joi 20 august
Login Contact
DeFapt.ro

decontare

13 articole
Eveniment

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei

Pentru un pensionar care se deplasează greu, este imobilizat la pat sau are nevoie de tratamente repetate după externarea din spital, o parte dintre serviciile medicale pot fi acordate chiar acasă și decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate. Nu este însă suficient ca pacientul să fie în vârstă sau să aibă o boală cronică: sunt necesare o recomandare medicală, îndeplinirea criteriilor prevăzute de CNAS și alegerea unui furnizor aflat în contract cu casa de asigurări. Prima regulă importantă În 2026, îngrijirile medicale la domiciliu fac parte din pachetul de bază acordat persoanelor asigurate. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Pentru pensionari, regula importantă este că serviciul nu se acordă în funcție de vârstă sau de valoarea pensiei, ci de starea pacientului și de necesitatea medicală. Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc, din august 2025, CASS pentru partea de pensie care depășește acest prag, însă își păstrează calitatea de asigurat. Cine poate primi îngrijiri medicale la domiciliu Potrivit regulilor CNAS, îngrijirile medicale la domiciliu se acordă asiguraților care au un status de performanță ECOG 3 sau ECOG 4. Este, practic, un criteriu prin care medicul apreciază cât de mult este limitată autonomia pacientului. ECOG 3 înseamnă că persoana este incapabilă să desfășoare activitățile casnice obișnuite, este imobilizată în fotoliu sau la pat mai mult de jumătate din timpul zilei și are nevoie de ajutor pentru activități de bază, precum igiena, alimentația sau mobilizarea. ECOG 4 desemnează pacientul complet imobilizat la pat și dependent total de altă persoană pentru îngrijirile de bază. Prin urmare, simplul diagnostic de hipertensiune, diabet, artroză sau o altă afecțiune cronică nu oferă automat dreptul la îngrijiri la domiciliu. Medicul trebuie să constate și gradul de dependență funcțională. Cine poate da recomandarea Recomandarea poate fi emisă de medicul de familie, de un medic specialist din ambulatoriu sau de medicul specialist din spital, la externarea pacientului. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Medicul trebuie să se afle în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Recomandarea trebuie să precizeze diagnosticul, statusul ECOG, serviciile necesare și ritmul în care acestea trebuie efectuate. Este important un detaliu: medicul nu trebuie să scrie pe recomandare numele firmei sau al furnizorului care va acorda serviciile. Casa de asigurări nu decontează serviciile efectuate pe baza unei recomandări în care furnizorul a fost nominalizat. Pacientul are dreptul să aleagă singur dintre furnizorii aflați în contract. Recomandarea trebuie folosită repede Recomandarea este valabilă 30 de zile calendaristice de la data emiterii, fără a se lua în calcul ziua în care a fost emisă. Totuși, pacientul sau reprezentantul său trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile de îngrijire și furnizorului în cel mult 10 zile lucrătoare de la emiterea recomandării. Demersurile pot fi făcute și de un membru al familiei, de soț sau soție, de o persoană împuternicită ori de reprezentantul legal al pacientului. Dacă serviciile nu încep în perioada de valabilitate a recomandării, iar pacientul continuă să aibă nevoie de ele, trebuie obținută o nouă recomandare. Câte zile de îngrijire sunt decontate Pentru un adult, inclusiv pentru pensionari, limita este de maximum 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu în ultimele 11 luni. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Zilele pot fi acordate în mai multe etape. Un episod obișnuit de îngrijire poate avea maximum 15 zile. În situații justificate medical, medicul poate recomanda un episod de până la 30 de zile. Pentru fiecare episod este necesar un nou formular de recomandare. Dacă îngrijirile nu sunt necesare în fiecare zi, limita nu se consumă calendaristic. Sunt luate în calcul numai zilele în care furnizorul a acordat efectiv servicii. De exemplu, dacă asistenta vine de trei ori pe săptămână timp de patru săptămâni, se contabilizează cele 12 zile în care au avut loc vizitele, nu toate cele 28 de zile calendaristice. Ce servicii pot fi făcute acasă Pachetul CNAS este mult mai larg decât o simplă vizită pentru măsurarea tensiunii. El poate include, în funcție de recomandarea medicului: măsurarea parametrilor fiziologici; administrarea medicamentelor, inclusiv injecții sau perfuzii atunci când sunt indicate; sondaj vezical și îngrijirea sondei urinare; alimentație artificială, pasivă sau parenterală; clisme terapeutice ori evacuatorii; diferite manevre terapeutice; îngrijirea plăgilor, escarelor, stomelor, fistulelor, tuburilor de dren sau canulelor traheale; recoltarea unor produse biologice; kinetoterapie individuală; logopedie individuală; masaj pentru limfedem; în anumite situații, evaluare psihologică pentru pacientul oncologic. Așadar, pansamentele pentru răni sau escare, injecțiile, monitorizarea unor parametri și anumite forme de recuperare pot fi decontate dacă sunt înscrise în recomandarea medicală și sunt efectuate de un furnizor contractat. Recuperarea la domiciliu nu înseamnă orice formă de fizioterapie În pachetul de îngrijiri la domiciliu este prevăzută kinetoterapia individuală, precum și logopedia și masajul limfedemului. Nu trebuie însă confundată această prestație cu întregul pachet de medicină fizică și de reabilitare. Procedurile complexe de recuperare, fizioterapie sau tratament balnear au propriile reguli de decontare și nu devin automat servicii gratuite la domiciliu doar pentru că pacientul se deplasează greu. Materialele necesare îngrijirii, incluse în decontare Un aspect important pentru familie este că tariful decontat furnizorului include costurile materialelor necesare realizării serviciilor de îngrijire, precum și costurile deplasării personalului la domiciliul pacientului. Prin urmare, pentru serviciile incluse în recomandare și decontate de CAS, furnizorul nu ar trebui să transforme separat în „taxă de deplasare” sau în cost suplimentar ceea ce este deja inclus în tariful achitat de sistemul public. Furnizorul trebuie să fie în contract cu CAS O recomandare medicală nu înseamnă că pacientul poate chema orice firmă de îngrijiri medicale la domiciliu și va primi ulterior banii înapoi de la casa de asigurări. Serviciile decontate trebuie efectuate de un furnizor aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Listele cu furnizorii contractați sunt publicate de casele județene de asigurări și de CASMB, la secțiunea destinată furnizorilor de servicii medicale. CNAS precizează că listele și datele lor de contact sunt publicate separat pentru fiecare casă de asigurări. În București, de exemplu, CASMB publică în 2026 lista actualizată a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu aflați în contract. Există însă și o problemă practică: furnizorii lucrează în limita sumelor contractate cu casa de asigurări. Normele le permit, dacă este necesar, să întocmească liste de prioritate, cât timp recomandarea este încă valabilă. Cu alte cuvinte, faptul că pacientul are recomandarea medicală nu garantează întotdeauna că primul furnizor contactat îl poate prelua imediat. Îngrijirile paliative la domiciliu au reguli distincte Pentru pacienții cu boli grave, progresive sau incurabile există separat îngrijirile paliative la domiciliu. Acestea nu înseamnă doar administrarea tratamentului, ci pot include evaluarea medicală, controlul durerii și al altor simptome, monitorizare, îngrijirea escarelor și stomelor, administrarea medicamentelor, kinetoterapie, consilierea pacientului și a familiei și asistență psihologică. Recomandarea pentru paliative poate fi emisă de medicul de familie, de medicul specialist din ambulatoriu sau de medicul din spital. În sistemul reglementat prin Contractul-cadru, un adult poate beneficia de maximum 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu în ultimele 11 luni, în episoade de cel mult 30 de zile. În 2026 există însă o schimbare legislativă în curs: Guvernul a stabilit trecerea către un Program național de îngrijiri paliative, cu o perioadă tranzitorie de 12 luni de la intrarea programului în vigoare. În această perioadă, pacientul nu poate primi concomitent aceleași îngrijiri atât prin vechiul mecanism al Contractului-cadru, cât și prin programul național. La 11 august 2026, Ministerul Sănătății arăta însă că lansarea programului național de îngrijiri paliative era încă una dintre măsurile care necesitau promovare. Prin urmare, pentru un pacient care solicită paliative în această perioadă, este prudentă verificarea directă la casa de asigurări a mecanismului efectiv aplicabil în județul respectiv. Când trebuie familia să plătească Există mai multe situații în care îngrijirea la domiciliu ajunge să fie suportată din buzunar. Prima este alegerea unui furnizor privat care nu are contract cu casa de asigurări pentru serviciul respectiv. În această situație, recomandarea medicală nu transformă automat serviciul într-unul decontat. Familia va plăti, de regulă, și dacă solicită servicii suplimentare care nu apar în recomandarea medicului sau nu fac parte din pachetul de bază:. De exemplu: prezență permanentă a unui îngrijitor, supraveghere timp de mai multe ore, menaj, gătit, cumpărături, ajutor general în gospodărie ori alte servicii de tip „caregiver”.  Acestea sunt servicii sociale sau de îngrijire personală, nu acte medicale decontate automat prin CNAS. Plata poate deveni necesară și după epuizarea numărului de zile pe care sistemul public îl poate deconta sau atunci când familia dorește mai multe vizite ori alte servicii decât cele prescrise. De asemenea, dacă niciun furnizor contractat nu are disponibilitate în intervalul în care pacientul are nevoie de ajutor, familia poate opta pentru un serviciu privat cu plată. Casa de asigurări nu funcționează însă, în mod obișnuit, ca un sistem de rambursare în care pacientul plătește unei firme necontractate și solicită ulterior restituirea banilor. Îngrijirea medicală nu este același lucru cu îngrijirea permanentă a unei persoane dependente Aceasta este probabil cea mai importantă distincție pentru familii. CNAS decontează acte medicale determinate, efectuate conform unei recomandări și unui plan de îngrijire. O zi de îngrijire presupune cel puțin o vizită la domiciliu; timpul mediu luat în calcul pentru o vizită de îngrijiri medicale este de aproximativ o oră. Sistemul nu finanțează prin acest mecanism prezența unui asistent sau îngrijitor lângă pacient 8, 12 sau 24 de ore pe zi. Astfel, o persoană poate avea gratuit asistenta care vine să îi facă injecția, să îi îngrijească escara sau să îi monitorizeze starea, dar familia poate fi nevoită să suporte separat costul unei persoane care rămâne în locuință pentru supraveghere, hrană, igienă și ajutor permanent. Ce ar trebui să facă familia, pas cu pas Primul pas este discutarea situației cu medicul de familie sau cu specialistul care tratează pacientul. Dacă acesta consideră că sunt îndeplinite criteriile, eliberează recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu. În maximum 10 zile lucrătoare, pacientul sau un aparținător trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile și să găsească un furnizor contractat care poate prelua cazul. Recomandarea rămâne valabilă 30 de zile, iar furnizorul trebuie să înceapă serviciile în această perioadă. Înainte de semnarea oricărui document, familia ar trebui să întrebe foarte clar: „Aceste servicii sunt decontate prin CAS sau sunt cu plată?” și, dacă există costuri suplimentare, să solicite precizarea lor înainte de începerea îngrijirilor. Pentru un pensionar dependent, diferența poate fi considerabilă. Serviciile medicale recomandate și decontate pot scuti familia de costurile pansamentelor, injecțiilor, anumitor proceduri și vizitelor personalului medical. Îngrijirea zilnică permanentă, însă, rămâne un domeniu separat și este, în numeroase situații, responsabilitatea familiei sau un serviciu care trebuie contractat și plătit separat.

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei
EXCLUSIV Ministra Țoiu, care circulă cu autoturism și șofer SPP, cere bani de transport și de la Parlament. Dar nu și bani de chirie, deși are buletin de Târgoviște
Investigații

EXCLUSIV Ministra Țoiu, care circulă cu autoturism și șofer SPP, cere bani de transport și de la Parlament. Dar nu și bani de chirie, deși are buletin de Târgoviște

Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe din partea USR, are asigurat transportul gratuit din partea Serviciului de Protecție și Pază, dar „ciupește” lunar câte 1.400 de lei de la Camera Deputaților, instituție căreia îi cere să-i deconteze banii pentru transport în calitate de deputat de București. Mai mult, Țoiu a solicitat pentru o scurtă perioadă să i se deconteze chiar și chiria pentru un apartament în care trebuia să funcționeze biroul său de parlamentar, dar pe care l-a tranformat în spațiu privat de lucru. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Contactată de către DeFapt.ro, ministra Oana Țoiu a recunoscut că are asigurat transportul gratuit din partea SPP, dar a susținut că nu-și mai aduce aminte dacă a cerut banii pentru transport de la Camera Deputaților. Un răspuns oficial pentru DeFapt.ro arată că i-a cerut și primit. 1.400 de lei lunar pentru transport  Oana Țoiu a fost aleasă deputat de București în decembrie 2024, pe listele USR. Documente obținute de către DeFapt.ro arată că deputata Oana Țoiu a solicitat Camerei Deputaților să-i deconteze lunar banii pentru transport din circumscripția electorală București până la locul în care își desfășura activitatea politică. Adică 1.400 lei lunar pentru a se deplasa până la sediul Palatului Parlamentului, acolo unde își are sediul Camera Deputaților. Începând cu 23 iunie 2025, Oana Țoiu a fost numită și ministră a Afacerilor Externe, tot din partea USR, în guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Funcția politică a venit cu o serie de beneficii. În calitatea sa de șefă a diplomației românești, de exemplu, ministra Oana Țoiu beneficia de pază, protecție și transport gratuit din partea Serviciului de Protecție și Pază. SPP îi asigură gratuit transportul Cu toate acestea, Oana Țoiu a continuat să ceară Camerei Deputaților să-i deconteze lunar banii pentru transport. Camera Deputaților a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Oanei Țoiu i s-a decontat în perioada ianuarie – decembrie 2025 câte 1.400 lei lunar pentru cheltuieli legate de transport. În total: 16.800 lei, Întrebată de către DeFapt.ro dacă beneficiază de serviciile SPP, ministra Oana Țoiu a răspuns afirmativ. Răspunsul Camerei Deputaților pentru DeFapt.ro (sursa: Camera Deputaților) „Da, dar nu cred că am luat banii de transport. Dacă verificați, o să vedeți că nu sunt. Vă zic sigur că nu. De la începutul mandatului meu de ministru nu am mai cerut banii respectivi. O să mă întorc la parlament să cer o adeverință pentru asta”, a declarat ministra Oana Țoiu. 1.300 de euro de la Camera Deputaților pentru un birou-fantomă La finalul anului 2024, deputata Oana Țoiu a închiriat un apartament într-un bloc de pe Calea Victoriei din București. Costul chirieri era de 650 de euro pe lună, bani decontați de Camera Deputaților. Acolo urma să funcționeze biroul de parlamentar al deputatei Oana Țoiu. Ceea ce, însă, nu s-a întâmplat niciodată.  Actuala ministră a renunțat să mai ceară banii pentru chiria apartamentului pe data de 28 februarie 2025, după doar două luni. Întrebată dacă a locuit în apartamentul închiriat din bani publici, Oana Țoiu a negat.   „Nu locuiesc acolo. A funcționat ca și cabinet parlamentar o perioadă, în timp ce am avut și cabinetul la Camera Deputaților, de vicepreședinte. E o chestie de mai bine de un an. E închis contractul. A fost o perioadă temporară, timp în care am avut și biroul de la Camera Deputaților. A funcționat ca spațiul meu de lucru și cabinet parlamentar în perioada respectivă. Audiențele au fost în parlament. Pentru că, fiind un bloc, nu era cel mai la îndemână loc pentru audiențe. Audiențele le-am făcut în parlament. A funcționat în perioada respectivă ca și cabinet parlamentar și spațiu de lucru”, a declarat Oana Țoiu pentru DeFapt.ro. Doar că Camera Deputaților nu decontează chiria spațiilor private de lucru ale deputaților. Nu a cerut bani de chirie: „Am avut întotdeauna buletin de Târgoviște”  În apărarea ei, ministra Oana Țoiu a mai spus că ea nu a solicitat banii pentru închirierea unei locuințe, deși a avut întotdeauna buletin de Târgoviște. „Eu am lăsat toți banii de chirie, chiar dacă am avut întotdeauna buletin de Târgoviște, la bugetul public. Cu o excepție: o perioadă de timp, după începerea războiului din Ucraina, i-am redirecționat către adăposturi. Fie către victimele violenței domestice, care aveau și românce și ucrainence, fie pentru alte tipuri de ONG-uri. Chiar dacă era dreptul meu legal să iau chiria”, a mai precizat Oana Țoiu. 

Ministrul Pîslaru nu va mai cere decontarea cheltuielilor de cazare la Bruxelles, unde și-a cumpărat o casă
Eveniment

Ministrul Pîslaru nu va mai cere decontarea cheltuielilor de cazare la Bruxelles, unde și-a cumpărat o casă

Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că pentru vizita sa oficială la Bruxelles, programată în perioada 1-2 septembrie, va solicita să nu-i mai fie decontate cheltuielile cu cazarea. Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare Decizia vine după ce în spațiul public au apărut informații privind suma de aproximativ 7.000 de euro decontată pentru deplasările anterioare în capitala belgiană. Citește și: Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou Întrebat despre faptul că deține o locuință în Belgia, conform declarației de avere, Pîslaru a explicat că imobilul nu se află la Bruxelles și că procedura de achiziție s-a încheiat abia pe 5 august. „Cheile şi semnarea actului la notariat au fost făcute pe data de 5 august”, a precizat ministrul. Deplasările anterioare, înainte de achiziția locuinței Pîslaru a subliniat că toate deplasările oficiale la Bruxelles pentru care a solicitat decontarea cazării au avut loc înainte de această dată. „Informațiile potrivit cărora aș fi avut deja unde să stau într-o casă proprietate personală sunt eronate”, a declarat acesta. Întâlniri programate cu oficiali europeni În perioada 1-2 septembrie, Dragoș Pîslaru urmează să se întâlnească cu vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, comisarii Fico și Mânzatu, precum și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. De asemenea, agenda include negocieri privind fondurile norvegiene pentru România. Fără decontarea cheltuielilor de cazare Pentru a elimina orice suspiciuni, ministrul a cerut ca de la această deplasare să nu mai fie decontate costurile de cazare. „Am decis acest lucru şi deja am anunţat direcţia generală care se ocupă de partea de deplasări, pentru că voi demara referatul pentru vizita de 1-2 septembrie”, a precizat Pîslaru. Întrebat dacă își va plăti din fonduri proprii cazarea, Dragoș Pîslaru nu a oferit un răspuns concret. A subliniat însă că dorește să elimine orice dubii în legătură cu acest subiect.

Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță
Eveniment

Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță

Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte de casație și Justiție (ICCJ), se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern. Fondul de rezervă bugetară ar trebui folosit în cazul unor calamități naturale. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Purtătoarea de cuvânt a CSM a deschis lupta pentru decontarea ochelarilor Contribuabilii plătesc ochelarii celor care lucrează în magistratură după ce o judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. După ce ea a câștigat acest drept, măsura a fost generalizată. „Suma maximă care se suportă din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru aparatele necesare corecţiei vizuale include taxa pe valoarea adaugată şi se calculează după cum urmează: plafon maxim de 2.500 lei, pentru lentilele aferente aparatelor necesare corecţiei vizuale; plafon maxim de 500 lei, pentru ramele aferente ochelarilor de vedere; costul manoperei; contravaloarea examenului medical, după caz”, a stabilit, în aprilie ICCJ. 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Executivul va recurge la fondul de rezervă bugetară pentru că ÎCCJ are de achitat „tonere copiatoare, coperți, dosare si plicuri în sumă de 123 mii lei” sau „protecția muncii (deconturi de ochelari pentru personalul aparatului propriu) în sumă de 80 mii lei”. Însă, printr-o altă hotărâre de guvern, din fondul de rezervă este scoasă suma de 918 milioane de lei pentru salariile câștigate de judecători în instanță: 715.923 mii lei în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești 202.795 mii lei în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale, scadente în anul 2023, stabilite în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești „În prezent, din cauza nealocării fondurilor solicitate, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum întârzierea executării obligației de plată a acestor diferențe atrage, prin aplicarea dobânzilor și a altor accesorii ale debitului principal, o creștere continuă a cuantumului sumei totale datorate, se impune o achitare cât mai rapidă a acestora”, se arată în nota de fundamentare a acestei hotărâri de guvern.

Numai într-un județ, statul are de plată 1,4 milioane de euro partidelor pentru trei săptămâni de campanie la parlamentare
Politică

Numai într-un județ, statul are de plată 1,4 milioane de euro partidelor pentru trei săptămâni de campanie la parlamentare

Cât plătește poporul partidelor pentru campanie. Competitorii electorali din Iași au alocat cel puțin 1,4 milioane de euro pentru campania parlamentară, conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cât plătește poporul partidelor pentru campanie Majoritatea acestor fonduri vor fi recuperate de candidați, deoarece statul decontează cheltuielile pentru cei care obțin peste 3% din voturile valabil exprimate. Citește și: Călin Georgescu nu a fost membru al Clubului de la Roma niciodată, ci doar al unei asociații românești afiliate Clubului AEP a actualizat sumele depuse de candidați în conturile de campanie, centralizând situația pentru primele trei săptămâni. La nivelul județului Iași, finanțările totale se ridică la 6,7 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DIICOT a cumpărat droguri, dar instanța a uitat să le "deconteze" la condamnarea traficanților
Eveniment

DIICOT a cumpărat droguri, dar instanța a uitat să le "deconteze" la condamnarea traficanților

DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați". Investigatorii sub acoperire au luat bani de la DIICOT pentru a cumpăra droguri, construindu-și astfel dovezi împotriva unor traficanți. DIICOT cumpără droguri, banii trebuie "decontați" Banii astfel cheltuiți sunt ulterior confiscați de la traficanți. De această dată, însă, judecătorii au uitat să îndeplinească formalitatea. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Acesta i-a condamnat pe trei dintre cei patru inculpați acuzați de procurori de trafic de droguri. A uitat să dispună însă și confiscarea banilor obținuți de traficanți, inclusiv a celor cheltuiți de investigatorii sub acoperire. Eroarea a fost remediată în a doua fază a procesului, când procurorii au cerut și condamnarea celei care le scăpase inițial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Câteva milioane de euro pe fiecare județ, cheltuieli de campanie pentru locale și europarlamentare. Toți banii vor fi decontați de stat
Eveniment

Câteva milioane de euro pe fiecare județ, cheltuieli de campanie pentru locale și europarlamentare. Toți banii vor fi decontați de stat

Plătim sume uriașe pentru campania electorală. Candidații la alegerile locale din Iași au cotizat cu aproape un milion de euro în prima parte a campaniei electorale. Plătim sume uriașe pentru campania electorală În schimb, cheltuielile au fost echivalentul unei treimi din această sumă. Citește și: Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II – sondaj INSCOP Cel puțin astfel arată o situație intermediară furnizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Un candidat a contribuit la campania partidului din care provine cu o sumă care trece pragul de 100.000 euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor
Eveniment

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor judecătorilor și procurorilor. Decizia CSM de înființare a acestui „grup de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor” a fost luată la 4 aprilie. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei Inițial, însuși președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Alina Corbu, a emis un ordin prin care a stabilit un plafon de 3.000 de lei pentru decontarea ochelarilor judecătorilor, din care 2.500 de lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame. În plus, se va deconta manopera și consultația medicală. Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Imediat, tot joi, a avut loc prima ședință a „grupului de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor”. Grupul de lucru este condus de judecătorul Alin Ene, membru al CSM, plătit de contribuabili cu circa 15.000 lei pe lună, în anul fiscal 2022. Din grup face parte judecătoarea Maria Ceaușescu, care lucrează la CSM și căreia contribuabilii îi plăteau un salariu anual, net, de 222.668 lei, în anul fiscal 2022. Dar ea a dat statul în judecată și în același an fiscal mai beneficiase de circa 32.000 de lei, plus circa 27.000 de lei diverse deconturi. „Au fost discutate aspecte vizând actul decizional prin care va fi reglementată procedura de decontare, condițiile de decontare a contravalorii aparatelor de corecție, plafoanele maxime, precum și materialele și serviciile care vor fi decontate, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 762/2010. S-a apreciat necesar ca aspectele vizând avizarea și aprobarea cererilor de decontare, efectuarea plăților și păstrarea evidenței cererilor de decontare să se stabilească prin proceduri operaționale sau proceduri de sistem elaborate la nivelul ordonatorilor de credite”, a decis grupul de lucru, după prima ședință.

Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă
Eveniment

Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă

Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Ea a luat această măsură după ce purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea Daniela-Ioana Stăncioi, a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Citește și: Cum a ajuns primarul care se crede „manechin”, Piedone, de la 220 de kilograme la 123 kg: a făcut două operații de îngustare a burții. El se laudă că poate împinge roaba Stăncioi va primi doar 2.300 de lei pentru noii ei ochelari, dar Corbu a decis că plafomul va fi substanțial mai mare, de 3.000 de lei - 2.500 lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame - plus costurile manoperei și a examenului medical. Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali Grefierii protestează deja împotriva acestui plafon, scrie Lume Justiției. Șefa ICCJ a emis acest ordin la 26 martie, iar la 1 aprilie l-a transmis curților de apel. Potrivit ordinului, decontarea ochelarilor se face la doi ani: „În cazul în care diagnosticul rămâne neschimbat, decontarea preschimbării ochelarilor de vedere se face o dată la 2 ani, iar a lentilelor de contact recomandate expres de medicul oftalmolog prin prescripția eliberată, integral sau succesiv, pentru intervalul de 2 ani”. Alina Corbu precizează că a emis ordinul „în vederea preîntâmpinării unui fenomen litigios referitor la decontarea aparatelor de corecție speciale, precum și pentru stingerea litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată cu acest obiect”. Însă sindicatul grefierilor, Dicasterial, contestă limitele impuse de Corbu. „SNGJ Dicasterial recomandă membrilor de sindicat să stăruie în procesele demarate pe modelul pus la dispoziție de sindicat întrucât, atât CJUE, cât și instanțele naționale, au decis că decontul ochelarilor de vedere/lentilelor de contact trebuie să se efectueze de angajator FĂRĂ NICIUN COST în sarcina salariatului”, se arată pe pagina de Facebook a acestui sindicat.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM
Eveniment

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților
Justiție

EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

Consultaţiile la distanţă, introduse în pandemie, devin regulă pentru medicii de familie şi specialişti. Iată procedura
Eveniment

Consultaţiile la distanţă, introduse în pandemie, devin regulă pentru medicii de familie şi specialişti. Iată procedura

Consultaţiile la distanţă, decontate de CNSAS. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate dă o veste foarte bună medicilor de familie şi a celor de specialitate care lucrează în regim din ambulatoriu. Consultaţiile la distanţă, decontate de CNSAS Astfel, una dintre cele mai bune prevederi introduse în pandemie va fi continuată şi acum, prin modificările aduse contractului-cadru, de la 1 iulie 2023. Specialiştii vor putea oferi în continuare consultaţii la distanţă care să fie decontate de CNAS, prin orice mijloace de comunicare, pentru bolile cu potenţial endemo-epidemic care necesită izolare. Citește și: VIDEO Minora gravidă umilită de Piedone într-o postare video pe Facebook a născut prematur, a doua zi după interacțiunea cu primarul Dar şi pentru afecţiunile cronice, condiţia esenţială fiind de respectare a aceloraşi condiţii de acordare ca în cazul consultaţiilor în cabinet pentru afecţiunile respective. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Găzduirea și hrănirea unui refugiat ucrainean de către o persoană fizică din România e recompensată de Guvern cu 70 de lei pe zi
Eveniment

Găzduirea și hrănirea unui refugiat ucrainean de către o persoană fizică din România e recompensată de Guvern cu 70 de lei pe zi

Un refugiat ucrainean, 70 lei/zi. Guvernul de la București, condus de premierul Nicolae Ciucă, va plăti persoanelor fizice câte 20 de lei pe zi pentru a asigura mâncarea fiecărui refugiat din Ucraina pe care îl găzduiește. În plus, vor mai primi 50 de lei pentru fiecare zi de cazare. În acest sens, Guvernul Ciucă urmează să adopte o Hotărâre de Guvern prin care va scoate 95 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru a-i da Ministerului de Interne pentru a asigura hrana și cazarea pentru 15.000 de refugiați din Ucraina. Un refugiat ucrainean, 70 lei/zi Pe masa Guvernului Ciucă să află un proiect de Hotărâre de Guvern prin care urmează să se scoată 95 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru a deconta masa și cazarea a 15.000 de refugiați din Ucraina. În Nota de Fundamentare se menționează că „Ucraina trăiește în război de peste 100 de zile, iar conflictul militar cu Federația Rusă se preconizează a fi unul de lungă durată”. Aceasta este una dintre justificările la care a apelat Guvernul Ciucă pentru a scoate banii din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. ISU județene vor deconta banii Banii vor ajunge în bugetele inspectoratelor județene pentru situații de urgență pentru a deconta persoanelor fizice cu „cheltuielile cu hrana și cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina”. Citește și: Ministerul Apărării va cumpăra blindate 4X4 de 750 milioane de euro. Americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, favoriți Guvernul a luat în calcul acordarea unui sprijin financiar de 20 de lei/persoană găzduită/zi pentru „acoperirea cheltuielilor necesare asigurării hranei”. Totodată, se va mai acorda un sprijin financiar de 50 de lei pe zi pentru fiecare persoană găzduită. Întreaga sumă de 95 de milioane de lei acoperă cheltuielile pe o perioadă de 90 de zile pentru un număr mediu de 15.000 de refugiați din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră