vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: despăgubiri

56 articole
Economie

Statul, o nouă pomană: peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență

Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a legii privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instrumentul prin care sunt achitate salariile angajaților atunci când angajatorul intră în insolvență. 21.600 de euro pentru fiecare angajat Conform propunerii legislative, pentru companiile strategice din domenii precum energie, transporturi, telecomunicații, sănătate sau apărare, perioada de despăgubire ar urma să crească de la cinci la 12 luni. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Astfel, plafonul maxim ar fi corelat cu 12 salarii medii brute pe economie, comparativ cu limita actuală de cinci salarii. Având în vedere că în august 2025 salariul mediu brut a ajuns la aproximativ 9.000 lei, valoarea maximă a despăgubirii ar putea ajunge la 108.000 lei (circa 21.600 euro) per angajat, dacă legea va fi adoptată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență, propune Ministerul Muncii (sursa: Pexels/Diana)
România primește despăgubiri pentru artefactele dacice (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România primește despăgubiri pentru artefactele furate

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice. România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie din Muzeul Drents, Olanda, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. România primește despăgubiri pentru artefactele dacice Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a confirmat că întreaga sumă a fost virată de către asigurător, în baza contractului încheiat. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Cele patru artefacte sustrase erau trei brăţări dacice și celebrul Coif de la Coţofeneşti. Prima tranşă, de 4,845 milioane de euro (85% din total), a fost achitată pe 25 august. Ultima tranşă, de 855.000 de euro (15%), a fost virată pe 12 septembrie. Fondurile vor fi transferate la bugetul de stat Conform legislației în vigoare, suma va fi virată către bugetul de stat. În cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, asigurătorul va solicita contravaloarea despăgubirii de la muzeu, iar acesta din urmă va primi fondurile necesare de la stat. Măsuri suplimentare pentru protejarea patrimoniului Ministerul Culturii a anunțat îmbunătățirea funcționării grupului de lucru responsabil de monitorizarea cazului și de informarea publicului. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a cerut propuneri pentru modificarea regulilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu românesc, în scopul reducerii riscului unor furturi similare. Oficialul a subliniat că astfel de incidente afectează grav patrimoniul național și trebuie prevenite cu strictețe.

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu Foto: Blog Dan Voiculescu
Eveniment

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său: aproximativ 18 milioane de euro, plus despăgubiri pentru anii de pușcărie, explică fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.  Citește și: Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu „Dan Voiculescu poate scăpa de închisoare, poate scăpa de plata a 80 milioane €, statul român poate fi obligat să îi returneze TOT – inclusiv 18 milioane € – și poate cere despăgubiri pentru anii petrecuți în pușcărie!”, arată Birchall într-o postare pe Facebook.  Fostul demnitar PSD explică de ce s-ar putea ajunge aici. „Analiza efectelor deciziei ÎCCJ/ Lia Savonea în cazul Camelia Bogdan: În ce privește efectele imediate, decizia d-nei Lia Savonea, președinta ÎCCJ, deschide calea revizuirii integrale a condamnărilor din dosarul ICA, inclusiv în ce privește confiscările dispuse în dosar. Astfel: Potrivit art. 453 alin. 1 lit. d) Cpp, o hotărâre judecătorească definitivă poate fi revizuită atunci când un judecător din completul care a pronunțat hotărârea a săvârșit o infracțiune în legătură cu acel dosar, ceea ce a influențat soluția pronunțată. Prin decizia dată de Lia Savonea s-a stabilit că fosta judecătoare Camelia Bogdan a săvârșit în cadrul dosarului ICA ( Dan Voiculescu) fapte care se circumscriu infracțiunii de abuz în serviciu. Faptele sunt prescrise (nu se mai poate aplica pedeapsă), dar simpla constatare a infracțiunii este suficientă pentru revizuirea completă a condamnărilor și confiscărilor din 2014. Consecințe directe: Hotărârea dnei Lia Savonea are putere de lucru judecat și va conta decisiv într-o cerere de revizuire! Consecințe pentru cazul ICA/Dan Voiculescu cu termen în 26 septembrie: Scapă de condamnarea penală. Scapă de plata celor 80 milioane € către stat (60 milioane + peste 20 milioane € produsul infracțiunii). Statul român ar putea fi obligat să îi returneze TOT ce i s-a confiscat – inclusiv aproximativ 18 milioane €. Poate cere despăgubiri pentru anii petrecuți în pușcărie. Impact juridic mai larg: Această hotărâre a dnei Lia Savonea deschide calea ca orice hotărâre judecătorească să poată fi cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, fiind suficient să se dovedească o aplicare greșită a legii, cu rea credință”, a arătat Birchall.   Ea propune modificarea Codului Penal prin „extinderea infracțiunii de represiune nedreaptă (art. 283 CP), astfel încât să includă și elementele care acum sunt subsumate abuzului în serviciu”.

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe (sursa: TASS)
Internațional

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat luni noi acuzații la adresa Finlandei, susținând că aceasta urmează un curs de confruntare cu Rusia după aderarea la NATO. Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe Într-un articol publicat de agenția rusă TASS, Medvedev a afirmat că Helsinki ar pregăti „un cap de pod pentru un atac asupra Rusiei”. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Medvedev a cerut din nou Finlandei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, susținând că Rusia nu mai este obligată de tratatul de pace din 1947, care limita pretențiile la 300 de milioane de dolari. Oficialul afirmă că valoarea actualizată a pagubelor ar fi de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 244 de miliarde de dolari). Oficialul rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate al Federației Ruse, a precizat că în Laponia au fost create structuri de comandă ale armatei finlandeze, „în imediata vecinătate a frontierei cu Rusia”. Potrivit lui Medvedev, aceste măsuri confirmă că NATO consideră Rusia drept stat inamic. „Noua doctrină a Finlandei” Articolul, intitulat „Noua doctrină a Finlandei: Prostie, minciuni, ingratitudine”, denunță politica de securitate adoptată de Helsinki. Medvedev acuză Finlanda că, sub pretext defensiv, a ales confruntarea și încalcă acorduri istorice. Finlanda, de la neutralitate la aderarea la NATO După decenii de neutralitate, Finlanda și Suedia au decis să adere la NATO ca reacție la invazia rusă din Ucraina. Moscova consideră acum că eforturile Finlandei de a-și consolida apărarea reprezintă o amenințare directă.

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe (sursa: PBS)
Internațional

Trump trebuie să plătească 83,3 de milioane de dolari pentru defăimarea lui E. Jean Carroll

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe. O curte de apel din New York a menținut luni condamnarea civilă împotriva președintelui american Donald Trump, prin care acesta trebuie să plătească suma de 83,3 milioane de dolari scriitoarei și jurnalistei E. Jean Carroll. Procesul pentru defăimare și acuzații de viol Hotărârea confirmă verdictul din ianuarie 2024, când un juriu l-a găsit vinovat de defăimare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Cazul își are originea în acuzațiile aduse de Carroll, care a susținut că Trump a violat-o în anii 1990, într-o cabină de probă a unui magazin din New York. Juriul l-a condamnat pe Trump pentru defăimare, după ce acesta a negat și a atacat public acuzațiile jurnalistei. Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe Cei nouă jurați au stabilit suma uriașă de 83,3 milioane de dolari, dintre care 65 de milioane sunt daune punitive. Acestea au rolul de a-l descuraja pe Trump să o atace din nou pe Carroll. Suma a depășit de peste opt ori cele 10 milioane de dolari solicitate inițial de reclamantă pentru prejudicii morale și profesionale. Reacția lui Donald Trump În momentul condamnării din 2024, când era în plină campanie electorală pentru Casa Albă, Trump a calificat decizia drept „ridicolă” și a promis că va face apel. Totuși, curtea de apel a decis că despăgubirile stabilite sunt „rezonabile”, având în vedere „faptele extraordinare și șocante” din dosar. Cariera lui E. Jean Carroll și acuzațiile din trecut E. Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, este o fostă editorialistă a revistei Elle. În 2019, ea l-a acuzat public pe Donald Trump de viol, susținând că agresiunea a avut loc în 1996. Pe baza unei alte plângeri depuse în 2022, Trump a fost găsit vinovat, în mai 2023, de agresiune sexuală și defăimare, fiind obligat să plătească 5 milioane de dolari despăgubiri.

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez cere Germaniei despăgubiri pentru invazia începută pe 1 septembrie 1939

Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri. Cu ocazia comemorării declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a solicitat Germaniei plata unor despăgubiri pentru invazia nazistă din 1 septembrie 1939 și pentru ocupația ulterioară. Polonia cere din nou Germaniei despăgubiri La ceremonia organizată la Gdansk, șeful statului a subliniat că reglementarea acestei probleme este esențială pentru construirea unui parteneriat polono-german bazat pe adevăr și pe relații bilaterale stabile. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților „Ca țară din prima linie, cea mai importantă de pe flancul estic al NATO, Polonia are nevoie de dreptate, adevăr și relații clare cu Germania, dar are nevoie și de despăgubiri de la statul german”, a declarat Nawrocki la monumentul de la Westerplatte. PiS a susținut constant solicitarea de despăgubiri Partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care l-a sprijinit politic pe Karol Nawrocki, a ridicat în repetate rânduri această revendicare față de Berlin. Conform agenției PAP, președintele a cerut guvernului condus de premierul de centru Donald Tusk să se alăture oficial solicitării. Germania consideră problema închisă În ultimii ani, despăgubirile de război au fost un subiect sensibil în relațiile polono-germane. Berlinul a reiterat constant că situația a fost rezolvată prin tratatele internaționale care au permis reunificarea Germaniei în 1990. Westerplatte, simbol al rezistenței poloneze Ceremonia a avut loc la monumentul de pe peninsula Westerplatte din Gdansk, locul unde o navă militară germană a tras primele focuri asupra unui avanpost polonez la 1 septembrie 1939. Apărătorii au rezistat timp de șapte zile în fața unui atac copleșitor al forțelor naziste, iar locul a rămas un simbol al rezistenței poloneze.

PMB, 100.000 EUR zilnic unui afacerist (sursa: colaj defapt.ro)
Investigații

VIDEO Primăria București plătește 100.000 de euro pe zi unui singur om, timp de câțiva ani

PMB, 100.000 EUR zilnic unui afacerist: plățile se vor face până la atingerea sumei de 126.277.929 de euro. Din care 50,5 milioane euro reprezintă doar dobânzi. PMB, 100.000 EUR zilnic unui afacerist Parcul Bordei a fost amenajat pe o suprafață de 3,3 hectare, în anul 1936, pe malul lacului Floreasca, în aval de ecluza care îl leagă de lacul Herăstrău din București. Citește și: Sub pretextul că USR nu l-a respectat pe Iliescu, PSD vrea să rupă coaliția de guvernare Terenul fusese cumpărat încă din anul 1933 de muncipalitate de la banca Marmorosch Blank, cu suma de 16 milioane lei. Cum s-a ajuns ca, aproape 90 de ani mai târziu, acest parc să fie plătit din nou, în ancheta video de mai sus. Textul investigației poate fi citit AICI.

Probabil cel mai mare jaf bucureștean: afacerea Constanda-Bordei (sursa: Digi24)
Investigații

EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește 3 milioane EUR către Constanda

Probabil cel mai mare jaf bucureștean: Primăria Capitalei îi plătește lunar despăgubiri și dobânzi de aproape trei milioane de euro afaceristului Costică Constanda pentru Parcul Bordei. Totul, pentru a-i achita lui Constanda, în 50 de rate, suma de 126.277.929 de euro. Din care 50,5 milioane euro reprezintă doar dobânzi. De la Marmorosch Blank la interdicția lui Ceaușescu Parcul Bordei a fost amenajat pe o suprafață de 3,3 hectare, în anul 1936, pe malul lacului Floreasca, în aval de ecluza care îl leagă de lacul Herăstrău din București. Citește și: Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție. Transgaz, controlată de SGG, condus de pesedistul Radu Oprea Terenul fusese cumpărat încă din anul 1933 de muncipalitate de la banca Marmorosch Blank, cu suma de 16 milioane lei. În anul 1980, bucureștenilor li s-a interzis accesul în parc, deoarece acesta se afla lângă reședința dictatorului Nicolae Ceaușescu. După 70 de ani, PMB pierde Bordeiul în favoarea lui Constanda La câțiva ani după căderea regimului comunist, afaceriști mai mult sau mai puțin controversați au început goana după terenurile din București. Astfel, în septembrie 2003, atunci când Traian Băsescu era primarul general al Capitalei, Parcul Bordei a devenit proprietatea omului de afaceri Costică Constanda, care a obținut terenul respectiv în schimbul altor terenuri pe care le cumpărase de la foștii proprietari. Cum? Cu ajutorul Consiliul General, care a adoptat  o hotărâre, în septembrie 2003, prin care Parcul Bordei a fost trecut în proprietatea privată a municipalității. După ce terenul din Parcul Bordei a fost prădat cu ajutorul Consiliului General, Primăria Capitalei și Costică Constanda au început un șir lung de litigii. Instanța: 93,5 milioane de euro pentru Constanda de la PMB În anul 2007, soții Maria și Costică Contanda au obținut printr-o decizie a Curții de Apel București despăgubiri de 69.312.000 de euro pentru terenul din Parcul Bordei, o sultă de aproximativ 6,5 milioane euro, plus alte 17.757.210 euro despăgubiri. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „Municipiul București a încheiat  Acordul nr. 1373 cu soții Constanda la data de 10 martie 2020. Acordul a prevăzut plata sumei de 17.757.210 Euro aferente deciziei nr. 1146/21.06.2007 în mai multe tranșe până la 12 iunie 2020. Plata a fost efectuată în 4 tranșe”. Deci, Primăria Capitalei, sub conducerea Gabrielei Firea, a fost nevoită să plătească despăgubirile stabilite de instanță. Dar nu a plătit nici un leu din contravaloarea terenului și a sultei soților Constanda. Adică, 75.724.951,55 euro. Cum s-a ajuns la peste 126 de milioane de euro după ce PMB plătise peste 17 milioane În toamna lui 2020, Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru Primăria București. În primăvara anului 2022, soții Constanda, prin executorul SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații, au blocat conturile Primăriei Capitalei pentru a-și recupera zecile de milioane de euro. Mai mult, între timp, soții Constanda au cerut și plata dobânzii pentru suma de aproape 75,8 milioane de euro.  Informațiile furnizate de Primăria Capitalei arată că, la data de 1 iunie 2022, valoarea dobânzii a fost calculată la suma de 50.522.977,45 de euro. În total, peste 126 de milioane de euro. Plata, în 50 de tranșe lunare  Primarul Nicușor Dan, actualul președinte al României, a vrut să-i ofere lui Costică Constanda mai multe terenuri din patrimoniul Capitalei pentru a scăpa de o parte din datorie.  În urma negocierilor eșuate, familia Constanda și Primăria Capitalei, prin primarul Nicușor Dan, au semnat acordul nr. 73129/03.06.2022. Potrivit acestuia, părțile au decis ca plata să se facă în 50 de tranșe lunare consecutive, către SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații. Până în prezent, s-au plătit 117 milioane de euro Prima plată, în valoare de trei milioane de euro, s-a făcut la data de 8 iunie 2022. O săptămână mai târziu, s-au virat în conturile lui Costică Constanda alte 2,5 milioane de euro. Primăria Capitalei a plătit până la finalul anului 2022 nu mai puțin de 20,55 milioane de euro. În cursul anului 2023 s-au plătit alte 30 de milioane euro. Din conturile PMB au zburat încă 39,28 milioane euro în 2024. De la 20 ianuarie 2025 și până la începutul lunii martie, municipalitatea a mai vărsat în conturile soților Constanda aproape 9,2 milioane euro. În total, 99 milioane euro în 35 de tranșe. Dacă punem la socoteală și cele 17,75 milioane de euro plătite de primarul Gabriela Firea rezultă aproape 117 milioane de euro, bani plătiți din bucureștenilor pentru un teren pe care l-a cumpărat municipalitatea în 1933. Probabil cel mai mare jaf bucureștean Primăria Capitalei mai are de plătit în 15 tranșe suma de 27,2 milioane euro. DeFapt.ro a încercat să afle de la liberalul Stelian Bujduveanu, noul primar interimar al Capitalei, dacă municipalitatea va încerca să recupereze paguba de la foștii consilieri generali. Bujduveanu a refuzat să răspundă. 

Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional (sursa: tezadlar.az)
Internațional

Azerbaidjanul amenință Rusia cu un proces internațional după prăbușirea unui avion cu 38 de persoane

Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional. Președintele azer Ilham Aliev a anunțat sâmbătă că Azerbaidjanul intenționează să dea în judecată Rusia la tribunalele internaționale, în legătură cu catastrofa aeriană din decembrie 2024, în care au murit 38 de persoane aflate la bordul unui avion de pasageri aparținând companiei Azerbaijan Airlines (AZAL). Azerbaidjanul amenință Rusia cu proces internațional În cadrul unui forum desfășurat în regiunea Karabah, liderul azer a criticat lipsa de reacție din partea Rusiei, afirmând că, deși au trecut șapte luni de la incident, Baku nu a primit niciun răspuns oficial din partea Moscovei. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse „Pentru noi, totul este clar”, a declarat Aliev, sugerând că autoritățile ambelor țări cunosc adevărul despre ceea ce s-a întâmplat. Aliev a subliniat că solicitările Azerbaidjanului sunt justificate și firești: Identificarea și pedepsirea celor responsabili Asumarea oficială a responsabilității de către Rusia Despăgubiri pentru familiile victimelor, pentru răniți și pentru compania AZAL Ipoteza implicării Ucrainei, respinsă categoric Președintele azer a calificat drept „ridicole” speculațiile potrivit cărora avionul ar fi putut fi lovit accidental de o dronă ucraineană. „Aceasta este o poveste de adormit copiii de școală primară. Noi știm exact ce s-a întâmplat”, a spus Aliev, reiterând acuzațiile directe la adresa Rusiei. Avionul ar fi fost lovit de o rachetă rusă Potrivit unor surse din Azerbaidjan, zborul 8432, care venea din Baku și se îndrepta spre Groznîi (Cecenia), ar fi fost lovit de șrapnelul unei rachete sol-aer în spațiul aerian rusesc. În momentul prăbușirii, forțele ruse respingeau un atac cu drone ucrainene în regiunea Groznîi, ceea ce a alimentat suspiciunile privind un accident cauzat de apărarea antiaeriană rusă.

Piedone stoarce statul de 160.000 de euro pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Piedone stoarce statul de 160.000 de euro pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv

Piedone stoarce statul român de peste 160.000 de euro pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv: el va primi despăgubiri morale de 100.000 de euro, plus 290.285,50 lei reprezentând daune materiale (salarii), dar la care se va adăuga dobânda. Citește și: Nicușor Dan conduce în România, George Simion - în diaspora. Va fi, probabil, cea mai strânsă cursă prezidențială de după 1990 Piedone stoarce statul pentru că a fost condamnat pe nedrept în dosarul Colectiv Decizia a fost luată de Tribunalul București și nu este definitivă, poate fi atacată, anunță site-ul stiripesurse.ro.  Solutia pe scurt: „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata către reclamant a sumei de 100.000 euro cu titlu de daune morale, în lei la cursul BNR din ziua plăţii, a sumei de 290.285,50 lei cu titlu de daune materiale, precum şi la plata dobânzii legale aferentă acestor sume, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data achitării efective. Ia act de faptul că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefă, azi, 15.05.2025.” Hotărârea de azi poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Secția a III-a civilă a Tribunalului București. În 21 iunie 2023, Cristian Popescu Piedone a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul Colectiv, după ce Curtea de Apel București îl condamnase la patru ani de închisoare, iar prima instanță la opt ani.

Celebrul chirurg Tzaicu, distrus de comunism (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un român, primul chirurg din lume care s-a operat singur (1909). Comunismul i-a distrus familia

Celebrul chirurg Tzaicu, distrus de comunism. În anul 1909, la doar 26 de ani, Alexandru Tzaicu a intrat în istoria medicinei devenind primul chirurg din lume care s-a operat singur. Celebrul chirurg Tzaicu, distrus de comunism Tânărul medic român a realizat intervenția pentru a testa pe propriul corp o nouă metodă de anestezie locală cu stricnină și stovaină, dezvoltată de doi colegi români. Citește și: Victor Rebengiuc se autodenunță: a donat 25.000 de lei pentru campania lui Nicușor Dan Tzaicu a detaliat procedura în lucrarea sa de doctorat, atrăgând atenția comunității medicale internaționale. Deși hernia inghinală operată era considerată o intervenție de dificultate medie, curajul și inovația de a se opera singur i-au adus lui Tzaicu recunoaștere și celebritate. A devenit rapid un nume respectat în chirurgia românească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Despăgubiri reduse pentru proprietarii imobilelor naționalizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

După căderea lui Ceaușescu, statul român încă hărțuiește foștii proprietari de imobile naționalizate

Despăgubiri reduse pentru proprietarii imobilelor naționalizate. Un teren din centrul Iașului, aflat lângă Hotel Moldova, a fost evaluat de funcționari de la București drept „maidan cu bălării”, ceea ce a dus la înjumătățirea despăgubirilor pentru foștii proprietari. Despăgubiri reduse pentru proprietarii imobilelor naționalizate Decizia a fost luată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a considerat valoarea terenului mult sub realitate. Citește și: CEDO spulberă cererea lui Georgescu: „Nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute” Situația a fost corectată în primă instanță, însă verdictul final va fi stabilit de Curtea de Apel. Cine va pierde, în cele din urmă, din această reducere drastică a valorii? Continuarea, în Ziarul de Iași

Conor McGregor, condamnat să plătească despăgubiri (sursa: Facebook/Conor McGregor)
Eveniment

Conor McGregor, condamnat să plătească despăgubiri

Conor McGregor, condamnat să plătească despăgubiri. Irlandezul Conor McGregor, celebrul luptător de arte marțiale mixte (MMA), a fost condamnat de un tribunal civil din Dublin să plătească 248.603,60 euro unei femei care l-a acuzat de viol. Decizia a fost anunțată vineri, după un proces de zece zile. Acuzațiile de viol Reclamanta, Nikita Hand, în vârstă de 35 de ani, a susținut că McGregor a agresat-o într-o cameră de hotel din Dublin în 2018. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Aceasta a afirmat că a fost legată de pat, aproape sufocată și violată, suferind răni la gât și mâini. McGregor, în vârstă de 36 de ani, a declarat că relația a fost consensuală. Conor McGregor, condamnat să plătească despăgubiri Suma stabilită de Înalta Curte din Dublin, care include cheltuieli medicale, se ridică la aproape 250.000 de euro. Nikita Hand a mai acuzat un al doilea bărbat, James Lawrence, că ar fi agresat-o sexual, însă acesta nu a fost găsit vinovat. O figură controversată În 2020, McGregor a fost cel mai bine plătit sportiv din lume, conform Forbes, cu venituri de 170 de milioane de euro. Cazul recent adaugă la seria de controverse care au marcat cariera și viața personală a luptătorului.

Tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” va primi daune Foto: Captură video Antena 3
Eveniment

Tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” va primi daune

O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro: ea a fost identificată în mod greșit ca fiind victima unei crime din 2017, de la metroul bucureștean. Procesul civil a început în 2019, dar s-a încheiat abia în iunie 2024, când Judecătoria Craiova a decis că cele două trusturi media sunt bune de plată. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Pe de altă parte, Magdalena Şerban, femeia acuzată că a omorât o tânără după ce a împins-o pe şinele de metrou, în 2017, în staţia Dristor 1, şi a încercat să ucidă o alta în acelaşi mod, a fost condamnată la închisoare pe viaţă, în martie 2019. Foto: Captură video Tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” va primi daune În 2017, pe fondul informațiilor despre crima de la metrou, Antena TV Group SA a preluat de pe Facebook și a publicat patru imagini nedistorsionate ale unei femei care nu avea nici o legătură cu fapta, scrie CraiovaJust. Imaginile au curs la știri. Kanal D a difuzat fotografia femeii pe pagina sa de Internet. Impactul a fost atât de dur încât femeia a fost nevoită să scrie pe Facebook că este în viață. Însă, „în comentarii s-au transmis inclusiv condoleanțe familiei acesteia”, arată instanța. Antena TV Group a susținut în cadrul procesului că eroarea a fost comisă pe fondul coincidenței de nume și a asemănării fizice dintre victima de la metrou și femeia cu care au confundat-o, iar Dogan Media s-a apărat precizând că pe site-ul său a apărut o singură imagine, care a fost ștearsă în aceeași zi, când angajații și-au dat seama de confuzia făcută, scrie CraiovaJust. Instanța a decis însă ca Antena să-i plătească daune de 10.000 de euro, iar Kanal D de 5.000 de euro.

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR (sursa: Facebook/Calin Stegerean)
Investigații

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR. Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, și-a adus aminte în 2024 că are de încasat despăgubiri de 85.000 de euro de la Ministerul Culturii după ce fusese revocat din funcție ilegal în anul 2017, atunci când ministerul era condus de pesedistul Lucian Romașcanu. Citește și: Despre falsurile lui Adrian Năstase expuse drept lucrări autentice de Brauner la MNAR se știa chiar de la inaugurarea expoziției, pe 1 decembrie 2023. Conducerea MNAR l-a acoperit pe fostul premier Numele managerului Călin Stegerean a apărut într-o serie de scandaluri care au bulversat cultura românească. La începutul anului, în expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult" au fost expuse mai multe lucrări suspectate a fi falsuri, care proveneau din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. Șapte angajați ai Muzeului Național de Artă al României l-au acuzat pe Stegerean de abuz de putere, de atacuri la persoană, de umiliri, ba chiar și de hărțuire cu tentă sexuală. Director un an, demis de Romașcanu Călin Alexiu Stegerean a câștigat concursul pentru funcția de manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) în primăvara anului 2016. Funcția a preluat-o în mod practic după ce s-a semnat Contractul de Management nr. 65 din 24 iunie 2016. În urma evaluării anuale pentru jumătatea lui 2016 și a contestației subsecvente, ambele notate cu insuficient, a fost demis din funcția de manager. Decizia a fost luată de ministru Culturii de atunci, pesedistul Lucian Romașcanu. Câștig pe toată linia în instanță Ordinul de ministru prin care a fost demis a fost contestat în instanță. Călin Stegerean a câștigat procesul la Tribunalul București în 2019, apoi la Curtea de Apel București, în aprilie 2021. "Obligă pârâtul (Ministerul Culturii - n.r.) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri", se menționează în decizia instanței. Liberalul Gheorghiu i-a prelungit mandatul Ministerul Culturii, sub conducerea liberalului Bogdan Gheorghiu, a respectat doar parțial decizia instanței. Adică l-a reinstalat în funcția de manager pe Călin Stegerean în data de 22 aprilie 2021, dar fără să îi mai plătească despăgubirile stabilite de instanță. Apoi, ministrul Bogdan Gheorghiu a decis să-i prelungească mandatul de manager până la data de 5 februarie 2025 printr-un act adițional la contractul de management semnat în iunie 2016. Scandalul Brauner și banii managerului MNAR Înțelegerea dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a ținut până în 29 februarie 2024, la scurt timp după ce a început scandalul legat de falsurile din expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult". Atunci, Stegerean a notificat Ministerul Culturii să îi plătească despăgubirile câștigate în instanță, conform titlului executoriu al sentinței civile nr. 706/25.02.2019. Plata a fost aprobată în martie 2024 de ministrul Raluca Turcan. Aceasa a emis un ordin de ministru prin care a decis să achite sume de 424.591 lei, echivalentul a 85.000 de euro, în trei tranșe egale. Prima tranșă a fost deja plătită. Stegerean invocă sentința civilă DeFapt.ro i-a cerut lui Călin Stegerean părerea în legătură cu prelungirea mandatului prin act adițional până în 2025. Stegerean nu a vrut să răspundă. Întrebat, de asemenea, de ce a solicitat despăgubirile în 2024, deși avea sentința din 2019, managerul MNA a refuzat din nou dialogul. Managerul Călin Stegerean s-a prevalat de decizia instanței și a declarat doar atât: "Toate aspectele la care faceți referire au ca motiv conținutul sentinței civile la care faceți referire, aspectele și consecințele legale incidente".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră