vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: criza politica

8 articole
Internațional

Stagiul militar obligatoriu declanșează o criză politică în Germania, nemții nu vor voluntariat

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reacționat miercuri la criticile aduse după eșecul unui compromis guvernamental privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Proiectul, considerat esențial pentru consolidarea armatei germane în fața amenințării ruse, a fost blocat chiar de către ministru, fapt ce a provocat tensiuni în coaliția aflată la putere. Serviciul militar, un proiect strategic blocat în Parlament Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi torpilat un compromis privind revenirea la serviciul militar. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA El a catalogat acordul dintre social-democrați și conservatori drept „putred”, explicând că refuzul său nu este o criză politică majoră, ci o divergență firească într-o reformă complexă. „Disputa este mai puțin dramatică decât se spune”, a declarat Pistorius, subliniind că obiectivul său rămâne intrarea în vigoare, la 1 ianuarie, a unei legi care ar urma să mărească efectivele Bundeswehr de la 182.000 la cel puțin 260.000 de militari. Conservatorii îl acuză de sabotaj legislativ Decizia ministrului a provocat o reacție dură din partea conservatorilor din coaliția cancelarului Friedrich Merz. Norbert Röttgen, vicepreședinte al grupului parlamentar conservator, l-a acuzat pe Pistorius că a „cufundat propriul partid în haos”. „În 30 de ani de Bundestag, nu am văzut niciodată un ministru care să torpileze o procedură legislativă ce ține chiar de domeniul său de responsabilitate”, a declarat Röttgen pentru Süddeutsche Zeitung. Voluntariatul militar, soluția preferată de Pistorius În centrul disputei se află opțiunea unei trageri la sorți pentru completarea efectivelor armatei, în cazul în care recrutările voluntare nu ating obiectivele stabilite. Pistorius s-a opus ferm acestei variante, preferând o creștere a numărului de soldați prin stimularea voluntariatului. Totuși, armata germană se confruntă deja cu o criză de recrutare, într-un moment în care cancelarul Merz își propune ca Germania să dețină „cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia și al diminuării prezenței militare americane pe continent. Dispută și privind doborârea dronelor suspecte Conflictul politic privind serviciul militar se suprapune cu un alt subiect controversat: doborârea dronelor suspecte care survolează obiective sensibile din Germania. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, reprezentant al Uniunii Creștin-Sociale (CSU), propune implicarea armatei în protecția infrastructurilor critice, inclusiv a aeroporturilor — o sarcină aflată în prezent în responsabilitatea poliției federale. Pistorius: „Să vorbim întâi despre realități” Boris Pistorius a respins ferm propunerea, invocând probleme logistice și juridice în aplicarea unei astfel de măsuri. „Să vorbim întâi despre realități”, a spus el, criticând totodată retorica „de pistolar” a liderului bavarez Markus Söder, care a cerut doborârea imediată a dronelor suspecte. „Ceea ce ne ajută cel mai puțin este retorica de pistolar”, a declarat Pistorius pentru portalul The Pioneer.

Stagiul militar obligatoriu, criză politică în Germania (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Criză politică în Franța, premierul demisionează (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Lecornu demisionează după nici o lună în funcție

Criză politică în Franța, premierul demisionează. Premierul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat Palatul Élysée. Criză politică în Franța, premierul demisionează Numit în funcție pe 9 septembrie, Lecornu urma să-și prezinte marți declarația de politică generală în Parlament, însă demisia sa neașteptată adâncește criza politică din Franța, aflată deja într-o perioadă de instabilitate accentuată. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Sébastien Lecornu, considerat un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a fost desemnat premier în urma mai multor săptămâni de consultări cu partidele din întreg spectrul politic. Duminică, el își anunțase componența guvernului, care urma să se reunească luni după-amiază pentru prima ședință. Totuși, noul cabinet a stârnit controverse din toate părțile: opoziția l-a acuzat că este „prea de dreapta”, în timp ce o parte dintre aliați l-au considerat „insuficient de ferm”. Criticile au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea executivului, într-un moment în care Franța se confruntă cu un Parlament extrem de fragmentat. „Domnul Sébastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, a transmis Palatul Élysée într-un comunicat oficial. Lecornu: „Nu erau întrunite condițiile pentru a guverna” Într-o declarație făcută în curtea Palatului Matignon, Lecornu a explicat că a demisionat pentru că „nu erau întrunite condițiile” pentru a conduce guvernul. „Eram pregătit pentru compromis, dar fiecare partid vrea să se adopte întregul său program. Toate formațiunile politice se comportă ca și cum ar avea majoritate în Parlament”, a spus el. Demisia vine la mai puțin de o lună după numirea sa, ceea ce face din Lecornu al cincilea premier al lui Macron în ultimii doi ani. O Franță fără majoritate stabilă De la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, politica franceză se confruntă cu o instabilitate cronică. Niciun partid nu deține majoritatea parlamentară, iar decizia președintelui de a convoca alegeri anticipate anul trecut a amplificat fragmentarea. Parlamentul rezultat este și mai divizat, iar dificultatea formării unei coaliții stabile a transformat fiecare nou guvern într-un test de supraviețuire politică. Reacții în lanț: cereri de dizolvare și atacuri la Macron Demisia lui Lecornu a declanșat o avalanșă de reacții din partea opoziției. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (RN), a cerut dizolvarea imediată a Parlamentului: „Macron trebuie să aleagă: dizolvă sau demisionează, și repede!”. Marine Le Pen a mers mai departe, afirmând că „gluma a ajuns la final, iar farsa a mers prea departe”. Și Republicanii au reacționat prompt. Eurodeputatul François-Xavier Bellamy a spus că partidul său „nu se teme de o dizolvare”, iar primarul din Cannes, David Lisnard, a cerut chiar demisia președintelui Macron, considerându-l „principalul responsabil pentru criza actuală”. Critici și din interiorul stângii franceze Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe platforma X că „demisia era inevitabilă”, subliniind că „macronismul aruncă din nou țara în haos”. De asemenea, ministra mediului din guvernul demisionar, Agnès Pannier-Runacher, a declarat că „disperarea vine din acest circ în care toată lumea joacă un rol, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea”. Ea a avertizat că Franța nu poate avansa „fără a implica Stânga” și fără „semnale clare de unitate națională”. Jean-Luc Mélenchon cere destituirea președintelui Macron Liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a cerut „luarea în considerare imediată a moțiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”. Mélenchon a afirmat că președintele „a eșuat în misiunea de a garanta stabilitatea și buna guvernare a Republicii”. Analiști: „Franța discută mai mult despre persoane decât despre soluții” Fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, a comentat că este „greu de înțeles ce a fost în mintea lui Macron și Lecornu când au prezentat aproape același guvern, cu figuri profund nepopulare”. El a remarcat că „dezbaterea publică franceză pare captivă într-o discuție despre persoane, nu despre probleme”. O nouă etapă a crizei politice franceze Demisia lui Sébastien Lecornu, la doar câteva săptămâni de la numire, deschide un nou capitol de incertitudine politică în Franța. Cu un Parlament divizat și o opoziție tot mai vocală, președintele Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din al doilea său mandat. O eventuală dizolvare a Adunării Naționale sau o remaniere rapidă ar putea fi următoarele mișcări ale Palatului Élysée — însă ambele variante riscă să prelungească impasul politic al unei Franțe aflate în plină turbulență.

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate (sursa: Facebook/Herbert KIckl)
Internațional

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate

Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate. Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a solicitat miercuri organizarea unor alegeri anticipate, după ce negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare cu Partidul Poporului (ÖVP) au eșuat. Secretarul general al FPÖ, Christian Hafenecker, a declarat că „cea mai onestă soluție acum este să ținem rapid noi alegeri”, potrivit Politico. Austria, extrema dreaptă cere alegeri anticipate Hafenecker a subliniat că alegătorii trebuie să decidă între un guvern condus de FPÖ, bazat pe „valori clare”, și ceea ce el a numit „o alianță haotică de perdanți” formată din celelalte partide parlamentare. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Potrivit celor mai recente sondaje, FPÖ, partid cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație și eurosceptice, ar putea obține aproximativ 34% din voturi, un scor superior celor aproape 29% înregistrate la alegerile din septembrie. Acuzații reciproce între FPÖ și ÖVP Christian Hafenecker a acuzat Partidul Poporului (ÖVP) pentru eșecul negocierilor, afirmând că acest partid s-a concentrat exclusiv pe obținerea de funcții ministeriale. La rândul său, liderul ÖVP, Christian Stocker, a aruncat responsabilitatea asupra șefului FPÖ, Herbert Kickl, pentru eșuarea discuțiilor. Poziția președintelui Van der Bellen Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, i-a oferit luna trecută lui Herbert Kickl mandatul de a forma un guvern, după ce ÖVP nu a reușit să construiască o coaliție cu partidele de centru. Miercuri, Kickl l-a informat pe președinte că negocierile s-au încheiat fără succes și că își depune mandatul. Austria bate recordul de zile fără guvern stabil Negocierile dintre FPÖ și ÖVP s-au derulat pe un teren fragil, cu divergențe majore pe subiecte precum politica externă și alocarea ministerelor. Până în prezent, au trecut peste 130 de zile de la alegerile legislative fără ca un guvern să fie format – o situație fără precedent în istoria modernă a Austriei.

Criză politică se adâncește în Georgia
Internațional

Criză politică se adâncește în Georgia

Criză politică se adâncește în Georgia. Premierul georgian Irakli Kobahidze a cerut sâmbătă președintei pro-europene Salomé Zurabișvili să părăsească funcția, după ce Parlamentul a ales un nou președinte. Aceasta refuză să demisioneze. Criză politică se adâncește în Georgia Într-o declarație publică, premierul a spus: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "În două săptămâni va avea loc învestirea noului președinte. Zurabișvili va trebui să părăsească postul. De doi ani, Georgia nu mai are un președinte patriot și stabil psihologic." Președinta Zurabișvili a respins cererea premierului, reafirmând că rămâne în funcție, considerând Parlamentul ilegitim: "Eu nu plec nicăieri. Legitimitatea mea este confirmată deja în alegeri, nu?", a spus ea. De asemenea, a criticat alegerea noului președinte, Mihail Kavelașvili, numindu-l rezultat al unui proces nelegitim: "Un parlament ilegitim nu poate alege un nou președinte." Proteste de stradă Zurabișvili a încurajat continuarea protestelor antiguvernamentale, afirmând că autoritățile nu pot suprima vocea cetățenilor: "Autoritățile nu pot intimida sau aresta pe toată lumea." Manifestațiile antiguvernamentale continuă de trei săptămâni la Tbilisi, cu sute de oameni adunați în fiecare seară în fața Parlamentului. Președinta Zurabișvili s-a alăturat protestatarilor sâmbătă seară, consolidând sprijinul pentru opoziție. Premierul Kobahidze, considerat prorus de opoziție, a exclus posibilitatea unei revolte de tipul Maidanului ucrainean: "Patru partide de opoziție și ONG-urile bine finanțate nu reușesc să adune nici măcar 2.000 de persoane. Maidanul a eșuat în Georgia și nu va reuși niciodată." Alegeri contestate, legi controversate Alegerile legislative din octombrie 2024, câștigate de partidul de guvernământ Visul Georgian cu 54% din voturi, au fost contestate de opoziție. Aceasta, sprijinită de Salomé Zurabișvili, a acuzat fraude electorale și ingerințe rusești, cerând repetarea scrutinului. Parlamentul georgian a adoptat recent o lege a "agenților străini", care obligă ONG-urile și mass-media finanțate din străinătate să-și declare sursele externe. Această lege a fost criticată dur de opoziție și Uniunea Europeană, care a înghețat procesul de aderare al Georgiei. Suspendarea procesului de aderare la UE Guvernul georgian a anunțat suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „șantaj”. Decizia a alimentat tensiunile politice, oferind opoziției un nou motiv de mobilizare. Situația politică din Georgia rămâne tensionată, cu o opoziție tot mai vocală și un guvern hotărât să își păstreze controlul. Viitorul țării, între orientarea pro-europeană dorită de protestatari și apropierea de Rusia susținută de guvern, este incert.

Seul, criză politică: arestarea ministrului Apărării (sursa: Facebook/대한민국 대통령실)
Internațional

Seul, criză politică: arestarea ministrului Apărării

Seul, criză politică: arestarea ministrului Apărării. Fostul ministru sud-coreean al apărării, Kim Yong-hyun, a fost arestat duminică pentru rolul său în tentativa de impunere a legii marțiale, care a provocat o criză politică și socială majoră în Coreea de Sud. Demisia sa a venit după o stare de urgență efemeră, declarată de președintele Yoon Suk Yeol, și abrogată rapid sub presiunea parlamentului și a manifestațiilor de masă. Seul, criză politică: arestarea ministrului Apărării Marți seara, președintele Yoon Suk Yeol a surprins opinia publică prin declararea legii marțiale. Citește și: Nicușor Dan nu spune nu unei candidaturi la prezidențiale: „Există disponibilitatea de a discuta” Aceasta a fost însă anulată la doar șase ore după anunț, din cauza reacției puternice a parlamentarilor și protestelor populare. Decizia președintelui a fost considerată o amenințare la adresa democrației și a generat acuzații grave de „rebeliune” împotriva sa. Poliția a deschis o investigație împotriva lui Yoon Suk Yeol pentru „rebeliune”. În urma presiunii politice, liderul Partidului Puterii Poporului (PPP), Han Dong-hoon, a declarat că președintele a promis să se retragă și că, până la demisia efectivă, va fi exclus de la funcțiile sale, care vor fi gestionate de prim-ministru și de PPP. Demisia ministrului de interne Ministrul de interne sud-coreean, Lee Sang-min, a demisionat în urma eșecului instituirii legii marțiale de către președintele Yoon Suk Yeol, potrivit mai multor surse media locale. În scrisoarea sa de demisie, Lee Sang-min a recunoscut că nu și-a îndeplinit responsabilitățile „în slujba populației și a președintelui”. Președintele Yoon a acceptat demisia sa, conform cotidianului Joong Ang Ilbo. Atât Lee Sang-min, cât și Yoon Suk Yeol sunt vizați de o anchetă pentru „rebeliune” după proclamarea neașteptată a legii marțiale, măsură abrogată în doar șase ore sub presiunea parlamentului și a manifestațiilor publice. Moțiunea de destituire a președintelui, blocată Sâmbătă seara, președintele Yoon Suk Yeol a supraviețuit unei moțiuni de destituire, care a eșuat din lipsa cvorumului necesar de 200 de parlamentari. Votul a fost boicotat de membrii Partidului Puterii Poporului, iar doar 195 de deputați au participat. Proteste masive Rezultatul votului a dezamăgit miile de oameni adunați în fața Parlamentului pentru a cere demisia președintelui. Potrivit poliției, aproximativ 150.000 de persoane au participat la proteste, în timp ce organizatorii au susținut că au fost prezenți un milion de manifestanți. Kim Yong-hyun sub interdicție de călătorie După arestarea sa, fostului ministru Kim Yong-hyun i s-a interzis să părăsească țara. Autoritățile continuă anchetele privind implicarea sa și a altor oficiali în tentativa de impunere a legii marțiale. Arestarea fostului ministru al apărării și protestele de amploare subliniază gravitatea crizei politice din Coreea de Sud. Deși președintele Yoon Suk Yeol a promis retragerea sa, nemulțumirea populară și presiunea politică sugerează că această criză este departe de a se încheia.

Coreea de Sud, criză politică majoră (sursa: X/Yoon Suk Yeol)
Internațional

Coreea de Sud, criză politică majoră

Coreea de Sud, criză politică majoră. Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a generat controverse după ce a instituit legea marțială în Coreea de Sud, doar pentru a o anula șase ore mai târziu, ca urmare a presiunii parlamentului și a protestelor publice. Decizia sa a atras reacții puternice din partea opoziției, dar și critici internaționale. Coreea de Sud, criză politică majoră Partidele de opoziție din Coreea de Sud, conduse de Partidul Democrat, au depus o moțiune de destituire împotriva președintelui Yoon, semnată de 191 de parlamentari. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Votul pentru această moțiune ar putea avea loc încă de vineri, amplificând tensiunile politice interne. Reputația internațională a lui Yoon, afectată Decizia privind legea marțială și gestionarea ulterioară a crizei au afectat grav imaginea internațională a lui Yoon. Experții consideră că acest episod compromite rolul său de simbol al democrației și pune sub semnul întrebării viitorul politicilor sale externe, în contextul unei cote de popularitate în scădere dramatică. Repercusiuni diplomatice Premierul suedez Ulf Kristersson și oficiali americani, inclusiv secretarul apărării, au anunțat amânarea întâlnirilor planificate cu președintele Yoon. SUA au suspendat reuniunile Grupului consultativ nuclear și exercițiile militare comune, exprimând îngrijorări cu privire la stabilitatea politică din Coreea de Sud.

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică Foto. Digi 24
Politică

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă: a scăzut cu 0,5% în trimestrul IV al anului 2021, comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe parcursul întregului an 2021, PIB-ul a crescut cu 5,6%, mult sub estimarea de 7%, avansată de Comisia Națională de Prognoză, instituție subordonată Guvernului. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică "Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2021. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă din 12 ianuarie 2022", arată INS. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Tabel INS Încă din trimestru III al anului trecut, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de trimestrul II şi cu 7,2% faţă de trimestrul III din 2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%. Prognoze ponderate pentru 2022 „Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%. Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%”, explică Ziarul Financiar. Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara (sursă: gov.ro)
Eveniment

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara, potrivit unui sondaj de opinie. Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false", publicat vineri de INSCOP Research.Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroDirecţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată "mai bună" de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta "mai grea" şi pentru "nu ştiu/nu răspund" au optat 1,8%. Românii sunt pesimiști de direcția în care merg țara și lumea La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund."Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei", a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AURVice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că "depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei". Impact asupra calității vieții "Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale", a adăugat Andronache.Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 - 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră