sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea de apel

14 articole
Justiție

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu. Curtea de Apel București a respins solicitarea avocaților lui Mario Iorgulescu de a efectua o expertiză medico-legală în Italia. Acesta este rejudecat pentru ucidere din culpă și conducere sub influența alcoolului și drogurilor, în urma unui accident fatal produs în 2019. Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu Instanța a considerat că o astfel de expertiză este posibilă doar în cazuri excepționale, când inculpatul nu poate călători în România din motive medicale sau legale, condiții care nu se aplică în cazul lui Iorgulescu. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Avocații au solicitat suspendarea procesului și reaudierea martorilor, inclusiv identificarea unui șofer de autovehicul care, conform apărării, l-ar fi determinat pe Iorgulescu să vireze brusc. Curtea a respins această cerere, argumentând că martorii au fost deja audiați la prima instanță și că nu se impune reaudierea lor. De asemenea, cererea de identificare a șoferului a fost respinsă, fiind imposibil de probat. Mandatul de arestare preventivă, revocat Cererea de revocare a măsurii arestării preventive a fost de asemenea respinsă, întrucât mandatul emis împotriva lui Iorgulescu a încetat în mod automat în octombrie 2023. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 8 noiembrie. Dosarul lui Mario Iorgulescu, în faza de rejudecare Inițial, Mario Iorgulescu a fost condamnat în februarie 2023 la 15 ani și 8 luni de închisoare, pedeapsă redusă ulterior la 13 ani și 8 luni. În urma unui recurs, Instanța supremă a anulat sentința și a trimis dosarul spre rejudecare, stabilind că el ar trebui judecat pentru ucidere din culpă, infracțiune cu pedepse mai mici decât omorul. Circumstanțele accidentului În noaptea accidentului, Iorgulescu participase la o petrecere unde consumase alcool și cocaină. Aflând că fosta sa iubită se află într-un club din București, acesta a plecat spre Capitală într-o stare de furie și gelozie, la volanul unui Aston Martin. În timpul deplasării, a condus cu viteze excesive, a trecut pe roșu și, în cele din urmă, a intrat pe contrasens, lovind frontal un alt autovehicul, provocând decesul unui bărbat. Transferul lui Iorgulescu în Italia După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat de familie într-o clinică din Italia, unde nu a fost audiat de procurori sau magistrați pe parcursul procesului penal. Situația medicală a fost invocată de apărare pentru a justifica imposibilitatea de a participa la proceduri în România.

Instanța refuză cererea lui Mario Iorgulescu (sursa: cab1864.eu)
Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă
Eveniment

Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă

Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă: el va fi judecat pentru „ucidere din culpă”, faptă pentru care pedeapsa este între doi și șapte ani de închisoare, iar termenul de prescriere este de opt ani. Accidentul a fost produs la 8 septembrie 2019, deci în 2027 fapta s-ar prescrie. Oricum, el nu a stat nici o zi în închisoare, întrucât familia sa l-a dus în Italia aproape imediat după accident. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă Inițial, Mario Iorgulescu fusese condamnat pentru omor, unde pedeapsa este de până în 20 de ani, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat condamnarea și a decis reînceperea procesului. Azi, Curtea de Apel a schimbat încadrarea faptei sale, din omor în ucidere din culpă. La Înalta Curte, decizia de anulare a condamnării lui Iorgulescu a fost luată de judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas. Un al treilea judecător din complet, Dan Enescu, s-a opus. „„În măsura în care am fi în prezența unei fapte comise din culpă, recurentul ar fi trebuit, măcar în ultimul moment, să încerce să evite prin orice manevră, frânare, virare, producerea accidentului de circulație”, arăta Dan Enescu. Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie a arătat că: „În ţările civilizate, cu un sistem de drept solid, fapta de a conduce pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a drogurilor care a avut drept consecinţă uciderea unei persoane este sancţionată cu mult peste 10 ani de închisoare şi delimitată clar de infracţiunea de ucidere din culpă”.

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Foto: Facebook CSM
Justiție

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul

Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: cer indemnizația de pensionare, egală cu șapte salarii brute. Guvernul, prin legi și ordonanțe succesive, blocase plata acestei indemnizații. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Această indemnizație era prevăzută în legea 303/2004, la articolul 81: „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la dată pensionarii sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”. Din 2011, după apariția în 2010 a legii salarizării unitare, Guvernul nu a mai plătit această indemnizație. Însă, în 2022, un grup de 18 magistrați pensionari au dat statul în judecată, pentru a obține plata acestei indemnizații și pentru cei care s-au retras din activitate după 2011. Pe fond, Tribunalul Maramureș a respins această solicitare. Însă, la Curtea de Apel Cluj, s-a decis, în octombrie 2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): „Dispune sesizarea ÎCCJ. Dispune suspendarea până la soluţionarea HP de către ÎCCJ, în temeiul art. 520 al.2 Cod proc.civ.”. Curtea de Apel cere ÎCCJ să se pronunțe „în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”. ICCJ va judeca la 20 mai „Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durata determinată, eventual și cu îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de legislație, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept. Însă această chestiune este una de drept constituțional, a cărei competență de soluționare soluționare este rezervată Curții Constituționale, depășind așadar cadrul prezenței proceduri”, întreabă judecătorii clujeni, citați de Luju.ro. În noiembrie 2023, și Curtea de Apel Timișoara a formulat către ÎCCJ o solicitare asemănătoare, la sesizarea unui procuror militar. ÎCCJ a stabilit pentru 20 mai 2024 judecarea acestor sesizări.

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun Foto: Facebook CSM
Eveniment

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare”

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun: o grefieră care s-ar fi îndrăgostit de magistratul alături de care lucra a fost sancționată cu avetisment și i s-a refuzat admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Citește și: Din câte academii făcea parte Elena, textilistă de la fabrica de perdele. CNSAS a publicat carnetul de evidență PCR No. 0000002, al celei care a condus România până în decembrie 1989 Ea dorea să fie auditor de justiție. Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” Povestirea a apărut, inițial, la momentul la care grefiera Rodica Victoria Ioaneş a fost audiată în Consiliul Superior al Magistraturii și a fost chestionată în legătură cu faptul că l-ar fi hărțuit pe judecătorul Andrei Aurel Păun. Ioaneș ar fi scris „I love you” pe praful de pe mașina judecătorului și i-ar fi trimis SMS-uri tatălui acestuia. „Și dacă ați găsi (dacă e adevărat, vom vedea) mașina cu mesaje sau sms-uri adresate părintelui domnului judecător, dacă v-ar fi adresat către dvs un coleg, un domn același lucru cum v-ați fi comportat?”, a întrebat-o judecătorul Barbu Mateescu, la acel moment, în 2022, membru al CSM. Grefiera a explicat CSM că fapta s-a produs „fulgerător”. „Totodată, vă rog să țineți cont de faptul că această faptă nu a avut reverberații, nu a ajuns în presă și nu a produs consecințe negative. De asemenea, a fost o faptă apărută fulfgerător în viața mea, nu este o faptă perpetuată, nu este un comportament habitual, nu se poate reține că am perpetuat acest comportament. A apărut fulgerător într-un anumit context din viață, în anumiți factori favorizatori, așa cum s-a reținut și prin decizia de sancționare. Nu am perseverat în acest comportament”, a susținut ea. A lipsit „discuția deschisă” Iată un fragment din discuțiile de la CSM, potrivit transcrierii Luju.ro: „Bogdan Mateescu: Cum ați reacționa dacă un bărbat s-ar fi comportat cu dvs așa cum v-ați comportat dvs față de colegul judecător, dacă faptele sunt reale, vom vedea? Rodica Victoria Ionaș: Probabil aș fi fost mult mai umană. Probabil aș fi avut o discuție prealabilă cu domnul respectiv, i-aș fi atras atenția asupra comportamentului avut, și nu aș fi acționat la modul acesta. Aș fi avut cu siguranță o discuție deschisă. Domnul judecător niciodată nu a avut o discuție deschisă și nu mi-a atras atenția niciodată” Însă, Presshub susținea, în martie 2022, că, potrivit informațiilor dintr-un dosar aflat la Tribunalul Ploiești, nici judecătorul Păun nu era complet inocent și, în timp ce ar fi trebuit să asculte avocații, trimitea mesaje grefierei. Judecătorul nu își putea controla „sentimentele romantice” „Totodată, a avut în vedere mesajele scrise pe care dl. #### le trimitea, în mod sistematic, în timpul dezbaterilor, atitudine de natură a încălca solemnitatea şedinţei. Devenise un obicei, de a întreţine conversaţii pe telefon, în timp ce avocaţii pun concluzii pe fond şi, uneori, cât timp făcea apelul părţilor şi referatul cauzei, reiese că nici domnia sa nu îşi poate controla sentimentele romantice, neputând să aştepte terminarea şedinţelor”, se arată în motivarea tribunalului. Potrivit declarației de avere din 2023, Rodica Ioaneș era tot grefieră la Judecătoria Sectorului 4, unde câștiga circa 5.400 de lei pe lună, net. Însă ei i se decontau chirii în valoare de 7.200 euro/an și a dat statul în judecată pentru diferențe salariale, obținând peste 75.000 de lei, în anul fiscal 2022. Judecătorul Păun a fost promovat la Curtea de Apel București, unde a câștigat, în anul fiscal 2022, în medie 15.000 lei/lună, net, plus 19.667 de lei pentru că a dat statul în judecată pentru salariile sale. Păun declară că este membru al Marii Loji Naționale din România, o organizație masonică.

Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii Foto: Facebook CSM
Eveniment

Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii

Viitorii pensionari speciali de la Parchetul Curții de Apel Iași au produs 11 rechizitorii în 2023, arată raportul anual al acestui parchet. „În activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor, procurorii au soluţionat 660 de dosare penale, au întocmit 11 rechizitorii (faţă de 52 rechizitorii în anul 2022 înregistrându-se o scădere cu 78,85%). S-a dispus trimiterea în judecata a unui număr de 18 inculpaţi (faţă de 60 inculpaţi în anul 2022 înregistrându-se o scădere cu 70,00%)”, se arată în raportul publicat pe site-ul acestui parchet. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii Numărul mediu de rechzitorii pe procuror a fost de unul, față de 4,80 media națională - date cuprinse chiar în acest document. Pe de altă parte, doar la Parchetul Curții de Apel Iași, 123 de dosare au fost închise fiindcă faptele s-au prescris. La unele parchete subordonate numărul de dosare în care a intervenit prescrierea faptelor este mult mai mare. La parchetul de pe lângă judecătoria Iași aproape 33% din dosarele „soluționate” s-au rezolvat prin prescrierea faptelor: 14.165 dosare „soluționate”, din care 4.725 prescripții. „În cursul anului 2023 s-au dispus 7.808 de soluţii de neurmărire penală ca urmare a intervenirii termenelor de prescripţie a răspunderii penale”, se arată în raport, datele incluzând atât parchetul de pe lângă Curtea de Apel, cât și nouă parchete subordonate. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași sunt 11 procurori, dintre care doi sunt șefi. Schema de personal la toate unităţile de parchet din raza teritorială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi cuprinde un număr total de 123 procurori; la finele anului 2023 erau ocupate un număr de 81 posturi de procuror . Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Iași este Vasile Chifan, iar în anul fiscal 2022 a avut un salariu de 347.014 lei (circa 29.000 lei/lună, în medie), plus vouchere de vacanță.

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu a dat colegilor ei de la ICCJ, celorlalți le-a tăiat Foto: Basilica.ro
Justiție

Judecătorii se ceartă între ei de la bani

Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Alina Corbu, președintele ÎCCJ, este acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate. Scandalul este generat de faptul că ICCJ gestionează acum bugetele tuturor instanțelor și a rămas fără suficienți bani de salarii. Judecătorii de la instanțele inferioare se plâng că din primăvară nu mai primesc toate drepturile legale, dar o suspectează pe Corbu că nu aplică măsurile de austeritate în cazul colegilor ei. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” DeFapt.ro a primit la redacție mesajul unei judecătoare de la Curtea de Apel Iași, mesaj distribuit pe un forum intern al judecătorilor. Numele judecătoarei este anonimizat. Aceasta arată că de trei luni nu se plătesc banii de chirii și nici „restanțele salariale”. Judecătorii se ceartă între ei de la bani Iată mesajul acestei judecătoare: „Dragi colegi, tocmai am aflat, dincolo de faptul că salariul se va plăti din nou plafonat, că doamna președintă a ICCJ, în calitatea de ordonator principal, a tăiat din sumele solicitate pe luna decembrie orice decontări, inclusiv chirii, ceea ce ar însemna, la nivelul Curții de Apel Iași, trei luni de neplată a chiriilor. În plus, nu se vor plăti transe sau restantele salariale. Este incredibila bătaia de joc a ICCJ la adresa colegilor, lipsa de comunicare și mai ales duplicitatea, în contextul în care înțelegem că la ICJJ nu se aplică plafonarea și s-au încasat și restanțele. Cât vom accepta această bătaie de joc care, în ciuda aparenței că s-ar datora clasei politice, în realitate se datorează incompetenței ICCJ de a gestiona bugetul și lipsei de interes pentru situația în care ne aflăm?” Un alt judecător o întreabă pe autoarea mesajului dacă până acum s-au primit salariile „neplafonat”, iar aceasta răspunde că o singură lună s-a întâmplat acest lucru. „O singură luna în mai am primit neplafonat. În rest, fie plafonat, fie diverse procente în plus față de cel plafonat, nu a fost nicio luna același salariu din mai în prezent. Presupunerea mea este că s-a tăiat fondul de chirii de către ICJJ pentru a nu se mai jongla așa, oricum ar fi este total anormal și de neacceptat ce face ICCJ, care nu binevoiește să comunice nimic oficial darămite să rezolve”, a răspuns judecătoarea revoltată. Citește și: Vlad Voiculescu arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Judecătorul care întrebase câte luni s-at plătit salariile neplafonate, i-a răspuns: „Legat de comunicarea informațiilor de către ICCJ sunt total de acord, cum de altfel sunt de acord că au aplicat un tratament total discriminatoriu, daca se confirma că ei și angajații de acolo au primit salariile neplafonate imediat ce s-a emis ordinul. Chiriile nu s-au mai platit pentru că, cel mai probabil, când s-au acordat bani in plus la salarii din VRS 605 neplafonat au luat din fondurile destinate chiriilor, gandindu se că se vor aloca bani la rectificare. Cum nu s a realizat nici o rectificare până acum banii de la chirii au rămas neacoperiți. La fel a fost și cu bursele auditorilor”.

CSM a promovat o judecătoare care nu poate justifica milioane de euro Foto: Curtea de Apel București
Justiție

CSM promovat judecătoare care nu poate justifica milioane de euro

CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro: la 21 noiembrie, secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să o transfere pe judecătoarea Gabriela Cristina Mazilu de la Tribunalul București la Curtea de Apel, începând cu 1 ianuarie 2024. Instanța care ar trebui să-i verifice averea este chiar Curtea de Apel București, unde fusese deja detașată, în 2023. CSM este condus de controversatul judecător Daniel Grădinaru, un apropiat al Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe extrem de controversate. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic CSM a promovat o judecătoare care nu poate justifica milioane de euro La 11 octombrie, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că a sesizat „Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către MAZILU GABRIELA – CRISTINA, și respectiv, NICOREȘTEANU IONUȚ – VICTOR, în perioada exercitării funcțiilor publice”. Mazilu nu putea justifica 30.388.515 Lei, bani acumulați „în perioada exercitării funcției publice”. Judecătoarea Mazilu a fost cercetată penal în dosarul fraudelor de la BRD. Soțul ei s-a folosit de interpuși, așa-numiți clienți săgeată, care luau credite uriașe, iar banii erau apoi dirijați spre conturi din Monaco. DeFapt.ro a arătat care era, în linii mari, schema de fraudare, potrivit acuzațiilor din dosarul DIICOT: clienți denumiți „săgeată” primeau credite uriașe, de nevoi personale, pe care nu le returnau niciodată, dar banii ajungeau la capii rețelei, care controlau acești „clienți săgeată”. Dar dosarul judecătoarei a ajuns la secția specială de anchetare a magistraților, de unde nu se mai știe nimic. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Cu toate acestea, ea a fost delegată, în ianuarie 2023, la Curtea de Apel București, adică exact instanța care o va verifica. Ea face parte din componenţa Secţiei a 5-a Civile de la Curtea de Apel Bucureşti. Acum, CSM a transferat-o definitiv la aceatsă instanță.

Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită  Foto: Facebook
Justiție

Soacra lui Cherecheș, prinsă când intermedia mită

Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului, susțin surse G4Media. Între timp, informația a fost difuzată și de Antena 3. „Mi se pare o prostie, nu stiu despre ce e vorba, eu sunt la birou, imi vad de treaba”, a reacționat Cherecheș, pentru Antena 3. Mita ar fi fost de 50.000 de euro, susține acest post de televiziune, iar azi urma să se plătească prima tranșă. Cherecheș s-a căsătorit, la 9 septembrie 2023, cu creatoarea de moda Tabita Gliga. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Nunta lui Cătălin Cherecheș cu Tabita Gliga a fost transmisă în direct chiar pe pagina de Facebook a edilului, iar la mai bine de două zile de la eveniment, clipul a adunat peste 500.000 de vizualizări. La nunta celor doi au luat parte atât președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan (PNL) cât și președintele PSD Maramureș, deputatul Gabriel Zetea, iar în spațiul public au apărut glume de genul „Pacea politică de pe Câmpul Tineretului”. Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, își va afla sentința pe 24 noiembrie, după ce Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare și a intrat în pronunțare. În primă instanță, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare. Soacra lui Cherecheș ar fi discutat cu mama judecătoarei, pe care o cunoștea, căreia i-ar fi promis o sumă de bani pentru a obtine o condamnare mai blândă pentru fiul ei, scrie G4Media. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Cătălin Cherecheș este acuzat că a luat mită 30.000 de lei, în aprilie 2016, dar primarul susține că a fost vorba despre restituirea unui împrumut. El a fost arestat atunci, dar a candidat de după gratii și a ieșit primar din nou, cu 70% din voturi.

Judecătoarea care nu poate justifica milioane de euro, delegată la Curtea de Apel Foto: www.cab1864.eu
Justiție

Judecătoarea nu justifica milioane euro, Curtea de Apel

Judecătoarea Cristina-Gabriela Mazilu, care nu poate justifica o avere de șase milioane de euro, a fost delegată, în ianuarie 2023 la Curtea de Apel București, adică exact instanța care o va verifica. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD Potrivit comunicatului de azi al Agenției Naționale de Integritate, a fost sesizată „Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către MAZILU GABRIELA – CRISTINA, și respectiv, NICOREȘTEANU IONUȚ – VICTOR, în perioada exercitării funcțiilor publice”. Judecătoarea care nu poate justifica milioane de euro, delegată la Curtea de Apel Pe site-ul CSM apare un anunț, din martie 2023, în care arată că a fost respins transferul lui Mazilu de la Tribunalul București la Curtea de Apel. Însă numele ei apare în componența Secției V Civile de la Curtea de Apel. Judecătoarea Mazilu, pe numele căreia a fost depistată o avere de șase milioane de euro pe care nu o poate justifica, a fost cercetată penal în dosarul fraudelor de la BRD. Soțul ei s-a folosit de interpuși, așa-numiți clienți săgeată, care luau credite uriașe, iar banii erau apoi dirijați spre conturi din Monaco. Presa scrie că familia Mazilu – Aparaschivei (fostul soț al judecătoarei) a încasat aproximativ 5,5 milioane euro prin transferuri operate prin Grupul BRD Dorobanți. „Cele 5,5 milioane euro au provenit din patru credite (originate cu bani fictivi după cum Lumea Justiției a demonstrat în edițiile anterioare) și acordate fraudulos la patru din cei șapte «clienți săgeata», pe care Relu Aparaschivei, aflat pe mâna cu functionarele băncii, îi aducea de mâna la banca, doar cu buletinul, să ia fiecare câte 3 milioane de euro credite de «nevoi personale»”, scria Săptămâna Financiară. Citește și: VIDEO Pescobar recunoaște că bucătăria „Tavernei Racilor” era pericol public, a reconstruit integral spațiul de gătit și susține că a cumpărat echipamente noi Dosarul judecătoarei a ajuns la secția specială de anchetare a magistraților, de unde nu se mai știe nimic.

Nicușor Dan anunță că raportul ANI în care era acuzat de incompatibilitate a fost anulat  Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan: raportul ANI incompatibilitate, anulat

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, anunță că raportul ANI în care era acuzat de incompatibilitate a fost anulat de Curtea de Apel. Citește și: Cine construia autostrada unde a fost lovită conducta de gaz: baronul asfaltului, Umbrărescu, crescut și conexat la PSD. Pro Infrastructura: „S-au întins mai mult decât le e plapuma!” Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat în februarie Parchetul, Prefectura și Curtea de Conturi în luna februarie privind situația de incompatibilitate și conflict de interese în care s-ar fi aflat primarului Municipiului București, Nicușor Dan. PSD jubila după acuzațiile ANI la adresa lui Nicușor Dan: USR le arată românilor că a propus numai penali în funcții publice, se afirma într-un comunicat. Nicușor Dan: raportul ANI în care era acuzat de incompatibilitate, anulat „Curtea de Apel București a anulat azi raportul Agenției Naționale de Integritate care reținea că aș fi incompatibil și în conflict de interese. Instituțiile de control trebuie să controleze, dar să fie echilibrate în evaluări. Faptul că o instituție a statului a spus că primarul Bucureștiului e incompatibil și în conflict de interese e o chestiune pe care partenerii externi ai Municipalității o iau foarte în serios. Imaginea Municipalității a fost afectată”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook. ANI îl acuzase pe primarul Capitalei că ar fi deținut funcții de conducere în patru instituții sau servicii, fără mandat de reprezentare, încălcând astfel legea privind incompatibilitățile. Nicușor Dan ar fi deținut funcții simultan în Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Administrația Străzilor București, ALPAB și Centrul Cultural Expo Arte. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu „Admite excepţia tardivităţii formulării cererii adiţionale şi constată decăzut reclamantul din dreptul de a invoca noi motive de nelegalitate . Admite excepţia inadmisibilităţii exercitării controlului de legalitate asupra dispoziţiei din raportul de evaluare prin care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Respinge cererea de anulare cu privire la acest aspect ca inadmsibilă. Admite în parte cererea formulată de reclamantul Nicuşor Daniel Dan în contradictoriu cu parata Agenţia Naţională de Integritate. Anulează în parte raportul de evaluare nr.58231/G/II/23.12.2022 sub aspectul constatării existenţei stării de incompatibilitate şi conflictului de interese. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare; recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 21.09.2023, soluţia fiind pusa la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, arată Curtea de Apel București în minuta deciziei. Potrivit presei, instanţa nu a fost de acord cu cererea lui Nicuşor Dan de anulare a părţii din raport trimis de ANI la Parchetul General, care se referă la infracţiunile de abuz în serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Foto: Facebook
Justiție

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare

Ceasul ticăie pentru primarul Cătălin Cherecheș din Baia Mare: judecătorii de la Curtea de Apel i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță. Cherecheș trebuia să se prezinte săptămâna trecută la proces, dar în ziua respectivă s-a internat în spital în Baia Mare, invocând probleme cardiace, iar instanța a amânat cauza pentru marți la ora 13. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record Dar edilul-șef al Băii Mari nu s-a prezentat nici marți, deși a fost externat din spital. Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Cherecheș, recent căsătorit, a susținut că a avut un atac de inimă la 13 septembrie, când se îndrepta cu mașina spre Cluj, la proces. Joi, 14 septembrie, la 7.40, primarul a fost înregistrat la UPU a spitalului județean Baia Mare. În mod miraculos, fișa sa medicală a ajuns la Cluj, la Curtea de Apel, la ora 10.00 dimineața. De la Baia Mare la Cluj sunt 142 de kilometri de drum pe o singură bandă. „Instanța a apreciat că absența de azi și recuzarea au fost tertipuri al lui Cherecheș pentru tergiversarea cauzei, astfel că i-a aplicat o amendă de 5000 de lei, care este maxim posibil. Următoarea înfățișare a fost stabilită pentru 29 septembrie, ora 10”, scrie Cluj 24. Cătălin Cherecheș este judecat de Curtea de Apel Cluj în faza de apel după ce a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Publicația locală 2Mnews arată că mai sunt doar 200 de zile până când și acest dosar al lui Cherecheș se prescrie. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” El a scăpat, prin prescrierea faptelor, de un alt dosar în care era acuzat de luare de mită, efectuarea de operatiuni incompatibile cu functia pe care o indeplineste și fals în declaratii sau corupere a alegatorilor. Acest proces nu a reușit, timp de zece ani, să ajungă la o concluzie, așa că faptele s-au prescris.

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Foto: Știri de Bucovina
Eveniment

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței, de la Curtea de Apel București, unde magistrații fac grevă pentru pensiile speciale: soția fostului ministru al Educației și președinte al Consiliului Județean Iași deține circa 3,7 milioane de lei doar în conturi bancare și acțiuni. Cristian Adomniței, soțul judecătoarei, a fost condamnat in noiembrie 2020 la o pedepsă de 3 ani si 2 luni cu executare de o judecatoare de la Tribunalul Iasi. El a făcut recurs la sentință. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Judecătoarea Sabina Adomniței, vicepreședinte al Curții de Apel, a primit de la statul român, în 2022: 188.258 lei - salarii, 33.516 lei - diurnă, 34.401 lei - chirie, 1.597 lei - decontare transport, 8.169 lei - CSM și 53.409 lei - diferențe salariale. În total, circa 319.000 lei. În plus, de la OMV a încasat dividende de 413.211 lei. Soțul ei, Cristian Adomniței, lucrează acum la Camera Deputaților, de unde a încasat 68.491 lei. Adomniței deține în diferite bănci circa 760.000 de lei (inclusiv conturi în euro și dolari), iar acțiunile la OMV valorează peste 2,9 milioane de lei. În iunie 2022, G4Media scria: „Judecătoarea Curții de Apel București, Sabina Daniela Adomniței, în opinie minoritară, a vrut să suspende – în baza deciziilor CCR privind prescripția – executarea pedepsei de 3 ani de închisoare la care a fost condamnată pentru corupție Vanessa Youness, iubita fostului șef al serviciului secret al MAI, Gelu Oltean, potrivit portalului CAB coroborat cu surse judiciar”. Însă, în februarie 2023, Gazeta de Bistrița scria: „Lia Savonea și Sabina Adomniței, doi judecători cu conexiuni în lumea politică și cunoștințe condamnate pentru corupție, au admis o contestație în anulare formulată de Youness și au anulat sentința de condamnare în ceea ce privește latura penală, adică executarea unei pedepse cu închisoarea. Astfel că, Youness scapă de pușcărie dar trebuie să plătească un milion de euro”. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932

Vâlcov cere prescrierea faptelor  Foto: Inquam
Eveniment

Vâlcov cere prescrierea faptelor

Darius Vâlcov cere prescrierea faptelor într-un dosar în care este acuzat a luat șpagă 4,2 milioane de lei, scrie Fanatik. Dosarul se află la Curtea de Apel Craiova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vâlcov cere prescrierea faptelor „În acest dosar, Darius Vâlcov este acuzat că a pretins și primit foloase necuvenite în valoare totală de aproape 4,3 milioane lei de la mai multe societăți comerciale, pentru lucrări de reabilitare a Centrului istoric al orașului Slatina. Într-un alt dosar, Darius Vâlcov a mai primit 8 ani de închisoare, tot în prima instanță, pentru trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția. Dosarul a fost repus anul trecut pe rol, după trei ani de suspendare, timp în care ÎCCJ a așteptat un răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene legat de înființarea unor completuri specializate. În acest dosar, faptele invocate de procurori s-au petrecut în perioada 2008-2012”, explică Fanatik. „Prima primire de foloase necuvenite a avut loc în septembrie 2014, iar a doua primire de foloase necuvenite a avut loc în februarie 2015, iar în situaţia în care este incidentă în cauză Decizia RIL nr.5/2019 urmează să se calculeze prescripţia răspunderii penale prin raportare la fapta din septembrie 2014”, se arată în dosarul consultat de Fanatik. Prescrierea intervine după opt ani, deci Vâlcov ar fi scăpat din septembrie 2022.

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Internațional

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră