Cazul recent adaugă la seria de controverse care au marcat cariera și viața personală a luptătorului.

O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro
Eveniment

O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro

O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro: ea a fost identificată în mod greșit ca fiind victima unei crime din 2017, de la metroul bucureștean. Procesul civil a început în 2019, dar s-a încheiat abia în iunie 2024, când Judecătoria Craiova a decis că cele două trusturi media sunt bune de plată. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Pe de altă parte, Magdalena Şerban, femeia acuzată că a omorât o tânără după ce a împins-o pe şinele de metrou, în 2017, în staţia Dristor 1, şi a încercat să ucidă o alta în acelaşi mod, a fost condamnată la închisoare pe viaţă, în martie 2019. Foto: Captură video Tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” va primi daune În 2017, pe fondul informațiilor despre crima de la metrou, Antena TV Group SA a preluat de pe Facebook și a publicat patru imagini nedistorsionate ale unei femei care nu avea nici o legătură cu fapta, scrie CraiovaJust. Imaginile au curs la știri. Kanal D a difuzat fotografia femeii pe pagina sa de Internet. Impactul a fost atât de dur încât femeia a fost nevoită să scrie pe Facebook că este în viață. Însă, „în comentarii s-au transmis inclusiv condoleanțe familiei acesteia”, arată instanța. Antena TV Group a susținut în cadrul procesului că eroarea a fost comisă pe fondul coincidenței de nume și a asemănării fizice dintre victima de la metrou și femeia cu care au confundat-o, iar Dogan Media s-a apărat precizând că pe site-ul său a apărut o singură imagine, care a fost ștearsă în aceeași zi, când angajații și-au dat seama de confuzia făcută, scrie CraiovaJust. Instanța a decis însă ca Antena să-i plătească daune de 10.000 de euro, iar Kanal D de 5.000 de euro.

EXCLUSIV Scandalul falsurilor Brauner de la Muzeul Național de Artă al României, cost de 85.000 EUR. Culmea, banii vor fi încasați de directorul Muzeului, care a girat falsurile
Investigații

EXCLUSIV Scandalul falsurilor Brauner de la Muzeul Național de Artă al României, cost de 85.000 EUR. Culmea, banii vor fi încasați de directorul Muzeului, care a girat falsurile

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR. Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, și-a adus aminte în 2024 că are de încasat despăgubiri de 85.000 de euro de la Ministerul Culturii după ce fusese revocat din funcție ilegal în anul 2017, atunci când ministerul era condus de pesedistul Lucian Romașcanu. Citește și: Despre falsurile lui Adrian Năstase expuse drept lucrări autentice de Brauner la MNAR se știa chiar de la inaugurarea expoziției, pe 1 decembrie 2023. Conducerea MNAR l-a acoperit pe fostul premier Numele managerului Călin Stegerean a apărut într-o serie de scandaluri care au bulversat cultura românească. La începutul anului, în expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult" au fost expuse mai multe lucrări suspectate a fi falsuri, care proveneau din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. Șapte angajați ai Muzeului Național de Artă al României l-au acuzat pe Stegerean de abuz de putere, de atacuri la persoană, de umiliri, ba chiar și de hărțuire cu tentă sexuală. Director un an, demis de Romașcanu Călin Alexiu Stegerean a câștigat concursul pentru funcția de manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) în primăvara anului 2016. Funcția a preluat-o în mod practic după ce s-a semnat Contractul de Management nr. 65 din 24 iunie 2016. În urma evaluării anuale pentru jumătatea lui 2016 și a contestației subsecvente, ambele notate cu insuficient, a fost demis din funcția de manager. Decizia a fost luată de ministru Culturii de atunci, pesedistul Lucian Romașcanu. Câștig pe toată linia în instanță Ordinul de ministru prin care a fost demis a fost contestat în instanță. Călin Stegerean a câștigat procesul la Tribunalul București în 2019, apoi la Curtea de Apel București, în aprilie 2021. "Obligă pârâtul (Ministerul Culturii - n.r.) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri", se menționează în decizia instanței. Liberalul Gheorghiu i-a prelungit mandatul Ministerul Culturii, sub conducerea liberalului Bogdan Gheorghiu, a respectat doar parțial decizia instanței. Adică l-a reinstalat în funcția de manager pe Călin Stegerean în data de 22 aprilie 2021, dar fără să îi mai plătească despăgubirile stabilite de instanță. Apoi, ministrul Bogdan Gheorghiu a decis să-i prelungească mandatul de manager până la data de 5 februarie 2025 printr-un act adițional la contractul de management semnat în iunie 2016. Scandalul Brauner și banii managerului MNAR Înțelegerea dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a ținut până în 29 februarie 2024, la scurt timp după ce a început scandalul legat de falsurile din expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult". Atunci, Stegerean a notificat Ministerul Culturii să îi plătească despăgubirile câștigate în instanță, conform titlului executoriu al sentinței civile nr. 706/25.02.2019. Plata a fost aprobată în martie 2024 de ministrul Raluca Turcan. Aceasa a emis un ordin de ministru prin care a decis să achite sume de 424.591 lei, echivalentul a 85.000 de euro, în trei tranșe egale. Prima tranșă a fost deja plătită. Stegerean invocă sentința civilă DeFapt.ro i-a cerut lui Călin Stegerean părerea în legătură cu prelungirea mandatului prin act adițional până în 2025. Stegerean nu a vrut să răspundă. Întrebat, de asemenea, de ce a solicitat despăgubirile în 2024, deși avea sentința din 2019, managerul MNA a refuzat din nou dialogul. Managerul Călin Stegerean s-a prevalat de decizia instanței și a declarat doar atât: "Toate aspectele la care faceți referire au ca motiv conținutul sentinței civile la care faceți referire, aspectele și consecințele legale incidente".

Bătaia o fi ruptă din rai, dar o urecheală extremă costă 20.000 de lei pe pământ. Agresorul a scăpat ieftin: răspunderea penală era prescrisă
Eveniment

Bătaia o fi ruptă din rai, dar o urecheală extremă costă 20.000 de lei pe pământ. Agresorul a scăpat ieftin: răspunderea penală era prescrisă

Urecheală extremă, despăgubiri de 20.000 lei. Un copil era să rămână fără o ureche în urma unui act de o brutalitate rară. Urecheală extremă, despăgubiri de 20.000 lei Făptașul va rămâne nepedepsit, întrucât răspunderea penală s-a prescris. Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR Vor fi acordate doar despăgubiri, pe care făptașul le consideră nejustificat de mari. "Minimizarea consecințelor negative din punct de vedere emoțional pe care le-a trăit victima minoră din partea inculpatului nu fac decât să conducă la concluzia că acesta nu a conștientizat nici la acest moment consecințele reale ale faptei sale", au apreciat judecătorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum obții compensații financiare pentru zboruri amânate sau anulate. Companiile aeriene, obligate să ofere despăgubiri călătorilor
Economie

Cum obții compensații financiare pentru zboruri amânate sau anulate. Companiile aeriene, obligate să ofere despăgubiri călătorilor

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate: obligația oricărei companii aeriene este să ducă toți pasagerii la destinație în siguranță. Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate Sunt însă cazuri când călătorii rămân să se descurce singuri pe fondul lipsei comunicării cu cei de la companie. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina Există un regulament – afișat inclusiv pe pagina anpc.ro a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – care prevede ce drepturi și obligații au pasagerii și companiile aeriene, fie ele de linie sau care operează doar zboruri charter (la cerere). Este vorba de Regulamentul nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Daune morale și materiale de 318.000 de lei după un accident auto în care unei femei i-a fost imobilizat genunchiul. Avocații firmei de asigurări, furioși
Eveniment

Daune morale și materiale de 318.000 de lei după un accident auto în care unei femei i-a fost imobilizat genunchiul. Avocații firmei de asigurări, furioși

Accident auto, daune de 318.000 lei. O entorsă de genunchi provocată de un accident auto a fost evaluată de judecători la 300.000 lei. Accident auto, daune de 318.000 lei Decizia a dus la o reacție dură a asigurătorului care trebuia să plătească despăgubirea, acesta apreciind că suma era mult exagerată, raportat la gravitatea leziunilor. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Simona S. a fost victima unui accident de circulație petrecut pe 12 decembrie 2020 pe bulevardul Chimiei. Femeia se afla pe trecerea de pietoni când o Mazda condusă de Sergiu C. a lovit o altă mașină din spate, după care a ricoșat în Simona S. Femeia a fost transportată la Spitalul "Sf. Spiridon", unde medicii au constatat că suferise o entorsă gravă la genunchiul stâng, ruptura unor ligamente și lezarea cartilajului unui femur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei
Eveniment

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

La aproape 35 de ani de la căderea lui Ceaușescu, familia primește despăgubiri de 600.000 de euro pentru că statul comunist i-a ras proprietățile pentru a construi un combinat industrial
Eveniment

La aproape 35 de ani de la căderea lui Ceaușescu, familia primește despăgubiri de 600.000 de euro pentru că statul comunist i-a ras proprietățile pentru a construi un combinat industrial

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani. După ani lungi de procese pentru a-și recâștiga drepturile, foștii proprietari mai au de trecut încă un hop pus în calea lor de instituțiile statului, până să-și primească măcar despăgubirile. Despăgubiri imobiliare după 35 de ani Funcționarii Comisiei Naționale de Compensare a Imobilelor și-au făcut un obicei din a considera terenurile din oraș drept arabile sau virane, urmarea fiind înjumătățirea drepturilor petenților. Citește și: Coaliția PSD-PNL, foarte probabil să se rupă după alegerile locale: s-a discutat ca cele două partide să aibă candidați separați la prezidențiale și parlamentare Singura cale de soluționare a problemei rămâne tot instanța. În perioada interbelică, un țăran înstărit deținuse în fostul târgușor Nicolina, pe actuala șosea omonimă, un teren de un hectar și o altă proprietate, de 7.000 mp, ceva mai spre oraș. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum să obții despăgubiri pentru mașina avariată de două ori mai mari decât valoarea autoturismului
Eveniment

Cum să obții despăgubiri pentru mașina avariată de două ori mai mari decât valoarea autoturismului

Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată. Un ieşean va primi daune mai mari decât valoarea maşinii sale, după ce aceasta a fost distrusă de creanga ruptă a unui stejar. Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată Incidentul a avut loc în trafic, dar, din fericire, nimeni nu a fost rănit. În instanţă, Consiliul Judeţean şi primăria Miroslava au încercat să-şi paseze responsabilitatea. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Astfel, primăria comunei i-a comunicat că accidentul avusese loc pe un drum judeţean, aşa că CJ era instituţia responsabilă. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani La rându-i, Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor din subordinea CJ i-a răspuns că arborii de pe marginea drumurilor trebuie întreţinuţi de autorităţile administraţiei publice locale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră