joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

131 articole
Politică

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află o ordonanță de urgență „privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum şi pentru modificarea unor acte normative”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Dar, în mai 2019, peste 86% dintre cei care s-au prezentat la urne la referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.  Referendumul a fost consultativ, nu este obligatoriu.  Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Nota de fundamentare a OUG-ului arată: „Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149 din 13 noiembrie 2025, Ministerul Justiţiei a fost sesizat cu propunerea de modificare a legilor justiţiei”. CSM nu are drept de inițiativă legislativă, deci propunerile acestui consiliu au fost preluate de către ministerul Justiției.  În esență ar fi vorba ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii să rămână, până ân 2026, la doi ani, în loc de trei.  „Astfel, în mod concret, deficitul de resurse umane este încă la un nivel care nu permite trecerea la o durată a cursurilor auditorilor la 3 ani, situaţie care ar însemna un nou decalaj de absolvenţi (în anul 2029, nu ar exista o promoţie de auditori, absolvenţi ai INM). Inexistenţa unei promoţii de auditori într-un anumit an va avea ca efect imediat imposibilitatea numirii în acel an a unor judecători sau procurori stagiari”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. 

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Foto: Guvernul României
Judecătorii reclamă atacuri publice asupra justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Potrivit CSM, judecătorii consideră că Parlamentul, procurorii și CCR sunt vinovați de prescrieri

Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar privind problemele de actualitate din sistemul judiciar afirmă că, în ultimul an, au resimțit existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției. Datele preliminare au fost făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secția pentru judecători. Chestionarul a fost completat de aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Chestionar cu 20 de întrebări: date preliminare, analize în curs Instrumentul de consultare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate și trei cu răspuns liber. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Completarea nu a fost obligatorie pentru toate întrebările, întrucât unele situații nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de experiența profesională. Potrivit CSM, datele publicate sunt preliminare, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată și o clasificare extinsă a răspunsurilor deschise, pentru a surprinde nuanțele semnalate de magistrați. 98,1% dintre judecători: există o campanie publică împotriva justiției În ceea ce privește percepția asupra climatului public și a reacțiilor instituționale, 98,1% dintre judecătorii chestionați au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM în acest context: 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au adoptat o poziție neutră, 8% au declarat că nu sunt de acord. CSM subliniază că reacțiile instituționale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind marginal. Înlocuirea judecătorilor în complet: cazuri izolate, nu o problemă sistemică În capitolul dedicat continuității completului de judecată, 8,4% dintre respondenți (192 de judecători) au declarat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți: 139 au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, 31 au afirmat că înlocuirea s-a făcut fără consimțământ, 169 au apreciat motivele ca fiind legitime, doar 16 au considerat contrariul. Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale. CSM concluzionează că aceste situații sunt punctuale și nu pot fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică. Prescripția penală, pusă pe seama pasivității Parlamentului Potrivit percepției majorității judecătorilor, principala cauză care a dus la situații de prescripție a răspunderii penale este pasivitatea Parlamentul României. Respondenții au evaluat mai multe cauze posibile, pe o scară de la 1 (impact inexistent) la 5 (impact foarte ridicat). Analiza datelor arată că, pe lângă pasivitatea legislativului, judecătorii au indicat ca factori cu impact ridicat: durata excesivă a urmăririi penale, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României. Pe ultimul loc au fost plasate modificările nelegitime ale componenței completului de judecată. CSM subliniază că prescripția nu poate fi imputată judecătorilor, ci în principal legislativului, iar percepțiile contrare contribuie la decredibilizarea justiției. Supraîncărcarea instanțelor și lipsa personalului, probleme majore Într-o proporție covârșitoare, judecătorii apreciază că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct calitatea actului de justiție. Peste 50% dintre respondenți indică drept probleme majore: practicile administrative ale unor autorități publice care generează inflație de cauze, neimplementarea unor soluții de eficientizare, precum dosarul exclusiv electronic pentru cererile de executare silită. De asemenea, majoritatea judecătorilor semnalează schemele insuficiente de judecători și grefieri, raportate la numărul mare de dosare. Blocarea recrutărilor și infrastructura deficitară agravează situația Judecătorii avertizează că blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru perioada 2025–2026, inclusiv admiterea în magistratură și în profesia de grefier, agravează semnificativ problemele existente. Totodată, peste 60% dintre respondenți reclamă: lipsa asistenților judecătorilor, sedii necorespunzătoare, infrastructură logistică deficitară, săli de judecată insuficiente. Decredibilizarea profesiei scade atractivitatea magistraturii În ceea ce privește climatul organizațional, judecătorii semnalează că rediscutarea constantă a statutului lor și discursul public de denigrare a profesiei afectează atractivitatea carierei. CSM atrage atenția asupra scăderii constante a interesului pentru profesia de judecător, fenomen reflectat în statisticile concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept aleg alte cariere juridice.

Chestionarul CSM despre starea justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Doar un judecător din doi a răspuns la chestionarul CSM despre starea justiției

Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că aproximativ 2.600 de judecători au participat la consultarea privind problemele actuale din sistemul judiciar. Potrivit datelor oficiale, 2.583 de judecători au completat chestionarul, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Temele chestionarului: prescripția și schimbarea completurilor Conform unui comunicat transmis de Secția pentru judecători, chestionarul a fost conceput pentru a analiza subiecte intens dezbătute în spațiul public, în special prescripția răspunderii penale și înlocuirea judecătorilor din completurile de judecată. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Documentul a urmărit atât percepția judecătorilor asupra acestor probleme, cât și existența unor experiențe concrete privind schimbarea completurilor în alte scopuri decât cele legate de buna administrare a instanțelor. Problemele semnalate de judecători în activitatea curentă Pe lângă întrebările structurate, chestionarul a inclus și câmpuri deschise, care au permis formularea liberă a observațiilor. Astfel, judecătorii au putut semnala neajunsuri din activitatea zilnică și disfuncționalități care nu fuseseră identificate explicit la momentul elaborării instrumentului de consultare. Consultare online, directă și anonimă Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor din toate gradele de jurisdicție și a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025. Consultarea s-a realizat online, direct, fără a fi intermediată de conducerile instanțelor, accesul fiind posibil de pe orice dispozitiv. Secția pentru judecători subliniază că anonimatul a fost o opțiune reală și utilizată efectiv: 1.315 chestionare au fost inițiate anonim. Acest lucru a contribuit la încurajarea exprimării libere a opiniilor și la semnalarea unor probleme sensibile din sistem. Rata de participare Potrivit CSM, rata de participare de peste 56% conferă chestionarului un grad ridicat de reprezentativitate, atât prin numărul absolut de respondenți, cât și prin ponderea acestora în ansamblul corpului judecătorilor. Reprezentativitatea este confirmată și de distribuția pe grade de jurisdicție, care reflectă structura reală a sistemului judiciar. Profilul judecătorilor respondenți Datele arată că: 55,9% dintre respondenți provin de la judecătorii; 24,8% de la tribunale; 16,8% de la curți de apel; 2,5% de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii participanți provin din toate materiile de drept, ceea ce întărește caracterul reprezentativ al consultării. Pondere semnificativă a judecătorilor din penal Potrivit comunicatului, 63,7% dintre judecători activează exclusiv în materii non-penale, 14,7% soluționează doar cauze penale, iar 21,6% judecă atât cauze penale, cât și non-penale, în special în instanțele fără secții distincte. CSM subliniază că ponderea cumulată a judecătorilor care soluționează cauze penale, respectiv 36,3%, oferă rezultatelor chestionarului un grad ridicat de relevanță pentru analiza problemelor legate de dreptul penal și funcționarea completurilor de judecată.

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Foto: Facebook
Eveniment

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați

Fostul judecător Cristi Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: el explică, pe Facebook, că 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați. „Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție”, a scris Danileț. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Ieri, președintele Nicușor Dan a anunțat că va iniţia un referendum în rândul magistraţilor, cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a spus șeful statului.  Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Azi, Cristi Danileț acuză majoritatea judecătorilor din CSM că „habar nu au ce se întâmplă in instanțe”. „Când ai magistrați terorizați in instanțe și parchete, magistrați cărora le este frică să se întâlnească fie și cu Președintele României, când ai magistrați care pe forumurile interne de discuții posteaza ca «membru anonim» de teamă, când ai magistrați cărora le este rușine sau jenă să spună în iposteze private unde lucrează, înseamnă că CSM și-a greșit menirea. Magistrații nu sunt și nu se simt protejați. 8 din 9 membri ai secției de judecători habar nu au ce se întâmplă in instanțe. Deși sunt de 2 ani in funcții, de abia săptămâna asta au lansat o consultare printr-un chestionar electronic printre judecători pentru a afla problemele. Au luat in derâdere materialul Recorder. Au luat la mișto magistrații semnatari ai listei de sprijinire a celor vocali. L-au pierdut pe Beșu cedându-l parchetului și nu au avut vreun cuvânt de spus la abuzarea Ralucăi Moroșanu cu recuzarea aia de tot râsul. Au sancționat-o pe Panioglu de 5 ori ilegal.  Au detașat oameni in diverse instituții, deși se plâng că instanțele nu au oameni (cum naiba poti sa ții un magistrat detașat 15 ani in CSM, iar altul prin Ministerul de Externe, azi pe post de ambasador, de peste 20 ani??). Au transferat oameni pe ochi frumoși. Au promovat la supremă judecători din grupul lor de interes. Au un membru in CSM care este agent al Guvernului. O susțin la ICCJ pe Savonea, cea care a fost dovedită că a încălcat drepturile omului.   Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție.   PS. Ah, da, mai sunt doi reprezentanți ai societății civile, numiți de Senat din rândul unora cu trecut în PSD. Nici nu am auzit de ei, nici nu știe nimeni ce fac, în afară de faptul că iau bani pentru asta”, a arătat Danileț.   

Judecător CSM critică referendumul propus de Nicușor Dan (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Polițistul din CSM, ironic la adresa lui Nicușor Dan: "încrederea oarbă și speranțele deșarte"

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a criticat public declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, calificându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”. Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM. „Nu există temei legal” Într-o postare pe Facebook, Alin Ene a pus sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România și a subliniat că nu există nicio bază legală care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru plecarea CSM. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Pentru a ilustra gravitatea situației, judecătorul a comparat inițiativa cu un scenariu ipotetic în care Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui României sau dizolvarea Parlamentului, subliniind astfel încălcarea clară a principiului separației puterilor în stat. Participare minimă a magistraților la discuțiile de la Cotroceni Alin Ene a făcut referire și la numărul foarte mic de magistrați care au ales să participe la discuțiile organizate la Palatul Cotroceni. Potrivit acestuia, din 885 de semnatari ai unei petiții privind libertatea de exprimare – majoritatea procurori și pensionari – doar 20 au acceptat invitația la dialog. Judecătorul sugerează că președintele ar fi fost indus în eroare de consilierii săi pe probleme de Justiție, care ar fi prezentat lista de semnături drept dovada unei nemulțumiri largi față de CSM. Când pot fi revocați membrii CSM Alin Ene a explicat că membrii CSM pot „pleca de urgență” doar în urma unei decizii luate de Adunările Generale ale judecătorilor, nu în urma unei inițiative politice. El a subliniat că președintele României nu are nicio atribuție în organizarea și administrarea Justiției, tocmai aceasta fiind garanția separației puterilor în stat. Ironie la adresa ideii de plebiscit Judecătorul a ironizat ideea recurgerii la plebiscit, sugerând că, dacă acest drum este ales, ar trebui aplicat tuturor puterilor statului în mod egal. În acest context, el a lansat o întrebare retorică: când va fi organizat un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Președintele României se mai bucură de susținerea populației? „Declarații inacceptabile într-un stat democratic” În concluzie, Alin Ene a afirmat că asemenea declarații și demersuri sunt incompatibile cu standardele unui stat democratic și pot fi considerate firești doar în regimuri mai puțin democratice, care nu ar trebui luate drept model. „Întrebarea este foarte simplă: ce viitor vrem pentru România? Democrație, stat de drept, Uniunea Europeană sau direcția opusă? Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democrație”, a transmis judecătorul.

CSM respinge referendumul propus de Nicușor Dan (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

CSM, atac direct la Nicușor Dan: Nu vom tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă

Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor în stat, așa cum este consacrat de Constituția României. Reacția vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, privind inițierea unui referendum în rândul corpului magistraților. CSM: independența Justiției nu este negociabilă Într-un comunicat transmis duminică, CSM subliniază că, în calitatea sa constituțională de garant al independenței Justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință – directă sau indirectă – în activitatea autorității judecătorești. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Judecătorii atrag atenția că respectarea statului de drept și a independenței Justiției reprezintă repere fundamentale atât ale ordinii constituționale interne, cât și ale angajamentelor europene asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Referendumul propus, fără bază legală în sistemul judiciar Potrivit poziției oficiale, referendumul propus de președinte nu este prevăzut de legislația în vigoare pentru nicio profesie, cu atât mai puțin pentru profesia de judecător. Aceasta face parte din una dintre cele trei puteri ale statului și beneficiază de reglementare expresă atât la nivel constituțional, cât și prin legi organice. Discurs public responsabil și cooperare instituțională Secția pentru judecători a CSM precizează că eventuala existență a unor disfuncționalități în sistemul judiciar trebuie analizată riguros și soluționată într-un climat social stabil, bazat pe cooperare instituțională. Judecătorii resping abordările marcate de „vectori emoționali”, indiferent dacă aceștia apar spontan sau sunt premeditați, considerându-le incompatibile cu importanța Justiției într-o societate democratică. Anunțul președintelui Nicușor Dan Președintele României a declarat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în rândul magistraților, cu o singură întrebare: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Inițiativa a generat reacții ferme din partea autorității care garantează independența Justiției.

Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii: nu sunt promovați cei care au supărat CSM

Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii: nu sunt promovați cei care au supărat CSM. El a prezentat, azi, câteva din mesajele pe care le-a primit de la magistrați, arătând că, totuși, acuzațiile trebuie verificate. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată - presă Nicușor Dan explică cum sunt controlați judecătorii „Sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. „În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare” „Ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței” „Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare” „Există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane” „Și atunci - se spune asta cu subiect și predicat - inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte”.  „Pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă”, a propus șeful statului. 

Nicușor Dan vrea referendum: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup?” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Nicușor Dan vrea referendum: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup?”

Președintele Nicușor Dan vrea să organizeze un referendum în cadrul corpului magistraților cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată - presă „Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan vrea referendum: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup?” „Cred că situația în care suntem este gravă prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar și față de această situație voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: «CSM acționează în interes publica sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?» Dacă magistrații în ansamblu vor spune că CSM acționează în interes public vom continua discuțiile legislativ. Dacă în majoritate vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a spus, azi, Nicușor Dan, în cadrul unei declarații la Cotroceni.  El a spus că sunt circa 40 de magistrați care și-au manifestat voința de a participa la discuțiile de mâine de la Cotroceni.  „Au fost extrem de puțini cei care ți-au exprimat intenția să vină la discuții față de cei 1000 care au semnat scrisoarea. Sunt cam 20 individual și cam 20 în numele unor asociații.  S-au întâmplat fel și fel de lucruri în aceste zile. În mod neobișnuit, în anumite instituții, s-au organizat ședințe luni 22 dec. Au existat mesaje de influențare, intimidare… Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite cu importanța, să vină pe rând, să stea în diferite săli, să nu se intersecteze, colegi de-ai mei să îi preia din benznării, din diverse locuri ca să nu se vadă că vin la Cotroceni. Totuși vorbim de a treia putere în stat…”, a relatat Nicușor dan. 

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Foto: Facebook
Eveniment

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Savonea, Alistar și Drăgușin

Fostul judecător Cristi Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Lia Savonea, președintele ICCJ, angajatul ei Victor Alistar și Claudiu Drăgușin din CSM, judecător absolvent de Educație Fizică. Într-o serie de trei postări pe Facebook el explică modul incorect în care aceștia au acționat împotriva sa. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 15 decembrie 2025, că România a încălcat dreptul la libertatea de exprimare al fostului judecător Cristi Danileț, prin sancționarea sa disciplinară pentru două postări pe Facebook. Hotărârea Marii Camere, pronunțată cu zece voturi la șapte, este definitivă și confirmă decizia inițială din februarie 2024, pe care Guvernul României a contestat-o. Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Ce arată Danileț, pe Facebook: „Doamnă Savonea, Pe data de 15 decembrie 2025, cel mai mare for de magistrați care se poate constitui la nivel european – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, alcătuită din 17 judecători din diverse state europene – a decis că dvs, făcând parte din secția disciplinară de la CSM care a sancționat un magistrat din România, ați încălcat nu niște drepturi legale, ci chiar drepturile omului”. „Cred că sunteți de acord cu mine că nu puteți să continuați să mai fiți judecător în România, cu atât mai mult nu puteți continua să fiți președinte al ICCJ și reprezentant al puterii judecătorești. Modul în care ați procedat dvs în timpul judecății și în care ați motivat acea soluție nu are nicio legătură cu activitatea unui magistrat competent și asumat”, mai scrie Danileț, care cere demisia lui Savonea din magistratură. „Victor Alistar este purtătorul de cuvânt al ICCJ și consilierul președintelui ICCJ, Lia Savonea. Marea Cameră a CEDO a decis că Lia Savonea mi-a încălcat dreptul fundamental la liberă exprimare, sancționându-mă contrar exigențelor Convenției Europene. Dar în cursul procedurii, Asociația Transparency International România (TI-Ro) a depus un punct de vedere favorabil Guvernului, pentru apărarea abuzului comis de Lia Savonea. Așadar, asociația condusă de Victor Alistar a sărit să apere abuzul comis de președintele consiliat de Victor Alistar pe vremea când amândoi erau încadrați la CSM”, explică Danilet. „Claudiu Drăgușin este judecător și membru CSM. La data de 18.12.2024 el a reprezentat Guvernul României în cauza Danileț c. României - iată, mai jos, captura video doveditoare. Guvernul a pierdut cauza, constatându-se că s-a comis un abuz de către CSM. Dar Dragușin a apărat acest abuz, deși rolul său era să apere magistratul! În felul acesta judecătorul Drăgușin a exercitat o funcție executivă în stat pentru o altă putere decât cea în care era încadrat. Mai mult, în cursul procedurii, el a sfătuit Agentul Guvernamental cum să procedeze în cauză. În felul acesta el a încălcat două norme legale”, scrie Danileț despre acest membru al CSM.    Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător.

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva șefului DNA, Marius Voineag Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA

Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA. În plus, secția pentru procurori din CSM convoacă adunările generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Procurorii din CSM cer Inspecției Judicare să verifice acuzațiile anchetei Recorder împotriva DNA „În continuarea comunicatului din data de 11 decembrie 2025, referitor la materialul de presă apărut în spațiul public la datele de 09 (publicația Recorder), respectiv 10.12.2025 (TVR1), aducem la cunoștință publică următoarele:  În cadrul ședinței din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a votat, în unanimitate, următoarele puncte aflate pe ordinea de zi: 1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder; 2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției. Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil. În ceea ce privește al doilea punct al ordinii de zi, hotărârea va fi transmisă unităților de parchet pentru organizarea adunărilor generale, urmând ca hotărârile să fie transmise către Secție până la data de 15.01.2026. Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, se arată într-un comunicat al CSM.   

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” Foto: Facebook
Politică

Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM”. Acuzații penale împotriva șefei CSM

„Miroase a infracțiuni la CSM”, scrie pe Facebook fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, care arată că plenul CSM nu a luat, de fapt, nici o decizie în ceea ce privește depunerea unei plângeri penale împotriva Oanei Gheorghiu, vicepremier în cabinetul Bolojan. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Vlad Gheorghe scrie că „semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals”. El se referă la controversata judecătoare Elena Costache, considerată a fi o apropiată a Liei Savonea.  Vlad Gheorghe: „Miroase a infracțiuni la CSM” „Dacă vă amintiți, înainte de documentarul Recorder, CSM a făcut o nefăcută: plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu de la Dăruiește Viață. Am contestat atunci decizia CSM și le-am cerut explicit: 1. să o publice; 2. să precizeze cum au luat acea decizie, în condițiile în care nu existase nicio ședință a Consiliului în perioada respectivă.   Am primit acum răspunsul prin care, practic, recunosc că am avut dreptate: NU AU NICIO DECIZIE LUATĂ DE PLENUL CSM PENTRU DEPUNEREA PLÂNGERII PENALE   Răspunsul lor este penibil din punct de vedere juridic, pentru că se referă strict la comunicatul de presă, susținând că aș fi contestat comunicatul.   Niciun răspuns despre cererea mea de publicare a deciziei în sine și nici despre vreo ședință a Consiliului în care s-ar fi decis așa ceva.   Pentru că nu au existat.   În acest moment, semnatara plângerii penale, președinta CSM, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals.   Pentru că nu putea semna ceva ce CSM nu a decis niciodată și nu trebuia să comunice public ceva ce nu a existat.   Doamnă președintă, sunați-o pe Lia, că v-a băgat în ceva de competența ei… penală”, a afirmat Vlad Gheorghe.   

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror (sursa: captură video Recorder)
Justiție

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror, după dezvăluirile din documentarul Recorder

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, cunoscut pentru dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, va susține marți interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror. Audierea este programată la ora 12:00, potrivit anunțului publicat pe site-ul CSM. Beșu solicită transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu Laurențiu Beșu, în prezent judecător la Tribunalul București, a solicitat CSM numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Magistratul a decis că nu mai dorește să activeze într-o instanță de judecată, optând pentru o carieră în cadrul Ministerului Public. Procedura legală de numire, conform Legii 303/2022 Potrivit anunțului CSM, interviul are loc în cadrul procedurii reglementate de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot deveni judecători, prin decret al președintelui României, la propunerea secției corespunzătoare din CSM. Printre cei 14 judecători candidați se află și Laurențiu Beșu Laurențiu Beșu se numără printre cei 14 judecători care au depus cereri pentru a deveni procurori. Cererea sa vizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unitate unde magistratul dorește să își continue activitatea profesională. Dezvăluirile din „Justiție capturată” și cazul Mircea Beuran În documentarul Recorder „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu a relatat fapte pe care le consideră grave, petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă prin delegare de la Tribunalul Giurgiu. Beșu a declarat că, după sosirea sa la Curtea de Apel București, unii colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar fi avut legătură cu faptul că nu se mai dorea ca el să facă parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Suspiciuni privind schimbarea completului într-un dosar sensibil Judecătorul a explicat că inițial a considerat delegarea la Curtea de Apel drept o promovare firească în carieră. Ulterior, colegi mai vechi i-ar fi sugerat că, în dosarele considerate „delicate”, se practică schimbarea componenței completului de judecată. Dosarul Mircea Beuran a fost soluționat ulterior de un alt complet, cu o decizie de achitare, menținută și în calea de atac. Episodul Niculae Bădălău și încetarea delegării Laurențiu Beșu a mai relatat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an. Atunci, a intrat într-un complet care judeca o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La soluționarea contestației, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său de complet. La scurt timp după acest episod, magistratul a fost informat de șeful de secție al Curții de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

CSM îi acuză pe judecătorii din documentarul Recorder de ipocrizie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM acuză judecătorii scoși din dosare prin detașare de ipocrizie: Nu se putea fără acordul lor

Consiliul Superior al Magistraturii a avut abia joi dimineață o reacție la documentarul Recorder despre dosarele de mare corupție trucate în instanțe inclusiv cu sprijinul CSM. Suveica detașărilor la CSM Documentarul invocat arată că, în unele dosare de mare corupție, judecătorii erau scoși din completuri cu puțin timp înainte de prescrierea dosarelor și detașați la CSM. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prin această stratagemă se obținea lungirea procesului astfel încât faptele se prescriau înainte de o decizie definitivă. Consiliul Superior al Magistraturii nu a explicat niciodată, nici măcar în propriile ședințe, de ce era nevoie ca anumiți judecători să fie detașați la CSM și, astfel, scoși din dosare, potrivit fostei membre CSM Andreea Chiș. CSM: Judecătorii nu s-au opus Joi dimineață, CSM a emis un comunicat de presă în care în continuare nu menționează motivele de detașare, dar îi acuză pe judecători că nu s-au opus: "Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia. În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj."

„CSM este unealta împotriva independenței tale”, spune fosta judecătoare Panioglu Foto: Facebook CSM
Justiție

Fostă judecătoare, forțată să se pensioneze: „CSM este unealta împotriva independenței tale”

O fostă judecătoare, Daniela Panioglu, forțată să se pensioneze după cinci tentative de excludere din magistratură, atacă dur conducerea sistemului de Justiție: „CSM, este de fapt unealta împotriva independenței tale și a oricărei alte manifestări de independență”, a spus ea, la Euronews. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI În interviu, ea explică, tehnic, faptul că dosarele nu mai sunt repartizate aleatoriu, încălcându-se astfel două principii pe care Panioglu le consideră „sacre”: „principiul repartizării aleatorii a cauzelor și principiul continuității completelor de judecată”. „CSM este unealta împotriva independenței tale” „Au înlocuit judecătorii din dosare prin hotărâri ale colegiului de conducere. Nici măcar nu știm cum sunt motivate. Există atâta clandestinitate încât nici nu mai avem acces în sistemul nostru electronic intern să vedem o hotărâre de colegiu, care sunt rațiunile. Noi nu mai avem acces de câțiva ani, totul se face într-o clandestinitate și nu ai de unde să știi, toată lumea este scoasă din dosare, unii sunt delegați, alții sunt satelit 7 luni ca să li se ia dosarul. Sunt două principii sacre. Principiul repartizării aleatorii a cauzelor și principiul continuității completelor de judecată. Astea sunt reglementate de legea organică. Nu sunt respectate. Ele sunt repartizate, nu am cum să vă spun dacă sunt aleatoriu sau nu. Ele vin la un anumit complet, iar după ce completul administrează probatoriul mai complex sau mai subțire, aproape de finalul cercetării judecătorești - ultima fază este faza dezbaterilor, deci înainte de dezbateri - colegiul de conducere schimbă judecătorii. Cum îi schimbă? Îi schimbă păstrând numărul completului, dar continuitatea nu înseamnă un număr de complet, ci înseamnă însăși structura completului, adică membrii care îi compun”, a arătat fosta judecătoare. Ea a rătat că judecătorii care se opun actualei situații sunt pedepsiți. „Este nulă independența, nici 1% nu mai poate fi vorba de independență. Să nu mai așteptați de la magistrați să iasă să spună, pentru că ieși și spui și nu se întâmplă nimic, pentru că totul este blocat. Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii sunt împotriva ta și te exclud, pentru că toată cariera judecătorului este în mâna CSM și fac ce vor cu tine, te duc și te mută și te aruncă afară cum vor ei, cu niște motivări jalnice, aberante. Parchetele nu funcționează, sunt blocate. Dacă ai mișcat în front, ește terminat, pentru că nu te protejează nimeni. Instituția care e reglementat de lege să asigure independența, CSM, este de fapt unealta împotriva independenței tale și a oricărei alte manifestări de independență”, a mai arătat Panioglu.   

CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale. Ministrul PSD al Justiției s-a abținut

CSM a dat un previzibil vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale propuse de guvernul Bolojan. Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, s-a abținut, deși în nota de fundamentare a proiectului apare co-inițiator, alături de ministrul PSD al Muncii, Florin Manole. Citește și: Chirurgul Burnei a experimentat pe copii - operații nejustificate care au lăsat sechele grave, spun judecătorii. Cum a scăpat de închisoare De altfel, pe nota de fundamentare apar doar numele numele unor demnitari PSD: Manole și Marinescu, în calitate de inițiatori, și vicepremierul Marian Neacșu, în calitate de avizator. CSM, vot negativ la noile modificări ale pensiilor speciale Avizul negativ nu va împiedica guvernul Bolojan să-și asume răspunderea pe acest proiect de lege, ceea ce se va petrece probabil în cursul zilei de vineri. Rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va considera îndeplinit acest jalon, înainte ca legea să treacă de CSM. Dacă se consideră că nu este îndeplinit, România pierde 231 milioane de euro. Termenul limită pentru îndeplinirea jalonului este 28 noiembrie.  Toți membrii CSM, mai puțin Marinescu, care s-a abținut, au votat pentru avizul negativ. Din CSM fac parte și doi reprezentanți ai societății civile, desemnați de majoritatea PSD din Parlament și având legături directe cu acest partid.  La ședința CSM a participat și Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). „Voi da un vot categoric «împotrivă» deoarece asistăm la o eliminare de facto a pensiilor de serviciu (...) Asistăm la o eliminare de facto a pensiilor de serviciu”, a spus ea, la sosirea la reuniunea CSM.  Și șefa CSM, judecătoarea Elena Costache a atacat proiectul și a spus că „cei care au pornit toată această situație, care au generat-o nici până la această oră nu au înțeles să iasă public și să spună adevărul și nu au înțeles să-și ceară scuze, în opinia mea”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră