miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

64 articole
Justiție

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată din funcție de secția pentru judecători a CSM. Suspendarea este pentru un a. Hotărârea CSM, care a fost publicată azi, anonimizează numele judecătoarei, precum și motivele pentru care a fost trimisă la psihiatrie.  Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Legea 303/2022 prevede că „în situația în care există indicii ca un judecător sau procuror suferă de o boală psihică, la sesizarea președintelui instanței sau a conducătorului parchetului, a colegiului de conducere al instanței sau parchetului ori din oficiu, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea judecătorului sau procurorului la expertiza medicală”. Aceeași lege prevede că, în caz de refuz sau de neprezentare, CSM dispune suspendarea pe termen de un an a respectivului magistrat. În decembrie 2024, CSM a transmis judecătoarei că trebuie să fie controlată psihiatric la data de 17 ianuarie. Aceasta a refuzat, pe motiv că fusese convocată oficial abia pe 14 ianuarie. În consecință, CSM i-a dat un nou termen, la 28 februarie 2025. Nici la acesta nu s-a prezentat, pe motiv că atacase în instanță decizia CSM de a fi controlată psihiatric. Însă CSM a decis că este vina ei pentru că nu s-a prezentat la psihiatru și a decis suspendarea judecătoarei, așa cum prevede legea. Pe durata suspendării, magistratul nu este salariat. 

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Foto: CSM
România este mai degrabă „paradis al infractorilor”, spune procurorul Claudiu Sandu Foto: captură youtube
Justiție

Un înalt magistrat spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept

Un înalt magistrat, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept. El a făcut această afirmație la ședința de bilanț a Parchetului General. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai România este mai degrabă „paradis al infractorilor” „Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi", a declarat Sandu, citată de Agerpres.Potrivit procurorului, sistemul judiciar a trecut în decursul ultimilor şapte-opt ani prin mai multe etape "experimentale", pornind de la anularea unor probe "legal administrate" până la modificări de practică care au "bulversat complet" munca procurorilor, ceea ce a dus la situaţia în care rechizitorii care erau "bune până mai deunăzi să fie anulabile". Sume mari de la buget ajung în paradisuri fiscale „Această bulversare a practicii judiciare are, însă, ca principală sursă, din punctul meu de vedere, o calitate destul de precară a legislaţiei, iar exemplul care este o realitate este exemplul evaziunii fiscale. Uitându-mă în raportul de bilanţ prezentat de Parchetul General, am observat o scădere destul de drastică a dosarelor finalizate în zona evaziunii fiscale şi nu este de mirare. Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată", a explicat vicepreşedintele CSM.  

Au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar, constată procurorul Daniel Horodniceanu Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Horodniceanu: „Șase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar”

Declarație-șoc a procurorului Daniel Horodniceanu, membru al CSM: „Nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar”. El a vorbit despre „ineficiența” actualului sistem de anchetare penală a magistraților la ședința de bilanț anual a DNA. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat „Au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar” „Trebuie să vă felicit pentru indicatorii prezentaţi, care înţeleg că sunt printre cei mai buni din istoria instituţiei, indiferent că instituţia se numea PNA sau DNA. Doresc, însă, să atrag atenţia şi asupra oportunităţii de care beneficiaţi, ca urmare a prevederii din PNRR referitoare la menţinerea unei scheme de procurori de 85% în mod permanent.  Acest lucru este de natură să încurajeze procurorii DNA să continue activitatea cu speranţa, cu credinţa că munca lor este importantă, că beneficiază de susţinere, că au acces la resurse. Aceasta în ciuda faptului că ne găsim după aproape trei ani în care Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a fost desfiinţată, formal, pentru a fi reînfiinţată, sub o altă organizare, la fel de ineficientă ca predecesoarea sa. Probabil nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar. Dosarele de corupţie au dispărut, dar, personal, nu sunt convins că a dispărut corupţia din justiţie", a declarat Daniel Horodniceanu. „Ponoasele deciziei CCR” El a criticat și o deczie a CCR care a dus la închiderea a mii de dosare. „Tragem şi acum ponoasele Deciziei 358/2022 a Curţii Constituţionale care a reinterpretat norme de drept material cu consecinţa închiderii a mii de dosare penale, cu toate consecinţele care decurg de aici. Aceasta după ce, în ultimii ani, reducerea pedepselor, micşorarea termenelor de prescripţie, abrogarea sau dezincriminarea temporară a unor infracţiuni, considerarea deciziilor CCR ca fiind retroactive, toate au acţionat într-un singur registru, conţinând: prescripţia răspunderii penale, imposibilitatea trimiterii infractorilor în faţa justiţiei sau, dacă se reuşea trimiterea în judecată, micşorarea pedepselor sau chiar achitarea cauzată de modificările aduse conţinutului legal. Va trebui în continuare să fim atenţi şi la modificările periodice de practică judiciară care se produc destul de des", a mai arătat Daniel Horodniceanu. 

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Eveniment

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate. Ministerul Justiţiei (MJ) transmite, vineri, după ce a primit o circulară de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care se menţionează că instituţia doreşte să se autoexcludă din domeniul just.ro pe motiv că "au fost identificate vulnerabilităţi", că, până în prezent, nu ar fi fost semnalate breşe de securitate cu privire la informaţii sau proceduri judiciare. Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate Potrivit unui comunicat al MJ transmis vineri, în raport de circulara Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul precizează că soluţia implementată în ceea ce priveşte toate sistemele aflate în dezvoltare la Ministerul Justiţiei (Dosarul Electronic Naţional, ECRIS IV virtualizat, ECRIS V) nu este una centralizată integral, ci de gestiune partajată, instituţia gestionând strict componente de infrastructură (de exemplu: pentru activităţi specifice de mentenanţă) fără a avea şi drept de acces la aplicaţiile şi serviciile specifice sistemului judiciar. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Accesul în aceste sisteme informatice este supus principiilor jurnalizării şi trasabilităţii, aceasta însemnând că orice accesare neautorizată este evidenţiată, înregistrată şi, după caz, alertată, menţionează sursa citată, care adaugă că, în ceea ce priveşte procesul de înrolare în domeniul just.ro, aceasta a demarat încă din anul 2015 fără a fi semnalate până în prezent "breşe de securitate" cu privire la informaţii sau proceduri judiciare, generate din culpa administratorului infrastructurii IT şi de comunicaţii de date, cu menţiunea că furnizorul serviciilor de internet este în continuare Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. "Proiectul ECRIS V este esenţial pentru sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, alături de Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este partener în derularea acestuia. În acest context, Ministerul Justiţiei a consultat permanent CSM, încă de la momentul realizării analizei iniţiale pentru dezvoltarea viitorului sistem ECRIS V, arhitectura de tip centralizat fiind cea pentru care s-a optat în considerarea avantajelor unui sistem interoperabil, care poate asigura un sistem informatic judiciar unitar şi funcţional, aşa cum de altfel o cer şi prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022. Se asigură astfel o funcţionalitate ridicată, sunt reduse costurile de operare şi mentenanţă în cazul sistemului prin comparaţie cu soluţia păstrării la fiecare instanţă a serverelor, echipelor de operare şi mentenanţă proprii. Altfel spus, soluţia tehnică este expresia procesului de modernizare şi transformare digitală a sistemului judiciar, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie privit ca serviciu public în beneficiul cetăţeanului", se precizează în comunicat. Măsura propusă de CSM Legat de măsura propusă de CSM, a autoexcluderii din domeniul just.ro, Ministerul Justiţiei spune că acest domeniu asigură servicii "esenţiale", cum ar fi serviciul de corespondenţă electronică (atât pentru utilizator, cât şi pentru instanţă), serviciul de mediere a accesului remote (VPN) la infrastructura IT şi de comunicaţii de date sau afişarea datelor pe portalul instanţelor de judecată www.portal.just.ro, resursă publică de interes major pentru cetăţenii beneficiari ai serviciului public oferit prin intermediul acestui portal. Ministerul Justiţiei apreciază ca "nefondată" afirmaţia cuprinsă în circulara CSM potrivit căreia "au fost identificate vulnerabilităţi", neprecizate/neidentificate în concret, sub aspect al mecanismelor tehnice şi/sau informatice de realizare efectivă, ca urmare a procesului de înrolare a echipamentelor din instanţe într-un sistem centralizat, administrat din exteriorul autorităţii judecătoreşti. "Orice potenţială vulnerabilitate identificată poate fi tratată şi aliniată atât principiilor de drept cât şi celor privind guvernanţa IT, în condiţiile în care proiectele respective au fost finanţate în considerarea contribuţiei nemijlocite a acestora la îndeplinirea unor jaloane din PNRR", arată sursa citată.

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Grupaj foto: dezvaluirea.ro
Eveniment

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu

Ce salariu are fiul procurorului Daniel Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): circa 6.500 de lei pe lună, în medie, în 2023. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Potrivit declarației de avere depusă de Andrei Horodniceanu în calitate de „asistent al judecătorului de la Curtea de Apel Iași”, în anul fiscal 2023 el a avut un salariu net, anual, de 41.889 de lei de la CSM plus încă 3.307 lei de la Curtea de Apel Iași, unde a fost „asistent al judecătorului”. Dacă luăm în considerare că el lucrează din data de 2 mai 2023, înseamnă că el a câștiga circa 6.500 lei/lună, net. Horodniceanu Junior nu are absolut nici un fel de alte bunuri, casă, mașină, terenuri sau conturi în bancă, dar familia sa deține o avere fabuloasă. În ianuarie 2024, când presa a scris despre această angajare dubioasă, Tribunalul Iași refuza să spună ce salariu are Horodniceanu Junior: „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la salariul net al domnului Andrei Horodniceanu, nu vă putem oferi un răspuns, având în vedere că această informație este confidențială și excede dispozițiilor Legii 544/2001”, se arăta într-un răspuns către site-ul Dezvăluirea.ro. Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, scria site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală.

Alina Gorghiu face reformă în Justiție Foto: Facebook
Eveniment

Alina Gorghiu face reformă în Justiție

Alina Gorghiu face reformă în Justiție: grefierii vor purta robe negre, în loc gri, ca acum. Măsura apare în două proiecte de hotărâre de guvern - unul privind robele de la Înalta Curte de Casație și Justiție și altul privind robele de la celelalte instanțe - care au fost avizate de CSM în ședința din 24 iulie. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Alina Gorghiu face reformă în Justiție În plus, se schimbă și baveta grefierilor: “Baveta purtată de grefierii judiciari și de grefierii de ședință din cadrul instanțelor judecătorești menționate la alin. (2) este de culoare albastru-inchis“. Din 1993, această bavetă era albă. Proiectele nu au fost publicate, potrivit legii transparenței decizionale, nici pe site-ul ministerului Justiției, nici pe cel al SGG. În notele de fundamentare transmise CSM nu apare vreo evaluare a impactului bugetar. CSM a comunicat, ieri: “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea ținutei vestimentare a judecătorilor, a magistraților-asistenți și a grefierilor de ședință de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ședințele de judecată. (unanimitate). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea ținutei vestimentare a judecătorilor, procurorilor, a grefierilor judiciari și a grefierilor de ședință din cadrul curților de apel, al tribunalelor, al judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă aceste instanțe, precum și a grefierilor de ședință din cadrul instanțelor militare, în ședințele de judecată. (unanimitate)”. În nota de fundamentare nu se explică de ce ar fi necesară o nouă ținută a grefierilor, prin schimbarea culorii, însă afirmă că este “esențial să se asigure o tranziție eficientă“.

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată

Procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, se arată în articolul 131 din Constituția României. Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Însă, în ultimii trei ani, procurorul Alex Florența pare să fi reprezentat, cu succes, propriile interese: a dat statul în judecată pentru a obține o majorare a salariilor și a câștigat. Soția sa, acum angajată la CSM, a procedat identic. Ce sume a câștigat în ultimii trei ani procurorul Florența dând statul în judecată: 2024 (declarația de avere se referă la anul fiscal precedent, 2023, iar sumele sunt net, nu brut): 86.997 de lei pentru el și 92.714 lei pentru soția sa 2023: circa 97.000 de lei pentru el, puțin sub 78.000 de lei - soția sa 2022: puțin sub 50.000 de lei În anul fiscal 2023, salariile sale au însumat circa 390.000 de lei. Soția sa a adunat circa 394.000 de lei, cu tot cu diurne. În aprilie 2024, el a făcut parte din delegația care a vizitat Brazilia, pe șest, fără nici un anunț public. Florenta și Alina Corbu în Brazilia O fotografie cu ministra Justiției, șeful procurorilor și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în 8 aprilie de Curtea de Justiție din Sao Paolo. Alina Gorghiu, Alex Florența și Alina Corbu s-au aflat într-o delegație oficială în Brazilia, conform instituției de justiție din São Paulo, dar care nu a fost anunțată oficial de instituțiile românești.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Tânăr judecător, Costică Ciocan, și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM Foto: Facebook
Justiție

Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM

CSM vrea să pedepsească un tânăr judecător, Costică Ciocan, din Iași, care și-a bătut joc de șefimea dubioasă a Consiliului, judecătorii Daniel Grădinaru și Denisa Angelica Stănișor. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” Ciocan are doar 29 de ani, a intrat în magistratură în 2022, și a postat mai multe texte ironice, inclusiv pe juridice.ro, în care, printre altele, îl numește „El Chapo” pe fostul președinte al CSM Daniel Grădinaru. DeFapt.ro a scris de mai multe ori despre averea uriașă a lui Grădinaru, dar și despre sentințele halucinante date de acesta, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Potrivit CluJust, judecătorul Costică Ciocan a scris despre Grădinaru ca fiind „Stăpânul”, „El Chapo”, „Sanctitatea Voastră”, „Comandante” și „Mărite Suveran”. Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM „Ne-aţi arătat calea pe care vom merge, trimițându-ne câte un răvaș nesemnat pe WhatsApp ori un bilet de dragoste care purta mirosul palmelor dignităţii! Mâna de fier cu care ne-aţi condus, Dumnezeule! Ce se va întâmpla cu noi de acum înainte? Cine vă va putea înlocui? Eram copiii Tăi, iar clevetitorii afirmau că duceţi Magistratura la pierzare, când, de fapt, ne-aţi salvat de Răul Suprem! Slăvit Împărat, vina mea personală și a tovarășilor mei (paznicul de noapte al Casei Dosoftei şi doamna casieră a Ateneului Tătăraşi) este că nu v-am iubit destul, având unele momente de slăbiciune când, poate, ne-am îndoit de Sublima Înţelepciune. (…) Vestea rea: după expirarea duratei mandatului, postul de președinte al Înaltului For nu va rămâne vacant, aşa cum ne-am fi aşteptat, pentru o aliniere firească, morală şi solidară la situaţia de personal precară a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor din ţară. Nu şi nu! Postul va fi ocupat și iacătă intră în scenă, la fel de grațios, Doamna Academician, distrugând orice mit despre conducerea falocentrică a puterii judecătoreşti. În 2024, ţineţi-vă bine!”, a scris el, potrivit CluJust. Potrivit CluJust, „doamna academician” este noul președinte al CSM, judecătoarea Denisa Stănișor. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă „CSM nu reprezintă decât propriile interese” „Nu poţi fi respectat dacă te prefaci că nu vezi ce se întâmplă în Justiție (greve, proteste, neplata drepturilor salariale, blocarea activității instanţelor şi parchetelor, hotărâri judecătoreşti definitive ignorate intenționat, schilodirea puterii judecătoreşti de către surorile sale puteri) și „te afli în treabă” scriind despre cereri de chemare în judecată, când, de douăsprezece luni, bat în fiecare zi clopotele în Magistratură! Este doliu! (...) Tovarăși, Consiliul nu-şi mai reprezintă de mulţi ani decât propriile interese meschine şi trecătoare, consolidându-şi treptat puterea în detrimentul judecătorilor şi procurorilor”, a scris el, pe site-ul Juridice.ro. CSM urmează să decidă dacă și cum îl va sancționa pe Ciocan la 18 septembrie.

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui frizer Foto: Facebook
Eveniment

Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer: „Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris el, pe Facebook. Potirvit ultimei declarații de avere depuse de Ene, în anul fiscal 2022 el a avut un salariu net anual de 173.034 de lei. În plus, el primise 54.279 de lei pentru „diferențe salariale, dobânzi legale”, ceea ce de obicei înseamnă că a dat statul în judecată pentru recalcularea salariului și a câștigat. Însă, pe Facebook, judecătorul s-a plâns că judecătorii sunt prost plătiți și a făcut un calcul din care reiese că judecătorii sunt plătiți cu 70 de lei pentru fiecare dosar. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer „Realitatea în cifre, dincolo de emoții, exagerări și dezinformări. 70 lei = 2 tunsori bărbătești = 2 meniuri fast food = 2 curse taxi/ride sharing = activitatea judecătorului pentru un an într-un dosar înregistrat la judecătorie. În anul 2023, venitul net lunar al unui judecător definitiv la început de carieră la judecătorie era de 8.493 de lei. Pentru o perioadă, la acesta se adăuga, potrivit legii, norma de hrana în valoare de 202 lei. În același an, fiecărui judecător de la judecătorie i-a revenit spre soluționare un număr mediu de 1454 de dosare. Din cele două date rezultă un salariu net anual de aproximativ 70 lei/dosar. O fi mult? O fi puțin? E greu de spus, neexistând un mercurial al salariului cuvenit judecătorului pentru fiecare dosar. Desigur, este de competența celorlalte două puteri în stat să analizeze cât valorează munca depusă de un judecător și cât este dispus statul să plătească pentru această muncă, apoi să găsească justul echilibru între cele două. Nu ne plângem, nu ne lamentăm, dar trebuie să asigurăm posibilitatea unei informări corecte și reale într-un noian de informații denaturate, exagerate sau de-a dreptul false, rostogolite în spațiul public și în online. Asta pentru cine este capabil să vadă dincolo de senzațional și de adevăruri servite la cheie și este dispus să cerceteze singur pentru a ajunge la adevăr. Certitudinea: Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris judecătorul. Însă calculul său este discutabil fiindcă pornește de la un salariu mimim și fiindcă ia în calcul dosarele înregistrate, nu pe cele efectiv rezolvate. Presa a relatat, recent, cazul judecătoarei din Iași care a amânat zeci de dosare într-o singură zi, spunând că nu are chef să judece.

Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant Foto: Facebook CSM
Justiție

Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant

Judecătoarea Iuliana Garabet, de la Judecătoria Iași, cea care a amânat 44 de procese într-o singură zi pe motiv de „standard de transparență” a trecut la anulări pe un alt motiv halucinant: „Se impune înfiinţarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iaşi”. După cum se poate constata pe portalul Judecătoriei Iași, la 26 aprilie, Garabat a avut de judecat șase dosare. În toate a luat aceeași decizie: „anulează cererea”. În anul fiscal 2022, judecătoarea a câștigat aproape 250.000 de lei net, din salariu și banii de chirie. În medie, ea câștiga, net, peste 20.000 de lei pe lună. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Denisă-Angelică Stânișor, a anunțat vineri, 26 aprilie 2024, că a sesizat Inspecția Judiciară pentru verificări cu privire la magistrata Iuliana Garabet de la Judecătoria Iași. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant În toate a avut aceeași motivare standard: „Solutia pe scurt: Urmare a inechitaţilor constatate, se reţine că este incident standardul de protecţie instituit de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi standardul transparenţei instituit de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar şi standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar în lipsa unei reglementări unitare- Carta Albă a Drepturilor Consumatorului, instanţa va da efect prevederilor art. 427 alin. 4 Cod de procedură civilă hotărârea judecătorească se va comunica către: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliului Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precum si catre partile din cauza iar în vederea respectării standardului transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, instanţa apreciază că se impune înfiinţarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iaşi, precum şi în ţările care au ratificat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948 având în vedere tendinţa de dezincriminare existentă, dacă este respectată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948, precum şi în ţările care au adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948, în vederea adaptării contractelor. Anulează cererea. Cu drept de cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iaşi. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 402 teza finală Cod de procedură civilă, astăzi, data de 26.04.2024”. Motivul amânărilor: Declarația Universală a Drepturilor Omului Ea este deja celebră pentru faptul că, la 15 aprilie, a amânat 44 de dosare invocând același motiv: „Solutia pe scurt: Având în vedere standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului proclamată de Adunarea Generală A Naţiunilor Unite la 10.12.1948, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, marja de apreciere recunoscută statelor, instanţa apreciază cauza în stare de amânare şi acordă termen de judecată la data de 14.10.2024, ora 10,00, pentru când se citează părţile cu menţiunea de a formula precizări cu privire la actele invocate, sub sancţiunea anulării cererii, prin raportare la art. 12 Cod de procedura civila”.

Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror Foto: Facebook CSM
Justiție

Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror

Un suspect de omor din culpă a fost oprit în ultima clipă să devină procuror: CSM l-a suspendat cu cinci zile înainte de a-și începe activitatea. Nu este clar cum a fost primit acesta la Institutul Național al Magistraturii, deși la acel moment era inculpat. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror În prezent dosarul său a trecut de camera preliminară și urmează să se pronunțe sentința, scrie Lumea Justiției. Procurorul a fost suspendat la 26 martie de secția de procurori a CSM, iar el ar fi urmată să devină stagiar la 1 aprilie. CSM nu oferă numele acestuia și nici alte detalii. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Pe de altă parte, procurorul a arătat că a trecut de etapa verificării condiției de bună reputație, atât la admiterea la INM, cât și la absolvirea INM, chiar dacă și în aceste momente avea aceeași calitate de inculpat: “S-a făcut precizarea că dumnealui a fost admis după efectuarea verificărilor privind buna reputație, atât cu ocazia admiterii la Institutul Național al Magistraturii, cât și cu ocazia absolvirii Institutului, deși avea calitatea de inculpat într-un dosar de ucidere din culpă“

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră