joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

cyberint

4 articole
Politică

DNSC, CSAT, COSC, SRI, Cyberint: instituții care trebuiau să asigure securitatea cibernetică a instituțiilor României, inclusiv Cadastrul

România are, din 2023, o așa-numită lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României, 58/2023, unde amalgam de instituții au responsabilități privind apărarea instituțiilor statului de atacurile hackerilor. Obiectivul legii este „asigurarea rezilienței și protecției rețelelor și sistemelor informatice ce susțin funcțiile de apărare, securitate națională, ordine publică și guvernare” - deci inclusiv sistemul folosi de Cadastru, ANCPI.  Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Principalul responsabil este însă Directoratul Național de Securitate Cibernetică, DNSC, instituție care în 2024 a cheltuit peste 40 de milioane de lei, din care peste 23 de milioane de lei pe salarii - a căror valoare nu mai este publicată din 2023.  Amalgam de instituții cu competențe vagi, lipsite de răspundere clară Cum funcționează mecanismul de protecție cibernetică, potrivit acestei legi: în fruntea sistemului se află CSAT, care coordonează Sistemul național de securitate cibernetică, SNSC Activitățile SNSC sunt coordonate unitar, la nivel operațional, de către COSC - Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, din care fac parte toate serviciile speciale, ministerele Apărării, Internelor, Externele, DNSC sau ORNISS. Conducerea COSC este asigurată de un președinte - consilierul prezidențial pentru probleme de securitate națională și un vicepreședinte - consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate națională Responsabil pentru așa-numitul „spațiu cibernetic național civil” - deci inclusiv Cadastrul - este Directoratul Național de Securitate Cibernetică, DNSC. Această instituție stabilește standardele, colectează alertele și intervine pentru remediere și analiză post-incident în cazul atacurilor cibernetice majore asupra instituțiilor publice. Instituțiile sunt obligate prin lege să efectueze audituri de securitate cibernetică tehnice efectuate de furnizori certificați sau de DNSC.  DNSC dezvoltă și asigură managementul Platformei naționale pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică, denumită în continuare PNRISC. „SRI este autoritate competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence, precum și pentru cunoașterea, analizarea, prevenirea și contracararea incidentelor și atacurilor cibernetice care reprezintă amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa securității naționale a României” Sunt considerate amenințări la adresa siguranței naționale și „amenințări cibernetice sau atacuri cibernetice asupra infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național”.  Există și un așa-numit „Sistem Național de Alertă Cibernetică, denumit în continuare SNAC, constă într-un ansamblu de măsuri tehnice și procedurale destinate prevenirii, descurajării și combaterii acțiunilor sau inacțiunilor ce se pot constitui în vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității cibernetice a României”.  Până acum, doar directorul DNSC, Dan Cîmpean, a avut intervenții publice, la Digi 24 și Antena 3. „Ce e foarte important de precizat pentru aceste atacuri recente: deci cel de la ANCPI, atacul de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și clonarea site-ului ghișeu.ro. În primul rând, sunt niște incidente necorelate. Asta este concluzia noastră de la Directorat. Deci nu au legătură unul cu celălalt”, a spus el, la Antena 3.  „Un aspect pe care vreau să-l precizez, pentru că a fost un pic de confuzie care a apărut și în mass-media. Practic, nu au scos date la vânzare, doar au ilustrat, au prezentat mostre ale datelor pe care au reușit să le sustragă”, a mai susținut Cîmpean. 

DNSC, CSAT, COSC, SRI, Cyberint: instituții care trebuiau să asigure securitatea cibernetică a instituțiilor României, inclusiv Cadastrul
Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI - presă
Justiție

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI - presă

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este pe cale să-l scape pe Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI, anunță Adevărul. Dosarul a fost deschis de DNA în octombrie 2022, iar acesta se află încă în camera preliminară de la ICCJ.  Citește și: BREAKING Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum În mai 2025, judecătoarea Lucia Rog de la ICCJ, soția generalului SRI Anton Rog, a constatat nelegalitatea interceptărilor și a înregistrărilor comunicațiilor electronice realizate cu sprijinul SRI, probe care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională: „Constată nelegalitatea interceptărilor și înregistrărilor comunicaţiilor electronice autorizate prin încheierile judecătorului din cadrul Înaltei Curţi de Casație și Justiție și care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională (…) precum și a notelor de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor electronice efectuate în baza acestor mandate”.  Acum, ICCJ a respins contestația DNA. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 229 din data de 20 mai 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 28227/3/2022/a1. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 01 octombrie 2025”, a decis această instanță.  În dosarul TelDrum, Dragnea și alte persoane au fost acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la fraudă cu fonduri europene. Prejudiciul total este estimat la circa 20 de milioane de euro, dintre care 6,4 milioane în dauna bugetului de stat și aproximativ 13 milioane în dauna Uniunii Europene.

Sociologul Barbu Mateescu scrie că războiul hibrid împotriva României este în plină desfășurare: „Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova”
Politică

Sociologul Barbu Mateescu scrie că războiul hibrid împotriva României este în plină desfășurare: „Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova”

Sociologul Barbu Mateescu scrie că războiul hibrid împotriva României este în plină desfășurare: „Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova”, a arătat el, pe Facebook. El a fost ironic cu SRI, amintind că acum circa 18 luni șeful Diviziei CyberInt se lăuda public că „[avem capacitatea] de a contracara campaniile de pe social media, iar dacă e vorba de site-uri, le închidem”. „Să vedem, spuse orbul”, a comentat, ironic, sociologul. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Barbu Mateescu susține că nimic nu s-a schimbat față de turul II al alegerilor prezidențiale și pe rețelele sociale se duc campanii „virulente, bine finanțate, extrem de agile, atacând orice candidat non-Georgescu și non-Simion”. Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova „Cine duce campanii prezidențiale ca în 2014 sau mai devreme nu știe pe ce lume se află. Trebuie să ai sute de oameni care să muncească non-stop pe TikTok și Facebook, creând conturi, raportând conturi, producând mesaje, distribuindu-le. Sute de oameni pe TikTok, sute de oameni pe Facebook. Boți și scripturi de asemenea. Zilnic. Și asta de dinainte de anunțarea candidaturii. După ce ai anunțat-o deja ai pierdut timp, adică zile decisive cât asamblezi echipa și pui totul la punct. Rusia deja s-a mișcat în tot timpul ăsta. Cam 1% din cititorii acestui status înțeleg sau știu ce se întâmplă pe părțile online-ului românesc pe care nu le vizitează în mod direct. Restul de 99% ați fi terifiați. Campaniile sunt virulente, bine finanțate, extrem de agile, atacând orice candidat non-Georgescu și non-Simion, până și pe cei POTENȚIALI 'avant la lettre', deci pre-emptiv. Absolut nimic nu s-a atenuat față de perioada de dinainte de turul doi. Absolut nimic nu se va atenua până la viitorul tur doi. Șeful diviziei de Cyberint a SRI zicea acum un an juma: "Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată. Atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare (..) [avem capacitatea] de a contracara campaniile de pe social media, iar dacă e vorba de site-uri, le închidem. Dacă e vorba de persoane, luăm un mandat de securitate națională." Să vedem, spuse orbul. Ce trăim în aceste luni nu este politică, campanie electorală sau consultanță politică, ci cu totul altceva, și anume război hibrid. Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova, nu a Austriei sau Sloveniei. Să vii cu mijloace politice uzuale ca să încerci să obții voturi e o inițiativă cu eficiență redusă sau, poate mai bine spus, complet insuficientă. E precum a da Distonocalm unui pacient care suferă de arsuri grave: medicamentul ajută dar în cu totul alte circumstanțe”, a scris Barbu Mateescu.

Ce spunea generalul SRI Rog în 2023: „Dacă acea campanie e de dezinformare, ne folosim toate mijloacele pentru a elimina acea amenințare”
Politică

Ce spunea generalul SRI Rog în 2023: „Dacă acea campanie e de dezinformare, ne folosim toate mijloacele pentru a elimina acea amenințare”

Ce spunea generalul SRI Anton Rog, șeful Cyberint, în 2023: „Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile – înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată – atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”. Citește și: Călin Georgescu, afaceri imobiliare de milioane de euro în România și Austria. Acum o lună, a cumpărat o vilă la Mogoșoaia cu 560.000 de euro Răspunzând unei întrebări legate de faptul că AUR s-a folosit în 2020 de „social media”, Rog a insistat pe faptul că SRI are acum o lege care-l obligă să acționeze și a susținut că acest serviciu poate combate o campanie de dezinformare, acționând de trei ori mai puternic. Ce spunea generalul SRI Rog în 2023 „Acum avem legea 58/2023, care la un articol a modificat și legea 51. La articolul 3 s-au adăugat 3 litere. Litera p se referă la acțiuni hibride, dezinformare care schimbă ordinea constituțională. Dacă discutăm de alegeri, ne aflăm în această situație. Deci din 14 martie avem lege care ne obligă să acționăm. Ce face centrul Cyberint în această situație? Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile – înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată – atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare (...) Ce înseamnă? Contracarăm campania în online. Dacă discutăm de o agenție de informații sau site-uri le punem jos, le închidem cu ajutorul ANCOM, al Directorarutului Național de Securitate Cibernetică. În multe situații nici nu se știe că suntem noi în spate, că noi am făcut toată treabă: mergem la instituțiile cu atribuții legale de a închide, le furnizăm toate informațiile și ele iau acele măsuri. Dacă ajungem și la persoane dacă știm sigur că fac treaba aia luăm mandat de securitate națională semnat de director, avizat de procuror, semnat de procurorul general, aprobat de un judecător”, a spus Rog. La cel moment, el afirma că și partidele ar trebui să contracareze amenințările online. „Facem o contracampanie de trei ori mai puternică” „Această chestiune nu e întotdeauna atributul SRI, unele lucruri trebuie să și le mai rezolve singure și partidele. Adică să-și facă campanii în mediul online și să combată campanii din mediul online. Dar cînd e ceva…un pic abscons, anormal, ciudat… cînd e un fenomen care depășește această chestiune, combaterea se va face tot prin mediul online, cu o contrapondere la această chestiune, se face prin oprirea surselor respective, se face prin dezafectarea infrastructurii, dacă este o infrastructură închiriată șamd și într-un final combaterea se face, dacă se ajunge la persoane, așa cum am spus și anterior, prin trimiterea acelor persoane în justiție. Pentru chestiunile respective, în afara faptului că le avem noi încadrate ca amenințări la siguranța națională, exista și prevederi în Codul Penal, sunt infracțiuni, nu știu exact care e articolul sau litera. Cam asta e, nu prea văd altcumva. Dacă unii fac o campanie de influențare într-un fel, atunci noi, sau partidul, fără să se știe că suntem noi, facem o contra-campanie cu informații corecte, de trei ori mai puternică. Acesta ar fi răspunsul meu”, a spus oficialul SRI. În același interviu, Anton Rog a dezvăluit că SRI are „un departament extrem de performant care se ocupă de un concept care se numește inginerie socială”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră