duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

despăgubiri

67 articole
Politică

Cine este Pistol, șeful CNAIR: amicul lui Thuma, propus ministru în guvernul Veștea

Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din septembrie 2021, este unul dintre clientii lui Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov.  Citește și: Cine crede Băsescu că ar trebui să candideze la prezidențiale: Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan Cariera sa este legată de administrația județului Ilfov, Cristian Pistol fiind administrator la S.C. Apa Canal Ilfov S.A din 2015 în 2021. Din 2020, președinte al Consiliului Județean Ilfov este Hubert Thuma, unul din liderii grupării anti-Bolojan din PNL.  Pistol Jr. încasează de la CNAIR un salariu brut de 48.980 de lei, potrivit datelor de pe site-ul guvernanta.gov.ro. Din 2015 în 2021, el a fost administrator la compania de apă Ilfov, controlată de Consiliul Județean. Din 2020, președinte al CJ Ilfov este liberalul Hubert Thuma, unul din șefii grupării anti-Bolojan din PNL. Cel mai bun CV al șefului CNAIR: declarațiile de avere ale tatălui său Potrivit unei biografii din Ziarul financiar, Cristian Pistol a mai fost angajat: la primăria oraşului Predeal, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), Compania Naţională de Investiţii (CNI), a fost administrator la Tarom și director de cabinet şi consilier personal în Ministerul Transporturilor. În plus, a fost consilier de stat pe probleme de infrastructură în cancelaria prim-ministrului Florin Cîţu.  În 2023 a câștigat concursul de director al CNAIR, după ce, din septembrie 2021, fusese interimar. Presa nu consemnează dacă la acest concurs a mai fost vreun contracandidat. Ministru al Transporturilor era Sorin Grindeanu.   

Cine este Pistol, șeful CNAIR: amicul lui Thuma, propus ministru în guvernul Veștea
Accidentul în drum spre serviciu poate fi considerat accident de muncă: ce bani pot primi victima sau familia
Eveniment

Accidentul în drum spre serviciu poate fi considerat accident de muncă: ce bani pot primi victima sau familia

O cădere pe scările firmei, o accidentare la un utilaj sau chiar un accident pe drumul spre serviciu pot însemna săptămâni fără muncă, tratamente costisitoare și, uneori, urmări permanente.  În anumite condiții, toate pot fi recunoscute drept accidente de muncă. Această încadrare deschide accesul la indemnizații, recuperare medicală, rambursări și compensații. Pentru obținerea lor, contează însă comunicarea evenimentului, cercetarea împrejurărilor și documentele care dovedesc accidentul. Ce este, potrivit legii, un accident de muncă Legea nr. 319/2006 definește accidentul de muncă prin vătămarea violentă a organismului sau intoxicația acută profesională, produse în timpul muncii ori al îndeplinirii sarcinilor de serviciu, care provoacă cel puțin trei zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Prin urmare, contează atât legătura cu activitatea profesională, cât și consecințele. Pragul se referă la zile calendaristice, nu doar la zilele în care persoana ar fi lucrat. Leziunile superficiale, care necesită numai prime îngrijiri și produc o incapacitate mai mică de trei zile, intră în categoria distinctă a accidentelor ușoare. Nici acestea nu trebuie ascunse: angajatorul are obligații de evidență și prevenire. Și drumul dintre casă și serviciu poate conta Protecția legală se extinde dincolo de atelier, șantier sau birou. Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia Articolul 30 din Legea nr. 319/2006 include, în condițiile prevăzute de lege: - accidentele pe traseul normal dintre domiciliu și locul de muncă, în intervalul normal al deplasării; - accidentele în deplasările necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu; - anumite accidente produse înainte ori după program, la predarea uneltelor, schimbarea echipamentului sau deplasarea între locul de muncă și ieșirea din unitate; - accidentele din pauzele regulamentare, în locurile organizate de angajator și pe traseul normal către acestea; - agresiunile suferite în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Pentru accidentele de traseu, abaterile nejustificate pot schimba încadrarea, iar deplasarea trebuie să respecte condițiile legale de transport și circulație. Fiecare situație se verifică prin cercetare. Simplul fapt că un incident s-a produs într-o zi de lucru nu îl transformă automat în accident de muncă. Ce trebuie făcut imediat după accident Prioritatea este acordarea ajutorului medical și, dacă situația o impune, apelarea numărului 112. Citește și: Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate Victima trebuie să explice medicului unde și în ce împrejurări s-a accidentat, pentru ca documentele medicale să reflecte corect situația. Evenimentul se comunică imediat angajatorului sau conducătorului locului de muncă. Informarea poate veni și de la un martor. Angajatorului îi revine obligația comunicării către inspectoratul teritorial de muncă, către asigurător, în cazurile prevăzute de lege, și către organele de urmărire penală, după caz. Nu trebuie așteptată încheierea concediului medical pentru a anunța accidentul. Practic, este util ca victima sau familia să păstreze și o notificare scrisă, cu dovada transmiterii. Data, ora, locul, numele martorilor, fotografiile și documentele medicale pot ajuta la stabilirea împrejurărilor. Dacă angajatorul refuză să comunice evenimentul, victima sau familia poate sesiza direct ITM, descriind faptele și anexând dovezile disponibile. O promisiune verbală că firma va plăti tratamentul nu înlocuiește procedura legală. Cine cercetează accidentul și ce documente trebuie să primești Cercetarea este obligatorie. Pentru evenimentele care produc incapacitate temporară de muncă, aceasta revine, de regulă, angajatorului, prin comisia desemnată. Dosarul este verificat și avizat de ITM. Evenimentele mortale, cele cu invaliditate și accidentele colective sunt cercetate de ITM, cu excepțiile stabilite de lege. În anumite accidente colective deosebite intervine Inspecția Muncii. Termenul obișnuit de cercetare este de zece zile lucrătoare pentru incapacitatea temporară și de 15 zile lucrătoare pentru evenimentele grave menționate. Sunt posibile prelungiri motivate, de exemplu pentru expertize. La final se întocmește procesul-verbal de cercetare. Pentru accidentul înregistrat se completează și FIAM — Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. Victima trebuie să primească documentele care îi revin; în cazul decesului, procesul-verbal se transmite și familiei. Aceste acte sunt esențiale pentru solicitarea drepturilor. Cine acordă indemnizațiile și compensațiile Pentru salariați, indemnizația de concediu medical pentru accident de muncă este calculată și plătită de angajator, pe baza documentelor medicale. Primele trei zile de incapacitate sunt suportate de acesta. Începând cu a patra zi, cheltuiala este suportată din bugetul asigurării pentru accidente de muncă, însă plata către salariat se face tot prin angajator. Ulterior, firma solicită recuperarea sumelor de la casa teritorială de pensii, pe baza actelor justificative, după confirmarea caracterului de muncă al accidentului. Pentru alte drepturi, precum compensația pentru leziuni permanente, rambursarea anumitor cheltuieli sau despăgubirea în caz de deces, persoana îndreptățită depune cererea la casa teritorială de pensii. Aceste prestații au condiții și documente proprii și pot fi solicitate chiar dacă beneficiarul nu este pensionar. Câți bani primești în concediul medical În cazul accidentelor de muncă, indemnizația pentru incapacitate temporară este, de regulă, 80% din baza de calcul stabilită potrivit legii, raportată la veniturile salariale brute din ultimele șase luni. Pentru urgențele medico-chirurgicale, procentul este de 100%. Nu este vorba despre 80% din salariul net încasat anterior. Calculul efectiv ține cont de baza legală și de zilele indemnizabile. În mod obișnuit, indemnizația se acordă pentru maximum 183 de zile într-un an, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 90 de zile, în condițiile medicale prevăzute de lege. Pentru anumite arsuri grave există reguli speciale. La salariați, angajatorul calculează și plătește indemnizația: primele trei zile de incapacitate sunt suportate de acesta, iar din a patra zi intervine bugetul asigurării pentru accidente de muncă. Plata se face pe baza certificatului medical întocmit corespunzător. Sistemul poate asigura și indemnizații pentru trecerea temporară la alt loc de muncă sau reducerea programului, precum și reconversie profesională. Dacă este afectată capacitatea de muncă în condițiile legii, se poate solicita evaluarea pentru pensie de invaliditate. Compensația pentru leziuni permanente: până la 12 salarii minime Persoanele care rămân cu leziuni permanente care reduc capacitatea de muncă între 20% și 50% pot solicita compensația pentru atingerea integrității. Legea exclude de la acest drept persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate. Compensația se acordă la cerere, în urma evaluării medicale, o singură dată. Plafonul este de 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, la data confirmării caracterului profesional al accidentului sau bolii. Acesta este un maximum, nu suma primită de fiecare victimă. Valoarea concretă depinde de gravitatea leziunilor și de evaluarea prevăzută de lege. Nu se calculează după salariul personal al victimei. Pentru dosar sunt relevante cererea, actul de identitate, documentele medicale, procesul-verbal de cercetare și FIAM, alături de actele rezultate din expertizarea capacității de muncă. Lista corespunzătoare cazului se solicită compartimentului de accidente de muncă al casei teritoriale de pensii. Cum se acoperă tratamentul și recuperarea Asigurarea include servicii medicale pentru leziunile provocate de accident și recuperarea capacității de muncă. Serviciile se acordă prin furnizorii aflați în relațiile contractuale prevăzute de lege. Recuperarea poate urma un program individual stabilit medical, care poate include și tratament balnear. În cadrul programului aprobat pot fi suportate tratamentul, cazarea și masa. Accidentul de muncă nu garantează rambursarea oricărei facturi de la orice clinică privată. Trebuie diferențiate serviciile decontate prin sistem de cheltuielile pentru care persoana poate solicita direct restituirea banilor. Pentru tratamentele planificate, este utilă verificarea prealabilă a condițiilor cu medicul și casa teritorială de pensii. Ce cheltuieli pot fi rambursate și ce acte sunt necesare Printre cheltuielile prevăzute de legislație se află transportul de urgență cu alte mijloace decât cele uzuale, când este justificat, ochelarii, protezele oculare și aparatele auditive necesare ori deteriorate ca urmare a accidentului, precum și dispozitivele medicale implantabile chirurgical. Solicitantul trebuie să poată demonstra atât legătura cu accidentul, cât și cheltuiala. Pentru transportul de urgență sunt cerute documente privind costul și o declarație care explică urgența și motivul folosirii mijlocului respectiv. Pentru ochelari sau proteze sunt relevante prescripția medicală și dovezile privind necesitatea ori deteriorarea lor în accident. Pentru dispozitivele implantabile se depun cererea, facturile și documentele justificative, plus recomandarea medicului care arată necesitatea implantării. Cererea poate fi adresată casei teritoriale de pensii din zona producerii accidentului sau celei de la domiciliul solicitantului. Există limite și prețuri de referință: rambursarea poate fi integrală, parțială sau cererea poate fi respinsă, în funcție de condițiile aplicabile. De aceea, păstrează facturile, dovezile plății, prescripțiile, biletele de externare și copii ale documentelor accidentului. Înaintea unei achiziții programate, cere casei de pensii lista actelor și nivelul de decontare aplicabil dispozitivului. Ce despăgubire se acordă în caz de deces Dacă persoana asigurată moare ca urmare a accidentului de muncă, legea prevede o despăgubire de patru salarii medii brute comunicate de Institutul Național de Statistică. Reperul este salariul mediu pentru luna decesului sau, după caz, ultimul salariu mediu brut cunoscut la data solicitării. Nu se folosesc salariul victimei ori salariul minim. Astfel, nu există o sumă unică valabilă pentru toate decesele dintr-un an. Despăgubirea se acordă unei singure persoane îndreptățite: după caz, soțului supraviețuitor, copilului, părintelui, tutorelui, curatorului, moștenitorului sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedește suportarea cheltuielilor ocazionate de deces. Nu se plătesc câte patru salarii fiecărui membru al familiei. Cum solicită familia banii Cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă, inclusiv cea de la domiciliul solicitantului, potrivit procedurii. Dosarul cuprinde, în funcție de situație: - cererea pentru acordarea dreptului; - certificatul de deces; - actul de identitate al solicitantului; - actele care dovedesc rudenia sau calitatea în care solicită despăgubirea; - procesul-verbal de cercetare și FIAM; - documentele privind cheltuielile ocazionate de deces, după caz. Legea prevede emiterea deciziei în 20 de zile de la depunerea cererii, comunicarea acesteia în cinci zile de la emitere și plata în 15 zile de la comunicarea deciziei. Aceste termene nu se calculează de la data accidentului. Separat, copiii și soțul supraviețuitor pot avea dreptul la pensie de urmaș. Pentru soțul unei persoane decedate prin accident de muncă există o regulă favorabilă privind durata căsătoriei, dar trebuie verificate și condițiile referitoare la venituri. Pensia de urmaș se solicită printr-o procedură distinctă. Se pot cere și daune angajatorului? Da, dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii. Articolul 253 din Codul muncii obligă angajatorul să repare prejudiciul material sau moral suferit de salariat din culpa sa, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu ori în legătură cu serviciul. Pot fi relevante pierderile de venit, cheltuielile dovedite și suferințele fizice sau psihice. Prestațiile de asigurare nu înlătură posibilitatea solicitării reparării prejudiciilor pe care acestea nu le acoperă. Nu se poate obține însă de două ori repararea aceluiași prejudiciu. Despăgubirile suplimentare nu au un cuantum automat pentru orice accident. Contează probele, prejudiciul, legătura de cauzalitate și condițiile răspunderii. Dacă angajatorul refuză plata, salariatul se poate adresa instanței. ITM cercetează accidentul și respectarea normelor de securitate, dar nu stabilește prin simpla cercetare suma daunelor morale datorate victimei. Ce merită păstrat într-un singur dosar Victima sau familia ar trebui să strângă notificările către angajator, datele martorilor, actele medicale, certificatele de concediu, facturile, procesul-verbal de cercetare, FIAM și răspunsurile instituțiilor. Când se solicită un drept, este utilă depunerea cererii cu număr de înregistrare și păstrarea unei copii. Dacă apare un refuz, trebuie cerută decizia scrisă, cu motivarea și calea de contestare. Aceste documente permit verificarea situației și, când este necesar, apărarea drepturilor în instanță.

Un primar PSD și-a declarat culturile calamitate, a încasat despăgubiri și apoi a vândut recolta - presă
Eveniment

Un primar PSD și-a declarat culturile calamitate, a încasat despăgubiri și apoi a vândut recolta - presă

În 2024, actualul primar din comuna Găujani, Giurgiu, Ionel Ciocan (PSD), a încasat despăgubiri de la stat pentru recolta care i-ar fi fost calamitată de secetă în proporție de 100%. Însă ulterior el a fost prins că, de fapt, nu doar că și-a vândut recolta - porumb și floarea soarelui, vândute cu acte - dar a încasat și ajutorul de stat de 1.000 de lei pe hectar, și subvențiile aferente culturilor prin APIA. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Ciocan nu iartă nici o subvenție de la stat Potrivit Digi 24, primarul PSD Ciocan a recoltat, chiar de pe suprafețele calamitate, 5,4 tone de porumb la hectar și 2,8 tone de floarea-soarelui la hectar. Ciocan exploatează 600 de hectare de teren agricol, arată agrointeligența.ro.  Însă, el a încasat de la stat 181.960 de lei despăgubiri pentru 154 de hectare de porumb, 25 de hectare de floarea-soarelui și 2,8 hectare de mazăre declarate distruse sută la sută de seceta pedologică din 2024. Societatea agricolă figurează ca fiind administrată de soția primarului, însă acesta a recunoscut în fața jurnaliștilor Digi 24 că el este cel care conduce, de fapt, afacerea. Tot primarul este cel care a emis și semnat, din partea primăriei, procesul-verbal de declarare a calamității. Ionel Ciocan a fost reprezentantul Primăriei Găujani în comisia de evaluare a pagubelor, deci a verificat inclusiv culturile agricole ale firmei familiei sale. „Întrucât din analiza acestor informații s-a constatat existența unui posibil conflict de interese, petiția respectivă a fost înaintată către Agenția Națională de Integritate”, se arată într-un răspuns al Curții de Conturi pentru Digi24. Pe site-ul ANI, ultima declarație de avere a lui Ciocan este din 2022. El avea mai multe suprafețe de teren agricol, cea mai mare fiind de aproape 170 de hectare. În comuna unde este primar are trei case, iar în Giurgiu un apartament. 

Deținut, despăgubit pentru aglomerația din penitenciar: traficantul de persoane a primit 10.000 de lei
Justiție

Deținut, despăgubit pentru aglomerația din penitenciar: traficantul de persoane a primit 10.000 de lei

Statul român ar putea plăti despăgubiri unui deținut condamnat pentru trafic de persoane, după ce acesta a reclamat condițiile de cazare din penitenciar. Remus Dorin Ungureanu, condamnat în 2019 la șapte ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, a cerut în instanță daune de 100.000 de euro, arată Ziarul de Iași. Ce a reclamat deținutul Ungureanu a susținut că nu i-a fost asigurat spațiul minim legal în detenție. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Potrivit Ministerului Justiției, acesta a fost cazat în camere de 17–33 metri pătrați, cu grup sanitar propriu, apă și energie electrică. Însă suprafața medie disponibilă pentru fiecare deținut a fost între 3,2 și 3,66 metri pătrați, uneori chiar sub 3 metri pătrați. Decizia Tribunalului Judecătorii au reținut că supraaglomerarea este suficientă pentru constatarea încălcării articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a cerut României încă din 2017 măsuri pentru asigurarea a minimum 4 metri pătrați pentru fiecare deținut, însă nu a fost construit niciun penitenciar nou. Tribunalul a obligat statul să îi plătească lui Ungureanu 10.000 de lei daune morale. Hotărârea poate fi atacată în apel.

Politicieni, rude de magistrați și oameni de afaceri primesc zeci de milioane de la stat pentru Autostrada A8
Eveniment

Politicieni, rude de magistrați și oameni de afaceri primesc zeci de milioane de la stat pentru Autostrada A8

Lista beneficiarilor despăgubirilor acordate pentru exproprierile necesare construirii Autostrăzii A8 în județul Iași include numeroase nume cunoscute din administrația locală, mediul de afaceri și profesiile juridice. Primari, notari, afaceriști Statul român va plăti zeci de milioane de lei proprietarilor ale căror terenuri sunt afectate de traseul viitoarei autostrăzi, dintr-un buget total de aproape 194 de milioane de lei alocat prin Ministerul Transporturilor. Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Printre persoanele care urmează să primească despăgubiri se numără primari în funcție, consilieri locali și județeni, dezvoltatori imobiliari, antreprenori și notari. Pe lista beneficiarilor apar primarii liberali din Lețcani și Coarnele Caprei, un consilier local PSD din Rediu care desfășoară și activități în domeniul dezvoltărilor imobiliare, precum și consilierul județean PNL Radu Ionel Ursanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciutacu și România TV, puși să plătească despăgubiri uriașe către Oana Gherghiu și Carmen Uscatu. Sentința poate fi atacată - presa
Politică

Ciutacu și România TV, puși să plătească despăgubiri uriașe către Oana Gherghiu și Carmen Uscatu. Sentința poate fi atacată - presa

Angajatul postului lui Sebastian Ghiță Victor Ciutacu și România TV sunt puși să plătească despăgubiri uriașe către Oana Gherghiu și Carmen Uscatu, anunță Pagina de Media. Gheorghiu şi Uscatu trebuie să primească fiecare câte 250.000 de lei de la România TV, Victor Ciutacu, Janos Korpos şi Liviu Alexa.  Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Decizia Tribunalului București poate fi însă atacată, nu este definitivă.  Ciutacu și România TV, puși să plătească despăgubiri uriașe către Oana Gherghiu și Carmen Uscatu Iată minuta deciziei:  „Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce priveşte capetele 5,6 şi 7 de cerere invocată de pârâţii Victor Ciutacu si Janos Korpos. Respinge capetele 5, 6 şi 7 de cerere formulate de reclamante in contradictoriu cu pârâţii Victor Ciutacu si Janos Korpos, ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce priveste capătul 7 de cerere invocată de pârâta SC RTV HD SRL. Respinge capătul 7 de cerere formulat de reclamante în contradictoriu cu pârâta SC RTV HD SRL, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea. Obligă pe pârâtul VICTOR CIUTACU, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIAŢA a sumei de 500.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul VICTOR CIUTACU, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 250.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul VICTOR CIUTACU, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 250.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Korpos Janos, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 500.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Korpos Janos, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Korpos Janos, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Alexa Liviu Doru Alin la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 500.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Alexa Liviu Doru Alin la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale Obligă pe pârâtul Alexa Liviu Doru Alin la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale Obligă pe pârâta Pascal Iosefina la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 50.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâta Pascal Iosefina la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 25.000 de lei cu titlu de daune morale Obligă pe pârâta Pascal Iosefina la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 25.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe parata SC RTV HD SRL la redarea dispozitivului hotărârii pronunţate in cadrul emisiunii „Punctul culminant". Respinge cererea pentru rest, ca neîntemeiată. Obligă pârâtii, în solidar, la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 9385 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 460 lei taxă judiciară de timbru si suma de 8925 lei onorariu avocat. Obligă pârâtii, în solidar, la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 1650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 460 lei taxă judiciară de timbru si suma de 1190 lei onorariu avocat. Obligă pârâtii, în solidar, la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 1650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 460 lei taxă judiciară de timbru si suma de 1190 lei onorariu avocat. Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Bucuresti. Pronuntată prin punerea solutiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi. 30.04.2026”. 

Schilodit în accident, ignorat de sistem: dosar de despăgubiri tergiversat timp de șapte ani
Eveniment

Schilodit în accident, ignorat de sistem: dosar de despăgubiri tergiversat timp de șapte ani

Un caz șocant scoate la iveală întârzieri majore în justiție, după accidentul mortal de la Rădășeni din 2019, în care trei persoane și-au pierdut viața, iar un bărbat a rămas invalid pe viață. Ani pierduți în expertize Victima, Romulus R., grav rănită în urma impactului provocat de un șofer care circula cu viteză excesivă, așteaptă de șapte ani despăgubiri pentru traumele suferite. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Procesul a fost blocat timp de trei ani din cauza întârzierii expertizei realizate de Institutul de Medicină Legală Iași, deși dosarul se afla pe rolul instanței. După depunerea expertizei, judecătorii au pronunțat sentința într-o lună, iar cazul ar putea continua cu o contestație la Curtea de Apel. Continuarea, în Ziarul de Iași

Simion a plătit masiv lobby-iști americani ca să-l ducă la Trump, dar a luat țeapă. Acum cere despăgubiri - presă
Politică

Simion a plătit masiv lobby-iști americani ca să-l ducă la Trump, dar a luat țeapă. Acum cere despăgubiri - presă

Președintele AUR, George Simion, a plătit masiv lobby-iști americani ca să-l ducă la Trump, dar a luat țeapă, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat. Acum, AUR dă în judecată firma de lobby, cerând despăgubiri consistente, arată Antena 3. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Simion a plătit lobby-iști americani ca să-l ducă la Trump, dar a luat țeapă Potrivit Antenei 3, AUR a plătit 100.000 de dolari către firma de lobby BGD Legal & Consulting LLC. Aceasta urma să organizeze întâlniri între conducerea de vârf a partidului AUR și înalți oficiali ai administrației americane înainte de 28 aprilie 2025, adică în plină campanie de alegere a președintelui României. Dacă întâlnirea avea loc, firma de lobby mai primea 400.000 de dolari.  „În momentul în care pârâtul l-a informat pe reclamant că nu va avea loc nicio întâlnire în Florida, delegația AUR călătorise deja în SUA, suportând cheltuieli semnificative”, se arată în plângerea acestui partid.  „Firma de lobby i-ar fi garantat lui Simion, de asemenea, că Politico va publica un articol despre vizita AUR în SUA. Nici acest articol nu a văzut lumina zilei”, mai arată Antena 3.  În consecință, AUR cere despăgubiri de 4,5 milioane de dolari pentru „pierderile suferite din cauza încălcării contractului”. 

Un picior rupt într-o gaură de canal neacoperită - 5.000 de euro despăgubiri (instanță)
Eveniment

Un picior rupt într-o gaură de canal neacoperită - 5.000 de euro despăgubiri (instanță)

O femeie din Iași a obținut în instanță despăgubiri de 5.000 de euro după ce și-a rupt piciorul într-o gură de canal neacoperită. Cinci mii euro pentru accident pe domeniul public Incidentul a avut loc la un cămin de vizitare lăsat descoperit, iar victima a decis să dea în judecată autoritățile responsabile imediat după recuperare. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova În proces au fost chemate Primăria, Consiliul Județean și compania Delgaz, fiecare contestând responsabilitatea. I nstanța a analizat cazul pentru a stabili cine trebuie să achite despăgubirile, decizia fiind atacată la o instanță superioară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Liderii europeni lansează Comisia Internațională pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia Internațională pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Accident mortal la Iași: cereri uriașe de despăgubiri, sume mult reduse de judecători
Eveniment

Accident mortal la Iași: cereri uriașe de despăgubiri, sume mult reduse de judecători

În dosarul accidentului rutier din Iași, soldat cu trei morți și provocat de o solistă de muzică populară, instanța a analizat cereri de despăgubiri morale care au depășit 5,2 milioane de euro. Accident mortal la Iași, despăgubiri diminuate În total, 45 de părți civile, printre care rude apropiate și membri extinși ai familiilor victimelor, au solicitat daune morale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Judecătorii au decis însă să admită doar o parte dintre aceste cereri, făcând o selecție strictă a părților civile îndreptățite la despăgubiri. Astfel, doar 16 persoane vor primi daune morale, valoarea totală aprobată de instanță fiind de 280.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Statul, o nouă pomană: peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență
Economie

Statul, o nouă pomană: peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență

Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a legii privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instrumentul prin care sunt achitate salariile angajaților atunci când angajatorul intră în insolvență. 21.600 de euro pentru fiecare angajat Conform propunerii legislative, pentru companiile strategice din domenii precum energie, transporturi, telecomunicații, sănătate sau apărare, perioada de despăgubire ar urma să crească de la cinci la 12 luni. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Astfel, plafonul maxim ar fi corelat cu 12 salarii medii brute pe economie, comparativ cu limita actuală de cinci salarii. Având în vedere că în august 2025 salariul mediu brut a ajuns la aproximativ 9.000 lei, valoarea maximă a despăgubirii ar putea ajunge la 108.000 lei (circa 21.600 euro) per angajat, dacă legea va fi adoptată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România a primit 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru artefactele furate din Olanda
Eveniment

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România a primit 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru artefactele furate din Olanda

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice. România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie din Muzeul Drents, Olanda, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. România primește despăgubiri pentru artefactele dacice Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a confirmat că întreaga sumă a fost virată de către asigurător, în baza contractului încheiat. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Cele patru artefacte sustrase erau trei brăţări dacice și celebrul Coif de la Coţofeneşti. Prima tranşă, de 4,845 milioane de euro (85% din total), a fost achitată pe 25 august. Ultima tranşă, de 855.000 de euro (15%), a fost virată pe 12 septembrie. Fondurile vor fi transferate la bugetul de stat Conform legislației în vigoare, suma va fi virată către bugetul de stat. În cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, asigurătorul va solicita contravaloarea despăgubirii de la muzeu, iar acesta din urmă va primi fondurile necesare de la stat. Măsuri suplimentare pentru protejarea patrimoniului Ministerul Culturii a anunțat îmbunătățirea funcționării grupului de lucru responsabil de monitorizarea cazului și de informarea publicului. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a cerut propuneri pentru modificarea regulilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu românesc, în scopul reducerii riscului unor furturi similare. Oficialul a subliniat că astfel de incidente afectează grav patrimoniul național și trebuie prevenite cu strictețe.

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său
Eveniment

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său: aproximativ 18 milioane de euro, plus despăgubiri pentru anii de pușcărie, explică fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.  Citește și: Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu „Dan Voiculescu poate scăpa de închisoare, poate scăpa de plata a 80 milioane €, statul român poate fi obligat să îi returneze TOT – inclusiv 18 milioane € – și poate cere despăgubiri pentru anii petrecuți în pușcărie!”, arată Birchall într-o postare pe Facebook.  Fostul demnitar PSD explică de ce s-ar putea ajunge aici. „Analiza efectelor deciziei ÎCCJ/ Lia Savonea în cazul Camelia Bogdan: În ce privește efectele imediate, decizia d-nei Lia Savonea, președinta ÎCCJ, deschide calea revizuirii integrale a condamnărilor din dosarul ICA, inclusiv în ce privește confiscările dispuse în dosar. Astfel: Potrivit art. 453 alin. 1 lit. d) Cpp, o hotărâre judecătorească definitivă poate fi revizuită atunci când un judecător din completul care a pronunțat hotărârea a săvârșit o infracțiune în legătură cu acel dosar, ceea ce a influențat soluția pronunțată. Prin decizia dată de Lia Savonea s-a stabilit că fosta judecătoare Camelia Bogdan a săvârșit în cadrul dosarului ICA ( Dan Voiculescu) fapte care se circumscriu infracțiunii de abuz în serviciu. Faptele sunt prescrise (nu se mai poate aplica pedeapsă), dar simpla constatare a infracțiunii este suficientă pentru revizuirea completă a condamnărilor și confiscărilor din 2014. Consecințe directe: Hotărârea dnei Lia Savonea are putere de lucru judecat și va conta decisiv într-o cerere de revizuire! Consecințe pentru cazul ICA/Dan Voiculescu cu termen în 26 septembrie: Scapă de condamnarea penală. Scapă de plata celor 80 milioane € către stat (60 milioane + peste 20 milioane € produsul infracțiunii). Statul român ar putea fi obligat să îi returneze TOT ce i s-a confiscat – inclusiv aproximativ 18 milioane €. Poate cere despăgubiri pentru anii petrecuți în pușcărie. Impact juridic mai larg: Această hotărâre a dnei Lia Savonea deschide calea ca orice hotărâre judecătorească să poată fi cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, fiind suficient să se dovedească o aplicare greșită a legii, cu rea credință”, a arătat Birchall.   Ea propune modificarea Codului Penal prin „extinderea infracțiunii de represiune nedreaptă (art. 283 CP), astfel încât să includă și elementele care acum sunt subsumate abuzului în serviciu”.

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia
Internațional

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat luni noi acuzații la adresa Finlandei, susținând că aceasta urmează un curs de confruntare cu Rusia după aderarea la NATO. Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe Într-un articol publicat de agenția rusă TASS, Medvedev a afirmat că Helsinki ar pregăti „un cap de pod pentru un atac asupra Rusiei”. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Medvedev a cerut din nou Finlandei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, susținând că Rusia nu mai este obligată de tratatul de pace din 1947, care limita pretențiile la 300 de milioane de dolari. Oficialul afirmă că valoarea actualizată a pagubelor ar fi de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 244 de miliarde de dolari). Oficialul rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate al Federației Ruse, a precizat că în Laponia au fost create structuri de comandă ale armatei finlandeze, „în imediata vecinătate a frontierei cu Rusia”. Potrivit lui Medvedev, aceste măsuri confirmă că NATO consideră Rusia drept stat inamic. „Noua doctrină a Finlandei” Articolul, intitulat „Noua doctrină a Finlandei: Prostie, minciuni, ingratitudine”, denunță politica de securitate adoptată de Helsinki. Medvedev acuză Finlanda că, sub pretext defensiv, a ales confruntarea și încalcă acorduri istorice. Finlanda, de la neutralitate la aderarea la NATO După decenii de neutralitate, Finlanda și Suedia au decis să adere la NATO ca reacție la invazia rusă din Ucraina. Moscova consideră acum că eforturile Finlandei de a-și consolida apărarea reprezintă o amenințare directă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră