duminică 30 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deloitte

3 articole
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii  Foto: Facebook
Eveniment

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii

România se situează după Bulgaria într-un clasament de numit „Indicele de Progres Social 2023” privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România a pierdut o poziţie faţă de anul trecut şi se menţine, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022. Studiul relevă faptul că, după ce indicele care măsoară progresul social a avansat constant pe parcursul a peste zece ani, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global sau chiar a scăzut, România urmând trendul. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător. Progresul social, în scădere sau în stagnare "Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate - adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova. Potrivit acestuia, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. "Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni", a subliniat Alexandru Reff. În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi, arată studiul. Analiza privind valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii arată că ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67). Estonia, cea mai bine plasată țară din Europa de Est În 2023, pe primul loc în lume se află Danemarca, cu un scor de 90,38. Potrivit studiului, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii. Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii. Doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) s-au clasat în prima categorie a clasamentului. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

Emisiile CO2 zero costă scump companiile (sursa: Facebook/Deloitte)
Mediu

Emisiile CO2 zero costă scump companiile

Emisiile CO2 zero costă scump companiile. Cele care şi-au luat angajamentul să aibă zero emisii nete de carbon vor avea costuri mai mari cu 125 de miliarde de dolari până în 2030, relevă studiul "Deloitte Insurance Outlook 2023", publicat luni. Emisiile CO2 zero costă scump companiile "Poliţele de asigurare care acoperă tranziţia către energia verde pentru companiile care şi-au luat angajamentul de a avea zero emisii nete de carbon reprezintă o altă nişă de exploatat de către asigurători (...), deoarece se preconizează că, la nivel mondial, companiile vor avea costuri anuale legate de acest segment mai mari cu 125 de miliarde de dolari până în 2030", se menţionează în cercetare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform consultanţilor, jucătorii din domeniul asigurărilor ar trebui să analizeze diferite parteneriate pentru a valorifica domeniul în creştere al asigurărilor încorporate în alte servicii (embedded insurance), care se referă la achiziţionarea de asigurare la punctele de vânzare ale altor produse sau servicii. "Se estimează că primele brute globale subscrise în acest mod vor creşte de şase ori, până la 722 de miliarde de dolari până în 2030. Segmentul activelor necorporale, definite ca bunuri care nu au formă fizică, dar au valoare monetară, se extinde şi creează, de asemenea, noi oportunităţi pentru asigurători, de la criptomonede şi NFT-uri, la activităţi virtuale în metavers", se arată în studiul de specialitate. Sectorul asigurărilor, rol crucial "(...) în timp ce majoritatea asigurătorilor au o abordare reactivă cu privire la ESG, concentrându-se pe conformarea cu reglementările, pe colectarea şi raportarea datelor specifice şi pe îmbunătăţirea managementului riscului, raportul sugerează că aceştia ar trebui să ia iniţiativa pentru a avea mai multe beneficii, de exemplu pentru a se diferenţia faţă de concurenţi prin includerea iniţiativelor ESG în strategia de pregătire şi lansare a produselor şi serviciilor şi în cultura organizaţională. Sectorul asigurărilor poate juca un rol crucial în tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, deoarece jucătorii din domeniul asigurărilor sunt cei care asigură riscurile unor industrii cu emisii mari de CO2, precum şi investitori instituţionali în aceste domenii. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Asigurătorii ar trebui să se aştepte să fie judecaţi din ce în ce mai mult de toate părţile interesate (stakeholders) prin prisma modului în care se raportează la temele mari legate de sustenabilitate, precum riscul climatic, diversitatea şi incluziunea, echitatea socială şi guvernanţa transparentă, iar fiecare dintre aceste aspecte ar putea deveni un avantaj competitiv în lupta pentru personal, pentru investitori şi cotă de piaţă, potrivit studiului", subliniază raportul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră