marți 06 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: danemarca

29 articole
Internațional

Premierul danez crede că Trump vorbește serios despre preluarea Groenlandei

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat luni că îl ia în serios pe președintele american Donald Trump atunci când afirmă că dorește ca Groenlanda să treacă sub controlul Statelor Unite. Ea a subliniat că atât Copenhaga, cât și autoritățile din Groenlanda au respins clar această ambiție. „Din nefericire, cred că președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a declarat Frederiksen pentru postul public danez DR. Danemarca și Groenlanda resping ferm ideea anexării Premierul danez a reiterat poziția oficială a Regatului Danemarcei și a guvernului groenlandez, subliniind că teritoriul nu dorește să devină parte a Statelor Unite. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Am arătat foarte clar care este poziția Regatului Danemarcei, iar Groenlanda a spus în mod repetat că nu vrea să fie parte a Statelor Unite”, a precizat Mette Frederiksen. Avertisment privind coeziunea NATO Șefa guvernului de la Copenhaga a transmis și un avertisment referitor la alianța nord-atlantică. „Dacă Statele Unite atacă o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen, făcând aluzie la consecințele majore pe care le-ar avea o astfel de acțiune pentru securitatea colectivă. Trump insistă: SUA „au nevoie” de Groenlanda Președintele american Donald Trump și-a reiterat dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez către Washington de a „înceta amenințările” privind anexarea. Trump a afirmat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive ce țin de securitatea națională și a sugerat un calendar pentru discuții. „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, a declarat el reporterilor la bordul Air Force One.

Trump vrea Groenlanda, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Groenlanda sub steagul SUA, reacția ambasadorului danez (sursa: Facebook/Jesper Møller Sørensen)
Internațional

Ambasadorul danez în SUA cere „respect” pentru integritatea Groenlandei după o postare controversată

Ambasadorul Danemarcei în Statele Unite, Jesper Moller Sorensen, a transmis duminică un mesaj ferm privind suveranitatea Groenlandei. Reacția a venit după ce Katie Miller, soția directorului adjunct de cabinet al Casei Albe, a publicat o imagine în care Groenlanda apare acoperită de drapelul american. Groenlanda sub steagul SUA și mesajul „SOON” Katie Miller a publicat pe platforma X o fotografie a Groenlandei în culorile drapelului american, însoțită de mesajul „SOON”, scris cu majuscule. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Postarea a reaprins dezbaterile legate de intențiile administrației Trump privind acest teritoriu autonom danez. Tensiuni reînnoite între Danemarca și Statele Unite Groenlanda, teritoriu bogat în resurse strategice, a fost anterior vizată de Donald Trump, care și-a exprimat dorința de a o cumpăra. Propunerea a stârnit indignare la Copenhaga. Tensiunile au fost reaprinse după ce, la sfârșitul lunii decembrie, președintele american a numit un trimis special pentru Groenlanda. Reacția ambasadorului danez: alianță, dar și respect pentru suveranitate Într-un mesaj public, ambasadorul Jesper Moller Sorensen a subliniat relația apropiată dintre SUA și Regatul Danemarcei, insistând asupra necesității cooperării între aliați. El a adăugat că Danemarca așteaptă „respect total pentru integritatea teritorială” a regatului. Cine este Katie Miller, autoarea postării virale Katie Miller a fost consilier și purtător de cuvânt al Comisiei pentru eficiență guvernamentală Doge, condusă la acea vreme de Elon Musk, ulterior trecând în sectorul privat la inițiativa miliardarului. Legăturile sale cu cercurile de putere de la Washington au făcut ca postarea să capete un ecou internațional. Operațiunea din Venezuela și mesajul către aliați Postarea controversată apare în contextul în care armata americană l-a capturat recent pe președintele venezuelean Nicolas Maduro și pe soția acestuia, în cadrul unei operațiuni la Caracas. Potrivit experților, acțiunea din Venezuela este percepută ca un semnal adresat aliaților Statelor Unite, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința de a controla resurse strategice, inclusiv prin ideea de anexare a Groenlandei. Groenlanda, teritoriu strategic și simbol al suveranității daneze Groenlanda are statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și găzduiește baze militare importante, precum și resurse naturale valoroase. Discuțiile privind o eventuală anexare au ridicat probleme sensibile legate de dreptul internațional, suveranitate și relațiile transatlantice.

Groenlanda reaprinde disputa diplomatică SUA–Danemarca (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda

Danemarca îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite la Copenhaga, în urma anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind numirea unui trimis special pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Reacția Copenhagăi: „Total inacceptabil” Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat pentru TV2 Danemarca că este „profund indignat” de această decizie, pe care o consideră inacceptabilă. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, Ministerul de Externe va solicita explicații oficiale din partea ambasadorului SUA în zilele următoare. Rasmussen a subliniat că numirea unui trimis special „confirmă interesul continuu al Statelor Unite pentru Groenlanda”, însă a insistat că toate statele, inclusiv SUA, trebuie să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei. Cine este trimisul special pentru Groenlanda Donald Trump a anunțat numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, în funcția de trimis special al Statelor Unite pentru Groenlanda. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA. Interes strategic și declarații controversate Președintele american a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând motive de securitate. Declarațiile sale au fost percepute drept o amenințare la adresa suveranității daneze și au provocat reacții critice în Europa. Poziția Groenlandei: „Nu suntem de vânzare” Autoritățile din Groenlanda au reacționat ferm, precizând că teritoriul nu este de vânzare și că viitorul său va fi decis exclusiv de populația locală. Insula are aproximativ 57.000 de locuitori și beneficiază de autonomie largă în cadrul Regatului Danemarcei. Mesajul lui Jeff Landry și sprijinul pentru anexare Într-un mesaj publicat pe X, Jeff Landry i-a mulțumit lui Donald Trump pentru numire, afirmând inițial că este o onoare să îndeplinească această funcție „pentru a face din Groenlanda o parte a Statelor Unite”. Ulterior, el a precizat că rolul său de guvernator al Louisianei nu este afectat. La începutul anului, Landry susținuse public ideea anexării Groenlandei, calificând-o drept benefică atât pentru SUA, cât și pentru locuitorii insulei. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun aderării la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin o astfel de opțiune. Tensiuni anterioare și miza strategică Interesul Washingtonului pentru Groenlanda este legat de resursele sale minerale și de poziția strategică între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. La finalul lunii martie, vicepreședintele american JD Vance a provocat controverse după ce a planificat o vizită neinvitată pe insulă, ulterior limitată la baza aeriană americană de la Pituffik. Vizita a fost folosită pentru a critica Danemarca, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice. În plus, presa daneză a relatat recent despre presupuse operațiuni de influență desfășurate în Groenlanda de persoane cu legături apropiate cu Donald Trump.

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

Danemarca limitează accesul minorilor la internet (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Danemarca va interzice rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Pragul poate fi de 13 ani

Danemarca limitează accesul minorilor la internet. Guvernul danez pregătește o lege prin care copiii sub 15 ani nu vor mai putea folosi rețelele de socializare, a anunțat marți premierul Mette Frederiksen, în discursul său de deschidere a sesiunii parlamentare. Danemarca limitează accesul minorilor la internet „Guvernul va propune interzicerea mai multor rețele de socializare pentru copiii și tinerii sub 15 ani”, a declarat șefa executivului. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Potrivit acesteia, măsura urmărește protejarea sănătății mintale a tinerilor, tot mai dependenți de mediul online. Frederiksen a subliniat că 60% dintre băieții danezi cu vârste între 11 și 19 ani preferă să rămână acasă în fiecare săptămână, în loc să iasă afară cu prietenii. „Telefoanele mobile și rețelele de socializare fură copilăria copiilor noștri”, a avertizat premierul. Părinții ar putea decide excepțiile Proiectul de lege, care urmează să fie prezentat în perioada următoare, prevede și o clauză de flexibilitate pentru părinți. Aceștia vor putea autoriza accesul copiilor lor la rețelele de socializare de la vârsta de 13 ani, cu consimțământ explicit. Detaliile privind modalitățile de aplicare și control ale interdicției nu au fost, deocamdată, făcute publice. Guvernul danez urmează să stabilească, împreună cu specialiștii în educație digitală și protecția minorilor, mecanismele tehnice care ar putea limita accesul copiilor la platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau X (fostul Twitter). O tendință globală: protejarea minorilor în mediul online Danemarca nu este prima țară europeană care ia în considerare o astfel de măsură. În iunie 2024, Grecia a propus introducerea unei „vârste digitale a majoratului” la nivelul Uniunii Europene, sub care copiii nu ar putea accesa rețelele de socializare fără acordul părinților. La nivel internațional, Australia a devenit una dintre țările-pionier în reglementarea internetului pentru minori. Parlamentul australian a adoptat, la sfârșitul anului 2024, o lege care interzice accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, X, Facebook și Instagram. O dezbatere tot mai amplă în Europa Inițiativa Danemarcei deschide o nouă etapă în dezbaterile europene despre siguranța digitală a copiilor. Mulți experți susțin că expunerea timpurie la rețelele de socializare are efecte negative asupra atenției, stimei de sine și interacțiunilor sociale reale. Prin acest proiect, guvernul danez își propune să ofere copiilor „un timp real al copilăriei, nu un timp al ecranelor”, potrivit mesajului transmis de Mette Frederiksen în Parlament. Dacă legea va fi adoptată, Danemarca ar putea deveni prima țară europeană care limitează accesul minorilor la rețelele de socializare printr-un cadru legal clar, consolidând mișcarea globală de protecție a generației digitale.

Drone neidentificate survolează bază militară daneză (sursa: forsvaret.dk)
Internațional

Drone neidentificate deasupra celei mai mari baze militare daneze. Se bănuiește implicarea Rusiei

Drone neidentificate survolează bază militară daneză.Vineri seară, drone neidentificate au fost observate în afara și deasupra bazei aeriene Karup, cea mai mare bază militară din Danemarca. Drone neidentificate survolează bază militară daneză Forțele de Apărare daneze au confirmat că incidentul a început în jurul orei 20:15 și a durat câteva ore. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Autoritățile nu au doborât dronele și nu comentează deocamdată originea acestora, ancheta fiind derulată în cooperare cu armata. Aeroportul Midtjylland, închis temporar fără impact în trafic Baza din Karup împarte pistele cu Aeroportul Midtjylland, care a fost închis temporar. Traficul nu a fost afectat, întrucât nu erau programate zboruri comerciale în intervalul incidentului. „Atacuri hibride”: avertismentul premierului Mette Frederiksen Premierul Mette Frederiksen a calificat evenimentele recente drept „atacuri hibride”, o formă de război neconvențional. Deși autorii nu au fost identificați, ministrul Apărării Troels Lund Poulsen a spus că zborurile par opera „unui actor profesionist”. Suspiciuni către Rusia și reacția Moscovei Mette Frederiksen a indicat Rusia drept principala amenințare la adresa securității Europei. Moscova a respins „ferm” orice implicare, iar Ambasada Rusiei la Copenhaga a numit incidentele o „provocare pusă în scenă”. Frică și diviziune, spune Justiția Ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, a afirmat că scopul acestor acțiuni este „să semene frică, să creeze diviziuni și să ne sperie”. Survolurile au survenit la scurt timp după anunțul Danemarcei privind achiziția de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, pe fondul îngrijorării legate de Rusia. Hummelgaard a precizat că țara va cumpăra și noi capabilități de detectare și neutralizare a dronelor. „Zid anti-drone” la nivel european Miniștrii apărării din 12 state UE au convenit să acorde prioritate înființării unui „zid anti-drone”. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a cerut acțiune rapidă și implementarea lecțiilor din războiul din Ucraina, inclusiv prin cooperare directă cu Ucraina. Summit european la Copenhaga și sprijinul Suediei Copenhaga va găzdui miercuri și joi un summit european al șefilor de guvern. Pentru buna desfășurare a evenimentului, Danemarca a acceptat oferta Suediei de a furniza tehnologie anti-drone.

Danemarca introduce taxă pe emisiile fermelor (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Se vor taxa râgâielile vacilor și pârțurile porcilor. Intenția, aproape realitate în Danemarca

Danemarca introduce taxă pe emisiile fermelor. Guvernul danez pregătește implementarea primei taxe din lume pentru emisiile poluante generate de animalele de fermă. Danemarca introduce taxă pe emisiile fermelor Măsura are ca obiectiv reducerea poluării și sprijinirea fermierilor pentru a evita aceste emisii, transmite Bloomberg. Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” Ministrul tranziției ecologice, Jeppe Bruus, a anunțat că executivul de la Copenhaga va investi miliarde de coroane în tehnologii care să ajute fermierii să reducă emisiile. Printre soluțiile analizate se numără aditivii pentru hrana animalelor și alternativele la pesticide. „Ideea principală cu privire la taxa pe emisii este că ea nu ar trebui să genereze venit. Fermierii nu ar trebui să plătească dacă nu poluează”, a explicat Bruus într-un interviu la New York. Obiectiv: reducerea emisiilor cu 70% până în 2030 Danemarca, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc și lactate, vizează penalizarea emisiilor provenite din creșterea vacilor și porcilor începând cu 2030. Măsura face parte din strategia de reducere a emisiilor cu 70% față de nivelurile din 1990. Fermierii vor fi stimulați financiar să investească în tehnologii sustenabile. Investiții în aditivi alimentari și tehnologii inovatoare Guvernul investește în produse precum Bovaer, un aditiv pentru hrana vacilor, creat de DSM Firmenich AG, care reduce emisiile de metan. De asemenea, Copenhaga alocă 10 miliarde de coroane (1,6 miliarde dolari) pentru piroliză – o tehnologie ce transformă gunoiul de grajd în energie și îngrășăminte. Obstacole europene: proceduri lente de aprobare În timp ce Danemarca promovează tehnologii verzi, oficialii avertizează că procedurile de aprobare la nivelul Uniunii Europene sunt foarte lente. Biopesticidele, de exemplu, pot aștepta până la opt ani pentru autorizare, ceea ce determină unele companii să ia în calcul relocarea în SUA. Implementarea taxei, planificată pentru cinci ani Taxa pe emisiile animalelor va intra în vigoare peste cinci ani, timp necesar pentru stabilirea detaliilor tehnice. Printre provocări se numără contabilizarea diferențelor de emisii în funcție de rasa animalelor. Autoritățile daneze dețin deja baze de date detaliate privind fermele, însă ar putea fi necesare informații suplimentare pentru aplicarea eficientă a noii taxe, a precizat Niels Peter Norring, director de politici climatice la Consiliul Danez pentru Agricultură și Alimentație.

Dronele suspecte de pe aeroportul Copenhaga (sursa: X/Pisklauren)
Internațional

Dronele care au blocat aeroportul din Copenhaga aparțin unui actor "capabil", spune premierul danez

Dronele suspecte de pe aeroportul Copenhaga. Premierul danez Mette Frederiksen a declarat marţi că incidentul cu drone de pe aeroportul din Copenhaga reprezintă „cel mai grav atac asupra infrastructurii esenţiale daneze de până acum”. Dronele suspecte de pe aeroportul Copenhaga Declaraţia vine după ce zborurile decolate şi aterizările au fost suspendate pentru câteva ore luni noaptea. Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” Şefa guvernului de la Copenhaga a subliniat că incidentul reflectă vremurile tensionate în care trăim: „Acest lucru spune ceva despre vremurile în care trăim şi pentru ce trebuie să fim pregătiţi, ca societate. Evident, nu respingem nicio posibilitate legată de cine se află în spatele acestui incident”. Traficul aerian, suspendat temporar Aeroportul din Copenhaga a fost paralizat luni noaptea, după ce mai multe drone au fost detectate în apropiere. Autorităţile au suspendat decolările şi aterizările, iar mai multe zboruri au fost redirecţionate. Anchetatorii: „Un actor capabil” ar fi responsabil Jens Jespersen, anchetator danez, a declarat marţi că analiza dimensiunii şi numărului dronelor, dar şi momentul ales pentru atac, indică faptul că în spatele incidentului s-ar afla un „actor capabil”. Acesta ar dispune de abilităţi, intenţie şi mijloace pentru a organiza o asemenea operaţiune. Danemarca, sub „ameninţare de sabotaj” Serviciul de informaţii danez PET a avertizat că ţara se confruntă cu o ameninţare majoră de sabotaj. Flemming Drejer, director operaţional PET, a declarat într-o conferinţă de presă: „Ne confruntăm în Danemarca cu o ameninţare de sabotaj importantă. Nu am fost atacaţi, dar se doreşte să se vadă cum reacţionăm”.

Animale de companie transformate în hrană (sursa: Pexels/Francesco Ungaro)
Eveniment

Grădină zoo din Danemarca cere donații neobișnuite: animale de companie, pentru hrăna prădătorilor

Animale de companie transformate în hrană. După scandalul legat de uciderea a 12 babuini la grădina zoologică din Nürnberg, un zoo din Danemarca atrage atenția cu o inițiativă neobișnuită: le cere oamenilor să doneze animale de companie, vii sau moarte, pentru a fi hrăniți prădătorii. Proteste după uciderea babuinilor la Nürnberg Controversele generate de decizia grădinii zoologice din Nürnberg de a eutanasia 12 babuini au declanșat proteste organizate de activiștii Animal Rebellion, care vor să amplaseze un campament de protest lângă intrarea în zoo, autorizat până luni. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Grupul cere oprirea uciderii altor maimuțe; suspendarea programelor de reproducere; încetarea expunerii animalelor în captivitate. Animale de companie transformate în hrană În paralel, grădina zoologică din Aalborg (Danemarca) a lansat un apel public neconvențional: donați-vă animalele de companie, pentru a fi oferite ca hrană naturală prădătorilor din zoo. Apelul, transmis pe Facebook, precizează că: „Dacă aveți un animal sănătos pe care, din diverse motive, nu îl mai puteți păstra, îl puteți dona.” Animalele sunt considerate o componentă esențială în dieta râsului european, care are nevoie de pradă integrală, similară cu ceea ce ar consuma în sălbăticie. Hrănirea naturală, motiv de integritate profesională Reprezentanții zoo susțin că astfel imită lanțul trofic natural în beneficiul animalelor carnivore. Animalele donate vor fi eutanasiate fără durere de personal calificat. În plus, susțin aceștia, se evită risipa și se susține comportamentul natural al prădătorilor. Apelul a generat însă reacții împărțite: unii au apreciat transparența și etica naturalistă, alții au calificat ideea drept „perversă”. Deja 137 de iepuri donați în 2025 Potrivit conducerii grădinii zoologice din Aalborg, în 2025 au fost deja donate 137 de iepuri, mulți dintre ei fiind pui din gospodării în care reproducerea a scăpat de sub control. Zoologa Thea Loumand Faddersbøll a explicat: „Mulți aduc pui de iepure pentru că au prea mulți – sunt extrem de prolifici.” Directorul Henrik Vester Skov Johansen a adăugat că: „Unii oameni pur și simplu își pierd interesul pentru animalele lor, iar noi le oferim o soluție.” Practica sacrificării animalelor în grădinile zoologice Uciderile de animale în grădinile zoologice europene nu sunt o noutate, fiind considerate o practică „acceptată” de unele instituții. În 2014, grădina zoo din Copenhaga a sacrificat girafa Marius, gest care a provocat indignare internațională. În 2023, zoo Leipzig a ucis un armăsar zebră. Zoo Nürnberg a recunoscut că a hrănit prădători cu specii pe cale de dispariție, precum măgari sălbatici somalezi și cerbi Prințul Alfred.

Danemarca introduce armata obligatorie pentru femei (sursa: X/Forsvarsministeriet)
Internațional

Serviciu militar obligatoriu și pentru femei printr-un sistem de tip loterie în Danemarca

Danemarca introduce armata obligatorie pentru femei. Într-un context regional marcat de tensiuni crescute privind securitatea, Danemarca a decis să includă femeile în serviciul militar obligatoriu, o măsură istorică menită să consolideze capacitatea de apărare a țării. Danemarca introduce armata obligatorie pentru femei Decizia vine pe fondul preocupărilor tot mai mari în Europa privind siguranța, în special în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor comune din cadrul NATO. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Potrivit legii adoptate în iunie 2023 de Parlamentul danez, toate femeile care împlinesc 18 ani după 1 iulie 2025 vor fi obligate să se înregistreze pentru zilele de evaluare premergătoare recrutării, în același mod ca și bărbații. Până acum, femeile puteau alege să se înroleze doar pe bază de voluntariat. În 2023, ele reprezentau aproximativ 24% dintre recruți. Sistem de loterie Danemarca menține sistemul său de recrutare mixt. Voluntarii sunt înscriși cu prioritate. Ceilalți tineri, inclusiv femeile, vor participa la un sistem de loterie, primind un număr care va decide dacă vor fi recrutați. Astfel, egalitatea între sexe este consolidată nu doar în teorie, ci și în practică, în cadrul armatei daneze. Adaptări în armata daneză pentru integrarea femeilor Forțele armate daneze au început deja adaptarea cazarmelor și a echipamentului militar pentru a răspunde nevoilor recruților de sex feminin. „Există aspecte care trebuie îmbunătățite, mai ales în privința echipamentului. Uniformele și rucsacurile sunt concepute pentru bărbați și nu se potrivesc întotdeauna”, a declarat Katrine, recrut în Royal Life Guard, pentru Reuters. Danemarca crește durata serviciului militar Pe lângă extinderea serviciului militar către femei, Danemarca intenționează să crească durata serviciului militar de la 4 luni la 11 luni până în 2026. Va mări numărul recruților de la 5.000 în prezent la 7.500 până în 2033. Măsurile se înscriu în angajamentele asumate de Danemarca în cadrul NATO, pentru a întări capacitatea defensivă a țării.

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca avertizează SUA să nu deruleze operațiuni de spionaj în Groenlanda

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite în Danemarca, ca reacție la informațiile publicate de Wall Street Journal privind intenția Washingtonului de a intensifica activitățile de spionaj în Groenlanda. Mobilizarea serviciilor secrete americane Administrația Trump a declanșat o operațiune amplă de colectare de informații privind Groenlanda, implicând agențiile de informații americane în identificarea potențialilor susținători ai intereselor SUA în teritoriu. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Potrivit Wall Street Journal, CIA, NSA și Defense Intelligence Agency au primit instrucțiuni să monitorizeze mișcarea pentru independența Groenlandei și să investigheze pozițiile acesteia față de exploatarea resurselor naturale de către SUA. Totodată, Washingtonul ar încerca să identifice persoane în Groenlanda și Danemarca care susțin interesele americane în regiune. Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează Aflat la Varșovia, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, Lars Rasmussen a calificat situația drept „foarte gravă”. „Acest articol ne îngrijorează foarte mult, pentru că prietenii nu se spionează între ei”, a declarat oficialul danez. „Nu pot ști dacă e adevărat, fiindcă este vorba despre un articol de presă. Dar nu pare să fi fost respins cu fermitate de cei care se exprimă public, ceea ce mă neliniștește”, a adăugat ministrul, afirmând că ambasadorul SUA va fi convocat la Ministerul de Externe „în speranța că informațiile pot fi dezmințite” și pentru a clarifica „poziția fermă a Danemarcei” în această privință. Avertizările lui Trump Donald Trump și-a exprimat public intențiile într-un discurs susținut în fața Congresului, în luna martie: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră națională și chiar internațională”. Într-un interviu pentru NBC News, fostul președinte american a refuzat să excludă varianta unei acaparări prin forță: „Nu exclud nimic. Nu spun că o vom face, dar nu pot exclude. Avem cruntă nevoie de Groenlanda.” Interes geostrategic și economic Motivațiile din spatele interesului SUA nu sunt doar militare. Groenlanda dispune de importante zăcăminte de pământuri rare, esențiale pentru producția de vehicule electrice și turbine eoliene. De asemenea, insula are rezerve neexploatate de petrol și gaz natural, care sporesc atractivitatea sa în ochii Washingtonului. Groenlanda nu dorește o anexare americană Guvernul danez, alături de autoritățile din Groenlanda, a respins categoric orice tentativă de „cumpărare” sau anexare, reafirmând că teritoriul nu este de vânzare. Un sondaj recent arată că majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei susțin ideea independenței față de Danemarca, însă resping categoric o eventuală anexare de către Statele Unite.

Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Efectul Trump: Groenlanda își întărește legăturile cu Danemarca, de care voia să se distanțeze

Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța. Danemarca și teritoriul său semiautonom Groenlanda au convenit duminică să își consolideze relațiile, ca răspuns la interesul exprimat de președintele american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei arctice. Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a sosit duminică la Copenhaga pentru o vizită de trei zile, menită să evidențieze unitatea dintre Groenlanda și Danemarca. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională „Ne aflăm într-o situație de politică externă care impune o apropiere”, a declarat Nielsen într-o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen. Doar groenlandezii vor decide viitorul insulei Liderii celor două teritorii au subliniat că doar groenlandezii pot decide asupra viitorului Groenlandei. Totodată, aceștia navighează cu prudență între respingerea intențiilor SUA de a anexa insula și menținerea unor relații cordiale cu aliatul lor tradițional. „Suntem pregătiți pentru un parteneriat puternic cu SUA și pentru mai multă dezvoltare, dar dorim respect. Nu vom fi niciodată o bucată de proprietate care poate fi cumpărată de oricine”, a declarat Jens-Frederik Nielsen. Relațiile se încălzesc, după tensiuni Apropierea dintre Nuuk și Copenhaga vine după o perioadă tensionată, în care fostul premier groenlandez a acuzat Danemarca de un „genocid” istoric și a intensificat eforturile pentru obținerea independenței. Premierul danez, Mette Frederiksen, a anunțat că Danemarca este dispusă să investească mai mult în Groenlanda și să sprijine financiar transferul de noi responsabilități către autoritățile locale, într-un proces de „modernizare” a relației lor. Cooperare mai strânsă în domeniul apărării în regiunea arctică Danemarca a propus consolidarea colaborării în domeniul apărării în regiunea arctică. Duminică, atât Nielsen, cât și Frederiksen și-au reafirmat angajamentul de a întări apărarea Groenlandei și a întregii regiuni. În semn suplimentar de unitate, regele Danemarcei, Frederik, va efectua luni o vizită oficială în Groenlanda.

Danezii protestează împotriva presiunilor Statelor Unite (sursa: lykketoft.dk)
Internațional

Manifestații masive în Danemarca anti-SUA și pro-Groenlanda

Danezii protestează împotriva presiunilor Statelor Unite. Sâmbătă, în mai multe orașe din Danemarca, mii de persoane au participat la manifestații de solidaritate cu Groenlanda și de opoziție față de încercările Statelor Unite de a-și extinde influența asupra acestui teritoriu autonom danez. Protestele au fost declanșate de presiunile recente exercitate de administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, pentru a prelua controlul asupra insulei arctice. Danezii protestează împotriva presiunilor Statelor Unite Potrivit presei daneze, aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat în fața Ambasadei SUA din Copenhaga, iar alte aproximativ 1.000 au protestat în centrul orașului Aarhus, al doilea ca mărime din Danemarca. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Participanții au afișat bannere cu mesaje precum „Groenlanda aparține groenlandezilor” și au condamnat acțiunile recente ale Statelor Unite în regiune. Vizita lui JD Vance la baza militară din Groenlanda Protestele au avut loc la doar o zi după vizita vicepreședintelui american JD Vance la baza militară din Pituffik, situată în nord-vestul Groenlandei. Vizita a fost considerată de mulți drept un gest provocator, mai ales în contextul politic delicat de pe insulă, care rămâne fără un guvern stabil după alegerile recente. La finalul vizitei sale în Groenlanda, JD Vance a lansat critici dure la adresa Danemarcei, afirmând că „nu a făcut o treabă bună” pe insulă și sugerând că Groenlanda ar fi mai bine în componența Statelor Unite. El a declarat că „groenlandezii vor alege să fie independenți, iar atunci vom discuta cu ei”. Soția vicepreședintelui, implicată într-un scandal diplomatic Cu doar câteva zile înainte, călătoria soției vicepreședintelui, Usha Vance, în capitala Nuuk și în orașul Sisimiut fusese anulată. Aceasta intenționa să participe la o cursă de sănii cu câini, dar presiunile guvernelor danez și groenlandez au dus la anularea vizitei. Criticii au acuzat Statele Unite că au încercat să mascheze o vizită oficială ca una turistică, folosind însă avioane Hercules, personal de securitate și mașini blindate. Lideri politici danezi, prezenți la manifestație Printre cei care au luat cuvântul la protestul din Copenhaga s-au numărat fostul lider social-democrat Mogens Lykketoft și Pelle Dragsted, purtătorul de cuvânt al Alianței Roșu-Verde. Aceștia au condamnat vehement presiunile externe asupra Groenlandei și au susținut dreptul poporului groenlandez de a-și decide singur viitorul. Reacția autorităților daneze Premierul danez Mette Frederiksen a calificat afirmațiile vicepreședintelui american drept „nedrepte”. Ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen le-a considerat „nepotrivite”, îndemnând SUA să își reconsidere comportamentul. „Să se privească în oglindă înainte de a lansa astfel de comentarii”, a declarat acesta.

Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca răspunde ferm după vizita vicepreședintelui SUA în Groenlanda: Nu ne place tonul folosit

Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca. Vicepreședintele american JD Vance a stârnit tensiuni diplomatice după ce a acuzat Danemarca de inacțiune în Groenlanda, în timpul unei vizite la baza militară americană Pituffik, situată pe teritoriul autonom danez. Mesajul lui JD Vance „Mesajul nostru către Danemarca este simplu: nu ați făcut o treabă bună pentru poporul Groenlandei. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Investițiile voastre sunt insuficiente, inclusiv în domeniul securității acestui teritoriu magnific”, a declarat Vance. Declarația vine în contextul în care președintele Donald Trump a reiterat dorința sa de a anexa Groenlanda, idee care a generat deja controverse internaționale în trecut. Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca Ministrul de externe danez, Lars Løkke Rasmussen, a reacționat prompt, publicând un videoclip în limba engleză pe platforma X (fostul Twitter), în care a transmis că Danemarca nu apreciază tonul folosit de JD Vance. „Suntem deschiși la critici, dar, pentru a fi sincer, nu apreciem tonul. Așa nu te adresezi unui aliat apropiat”, a declarat Rasmussen. Oficialul a subliniat că Danemarca și Statele Unite continuă să fie parteneri strategici, dar orice discuție despre Groenlanda ar trebui purtată cu respect reciproc. „Nici SUA nu au făcut suficient” Ministrul danez a admis că Danemarca ar putea face mai mult pentru dezvoltarea și securitatea Groenlandei, dar a subliniat că nici Statele Unite nu și-au îndeplinit complet responsabilitățile. „Aveți dreptate, nu am făcut suficient. Dar nici voi. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 baze militare și 10.000 de soldați în Groenlanda. Acum sunt doar 200 de militari într-o singură bază.” O invitație la dialog privind prezența militară Rasmussen a menționat Acordul de Apărare din 1951, care reglementează prezența militară americană în Groenlanda, oferind SUA posibilitatea de a-și extinde capacitățile defensive pe acest teritoriu. „Dacă doriți o prezență militară mai solidă, haideți să discutăm. Acordul permite acest lucru. Putem face mult mai mult în cadrul actual.” Baza Pituffik – punct strategic în apărarea antirachetă Baza militară americană Pituffik joacă un rol esențial în sistemul de apărare antirachetă al Statelor Unite, datorită poziționării sale strategice. Traiectoria cea mai scurtă pentru rachetele lansate din Rusia către SUA trece chiar prin Groenlanda, ceea ce face ca această regiune să fie deosebit de importantă din punct de vedere militar.

Danemarca, serviciul militar obligatoriu pentru femei (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Serviciu militar obligatoriu și pentru femei în Danemarca, din 2026, a anunțat Guvernul

Danemarca, serviciul militar obligatoriu pentru femei. Danemarca va impune serviciul militar obligatoriu și pentru femei începând din vara anului 2026, cu un an mai devreme decât era prevăzut inițial, potrivit BBC. Decizia a fost anunțată de guvernul condus de Mette Frederiksen, după ce unul dintre partidele care se opuneau măsurii a renunțat la veto. Danemarca, serviciul militar obligatoriu pentru femei Partidul Alianța Liberală, unul dintre cei doi opozanți ai introducerii serviciului militar obligatoriu pentru femei, a anunțat că nu va mai bloca această inițiativă. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Alături de partidul de extremă dreapta Democrații din Danemarca, Alianța Liberală a împiedicat anul trecut adoptarea reformei, ceea ce a dus la amânarea măsurii până în 2027. Decizia de a renunța la veto va permite aplicarea noii legi cu un an mai devreme, în 2026, fără a mai fi necesar sprijinul unanim al tuturor partidelor parlamentare. O „victorie” pentru forțele armate daneze Ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a salutat decizia și a declarat că este o „victorie” pentru forțele armate. „Armata daneză are nevoie de o bază de recrutare mai largă, iar includerea femeilor este o idee bună. Acest lucru va îmbunătăți capacitatea de luptă”, a explicat ministrul. Danemarca, un aliat puternic al Ucrainei Deși nu se află în proximitatea Rusiei, Danemarca a fost una dintre cele mai active țări europene în sprijinirea Ucrainei din punct de vedere militar. Sub conducerea social-democratei Mette Frederiksen, guvernul danez a intensificat eforturile de consolidare a apărării naționale și de creștere a contribuției la securitatea europeană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră