vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea de conturi

47 articole
Eveniment

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” - presă

Zeci de funcționari au fost angajați sau promovați de ANAF după studii la două așa-numite „universități-fantomă”, scrie site-ul Public Record. Site-ul citează un raport al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă”  „Cincizeci de funcționari au fost angajați sau au promovat, pe funcții la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și la Ministerul Finanțelor, pe baza unor studii făcute la două universități fantomă. Situația a fost descrisă pe larg de Curtea de Conturi într-un raport din 2022, obținut de Public Record. Din document și din declarațiile de avere depuse de angajați reiese că nu s-a întâmplat mai nimic, majoritatea au rămas în funcții deși unele acte de studii au fost anulate de judecători.  În perioada controlului la ANAF, instituția era condusă de Mirela Călugăreanu, care, ulterior, a devenit președinte al Curții de Conturi a României”, scrie Public Record.  Universitățile unde au studiat acești funcționari sunt „Europa Ecor US” din București și „Alexandru Ghica” din Alexandria, Teleorman. Ele au avut autorizație provizorie de funcționare, aceasta le-a fost retrasă, dar au funcționat suficient ca să producă efecte. „Mecanismul era simplu: candidații erau racolați, apoi li se fabricau foi matricole și diplome de bacalaureat. Multe documente au fost semnate de o femeie de serviciu, care ca prin minune devenise secretarul universităților.  Cu aceste acte, studenții mergeau să dea licența la alte universități acreditate. În unele cazuri, candidații nici nu se prezentau la examenul de licență, în locul lor prezentându-se oameni cu buletine falsificate”, mai arată Public Record.   

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” Foto: Facebook ANAF
Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Foto: Facebook
Politică

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile, iar 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023, arată un „audit al performanței privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici” realizat de Curtea de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Documentul arată că în România sunt aleși 40.100 de consilieri locali și 1.338 județeni. Propunerile de reducere a numărului acestora, propuneri venite de la Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) și Sindicatul Naționalal Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), au fost ignorate.  Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Curtea arată că în 2023 a scăzut masiv numărul comunelor care își pot plăti salariile din taxele pe care le colectează. În  2022, 52% din comune aveau capacitatea să achite măcar salariile angajaților, iar în 2021 erau 44%.  În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021. Ce mai arată auditul Curții de Conturi: În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. În 2023, cheltuielile cu personalul au reprezentat peste 50% din cheltuielile totale în doar 87 de comune și într-un singur oraș mic. Cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au reprezentat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli efectuate la nivelul administrației publice locale.  Pe de altă parte, Curtea de Conturi constată absența unor servicii esențiale în comune. În anul 2022, 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie, 1.433 de comune nu aveau cabinete stomatologice, iar 705 comune nu aveau farmacii. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. 

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Foto: Guvernul Romaniei
Eveniment

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister, mai multe unități militare și instanțe de judecată se află pe lista rușinii cu datornicii ANAF, listă publicată azi de Fisc.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) informează instituțiile și autoritățile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să își plătească aceste obligații”, se arată comunicatul difuzat azi, 17 octombrie, de Fisc.  Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Totalul datoriilor  fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei. Cel mai mare datornic este Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare care figurează cu restanțe de peste 136 de milioane de lei.  Însă pe listă sunt nume surprinzătoare: Cancelaria premierului are o datorie relativ mică, de 110.045 de lei Curtea de Conturi are o restanță de puțin peste 59.000 de lei Fostul minister al antreprenoriatului și turismului, care nu mai există din 2023, fiind înglobat în ministerul Economiei, are datorii uriașe la stat: 29,1 milioane de lei. Autoritatea Națională pentru Turism a acumulat restanțe la plata impozitelor și taxelor în valoare de 6,35 milioane de lei mai multe unități militare apare cu datorii între peste 500.00 de lei și câteva zeci de mii de lei Curtea de apel Craiova, mai multe tribunale și parchete figurează, fiecare, cu datorii de sute de mii de lei Casa Națională de Asigurări de Sănătate - 507.000 lei Însă cele mai mari datorii par a fi cele ale administrației locale. Orașul Făgăraș este pe primul loc, cu restanțe de aproape 16 milioane de lei. Spitalul clinic căi ferate Constanța datorează ANAF peste 17 milioane de lei. 

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei Foto: Facebook CNAS
Eveniment

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili peste 1,1 miliarde de lei: Curtea de Conturi a realizat un audit al așa-numitei Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei „Pentru proiectarea, construirea şi operarea PIAS, CNAS a utilizat în perioada 2000 -2024 peste 1,1 miliarde lei, astfel:- Pentru proiectare şi construirea PIAS suma totală a fost de peste 920 milioane lei- Pentru mentenanță, centre suport, licențe, servicii de transmitere date și piese de schimb, cheltuielile la data de 31.12.2024 s-au ridicat la peste 191 milioane lei”, explică Curtea de Conturi.  Doar mentenanța sistemelor Oracle a costat peste 50 de milioane de lei.  „În ultima perioadă, în pofida sumei semnificative investite, disfuncționalitățile frecvente, blocajele și suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraților și activitatea furnizorilor de servicii medicale”, arată Curtea de Conturi.  „Simpla autentificare în SIUI a unui furnizor de servicii medicale (getSIUIToken) înregistra o rată de eroare de 94% la 24.09.2016, de 86% în 19.06.2017, de 47% în 17.01.2019 sau de 55% în 11.03.2022. În medie, rata de eroare pentru acest serviciu monitorizat pe o perioadă de 3263 de zile a fost de 17,76% (...) La Spitalul Județean de Urgență Vaslui, de exemplu, echipa de audit a observat faptul că o validare cu cardul a durat circa 15 minute”, se afirmă în raportul de audit.  Curtea arată că un pacient din mediul rural care se prezintă la o consultație, dar sistemul de validare a cardului nu funcționează, trebuie să revină după 72 de ore pentru revalidare.  

Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate

Agenția Națională pentru Sport (ANS) a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate, foști sportivi, arată Curtea de Conturi după un audit la această instituție. Curtea a identificat cinci cazuri în care această rentă viageră a fost plătită după decesul beneficiarilor. În unele situații aceste plăți au continuat câteva luni, în altele - ani.  Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Agenția Națională pentru Sport a plătit rentă viageră unor persoane decedate Totalul plăților către persoane decedate a fost de 513.722 de lei. „Pentru beneficiarul SNA, pentru care există indicii că a decedat la data de 28.11.2017, în Germania (informații postate pe internet), a fost plătită necuvenit suma totală de 295.807 lei, pentru perioada 28.11.2017-31.01.2024”, arată auditul Curții. Documentul nu precizează dacă s-a încercat recuperarea sumei. În unul din aceste cazuri, ANS nu a reușit să confirme decesul, așa că a înregistrat în continuare obligații de plată: „Pentru beneficiarul BLG, pentru care există indicii că a decedat la data de 28.05.2018, în Suedia (informații obținute de pe internet), a fost plătită necuvenit suma totală de 192.127 lei, pentru perioada 28.05.2018-31.05.2022. Ulterior sistării plății rentei, în lipsa unor documente justificative care să certifice decesul beneficiarului, entitatea a înregistrat în continuare obligații de plată reprezentând rentă viageră, sumele fiind virate şi reflectate în debitul contului 552 ,«Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit»”.  Renta viageră se acordă, la cerere, sportivului de performanță care a obținut o medalie de aur, argint sau bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puțin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice, după ce acesta s-a retras din activitatea sportivă.

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei Foto: Jurnalul
Politică

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii pentru a verifica ilegalităţi „cu impact deosebit de important asupra activităţii”. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct BTT a fost controlat de ministerul Familiei în cea mai mare parte a perioadei controlate de Curtea de Conturi, adică perioada 2021-2023. Acum, BTT este controlat de ministerul Muncii.  În februarie 2024, DeFapt.ro a scris că finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, a fost numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei.  Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei Ce au găsit auditorii Curții de Conturi:  chiriași ai imobilelor deținute de BTT care nu-și plăteau cu lunile chiria, dar nu li s-au aplicat penalități.  Un soft care a costat 34.000 de lei era de negăsit Alte două softuri care au costat 230.000 de lei fie au funcționat câteva luni, fie deloc Facturi/creanțe de câteva zeci de mii de lei pe care BTT n-a făcut nici un efort să le încaseze.  Nenumărate închiriere problematice: de exemplu, în acte, chiria creștea, dar se încasa tot vechea chirie, mai mică.  În plus, „ entitatea nu a întreprins demersurile legale necesare în vederea reîntregirii patrimoniului cu activele care au fost astfel înstrăinate prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza contractelor de asociere în participaţiune anulate de instanţa penală”.  „De asemenea, s-a constatat acceptarea, în mod nejustificat, de către BTT SA a exploatării unor active aflate în proprietatea sa de către terţe persoane, fără a fi încheiate angajamente legale, precum şi inexistenţa la nivelul entităţii a unei situaţii clare, corecte şi reale a activelor ce au făcut obiectul unor contracte de asociere în participaţiune”, mai arată Curtea de Conturi. 

Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat (sursa: Facebook/Institutul Național al Patrimoniului)
Eveniment

Patrimoniul cultural românesc, în derivă: bunuri subevaluate, neclasate și lipsa unor evidențe clare

Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat. Curtea de Conturi a efectuat un audit de conformitate la Ministerul Culturii (MC), analizând modul în care a fost gestionat patrimoniul public și privat al statului în perioada 2023–2024. Raportul final relevă deficiențe majore, semnalând neconformități semnificative și generalizate față de criteriile de audit aplicate.  Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat Una dintre principalele concluzii este absența unei evidențe tehnico-operative centralizate și actualizate a bunurilor culturale mobile și imobile. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Ministerul Culturii și instituțiile din subordine nu dețin o bază de date unitară, fapt care îngreunează monitorizarea și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național. Auditul relevă că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile deținute de minister și instituțiile afiliate au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, ceea ce indică o subevaluare gravă. Mai mult, 97% dintre aceste bunuri sunt neclasate, în ciuda obligațiilor legale privind protejarea patrimoniului cultural mobil. Probleme de clasare și situații de dublă evidență Inspectorii au identificat inclusiv cazuri de dublă clasare a unor bunuri, ceea ce afectează corectitudinea inventarului. Curtea solicită o evaluare cuprinzătoare a bunurilor mobile – inclusiv a celor neclasate – pentru a stabili prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată. Sistemele de siguranță din muzee, o altă vulnerabilitate Raportul Curții de Conturi recomandă evaluarea sistemelor de siguranță din muzee și analizarea riscurilor la care sunt expuse bunurile culturale. În funcție de rezultate, ar trebui luate decizii cu privire la necesitatea încheierii de polițe de asigurare pentru protejarea patrimoniului. Monumente istorice gestionate defectuos Auditul a descoperit deficiențe în administrarea unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului, administrate de Ministerul Culturii. Curtea recomandă implicarea activă a ministerului în protejarea, valorificarea și integrarea acestora în viața culturală și socială. Închirieri ilegale de imobile și pierderi pentru bugetul de stat S-au constatat și cazuri în care imobile din domeniul public au fost închiriate fără respectarea prevederilor legale. Curtea solicită intrarea în legalitate și monitorizarea încasării veniturilor care revin bugetului de stat. Lacune legislative privind expozițiile internaționale Neconformități au fost semnalate și în organizarea expozițiilor internaționale, precum și în cazul exportului temporar de bunuri culturale. Curtea recomandă actualizarea legislației și a procedurilor interne, cu includerea unor măsuri de securitate clare pentru protejarea bunurilor în timpul transportului și expunerii. Necesitatea unor norme contabile adaptate patrimoniului Curtea subliniază importanța unor norme metodologice clare pentru evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, în colaborare cu Ministerul Finanțelor. Au fost identificate situații în care bunuri cu regim special au fost înregistrate greșit ca obiecte de inventar sau bunuri consumabile. Un punct pozitiv: inventarierea este centralizată la nivelul ministerului Singurul aspect pozitiv remarcat de auditori este preocuparea conducerii Ministerului Culturii pentru anexarea proceselor-verbale de inventariere la situațiile financiare. Acestea sunt centralizate la nivelul ministerului, un prim pas către o gestionare mai riguroasă.

Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Tractoristul Paul Stănescu, lăsat fără funcție la Curtea de Conturi: „Rămân alături de partid”

Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu. Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a respins ferm, sâmbătă, speculațiile privind o posibilă numire a sa la Curtea de Conturi. Acesta a declarat că nu a cerut și nu a acceptat nicio funcție și că nu acesta este drumul său. Mesajul a fost transmis public prin intermediul paginii de Facebook a PSD. Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu „Rămân alături de partid şi de oameni. Curtea de Conturi nu este drumul meu”, a afirmat Paul Stănescu, reafirmându-și angajamentul față de echipa PSD și de activitatea politică. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Acesta a subliniat că prioritatea sa este pregătirea unei noi generații de lideri politici, „oameni serioși, cu conștiință, bine pregătiți și cu respect pentru români”. Formarea noii generații din PSD Stănescu a punctat că viitorul partidului depinde de felul în care este crescută noua generație. „Trebuie să ne aplecăm tot mai mult asupra viitorului. Tânăra generație care vine trebuie să fie formată din oameni serioși”, a declarat liderul social-democrat. El susține că investiția în caracter, competență și responsabilitate este esențială pentru continuitatea politică. Politica nu este loc pentru superficialitate În opinia lui Paul Stănescu, politica trebuie abordată cu seriozitate și echilibru. „Nu e loc de superficialitate și aventură. Sfatul celor cu experiență rămâne esențial. Este ancora de echilibru”, a subliniat acesta. Pentru el, rolul generației actuale este de a îndruma, nu de a controla. Un pas în spate, dar nu din slăbiciune Stănescu a recunoscut că va veni momentul în care va face un pas în spate, însă nu din slăbiciune, ci „din respect pentru viitor și pentru cei care trebuie să ducă mai departe munca noastră”. Acesta le-a mulțumit celor care l-au întrebat direct și nu au dat crezare zvonurilor. „Sunt aici. Rămân aproape. Și voi continua să sprijin, să construiesc și să dau mai departe ce am învățat”, a concluzionat Paul Stănescu, reafirmându-și loialitatea față de partid și angajamentul pentru viitorul PSD.

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc Foto: Facebook
Politică

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi

A mai apărut un pretendent PSD la Curtea Constituțională, pe lângă senatorul Robert Cazanciuc sau Alina Corbu, acum președintele ICCJ: ex-tablagiul Mihai Busuioc, pus de Liviu Dragnea șef la Curtea de Conturi. Citește și: Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile De altfel, Curtea de Conturi a declanșat în ultima vreme controale dure și a publicat rezultatele, fapt cu totul neobișnuit în ultimii șapte ani. Printre instituțiile controlate se află Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de o posibilă rivală a lui Busuioc, Alina Corbu.  Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc În schimb, presa a acuzat Curtea de Conturi că „a îngropat” controalele la PSD în legătură cu cheltuirea subvențiilor de la buget.  Curtea de Conturi este condusă, din 2017, de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție. Busioc a fost numit secretar general al Guvernului, în ianuarie 2017, de către Sorin Grindeanu, imediat după acesta a fost investit în funcția de premier. Numirea lui Busuioc a fost prima decizie a lui Grindeanu în calitate de premier. În aprilie 2017, Mihai Busuioc a fost numit membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, fiind propus de către statul român, prin Ministerul Energiei.  

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Foto: Saptamana Financiara
Eveniment

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD, arată un raport al Curții de Conturi. Însă, potrivit acestui raport, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care ar trebui să recupereze o parte din banii scoși din aceste bănci și nerambursați, este complet opacă în comunicarea situației și a ratat executarea unor creanțe uriașe. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Statul are de recuperat, după jaful Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Potrivit raportului de audit al Curții de Conturi, valoarea inițială a creanțelor deținute de fostele bănci Bancorex și Banca Agricolă, plus CEC, BCR, Fondul Dunărea și ministerul Finanțelor, preluate de AAAS a fost de 2,6 miliarde USD (valoare consolidată). Au mai rămas creanțe de 2,08 miliarde de dolari. „AAAS nu a formulat un punct de vedere asumat de către conducerea entității, ci a transmis doar răspunsurile Direcției Creanțe (...)  Prin răspunsul transmis de către Direcția Creanțe (...), conducerea acesteia nu a prezentat informații și documente, care să confirme veridicitatea datelor prezentate (...) Prin răspunsul transmis de către Direcția Management Economic și Administrativ, conducerea acesteia nu a prezentat informații și documente suplimentare, rezumându-se doar la anexarea proceselor verbale de inventariere întocmite de către subcomisiile responsabile cu inventarierea portofoliului de creanțe”, scrie Curtea de Conturi. Însă raportul de audit al Curții arată cum a ratat AAAS executarea unor datornici: „În cazul a 8 debitori, pentru creanțe în sumă de 99.476.530,73 lei şi 2.850,62 euro (anexa nr. 12), nu s-au organizat licitații pentru valorificarea bunurilor mobile și imobile, contrar prevederilor legale. „În cazul a 14 debitori, pentru creanțe în sumă de 1.899.374,34 lei, 2.983,74 euro şi 488.392,52 USD (anexa nr.9), nu au fost întreprinse demersuri în vederea identificării veniturilor şi/sau bunurilor acestora supuse executării silite, contrar prevederilor legale” „Neconcordanțe între soldul creanțelor preluate (bancare, comerciale și fiscale), înregistrat în evidența contabilă și soldul acestora din evidența operativă a AAAS, identificate în cazul unui număr de 40 debitori din portofoliul entității (anexa nr.29), în sensul că în evidența contabilă acestea sunt în sumă de 4.899.285,50 lei, iar în evidența operativă în sumă de 10.344.234,21 lei” În plus, Curtea de Conturi a descoperit „neaplicarea consecventă a tuturor formelor de executare silită (somație de plată, titlu executoriu, popriri conturi bancare, popriri terți, sechestru asigurător), pentru alți 97 debitori față de cei exemplificați la punctul 5, cu creanțe în sumă de 108.688.568,05 lei, 8.537,52 USD şi 64.460,44 euro, existând pericolul ca aceștia să se sustragă, să-și ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periclitând și îngreunând în mod considerabil recuperarea creanțelor”.  

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce: 6.000 de lei, arată unn raport de audit al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica În raport se arată că nu se știe de ce a fost acordat acest premiu uriaș: „Entitatea, în condițiile în care nu a făcut dovada evaluării performanțelor individuale profesionale ale salariaților pentru perioada 2020-2022, fișele de evaluare a performanțelor individuale profesionale ale salariaților nefiind întocmite, precum și fără a fi menționate acțiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariați în desfășurarea activităților derulate în cadrul entității, a acordat prime cu caracter special”.  Un șofer al acestui monopol de stat a fost premiat cu 10.000 de lei, iar un așa zis consilier de specialitate - nu se știe ce specialitate - a luat 16.000 de lei. În schimb un inginer energetician, DEN, a primit primă de numai 700 de lei, iar un responsabil de proiect de investiții - 300 de lei.  Curtea de Conturi arată că au fost salariați angajați de câteva zile sau o lună care au primit prime.  Șefii se judecă la Viena cu Transelectrica Curtea de Conturi mai arată că, prin contract, membrii Consiliului de Supraveghere au primit dreptul să-și rezolve litigiile cu Translelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena (Regulile Vienei), nu în instanțele românești.  Care au fost consecințele: „CNTEE Transelectrica SA este parte într-un număr de 12 litigii, în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (aprox. 14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizarea sumelor cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale, la care se adaugă sume achitate de către entitate de aprox. 130.000 euro către Curtea de Arbitraj Viena. În anul 2023 au fost pronunțate Hotărâri Arbitrale într-un număr de 5 dosare, entitatea efectuând plăți, reprezentând compensații/despăgubiri în sumă totală de 3.867.480 lei, la care se adaugă cheltuieli arbitrale de 46.720 euro și 371.797 lei”.  Curtea a mai descoperit că, între 2020 și 2022, Transelelctrica a achitat chiriile și deplasările unor directori, deși această măsură nu era prevăzută în contract. Doar pentru chiria unui director s-au plătit 308.000 lei. 

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi, după un audit la această companie. Raportul Curții de Conturi a fost publicat de publicația economică Bursa, el nefiind postat pe site-ul acestei curți.  Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul Transelectrica este subordonată Secretariatului General al Guvernului.  Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica „Printre cele mai flagrante nereguli constatate se numără acordarea de prime şi adaosuri salariale în afara cadrului legal şi bugetar. Potrivit datelor din documentul citat, în perioada 2020-2022 Transelectrica a plătit, nejustificat, prime cu caracter special de peste 12 milioane lei şi adaosuri salariale de peste 29 milioane lei, fără ca aceste sume să fie prevăzute în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli. Fondurile au fost redistribuite abuziv din economii presupuse, fără documente justificative, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, susţin auditorii Curţii de Conturi”, scrie Bursa. Mai rău, Transelectrica a pierdut un proces cu foști membri ai Directoratului şi Consiliului de Supraveghere fiindcă a făcut apel „tardiv” la prima sentință. În consecință, aceștia au câștigat drepturi salariale - bonusuri de performanţă şi opţiuni pe acţiuni virtuale (OAVT)  - în valoare de 11 milioane de lei, din care opt milionae dobânzile penalizatoare. Strict în cazul în care apelul a fost „tardiv” pierderile au fost de 4,2 milioane de lei.  Tot tardiv, Transelectrica a solicitat, la final de noiembrie 2023, companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA să execute poliţa de garanţie pentru bună execuţie în valoare de 7,39 milioane lei încheiată de Romelectro în 7 noiembrie 2019, poliţă care a fost valabilă până la 5 mai 2023. Transelectrica nu a primit nici un ban. Romelectro trebuia să execute o stație electrică de 400 kilovolţi de la Stâlpu, dar contractul a fost reziliat când lucrarea era la doar 7%. 

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Foto: Facebook ANAF
Eveniment

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, iar instituția a înregistrta „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei, arată raportul Curții de Conturi. Raportul arată și cum se pierd în birocrația ANAF datorii către stat, care nu mai sunt recuperate.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Ce arată Curtea de Conturi: „Cu privire la evidența analitică și înregistrarea în evidența contabilă a creanțelor bugetare din sentințe penale (...) La nivelul DGESCS nu este încă operaționalizată aplicația informatică NOES, astfel încât aceasta să permită centralizarea în mod corect debitele din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat, care trebuie să se recupereze la bugetul statului”. NOES înseamnă „Nivelul Operativ al Executării Silite”.  Nivelul abaterilor financiar contabile la ANAF, constate de Curtea de Conturi: 2.762.818.969 lei.  Raportul arată, printre altele, cum a îngropat ANAF Argeș recuperarea unei datorii de circa 4,4 milioane de lei de la o persoană fizică autorizată. Aceasta și-a încetat însă activitatea, iar ANAF nu a mai încercat să recupereze datoria de la persoana fizică.  „La AJFP Argeș au fost raportate, în mod eronat ca și arierate nerecuperabile, obligații fiscale în sumă de 4.400.720 lei ce reprezintă creanțe fiscale ale unei persoane fizice care a desfășurat activitate economică în mod independent și care a fost radiată din data de 20.03.2017. S-a constatat astfel că, organul fiscal nu a procedat la anularea obligațiilor fiscale datorate de persoana fizică ce a desfășurat activitatea economică și transferarea acestora în sarcina persoanei fizice titulare pe CNP și totodată la raportarea acestora ca și arierate recuperabile, explică Curtea de Conturi. Saygo despre ANAF: Complicitate, nu incompetenţă Valentina Saygo, fost secretar de stat în ministerul Economiei, a comentat pe Facebook raportul Curții de Conturi: „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii”. „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii. Cifre care ar trimite orice antreprenor la puşcărie: • 2,76 miliarde lei – abateri contabil bugetare „cosmetizate” în bilanţurile Fiscului. • 572 milioane lei – venituri suplimentare descoperite doar în primele 7 obiective de audit, ţinute departe de buget. • 47 513 firme, datorii 30 miliarde lei, toate ascunse la 2 440 de adrese fantomă. Record: o garsonieră cu peste 8 000 de „contribuabili”. • Softul care ar trebui să urmărească debitele din sentinţe penale? NEFUNCŢIONAL. Procedura? INEXISTENTĂ.   Dacă un privat raporta aşa ceva, era încătuşat pentru fals intelectual şi evaziune (art. 43 din Legea contabilităţii + Legea 241/2005). ANAF? Primeşte „recomandări” şi încă un buget mai gras.   Complicitate, nu incompetenţă   Suveica şi caruselul nu funcţionează fără funcţionarul public şi sprijin politic. În timp ce ANAF popreşte conturi pentru sume neexigibile şi blochează TVA uri legitime, „incubatoarele” de datornici se plimbă nestingherite prin sistem, cu cod de TVA valabil.   Vom avea o vară fierbinte, cu aceeași incontinență fiscală cu care ne‑am obișnuit în ultimii ani, doar că, ce să vezi, 1 iulie bate la ușă și intră în vigoare sancțiunile pentru e‑TVA și SAF‑T”, a arătat Saygo.  

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care fie nu mai existau în lege, fie se acordau altor categorii profesionale, arată Curtea de Conturi după un control la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivul invocat de magistrați: discriminarea. În coinsecință, la 31 decembrie 2023, restanțele salariale acumulate urmare a acestor procese săriseră de uriașa sumă de 6,8 miliarde de lei.  Citește și: Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale cu companiile miliardarului Curtea de Conturi arată, în termeni tehnici, ce fantezie au avut judecătorii în favorizarea propriei bresle.  Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege „Modificările legislative au generat un fenomen litigios care s-a amplificat în timp, reclamanții solicitând, în principal, fie stabilirea unei valori de referință sectorială superioare, fie solicitarea unor drepturi care nu mai erau prevăzute de lege (de exemplu sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică prevăzut anterior de art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispoziţie abrogată prin OG nr. 83/2000), fie a unor drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din sistemul justiţiei (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității). În cea mare parte din cazuri, acţiunile au fost întemeiate pe discriminarea salarială între diverse categorii profesionale”, arată Curtea de Conturi.  Curtea de Conturi arată că s-a ajuns ca până și personalul care „ocupă funcții conexe” a ajuns să beneficieze astfel de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității.  „În aceste circumstanțe, unele curți de apel au acordat personalului care ocupa funcții conexe din cadrul instanțelor sporuri în procent total de 45%, inclusiv sporuri neprevăzute de legislația în vigoare pentru funcțiile conexe, dar recunoscute de instanță și pentru această categorie profesională”, se arată în raportul Curții.  Așa s-a ajuns ca datoriile de la buget față de salariații plătiți prin bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție - judecătorii și angajații instanțelor de judecată - să fie în valoare de 6.799.139.547 lei. Din această sumă, accesoriile reprezentând dobâzile și rata inflației sunt de 941.781.272 lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră