sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

61 articole
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Eveniment

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate. Ministerul Justiţiei (MJ) transmite, vineri, după ce a primit o circulară de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care se menţionează că instituţia doreşte să se autoexcludă din domeniul just.ro pe motiv că "au fost identificate vulnerabilităţi", că, până în prezent, nu ar fi fost semnalate breşe de securitate cu privire la informaţii sau proceduri judiciare. Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate Potrivit unui comunicat al MJ transmis vineri, în raport de circulara Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul precizează că soluţia implementată în ceea ce priveşte toate sistemele aflate în dezvoltare la Ministerul Justiţiei (Dosarul Electronic Naţional, ECRIS IV virtualizat, ECRIS V) nu este una centralizată integral, ci de gestiune partajată, instituţia gestionând strict componente de infrastructură (de exemplu: pentru activităţi specifice de mentenanţă) fără a avea şi drept de acces la aplicaţiile şi serviciile specifice sistemului judiciar. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Accesul în aceste sisteme informatice este supus principiilor jurnalizării şi trasabilităţii, aceasta însemnând că orice accesare neautorizată este evidenţiată, înregistrată şi, după caz, alertată, menţionează sursa citată, care adaugă că, în ceea ce priveşte procesul de înrolare în domeniul just.ro, aceasta a demarat încă din anul 2015 fără a fi semnalate până în prezent "breşe de securitate" cu privire la informaţii sau proceduri judiciare, generate din culpa administratorului infrastructurii IT şi de comunicaţii de date, cu menţiunea că furnizorul serviciilor de internet este în continuare Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. "Proiectul ECRIS V este esenţial pentru sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, alături de Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este partener în derularea acestuia. În acest context, Ministerul Justiţiei a consultat permanent CSM, încă de la momentul realizării analizei iniţiale pentru dezvoltarea viitorului sistem ECRIS V, arhitectura de tip centralizat fiind cea pentru care s-a optat în considerarea avantajelor unui sistem interoperabil, care poate asigura un sistem informatic judiciar unitar şi funcţional, aşa cum de altfel o cer şi prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022. Se asigură astfel o funcţionalitate ridicată, sunt reduse costurile de operare şi mentenanţă în cazul sistemului prin comparaţie cu soluţia păstrării la fiecare instanţă a serverelor, echipelor de operare şi mentenanţă proprii. Altfel spus, soluţia tehnică este expresia procesului de modernizare şi transformare digitală a sistemului judiciar, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie privit ca serviciu public în beneficiul cetăţeanului", se precizează în comunicat. Măsura propusă de CSM Legat de măsura propusă de CSM, a autoexcluderii din domeniul just.ro, Ministerul Justiţiei spune că acest domeniu asigură servicii "esenţiale", cum ar fi serviciul de corespondenţă electronică (atât pentru utilizator, cât şi pentru instanţă), serviciul de mediere a accesului remote (VPN) la infrastructura IT şi de comunicaţii de date sau afişarea datelor pe portalul instanţelor de judecată www.portal.just.ro, resursă publică de interes major pentru cetăţenii beneficiari ai serviciului public oferit prin intermediul acestui portal. Ministerul Justiţiei apreciază ca "nefondată" afirmaţia cuprinsă în circulara CSM potrivit căreia "au fost identificate vulnerabilităţi", neprecizate/neidentificate în concret, sub aspect al mecanismelor tehnice şi/sau informatice de realizare efectivă, ca urmare a procesului de înrolare a echipamentelor din instanţe într-un sistem centralizat, administrat din exteriorul autorităţii judecătoreşti. "Orice potenţială vulnerabilitate identificată poate fi tratată şi aliniată atât principiilor de drept cât şi celor privind guvernanţa IT, în condiţiile în care proiectele respective au fost finanţate în considerarea contribuţiei nemijlocite a acestora la îndeplinirea unor jaloane din PNRR", arată sursa citată.

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Grupaj foto: dezvaluirea.ro
Eveniment

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu

Ce salariu are fiul procurorului Daniel Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): circa 6.500 de lei pe lună, în medie, în 2023. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Potrivit declarației de avere depusă de Andrei Horodniceanu în calitate de „asistent al judecătorului de la Curtea de Apel Iași”, în anul fiscal 2023 el a avut un salariu net, anual, de 41.889 de lei de la CSM plus încă 3.307 lei de la Curtea de Apel Iași, unde a fost „asistent al judecătorului”. Dacă luăm în considerare că el lucrează din data de 2 mai 2023, înseamnă că el a câștiga circa 6.500 lei/lună, net. Horodniceanu Junior nu are absolut nici un fel de alte bunuri, casă, mașină, terenuri sau conturi în bancă, dar familia sa deține o avere fabuloasă. În ianuarie 2024, când presa a scris despre această angajare dubioasă, Tribunalul Iași refuza să spună ce salariu are Horodniceanu Junior: „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la salariul net al domnului Andrei Horodniceanu, nu vă putem oferi un răspuns, având în vedere că această informație este confidențială și excede dispozițiilor Legii 544/2001”, se arăta într-un răspuns către site-ul Dezvăluirea.ro. Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, scria site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală.

Alina Gorghiu face reformă în Justiție Foto: Facebook
Eveniment

Alina Gorghiu face reformă în Justiție

Alina Gorghiu face reformă în Justiție: grefierii vor purta robe negre, în loc gri, ca acum. Măsura apare în două proiecte de hotărâre de guvern - unul privind robele de la Înalta Curte de Casație și Justiție și altul privind robele de la celelalte instanțe - care au fost avizate de CSM în ședința din 24 iulie. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Alina Gorghiu face reformă în Justiție În plus, se schimbă și baveta grefierilor: “Baveta purtată de grefierii judiciari și de grefierii de ședință din cadrul instanțelor judecătorești menționate la alin. (2) este de culoare albastru-inchis“. Din 1993, această bavetă era albă. Proiectele nu au fost publicate, potrivit legii transparenței decizionale, nici pe site-ul ministerului Justiției, nici pe cel al SGG. În notele de fundamentare transmise CSM nu apare vreo evaluare a impactului bugetar. CSM a comunicat, ieri: “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea ținutei vestimentare a judecătorilor, a magistraților-asistenți și a grefierilor de ședință de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ședințele de judecată. (unanimitate). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea ținutei vestimentare a judecătorilor, procurorilor, a grefierilor judiciari și a grefierilor de ședință din cadrul curților de apel, al tribunalelor, al judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă aceste instanțe, precum și a grefierilor de ședință din cadrul instanțelor militare, în ședințele de judecată. (unanimitate)”. În nota de fundamentare nu se explică de ce ar fi necesară o nouă ținută a grefierilor, prin schimbarea culorii, însă afirmă că este “esențial să se asigure o tranziție eficientă“.

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată

Procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, se arată în articolul 131 din Constituția României. Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Însă, în ultimii trei ani, procurorul Alex Florența pare să fi reprezentat, cu succes, propriile interese: a dat statul în judecată pentru a obține o majorare a salariilor și a câștigat. Soția sa, acum angajată la CSM, a procedat identic. Ce sume a câștigat în ultimii trei ani procurorul Florența dând statul în judecată: 2024 (declarația de avere se referă la anul fiscal precedent, 2023, iar sumele sunt net, nu brut): 86.997 de lei pentru el și 92.714 lei pentru soția sa 2023: circa 97.000 de lei pentru el, puțin sub 78.000 de lei - soția sa 2022: puțin sub 50.000 de lei În anul fiscal 2023, salariile sale au însumat circa 390.000 de lei. Soția sa a adunat circa 394.000 de lei, cu tot cu diurne. În aprilie 2024, el a făcut parte din delegația care a vizitat Brazilia, pe șest, fără nici un anunț public. Florenta și Alina Corbu în Brazilia O fotografie cu ministra Justiției, șeful procurorilor și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în 8 aprilie de Curtea de Justiție din Sao Paolo. Alina Gorghiu, Alex Florența și Alina Corbu s-au aflat într-o delegație oficială în Brazilia, conform instituției de justiție din São Paulo, dar care nu a fost anunțată oficial de instituțiile românești.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Tânăr judecător, Costică Ciocan, și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM Foto: Facebook
Justiție

Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM

CSM vrea să pedepsească un tânăr judecător, Costică Ciocan, din Iași, care și-a bătut joc de șefimea dubioasă a Consiliului, judecătorii Daniel Grădinaru și Denisa Angelica Stănișor. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” Ciocan are doar 29 de ani, a intrat în magistratură în 2022, și a postat mai multe texte ironice, inclusiv pe juridice.ro, în care, printre altele, îl numește „El Chapo” pe fostul președinte al CSM Daniel Grădinaru. DeFapt.ro a scris de mai multe ori despre averea uriașă a lui Grădinaru, dar și despre sentințele halucinante date de acesta, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Potrivit CluJust, judecătorul Costică Ciocan a scris despre Grădinaru ca fiind „Stăpânul”, „El Chapo”, „Sanctitatea Voastră”, „Comandante” și „Mărite Suveran”. Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM „Ne-aţi arătat calea pe care vom merge, trimițându-ne câte un răvaș nesemnat pe WhatsApp ori un bilet de dragoste care purta mirosul palmelor dignităţii! Mâna de fier cu care ne-aţi condus, Dumnezeule! Ce se va întâmpla cu noi de acum înainte? Cine vă va putea înlocui? Eram copiii Tăi, iar clevetitorii afirmau că duceţi Magistratura la pierzare, când, de fapt, ne-aţi salvat de Răul Suprem! Slăvit Împărat, vina mea personală și a tovarășilor mei (paznicul de noapte al Casei Dosoftei şi doamna casieră a Ateneului Tătăraşi) este că nu v-am iubit destul, având unele momente de slăbiciune când, poate, ne-am îndoit de Sublima Înţelepciune. (…) Vestea rea: după expirarea duratei mandatului, postul de președinte al Înaltului For nu va rămâne vacant, aşa cum ne-am fi aşteptat, pentru o aliniere firească, morală şi solidară la situaţia de personal precară a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor din ţară. Nu şi nu! Postul va fi ocupat și iacătă intră în scenă, la fel de grațios, Doamna Academician, distrugând orice mit despre conducerea falocentrică a puterii judecătoreşti. În 2024, ţineţi-vă bine!”, a scris el, potrivit CluJust. Potrivit CluJust, „doamna academician” este noul președinte al CSM, judecătoarea Denisa Stănișor. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă „CSM nu reprezintă decât propriile interese” „Nu poţi fi respectat dacă te prefaci că nu vezi ce se întâmplă în Justiție (greve, proteste, neplata drepturilor salariale, blocarea activității instanţelor şi parchetelor, hotărâri judecătoreşti definitive ignorate intenționat, schilodirea puterii judecătoreşti de către surorile sale puteri) și „te afli în treabă” scriind despre cereri de chemare în judecată, când, de douăsprezece luni, bat în fiecare zi clopotele în Magistratură! Este doliu! (...) Tovarăși, Consiliul nu-şi mai reprezintă de mulţi ani decât propriile interese meschine şi trecătoare, consolidându-şi treptat puterea în detrimentul judecătorilor şi procurorilor”, a scris el, pe site-ul Juridice.ro. CSM urmează să decidă dacă și cum îl va sancționa pe Ciocan la 18 septembrie.

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui frizer Foto: Facebook
Eveniment

Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer: „Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris el, pe Facebook. Potirvit ultimei declarații de avere depuse de Ene, în anul fiscal 2022 el a avut un salariu net anual de 173.034 de lei. În plus, el primise 54.279 de lei pentru „diferențe salariale, dobânzi legale”, ceea ce de obicei înseamnă că a dat statul în judecată pentru recalcularea salariului și a câștigat. Însă, pe Facebook, judecătorul s-a plâns că judecătorii sunt prost plătiți și a făcut un calcul din care reiese că judecătorii sunt plătiți cu 70 de lei pentru fiecare dosar. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer „Realitatea în cifre, dincolo de emoții, exagerări și dezinformări. 70 lei = 2 tunsori bărbătești = 2 meniuri fast food = 2 curse taxi/ride sharing = activitatea judecătorului pentru un an într-un dosar înregistrat la judecătorie. În anul 2023, venitul net lunar al unui judecător definitiv la început de carieră la judecătorie era de 8.493 de lei. Pentru o perioadă, la acesta se adăuga, potrivit legii, norma de hrana în valoare de 202 lei. În același an, fiecărui judecător de la judecătorie i-a revenit spre soluționare un număr mediu de 1454 de dosare. Din cele două date rezultă un salariu net anual de aproximativ 70 lei/dosar. O fi mult? O fi puțin? E greu de spus, neexistând un mercurial al salariului cuvenit judecătorului pentru fiecare dosar. Desigur, este de competența celorlalte două puteri în stat să analizeze cât valorează munca depusă de un judecător și cât este dispus statul să plătească pentru această muncă, apoi să găsească justul echilibru între cele două. Nu ne plângem, nu ne lamentăm, dar trebuie să asigurăm posibilitatea unei informări corecte și reale într-un noian de informații denaturate, exagerate sau de-a dreptul false, rostogolite în spațiul public și în online. Asta pentru cine este capabil să vadă dincolo de senzațional și de adevăruri servite la cheie și este dispus să cerceteze singur pentru a ajunge la adevăr. Certitudinea: Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris judecătorul. Însă calculul său este discutabil fiindcă pornește de la un salariu mimim și fiindcă ia în calcul dosarele înregistrate, nu pe cele efectiv rezolvate. Presa a relatat, recent, cazul judecătoarei din Iași care a amânat zeci de dosare într-o singură zi, spunând că nu are chef să judece.

Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant Foto: Facebook CSM
Justiție

Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant

Judecătoarea Iuliana Garabet, de la Judecătoria Iași, cea care a amânat 44 de procese într-o singură zi pe motiv de „standard de transparență” a trecut la anulări pe un alt motiv halucinant: „Se impune înfiinţarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iaşi”. După cum se poate constata pe portalul Judecătoriei Iași, la 26 aprilie, Garabat a avut de judecat șase dosare. În toate a luat aceeași decizie: „anulează cererea”. În anul fiscal 2022, judecătoarea a câștigat aproape 250.000 de lei net, din salariu și banii de chirie. În medie, ea câștiga, net, peste 20.000 de lei pe lună. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Denisă-Angelică Stânișor, a anunțat vineri, 26 aprilie 2024, că a sesizat Inspecția Judiciară pentru verificări cu privire la magistrata Iuliana Garabet de la Judecătoria Iași. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant În toate a avut aceeași motivare standard: „Solutia pe scurt: Urmare a inechitaţilor constatate, se reţine că este incident standardul de protecţie instituit de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi standardul transparenţei instituit de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar şi standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar în lipsa unei reglementări unitare- Carta Albă a Drepturilor Consumatorului, instanţa va da efect prevederilor art. 427 alin. 4 Cod de procedură civilă hotărârea judecătorească se va comunica către: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliului Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precum si catre partile din cauza iar în vederea respectării standardului transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, instanţa apreciază că se impune înfiinţarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iaşi, precum şi în ţările care au ratificat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948 având în vedere tendinţa de dezincriminare existentă, dacă este respectată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948, precum şi în ţările care au adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948, în vederea adaptării contractelor. Anulează cererea. Cu drept de cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iaşi. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 402 teza finală Cod de procedură civilă, astăzi, data de 26.04.2024”. Motivul amânărilor: Declarația Universală a Drepturilor Omului Ea este deja celebră pentru faptul că, la 15 aprilie, a amânat 44 de dosare invocând același motiv: „Solutia pe scurt: Având în vedere standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului proclamată de Adunarea Generală A Naţiunilor Unite la 10.12.1948, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, marja de apreciere recunoscută statelor, instanţa apreciază cauza în stare de amânare şi acordă termen de judecată la data de 14.10.2024, ora 10,00, pentru când se citează părţile cu menţiunea de a formula precizări cu privire la actele invocate, sub sancţiunea anulării cererii, prin raportare la art. 12 Cod de procedura civila”.

Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror Foto: Facebook CSM
Justiție

Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror

Un suspect de omor din culpă a fost oprit în ultima clipă să devină procuror: CSM l-a suspendat cu cinci zile înainte de a-și începe activitatea. Nu este clar cum a fost primit acesta la Institutul Național al Magistraturii, deși la acel moment era inculpat. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror În prezent dosarul său a trecut de camera preliminară și urmează să se pronunțe sentința, scrie Lumea Justiției. Procurorul a fost suspendat la 26 martie de secția de procurori a CSM, iar el ar fi urmată să devină stagiar la 1 aprilie. CSM nu oferă numele acestuia și nici alte detalii. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Pe de altă parte, procurorul a arătat că a trecut de etapa verificării condiției de bună reputație, atât la admiterea la INM, cât și la absolvirea INM, chiar dacă și în aceste momente avea aceeași calitate de inculpat: “S-a făcut precizarea că dumnealui a fost admis după efectuarea verificărilor privind buna reputație, atât cu ocazia admiterii la Institutul Național al Magistraturii, cât și cu ocazia absolvirii Institutului, deși avea calitatea de inculpat într-un dosar de ucidere din culpă“

CSM  aînființat un grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Foto: ICCJ
Eveniment

Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor judecătorilor și procurorilor. Decizia CSM de înființare a acestui „grup de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor” a fost luată la 4 aprilie. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei Inițial, însuși președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Alina Corbu, a emis un ordin prin care a stabilit un plafon de 3.000 de lei pentru decontarea ochelarilor judecătorilor, din care 2.500 de lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame. În plus, se va deconta manopera și consultația medicală. Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Imediat, tot joi, a avut loc prima ședință a „grupului de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor”. Grupul de lucru este condus de judecătorul Alin Ene, membru al CSM, plătit de contribuabili cu circa 15.000 lei pe lună, în anul fiscal 2022. Din grup face parte judecătoarea Maria Ceaușescu, care lucrează la CSM și căreia contribuabilii îi plăteau un salariu anual, net, de 222.668 lei, în anul fiscal 2022. Dar ea a dat statul în judecată și în același an fiscal mai beneficiase de circa 32.000 de lei, plus circa 27.000 de lei diverse deconturi. „Au fost discutate aspecte vizând actul decizional prin care va fi reglementată procedura de decontare, condițiile de decontare a contravalorii aparatelor de corecție, plafoanele maxime, precum și materialele și serviciile care vor fi decontate, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 762/2010. S-a apreciat necesar ca aspectele vizând avizarea și aprobarea cererilor de decontare, efectuarea plăților și păstrarea evidenței cererilor de decontare să se stabilească prin proceduri operaționale sau proceduri de sistem elaborate la nivelul ordonatorilor de credite”, a decis grupul de lucru, după prima ședință.

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun Foto: Facebook CSM
Eveniment

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare”

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun: o grefieră care s-ar fi îndrăgostit de magistratul alături de care lucra a fost sancționată cu avetisment și i s-a refuzat admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Citește și: Din câte academii făcea parte Elena, textilistă de la fabrica de perdele. CNSAS a publicat carnetul de evidență PCR No. 0000002, al celei care a condus România până în decembrie 1989 Ea dorea să fie auditor de justiție. Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” Povestirea a apărut, inițial, la momentul la care grefiera Rodica Victoria Ioaneş a fost audiată în Consiliul Superior al Magistraturii și a fost chestionată în legătură cu faptul că l-ar fi hărțuit pe judecătorul Andrei Aurel Păun. Ioaneș ar fi scris „I love you” pe praful de pe mașina judecătorului și i-ar fi trimis SMS-uri tatălui acestuia. „Și dacă ați găsi (dacă e adevărat, vom vedea) mașina cu mesaje sau sms-uri adresate părintelui domnului judecător, dacă v-ar fi adresat către dvs un coleg, un domn același lucru cum v-ați fi comportat?”, a întrebat-o judecătorul Barbu Mateescu, la acel moment, în 2022, membru al CSM. Grefiera a explicat CSM că fapta s-a produs „fulgerător”. „Totodată, vă rog să țineți cont de faptul că această faptă nu a avut reverberații, nu a ajuns în presă și nu a produs consecințe negative. De asemenea, a fost o faptă apărută fulfgerător în viața mea, nu este o faptă perpetuată, nu este un comportament habitual, nu se poate reține că am perpetuat acest comportament. A apărut fulgerător într-un anumit context din viață, în anumiți factori favorizatori, așa cum s-a reținut și prin decizia de sancționare. Nu am perseverat în acest comportament”, a susținut ea. A lipsit „discuția deschisă” Iată un fragment din discuțiile de la CSM, potrivit transcrierii Luju.ro: „Bogdan Mateescu: Cum ați reacționa dacă un bărbat s-ar fi comportat cu dvs așa cum v-ați comportat dvs față de colegul judecător, dacă faptele sunt reale, vom vedea? Rodica Victoria Ionaș: Probabil aș fi fost mult mai umană. Probabil aș fi avut o discuție prealabilă cu domnul respectiv, i-aș fi atras atenția asupra comportamentului avut, și nu aș fi acționat la modul acesta. Aș fi avut cu siguranță o discuție deschisă. Domnul judecător niciodată nu a avut o discuție deschisă și nu mi-a atras atenția niciodată” Însă, Presshub susținea, în martie 2022, că, potrivit informațiilor dintr-un dosar aflat la Tribunalul Ploiești, nici judecătorul Păun nu era complet inocent și, în timp ce ar fi trebuit să asculte avocații, trimitea mesaje grefierei. Judecătorul nu își putea controla „sentimentele romantice” „Totodată, a avut în vedere mesajele scrise pe care dl. #### le trimitea, în mod sistematic, în timpul dezbaterilor, atitudine de natură a încălca solemnitatea şedinţei. Devenise un obicei, de a întreţine conversaţii pe telefon, în timp ce avocaţii pun concluzii pe fond şi, uneori, cât timp făcea apelul părţilor şi referatul cauzei, reiese că nici domnia sa nu îşi poate controla sentimentele romantice, neputând să aştepte terminarea şedinţelor”, se arată în motivarea tribunalului. Potrivit declarației de avere din 2023, Rodica Ioaneș era tot grefieră la Judecătoria Sectorului 4, unde câștiga circa 5.400 de lei pe lună, net. Însă ei i se decontau chirii în valoare de 7.200 euro/an și a dat statul în judecată pentru diferențe salariale, obținând peste 75.000 de lei, în anul fiscal 2022. Judecătorul Păun a fost promovat la Curtea de Apel București, unde a câștigat, în anul fiscal 2022, în medie 15.000 lei/lună, net, plus 19.667 de lei pentru că a dat statul în judecată pentru salariile sale. Păun declară că este membru al Marii Loji Naționale din România, o organizație masonică.

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM. Daniela-Ioana Stăncioi câștigă aproximativ 19.000 de lei pe lună, dar salariul îi va crește cu 25% și va primi și restanțe și dobânzi pe ultimii șase ani. Salariu: 19.000 de lei lunar + 25% Purtătoare de cuvânt a CSM, Stăncioi a obligat statul, prin instanță, să-i deconteze ochelarii. Foarte recent, a mai obținut o victorie, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM – o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. A ratat CSM în 2017 Daniela-Ioan Stăncioi este magistrat de doar zece ani. A fost numită judecător al Judecătoriei Sector 3 prin decret prezidențial pe 29 ianuarie 2014. După trei ani, în 2017, Stăncioi era deja judecător la Tribunalul București. O ascensiune fulminantă, la care alți judecători nici nu visează. Tot în 2017, Daniela-Ioana Stăncioi a fost aproape să preia funcția de purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. Însă Secția pentru judecători a CMS a respins propunerea. Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM Totuși, în ianuarie 2019, Stăncioi a devenit purtătoare de cuvânt a CSM, instituție la care a și fost detașată. Doi ani mai târziu, în ianuarie 2021, detașarea a încetat, deci judecătoarea Stăncioi s-a întors în instanță, la Tribunalul București. După încă un an, în februarie 2022, magistratei Stăncioi i s-a aprobat transferul la Curtea de Apel București. Încă o avansare, deci. Trecuseră doar opt ani de când era judecătoare și doi din cei opt ani nu se ocupase de dosare, ci de comunicarea CSM. Iar în septembrie 2023, Stăncioi a fost din nou detașată la CSM, ca purtător de cuvânt. Practic, în prezent, judecătoarea are puțin peste zece ani de magistratură, din care nici măcar opt ani plini în instanță.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră