vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: despăgubiri

56 articole
Eveniment

Urecheală extremă, despăgubiri de 20.000 lei

Urecheală extremă, despăgubiri de 20.000 lei. Un copil era să rămână fără o ureche în urma unui act de o brutalitate rară. Urecheală extremă, despăgubiri de 20.000 lei Făptașul va rămâne nepedepsit, întrucât răspunderea penală s-a prescris. Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR Vor fi acordate doar despăgubiri, pe care făptașul le consideră nejustificat de mari. "Minimizarea consecințelor negative din punct de vedere emoțional pe care le-a trăit victima minoră din partea inculpatului nu fac decât să conducă la concluzia că acesta nu a conștientizat nici la acest moment consecințele reale ale faptei sale", au apreciat judecătorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Urecheală extremă, despăgubiri de 20.000 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate: obligația oricărei companii aeriene este să ducă toți pasagerii la destinație în siguranță. Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate Sunt însă cazuri când călătorii rămân să se descurce singuri pe fondul lipsei comunicării cu cei de la companie. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina Există un regulament – afișat inclusiv pe pagina anpc.ro a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – care prevede ce drepturi și obligații au pasagerii și companiile aeriene, fie ele de linie sau care operează doar zboruri charter (la cerere). Este vorba de Regulamentul nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Accident auto, daune de 318.000 lei (sursa: boostpt.ca)
Eveniment

Accident auto, daune de 318.000 lei

Accident auto, daune de 318.000 lei. O entorsă de genunchi provocată de un accident auto a fost evaluată de judecători la 300.000 lei. Accident auto, daune de 318.000 lei Decizia a dus la o reacție dură a asigurătorului care trebuia să plătească despăgubirea, acesta apreciind că suma era mult exagerată, raportat la gravitatea leziunilor. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Simona S. a fost victima unui accident de circulație petrecut pe 12 decembrie 2020 pe bulevardul Chimiei. Femeia se afla pe trecerea de pietoni când o Mazda condusă de Sergiu C. a lovit o altă mașină din spate, după care a ricoșat în Simona S. Femeia a fost transportată la Spitalul "Sf. Spiridon", unde medicii au constatat că suferise o entorsă gravă la genunchiul stâng, ruptura unor ligamente și lezarea cartilajului unui femur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum a reușit Corbu să stoarcă de la contribuabili 1,1 milioane de lei Foto: Basilica.ro
Eveniment

Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani. După ani lungi de procese pentru a-și recâștiga drepturile, foștii proprietari mai au de trecut încă un hop pus în calea lor de instituțiile statului, până să-și primească măcar despăgubirile. Despăgubiri imobiliare după 35 de ani Funcționarii Comisiei Naționale de Compensare a Imobilelor și-au făcut un obicei din a considera terenurile din oraș drept arabile sau virane, urmarea fiind înjumătățirea drepturilor petenților. Citește și: Coaliția PSD-PNL, foarte probabil să se rupă după alegerile locale: s-a discutat ca cele două partide să aibă candidați separați la prezidențiale și parlamentare Singura cale de soluționare a problemei rămâne tot instanța. În perioada interbelică, un țăran înstărit deținuse în fostul târgușor Nicolina, pe actuala șosea omonimă, un teren de un hectar și o altă proprietate, de 7.000 mp, ceva mai spre oraș. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată (sursa: publi24.ro)
Eveniment

Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată

Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată. Un ieşean va primi daune mai mari decât valoarea maşinii sale, după ce aceasta a fost distrusă de creanga ruptă a unui stejar. Cum obții despăgubiri pentru mașina avariată Incidentul a avut loc în trafic, dar, din fericire, nimeni nu a fost rănit. În instanţă, Consiliul Judeţean şi primăria Miroslava au încercat să-şi paseze responsabilitatea. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Astfel, primăria comunei i-a comunicat că accidentul avusese loc pe un drum judeţean, aşa că CJ era instituţia responsabilă. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani La rându-i, Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor din subordinea CJ i-a răspuns că arborii de pe marginea drumurilor trebuie întreţinuţi de autorităţile administraţiei publice locale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana
Eveniment

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources a decis, azi, curtea de arbitraj de la Washington „International Settlement of Investment Disputes” – ICSID. Curtea face parte din Grupul Băncii Mondiale. Decizia ar fi fost luată cu un vot de 2 la 1. Citește și: Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații: „Nu uităm că PNL l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit” Premierul PSD Marcel Ciolacu a jubilat pe Facebook: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare!” România a fost reprezentată în acest proces de casa de avocatură românească SC LEAUA & ASOCIATII ȘI firma elvețiană LALIVE SA. Minuta deciziei obligă reclamanții să plătească cheltuielile de judecată Ce conține minuta deciziei: „„Pentru motivele prezentate mai sus, tribunalul arbitral decide următoarele: 1. Respinge în unanimitate obiecțiile pârâtului cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. 2. Cu majoritate: a. Respinge pretențiile reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. b. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului costurile procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. c. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. d. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”. România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari pentru eşecul proiectului. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară” de la Digi 24, că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană. „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană„, a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Însă ideea sa a fost vehiculată încă din 2013 de Traian Băsescu. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. Citește și: Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu, aprobată și de Ponta: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele”, spunea fostul șef de stat în septembrie 2013.

Despăgubiti morale fiindcă amantul s-a lăudat la magazinul sătesc Foto: CSM
Eveniment

Despăgubiri morale fiindcă amantul s-a lăudat la magazinul sătesc

O femeie a câștigat în instanță despăgubiri morale fiindcă amantul s-a lăudat cu relația lor la magazinul sătesc. Decizia a fost luată de Tribunalul Caraș Severin, care i-a impus amantului despăgubiri de 5.000 de lei, plus cheltuieli de judecată de 1.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Femeia nu a negat relația, dar a atacat faptul că fostul iubit a povestit despre această legătură la magazin, precum și soțului femeii. Ea le-a spus judecătorilor că bărbatul a venit la ea a acasă, unde se afla împreună cu soțul și fiica ei, și i-a adus ”injurii și acuze de infidelitate”. Despăgubiti morale fiindcă amantul s-a lăudat la magazinul sătesc „Cu privire la starea de fapt, astfel cum a reţinut prima instanţă, pârâtul a proferat expresii jignitoare la adresa demnităţii şi reputaţiei reclamantei, constând în faptul că au întreţinut relaţii sexuale. Aceste afirmaţii echivalează cu o acuzaţie de infidelitate şi, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, reclamanta a fost catalogată implicit de locuitorii din …., situaţie care a determinat-o să părăsească localitatea. Aceste afirmaţii, conform înregistrării audio şi a declaraţiilor martorilor …, …,…, au fost făcute de către pârât în public („la magazinul alimentar unde oamenii mai cumpără alimente şi mai beau”) şi faţă de soţul reclamantei. Tribunalul, din analiza declaraţiilor martorilor … şi …, constată că afirmaţiile pârâtului sunt conforme cu realitatea, acesta având o relaţie de concubinaj cu reclamanta”, se arată î motivarea tribunalului, publicată de CluJust. Reclamanta a fost nevoită să se mute în altă localitate „Faptele comise de către pârât, necesitatea ca acesta să înţeleagă conotaţia antisocială a faptei sale, măsura importantă în care s-au lezat onoarea şi demnitatea reclamantei determină stabilirea unei despăgubiri adecvate (...) În ceea ce priveşte cuantificarea despăgubirilor morale cuvenite unei persoane, în cadrul răspunderii civile delictuale, nu există criterii legale de determinare, astfel încât daunele morale se stabilesc prin apreciere de către instanţele de judecată, în raport cu consecinţele negative suferite de victimă, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, măsura în care i-au fost afectate situaţia familială sau profesională, dar şi cea socială. Tribunalul va avea în vedere şi culpa reclamantei (reţinută anterior) precum şi existenţa bazei factuale. De asemenea, va avea în vedere şi faptul că relaţia reclamantei cu soţul său a fost afectată, faptul că i s-a adus un grav prejudiciu de imagine (reclamanta părăsind localitatea în care locuia), că au fost afectate relaţiile reclamantei şi cu persoanele apropiate şi locuitorii satului. Pentru aceste considerente, tribunalul constată că pârâtul i-a adus reclamantei în mod evident atât un prejudiciu de imagine, cât şi o puternică stare de frustrare”, a mai apreciat tribunalul.

Portarea numărului într-o altă reţea, catastrofală (sursa: hostx.ro)
Economie

Portarea numărului într-o altă reţea, catastrofală

Portarea numărului într-o altă reţea, catastrofală. Decizia s-a dovedit a fi o afacere proastă pentru o firmă de consiliere juridică. Portarea numărului într-o altă reţea, catastrofală Atunci când a avut nevoie de roaming în Statele Unite, reprezentantul acesteia a avut surpriza să constate că nu poate suna şi nici primi apeluri. Citește și: Secretarul de stat Iulian Fota, care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, demis. George Simion a anunțat demiterea, jubilând, cu o zi înainte La reclamaţia trimisă pe mail, i s-a recomandat să sune la call center. În septembrie 2022, SPCJ Eurolex SRL a chemat în judecată societatea RCS&RDS SA. A cerut daune în contul consilierii juridice pe care nu o mai putuse oferi clienţilor americani din cauza nefuncţionării roaming-ului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei. Rectorul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iași a pierdut unul dintre cele trei procese pe care le deschisese împotriva unor instituții de presă. Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei Fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, deschisese acţiunile în justiţie pentru a remedia "atingerile aduse imaginii, onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale". Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Toader se simţise jignit de articole publicate de posturile de radio "Deutsche Welle" şi "Europa Liberă", ca şi de un jurnalist botoşănean. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Magistraţii Tribunalului ieşean au apreciat că cel puţin "Deutsche Welle" nu a încălcat nicio lege. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri

Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Cererea de arbitraj, depusă în iulie 2015 În acel moment, Victor Ponta era premierul României. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Potrivit cererii de arbitraj depuse de Gabriel Resources (companie majoritară în Roșia Montană Gold Corporation SA, care deținea licența de explorare și exploatare a minelor de aur) la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială, se reclama un abuz al statului român. Documentul menționat arată că Roșia Montană Gold Corporation ar fi respectat toate reglementările legale, însă a sfârșit prin a pierde 650 de milioane de dolari din cauza unor decizii politice. Potrivit Gabriel Resources, suma investită ar fi fost necesară pentru ca RMGC să-și poată păstra licența de explorare și exploatare primită de la statul român. Roșia Montană: Ponta, responsabil de despăgubiri Conform cererii de arbitraj, "Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului.". Fragment din cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană (sursa: ICSID) Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC (sursa: Facebook/Dacian Cioloș)
Eveniment

Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC

Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC. Dacian Cioloș i-a trimis lui Marcel Ciolacu o solicitare publică privitoare la publicarea integrală a deciziei tribunalului internaţional în cazul Roşia Montană. Ponta a promis RMGC avizele necesare Potrivit unui comunicat de presă, Cioloş a declarat că "Există riscul ca premierul Marcel Ciolacu, consiliat de Victor Ponta, să încerce să ascundă opiniei publice responsabilii pentru prejudiciul adus statului român în procesul cu Roşia Montană Gold Corporation. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” Compania minieră a dat în judecată statul român după ce Victor Ponta a promis în 2013 eliberarea avizelor necesare exploatării iar apoi majoritatea PSD-PNL, speriată de reacţia publică, a trântit în Parlament proiectul.". Conform aceleiași surse, fostul premier Dacian Cioloș cere ca actualul guvern să publice actele din dosarul despăgubirilor. Cioloș cere publicarea deciziei despăgubirilor RMGC "Din acest motiv i-am transmis azi premierului Ciolacu - împreună cu alţi colegi europarlamentari, parlamentari şi activişti civici - o solicitare oficială în care îi cerem punctual: * să pună la dispoziţia semnatarilor, precum şi la dispoziţia publicului toate informaţiile deţinute privitoare la Cazul Nr. ARB/15/31 din cadrul International Centre for Settlement of Investment Disputes (Gabriel Resources Ltd. and Gabriel Resources (Jersey) v. România), în special apărările formulate de către statului român, precum şi Decizia instanţei arbitrale, în integralitatea sa. * să pună la dispoziţia semnatarilor şi publicului corespondenţa primită de la ICSID, în special cea cu privire cererea de publicare integrală a motivării deciziei, precum şi răspunsul Guvernul României (în formă din care să reiasă în clar semnatarul răspunsului).", se arată în comunicat. Amenințări penale "Toate aceste informaţii prezintă un deosebit interes public având în vedere prejudiciul major produs statului român drept efect al deciziei menţionate ca urmare a aprobării în 2013 de către Guvernul României, condus de premierul Victor-Viorel Ponta, a proiectului de dezvoltare de la Roşia Montană. Îl informez pe Marcel Ciolacu că ascunderea informaţiilor solicitate poate influenţa eventuala răspundere penală a semnatarilor contractului şi, în cazul nesoluţionării legale şi în termen a cererii, ne rezervăm dreptul de a ne adresa organelor competente, conform competenţei administrative şi, respectiv, penale.", a încheiat Cioloș comunicatul.

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montana Gold Corporation (sursa: Digi 24)
Politică

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC”

Cum au ajutat fostul premier Victor Ponta și amicul său, Dan Șova, fost ministru al Infrastructurii, ca Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) să dea în judecată statul român, în 2015: explicațiile vin de la Cătălin Predoiu, în 2013, când acesta era lider al PDL. Sentința din procesul pe care RMGC l-a deschis statului român urmează să fie anunțată în următoarele zile sau săptămâni, dar surse oficiale au arătat că ministerul de Finanțe pregătește deja plata unor despăgubiri de minimum un miliard de dolari. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Predoiu a sugerat că, prin declarațiile făcute, Ponta și Șova au invitat compania canadiană să acționeze, indicând și valoarea despăgubirilor. În 2014, actualul premier Marcel Ciolacu a votat împotriva proiectului de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”. Azi, Ponta este consilierul său onorific pe probleme de comerț extern. Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montana Gold Corporation „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24. „Nu vorbeşti, când eşti un înalt responsabil al statului român, de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atât de simplu companiei să înceapă un proces. Îl încurajez pe Ponta: Fii tare, nu te înmuia în şoşoni, pentru că nu e atât de complicată situaţia”, a mai spus Predoiu. Citește și: Șefa PSD a CJ Botoșani, pentru a doua oară la DNA în decurs de două luni. Primarul PSD al municipiului Botoșani, și el la DNA, sub acuzația că „și-ar fi angajat amanta” – presa locală „Domnul Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC. Înţeleg că sunt nişte dedesubturi contractuale, dar unele lucruri trebuie spuse. Puterea de negociere a statului român este subminată”, a afirmat Cătălin Predoiu la Adevărul, în octombrie 2013. Ponta, despre RMGC: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege” Predoiu se referea, probabil, la o declarație din septembrie 2013 a lui Ponta: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi din acest motiv dacă nu făceam absolut nimic urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective”. Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”.

Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri. Compania a fost condamnată la plata a 400 de euro pentru anularea zborului pentru care un ieșean cumpărase bilet. Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri Argumentele companiei, care a invocat forța majoră, au fost respinse pe rând de judecători. Citește și: VIDEO Un preot creștin ortodox s-a întins pe jos în fața porții de acces a unui cimitir din Suceava pentru a bloca o înmormântare penticostală. Are dosar penal Cu creionul în mână, ei au calculat timpul pe care îl avusese la dispoziție compania, dacă ar fi vrut într-adevăr să rezolve problema. Ieșeanul cumpărase bilet pentru zborul Wizz Air din 20 decembrie 2021, de pe ruta Dortmund-Iași. Zborul a fost anulat, iar pasagerul a cerut despăgubiri. Acestea i-au fost acordate de AirAdvisor International Inc., care a cerut apoi banii de la Wizz în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră