sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea de conturi

28 articole
Eveniment

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
În curtea spitalului de urgență exista un stocator de oxigen expirat Foto: Buletin.de
Eveniment

În curtea spitalului exista un stocator de oxigen expirat

În curtea Spitalului de Clinic de Urgență București (SCUB) exista un stocator de oxigen lichid expirat, în stare de uzură avansată și se puteau produce „accidente grave”, arată un raport al Curții de Conturi. Raportul se referă la anul 2022. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma Oxigenul lichid nu este inflamabil, dar îmbogățirea aerului cu oxigen crește semnificativ riscul de incendiu. Stocator de oxigen În curtea spitalului exista un stocator de oxigen expirat Curtea de Conturi arată că, între 1999 și 2023, Spitalului de Clinic de Urgență București - spitalul Floreasca - a cumpărat oxigen lichid de la aceeași companie, Messer România Gaz SRL, prin achiziție directă și ignorând o decizie a Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Doar această firmă poate să ajungă la tancul de depozitare, accesul mașinilor fiind limitat de o pasarelă care leagă acest spital de stat de o clinică privată. Mai mult, la 31 decembrie 2023, „stocatorul” avea durata de viață expirată. Mai mult, potrivit Curții de Conturi, acesta se afla în stare de uzură avansată. Curtea apreciază că, urmare a acestei situații, există riscul producerii unor accidente grave.

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii (sursa: Inquam Photos/george Călin)
Eveniment

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, referitor la subiectul privind mărirea "ilegală" a salariului său de la AEP, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii Greblă a răspuns, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre cum comentează informaţiile apărute într-o anchetă de presă potrivit căreia şeful AEP şi-a majorat "ilegal" salariul. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Da, e bine că am fost întrebat, inclusiv în acest context. Deci, în ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", a afirmat Toni Greblă. Sesizarea Curții de Conturi Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. " După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă. Greblă nu a verificat legalitatea salariului Greblă a subliniat că a intrat în legalitate pe această speţă din momentul în care a semnat angajamentul de plată. " Raportul Curţii de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curţii de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control", a afirmat el. Întrebat dacă la momentul semnării ordinului nu l-a interesat ce salariu va avea la AEP, el a spus că l-a interesat acest aspect, dar nu i-a verificat legalitatea. "M-a interesat, dar n-am stat să-l şi verific să văd dacă este legal sau nu. Deci până nu am chemat Curtea de Conturi nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă", a declarat Greblă. Demisia nu e luată în calcul Şeful AEP a punctat că, faţă de cele arătate, nu se impune o demisie a sa, întrebat despre faptul că "mai multe voci" i-au solicitat, în spaţiul public, acest lucru. "Acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune o asemenea problemă. Nu, nu am de gând să demisionez şi nimeni nu mi-a cerut acest lucru şi în afară de dumneavoastră nimeni nu mi-a cerut acest lucru. V-am răspuns la o întrebare, nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca, cel puţin în această perioadă, să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona şi a lăsa conducerea Autorităţii Electorale fără preşedinte, fără conducător", a declarat Greblă.

Salariul lui Toni Greblă la control (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Salariul lui Toni Greblă la control

Salariul lui Toni Greblă la control. Raportul de audit al Curţii de Conturi despre care se vorbeşte în spaţiul public nu are în acest moment caracter public, acesta a trecut de faza de conciliere şi urmează să fie supus aprobării Plenului, precizează reprezentanţii instituţiei. Salariul lui Toni Greblă la control "Având în vedere comentariile recente apărute în spaţiul public referitoare la unul dintre rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care în acest moment încă nu are caracter public, dorim să asigurăm o informare corectă a tuturor celor interesaţi. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă În acest sens, vă invităm să consultaţi Regulamentul privind activitatea de audit public extern ( RAAPE) disponibil pe site-ul instituţiei la următorul link. Menţionăm faptul că raportul de audit în cauză a parcurs etapa de conciliere la data de 22 august, urmând să fie supus aprobării Plenului Curţii de Conturi. (art. 28, art. 29 şi art. 30 din RAAPE)", au explicat reprezentanţii Curţii de Conturi pe pagina de Facebook a instituţiei. Sesizarea depusă de Clotilde Armand Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus, luni dimineaţă, o plângere în format electronic la Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu sumele încasate de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. "Toni Greblă a semnat un ordin ilegal prin care şi-a mărit salariul cu 50%, vorbim de mii de euro/lună, scriu jurnaliştii de la Snoop.ro. Toni Greblă, demnitarul care trebuie să vegheze la corectitudinea alegerilor din noiembrie - decembrie 2024, recunoaşte senin că a semnat ordinul ilegal şi că dă banii înapoi", a precizat Armand, conform unui comunicat USR.

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

Indemnizații de handicap plătite unor decedați (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Braşov)
Eveniment

Indemnizații de handicap plătite unor decedați

Aproape 130.000 de lei au plecat din bugetul Primăriei Brașov, via Direcția de Asistență Socială: indemnizații de handicap plătite unor decedați. Indemnizații de handicap plătite unor decedați Potrivit Curții de Conturi, "Cauza abaterii o constituie nesolicitarea (...) bazei de date cu persoanele din municipiul Brașov decedate, precum și nerespectarea procedurii operaționale PO 26-5 prin neverificarea listei cu persoanele decedate primită de la SPCLEP Brașov", arată publicația locală mytex.ro. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Raportul Curții de Conturi se referă la primii doi ani de mandat ai primarului Allen Coliban (2000-2022). Coliban este în război cu Curtea de Conturi, cu care s-a luptat în instanță, dar fără succes. Potrivit unui raport de audit realizat de Curtea de Conturi la Primăria Brașov în 2021, erau o serie de probleme legate de finanțarea FC Brașov Steagul Renaște, echipă care activa atunci în Liga 2. Primarul Allen Coliban a contestat măsurile impuse de auditorii Camerei de Conturi, care au obligat Primăria Braşov să calculeze prejudiciile din acordarea nelegală a milioane de lei din banii publici către FC Brașov Steagul Renaște. Printre altele, Curtea de Conturi solicita municipalităţii braşovene să stabilească şi să recupereze prejudiciul de la Asociaţia Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov – Steagul Renaşte, club sportiv care beneficiase de la bugetul local în momentul controlului Curții de Conturi de suma de 3, 5 milioane de lei. În luna aprilie a acestui an, Tribunalul Braşov a respins acțiunea formulată de municipalitate prin primarul Coliban. Coliban nu s-a lăsat și a făcut recurs, dar Curtea de Apel Brașov a respins cererea, a arătat Monitorul Expres.

Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD (sursa: Antena 3)
Politică

Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD

Firmele lui Marius Pieleanu sunt abonate la contracte cu instituțiile controlate de PSD, deși acesta nu le-a trecut în declarația de interese, așa cum ar fi obligat de lege și așa cum face Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, care controlează CURS. Acum, Pieleanu anunță că Ciolacu va fi președinte și Gabriela Firea, primar general al Capitalei. În aprilie, Avangarde, principala companie de sondaje controlată de Pieleanu, susținea că Piedone va fi primar general al Bucureștiului. În ianuarie 2024, un sondaj Avangare realiza performanța să prezinte un sondaj în care se susține că 66% dintre respondeți au încredere în Ciolacu, 26% nu au, iar 10% nu știu cine este acesta. Adunând procentele, se ajunge la 102%. Citește și: Manipulare grosieră în sondajul făcut de Pieleanu la comanda PSD și distribuit presei: procentele lui Ciolacu sar de 100%. Și în cazul altor lideri apare această gafă flagrantă Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD Ultimul contract realizat de Avangarde, care figurează în SEAP, este din martie 2024, când primăria Alexandria - condusă de pesedistul Victor Drăgușin - a plătit 80.000 de lei pentru un sondaj. Contractul a fost atribuit prin încredințare directă. Toto în martie 2024, o altă fimră controlată de Pieleanu a primit 100.000 de lei de la municipiul Slatina - condusă de Emil Moț, de la PSD - pentru un sondaj, denumit „cercetare de piață pentru obținerea de informații cu privire la gradul de mulțumire al cetățenilor”. Datele de pe site-ul Sicap.ai arată că Avangarde a beneficiat, din 2012, de contracte de peste 3,8 milioane de lei. Însă în sistemul de achiziții publice nu apar contractele cu partidele, deși și acestea sunt finanțate de la buget. Doar în 2023, firma lui Pieleanu a beneficiat de contracte de peste 600.000 de lei, dintre care două, în valoare de peste 50.000 de euro, cu Consiliul Județean Olt - fieful baronului Paul Stănescu. Soția lui Marius Pieleanu a fost plasată de PSD la Curtea de Conturi, unde, în anul fiscal 2022, avea un salariu de 321.240 de lei, cumulat cu pensia de aproape 100.000 de lei. Firmele sociologului au adus dividende de circa 840.000 de lei, în anul fiscal 2022.

Dispariția misterioasă a „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță” a ministerului Sănătății Foto: Facebook Ministerul Sănătății
Eveniment

Dispariția misterioasă „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță”

Dezastrul din ministerul Sănătății: Curtea de Conturi scrie, într-un raport, despre dispariția misterioasă a „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță”, nefinalizat de 24 de ani și care costă o sumă uriașă. Raportul Curții de Conturi, finalizat la finalul anului trecut și care se referă la anul 2022, arată că ministerul Sănătății nu știe care este stadiul acestui proiect, care i-a costat pe contribuabili aproape 35 de milioane de lei. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente Dispariția misterioasă a „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță” Prima sesizare a Curții de Conturi a fost în 2014, dar de atunci nu pare să se fi petrecut nimic. Ministru al Sănătății este pesedistul Alexandru Rafila. Acum câteva săptămâni, acesta reproșa Asociației Dăruiește Viața - care a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer și apoi l-a donat statului - că nu are toate documentele care să arate costurile acestei construcții. Acum, Curtea de Conturi detaliază un dezastru și un haos de sute de milioane de lei din instituția condusă de Rafila. „Din Decizia nr. 12/2014 un număr de două măsuri sunt neimplementate, astfel: ✓ măsura I.1. - Înregistrarea eronată în evidența contabilă și neinventarierea Sistemului Informatic de Înaltă Performanță în valoare estimată de 34.973.391 lei, proiect început în anul 2000 care nu s-a finalizat, implementat și pus în funcțiune până la data auditului. Ministerul Sănătății nu a efectuat analiza privind stadiul implementării sistemului și nu a luat măsuri pentru finalizarea și punerea în funcțiune a sistemului informatic de înaltă performanţă”, arată Curtea de Conturi. Medicamente de aproape 800 de milioane de lei, lipsă la inventar Curtea mai apreciază că ministerul a făcut plăți salariale nejustificat de mari în valoare de peste 18 milioane de lei. Ar fi fost plătite ore de gardă unor persoane aflate în concediu, s-au acordat nejustificat sporuri de muncă în condiții periculoase sau sume compensatorii. „Finanțarea și raportarea eronată de către Ministerul Sănătății prin situațiile financiare centralizate a unor drepturi salariale în sumă de 75.655 lei (rezultată din testarea eșantioanelor determinate statistic), valoarea extrapolată a erorilor fiind în sumă de 18.422.262 lei acordate de către entitățile subordonate fără respectarea prevederilor legale”, este concluzia din raport. În plus, potrivit Curții de Conturi, din inventarul ministerului lipsesc medicamente în valoare de aproape 800 de milioane de lei! „Supraevaluarea activelor la nivelul Ministerului Sănătății – aparat propriu cu “suma de 790.043.995 lei ca urmare a neconcordanței între soldul scriptic al contului 302 «Medicamente și materiale sanitare» înscris în balanța de verificare la data de 31.12.2022 și cel faptic constatat cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului”, se arată în documentul de control.

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi condusă de Mihai Busuioc, fost subofițer de poliție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi

Parchetul European, EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, anchetează Curtea de Conturi, după ce această instituție a tocat milioane de euro pentru „transparență”, arată site-ul Context.ro. Curtea de Conturi este condusă de un fost subofițer de poliție, Mihai Busuioc, client PSD, numit în funcție în 2017, cu susținerea politică a lui Liviu Dragnea și voturile parlamentarilor social-democrați. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Curtea de Conturi ar trebui să verifice corectitudinea cheltuirii resurselor publice. Parchetul European anchetează Curtea de Conturi „Parchetul European (EPPO) anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, a confirmat pentru Context.ro instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. Reprezentanții Curții de Conturi condusă de Mihai Busuioc susțin că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO. Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru «modernizarea, standardizarea şi transparentizarea» instituției (...) Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului”, scrie Context.ro. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Poitrivit publicației, ancheta este „in rem”, dar șeful Curții, Mihai Busuioc, ar fi avut „un rol important”. Mihai Busuioc era un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară Vasile Lascăr - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Din poziția de șef al Curții de Conturi unde fusese numit de câteva luni, Busuioc a tras sforile ca, în 2019, să nu mai aibă loc un control chiar al Curții de Conturi la PSD pe terma cheltuirii de către acest partid a subvenției de la stat.

Fundație controlată de Dan Voiculescu îl reclamă pe Nicușor Dan Foto: Blog Dan Voiculescu
Politică

Fundație controlată de Dan Voiculescu îl reclamă pe Nicușor Dan

O fundație controlată de Dan Voiculescu, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), îl reclamă pe Nicușor Dan la Curtea de Conturi, condusă de Mihai Busuioc, un fost subofițer de poliție, susținut de Liviu Dragnea pentru a ocupa acest post. Citește și: Patronul unei firme de transport, cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an, se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Fundație controlată de Dan Voiculescu îl reclamă pe Nicușor Dan „Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) sesizează Curtea de Conturi privind cheltuielile iresponsabile ale Primăriei Capitalei, care, deşi are peste 60 de jurişti angajaţi, a plătit 18.000.000 lei pentru servicii de asistenţă juridică externă doar în 2023. Asta în timp ce bucureştenii stau în frig din cauza lipsei de investiţii în infrastructura de termoficare”, se arată în comunicatul fundației. Facias a fost înființată în anul 2008 de către Dan Voiculescu. În 2019, fundația a cerut secției speciale de investigare a magistraților să o ancheteze pe Laura Codruța Kovesi. Șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc (PSD), este fost secretar general al guvernărilor pesediste de după 2017. El a absolvit în 1993 Școala de subofițeri de poliție de la Câmpina. Ulterior, a absolvit dreptul la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov. În 2020, presa arăta că primăria Capitalei a plătit, în mandatul Gabrielei Firea, peste 70 milioane lei unor case de avocatură deși avea departament juridic să o reprezinte în instanță. Departamentul juridic al municipalității avea circa 50 de juriști, dintre care 28 o puteau reprezenta în instanță.

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare Foto: Jurnalul Olteniei
Eveniment

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare, arată un raport al Curții de Conturi, intitulat „Managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021”. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare „Majoritatea unităților sanitare spitalicești dețin clădiri construite în perioada 1900 – 1970; 68 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900. Din cauza vechimii și structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcționează spitalele nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale”, se arată în raport. Potrivit acestui document, în cele 368 de spitale de stat din România se află 239 de clădiri de risc seismic I, adică sunt în pericol de prăbușire. Raportul arată că în aceste clădiri nu ar trebui să se desfășoare activități medicale. Alte 957 de clădiri sunt în clasa de rism seismic II. „În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc (...) De exemplu, în cazul spitalelor din rețeaua MS, s-a reținut faptul că 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc, în timp ce doar o parte din cele 15 spitale CF (ex. Spitalul General Căi Ferate Galați, Spitalul General Clinic Căi Ferate Simeria, Spitalul General Căi Ferate Drobeta Tr. Severin) dețin acest tip de autorizație”, mai arată Curtea de Conturi. „Cu excepția refuncționalizării imobilului Spital Clinic de Urgență Iași pentru amenajarea Institutul Regional de Oncologie Iași și a obiectivul de investiții ”Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6)”, în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021”, este o altă constatare din document.

La Curtea de Conturi. conduse de ex-tablagiul Mihai Busuioc (foto), șoferii primesc spor pentru gestionarea informațiilor clasificate Foto: Facebook
Politică

Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a bailor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Informația apare în „Lista personalului plătit din fonduri publice la 31.03.2023 în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153 / 2017 - Transparenţa veniturilor salariale”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Instituția este condusă de un fost subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii”, pesedistul Mihai Busuioc. Potrivit unui mesaj de pe site-ul Curții de Conturi, misiunea acestei instituții este „să contribuie la o bună gestionare a finanțelor publice, oferind cetățenilor și reprezentanților aleși ai României asigurări suficiente că resursele publice sunt folosite corect, eficient și cu înțelepciune”. La Curtea de Conturi lucrează 1.662 persoane, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Organigrama arată că această curte are o „direcție de transport auto”. Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate Potrivit acestei liste, un șofer primește un salariu între 4.998 și 5.516 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Un muncitor calificat are un salariu între 4.800 și 4.900 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate - cuprinse între 360 și 387 de lei pe lună. De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, în martie 2023, că absolut toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin conducerea curții. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El este absolvent de drept la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov.

Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă Foto: Reper 24
Politică

Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă

Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă, bugetar de o viață, dar cu vilă cât un palat, care a fost trimis de PSD la Curtea de Conturi, ca să păzească averea statului. Mocioalcă a fost parlamentar din anul 2000, dar azi a demisionat din Legislativ, întrucât a fost numit vicepreședinte al Curții de Conturi. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă În 2016, omul de afaceri Romeo Dunca, acum președintele CJ Caraș-Severin, l-a denunțat la DNA pe Mocioalcă, întrucât i-ar fi cerut acțiuni la o firmă, în schimbul susținerii pentru un proiect. Dar declarațiile lui Dunca nu par să fi fost urmate de o anchetă penală. Cel acuzat a negat, spunând că nu a discutat așa ceva cu Dunca. Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă Viitorul vicepreședinte al Curții de Conturi a încasat, în ultimii 23 ani, un salariu de parlamentar, iar soția sa este pensionară, cu circa 2.500 de lei pe lună. Cu toate acestea, averea sa este impresionantă. În 2004, averea sa se rezuma la un teren intravilan, o casă și un spațiu comercial. În anul fiscal 2022, el arăta că deține o vilă, în Caraș-Severin, de 719 metri pătrați - potrivit propriei declarații. În plus, are trei apartamente în Voluntari și două spații comerciale/ de producție, pe care le închiriază. A vândut un apartament cu 80.000 de euro, în 2022. Mocioalcă mai are 6000 mp de pădure, patru hectare de teren agricol și circa trei hectare de teren în intravilan. O parte din aceste terenuri ar fi fost moștenite, scrie fostul parlamentar în declarația de avere. În conturi, Ion Mocioalcă are echivalentul a circa 100.000 de euro, dar are și datorii la bănci, de circa 26.000 de euro. În 2015, ANI l-a depistat că își angajase fiica la biroul parlamentar, dar Mocioalcă a scăpat de procesul penal urmare a modificărilor legislative aduse de regimul Dragnea. Citește și: Imagini șocante la Spitalul Județean Neamț, parohia lui Ionel Arsene și a PSD: pereți cu găuri imense, pline de mucegai. 15 de bolnavi de cancer la o toaletă, tărgi din 2007 Romeo Dunca povestește cum se lua șpaga În 2016, omul de afaceri Romeo Dunca, acum președintele CJ caraș Severin, povestea cum i-a cerut Mocioalcă șpagă. „M-a chemat la dânsul să-i explic proiectul. Era în măsură să mă sprijine pentru că primarul de la Turnu Ruieni era primar PSD. Mi-a spus: «Romeo, hai să vedem ce putem face pentru ține că să faci acest proiect pe munte. Da, eu te ajut, o să te ajute primarul de la Turnu Ruieni». Dar mi-a pus o condiție: să-i dau o parte din părțile sociale ale firmei care dezvoltă acest proiect, să i le dau lui. Nu direct, că să nu se afle, ci o să-mi dea un om de încredere, unul Bejerita, să mă asociez cu el! Să devin asociat cu Bejerita și el mă ajută să semneze și primarul de la Turnu Ruieni, că o să primesc și fonduri… Să fie și el acolo acționar! În acel moment m-am supărat și i-am spus că aici nu se împart bani, că dacă vrea îi dau tot, numai să facă ceva. I-am spus ceva, cred că de mama, și nu am devenit asociat cu Bejerita. Și bine am făcut, pentru că acum aș fi dat explicații la DNA. Știti că domnul Bejerita a fost găsit cu vreo 10 milioane de euro! Cash! Eu nu am văzut mai mult de 100.000 de euro niciodată și facturez lunar 4 milioane. Dar am și 800 de angajați la care le asigur salariile. De asta am venit, să nu cumva să ajungă Mocioalca! Eu cunosc diferența dintre ei! Mi-e teamă să nu ajung la mâna celui care a vrut să câștige pentru el, nu pentru județ”, a relatat Dunca, citat de ImpactPress. Mocioalcă a negat că ar fi avut vreo discuție cu Romeo Dunca pe tema investițiilor de pe Muntele Mic: “Am asistat la o piesă de slabă factură, o mizerie de aruncat în campanie electorală, care a fost mediatizată în aceleași oficioase care mă atacă de luni bune de zile. Această discuție nu a avut loc”.

Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi Foto: Facebook
Politică

Circarul lui Firea, Bădulescu, trimis Curtea Conturi

Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Aurelian Bădulescu, este trimis de PSD în Curtea de Conturi, unde ar să păzească banii statului român, afirmă mai multe surse politice. PSD nu a anunțat încă, oficial, această propunere, care trebuie să treacă de Parlament. Fostul viceprimar este avocat, fiind membru al Baroului Mehedinți. Potrivit ultimei declarații de avere, Bădulescu era, în 2022, fără ocupație - singurul său venit fiind indemnizația de consilier local în Consiliul General al Municipiului București, de unde lua circa 1.100 de lei pe lună - și părea că trăiește din banii tinerei soții, cu care s-a căsătorit în 2022. Numirea sa la Curtea de Conturi arată influența Gabrielei Firea în PSD, chiar și după scandalul „azilurilor groazei”. Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi Soția fostului viceprimar, Andreea Bădulescu (fostă Macovei) este, potrivit declarației de avere depusă de Bădulescu, directoare la New Age Hair Drees (sic!), un salon de coafură de pe strada Poștașului, din București, care are un angajat, a avut pierderi de peste 11.000 de lei în 2022 și avea datorii de 260.000 de lei. Andreea Bădulescu a primit, de la acest salon, în 2022, puțin peste 18.000 de lei. În plus, cei doi tineri soți au strâns 50.000 de euro, dar de nuntă. Gabriela Firea, Ligia Enache și Andreea Bădulescu Bădulescu este celebru pentru circul pe care-l organiza în perioada în care Nicușor Dan era în campania electorală. În plus, în 2017, el a făcut-o „prostituată” pe o consilieră USR, a înjurat-o pe consiliera Ana Maria Ciceală, i-a spus unei jurnaliste că este „o vacă” și s-a bătut cu fostul primar Gabriel Mutu. În 2019, el i-a spus consilierei USR Ciceală: „Vin şi în instanţă şi îţi spun că ţi-o tragi cu Goţiu”. Aurelian Bădulescu este cercetat pentru abuz în serviciu, fals, uz de fals și uzurpare de calități oficiale după ce, în noaptea de 11 spre 12 august 2018, a decis ridicarea unei scene improvizate de protestatari dintr-o rulotă si a auto-utilitară, în Piața Victoriei, potrivit Buletin de București. În 2018, într-o emsiune, fostul secretar general al PSD Codrin Ștefănescu i-a spus lui Bădulescu: „Uitați-vă ce limbaj de maimuță are. Cum poate fi acest personaj bizar viceprimarul Capitalei? Cum poți să reprezinți tu Bucureștiul, băi omule? De unde te-a scos Gabriela Firea? Din ce pălărie te-a scos Gabriela Firea? Nu vei mai fi membru PSD! Habar nu am ce vorbește omul acesta care se poartă ca un golan. E treaba lui”.

În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

În Teleorman, magistrat pensie specială de 30.000 de lei

În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. La casa de pensii din acest județ se află în plată și opt foști angajați ai Curții de Conturi, pensia lor medie fiind de 7.963 de lei, cea maximă fiind de 8.634 lei. Anul trecut, într-un alt județ relativ sărac, Vaslui, cea mai mare pensie a unui fost magistrat special era de 27.825 lei. În aprilie, magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Citește și: Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, în ianuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră