joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cristi danileț

11 articole
Eveniment

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Savonea, Alistar și Drăgușin

Fostul judecător Cristi Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Lia Savonea, președintele ICCJ, angajatul ei Victor Alistar și Claudiu Drăgușin din CSM, judecător absolvent de Educație Fizică. Într-o serie de trei postări pe Facebook el explică modul incorect în care aceștia au acționat împotriva sa. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 15 decembrie 2025, că România a încălcat dreptul la libertatea de exprimare al fostului judecător Cristi Danileț, prin sancționarea sa disciplinară pentru două postări pe Facebook. Hotărârea Marii Camere, pronunțată cu zece voturi la șapte, este definitivă și confirmă decizia inițială din februarie 2024, pe care Guvernul României a contestat-o. Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Ce arată Danileț, pe Facebook: „Doamnă Savonea, Pe data de 15 decembrie 2025, cel mai mare for de magistrați care se poate constitui la nivel european – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, alcătuită din 17 judecători din diverse state europene – a decis că dvs, făcând parte din secția disciplinară de la CSM care a sancționat un magistrat din România, ați încălcat nu niște drepturi legale, ci chiar drepturile omului”. „Cred că sunteți de acord cu mine că nu puteți să continuați să mai fiți judecător în România, cu atât mai mult nu puteți continua să fiți președinte al ICCJ și reprezentant al puterii judecătorești. Modul în care ați procedat dvs în timpul judecății și în care ați motivat acea soluție nu are nicio legătură cu activitatea unui magistrat competent și asumat”, mai scrie Danileț, care cere demisia lui Savonea din magistratură. „Victor Alistar este purtătorul de cuvânt al ICCJ și consilierul președintelui ICCJ, Lia Savonea. Marea Cameră a CEDO a decis că Lia Savonea mi-a încălcat dreptul fundamental la liberă exprimare, sancționându-mă contrar exigențelor Convenției Europene. Dar în cursul procedurii, Asociația Transparency International România (TI-Ro) a depus un punct de vedere favorabil Guvernului, pentru apărarea abuzului comis de Lia Savonea. Așadar, asociația condusă de Victor Alistar a sărit să apere abuzul comis de președintele consiliat de Victor Alistar pe vremea când amândoi erau încadrați la CSM”, explică Danilet. „Claudiu Drăgușin este judecător și membru CSM. La data de 18.12.2024 el a reprezentat Guvernul României în cauza Danileț c. României - iată, mai jos, captura video doveditoare. Guvernul a pierdut cauza, constatându-se că s-a comis un abuz de către CSM. Dar Dragușin a apărat acest abuz, deși rolul său era să apere magistratul! În felul acesta judecătorul Drăgușin a exercitat o funcție executivă în stat pentru o altă putere decât cea în care era încadrat. Mai mult, în cursul procedurii, el a sfătuit Agentul Guvernamental cum să procedeze în cauză. În felul acesta el a încălcat două norme legale”, scrie Danileț despre acest membru al CSM.    Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător.

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Foto: Facebook
Statul român pierde procesul intentat de Dănileț (sursa: Facebook/Cristi Dănileț)
Justiție

România pierde la CEDO procesul privind sancționarea fostului judecător Cristi Dănileț

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis definitiv că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceștia pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, chestiuni de interes general. Decizia a fost pronunțată luni și este definitivă, a explicat Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Dănileț în fața Curții de la Strasbourg. Hotărârea stabilește standarde obligatorii pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, și marchează un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor. Cum a ajuns cazul Dănileț la CEDO În anul 2021, Cristi Dănileț, la acea vreme judecător (ieșit la pensie în ianuarie 2024), a dat România în judecată la CEDO. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Demersul a venit după ce, în 2019, Consiliul Superior al Magistraturii, condus atunci de Lia Savonea, l-a sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook. Sancțiunea a constat în diminuarea indemnizației lunare brute cu 5% timp de două luni. Una dintre postări viza funcționarea justiției și conținea un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care vorbise public despre problemele din sistem, iar cealaltă se referea la numirea șefului Statului Major al Armatei. Decizia CEDO: sancțiune disproporționată, libertate încălcată CEDO a confirmat că România a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care protejează libertatea de exprimare. Curtea a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că opiniile exprimate de acesta priveau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Curtea a respins însă invocarea articolului 8 privind dreptul la viață privată, reținând exclusiv încălcarea libertății de exprimare. Un standard european obligatoriu pentru toate statele membre Potrivit avocatei Nicoleta Popescu, hotărârea Marii Camere clarifică limitele în care statele pot restrânge libertatea de exprimare a magistraților. Deși aceștia au o obligație de rezervă, aceasta nu poate fi interpretată ca o interdicție de a participa la dezbateri publice legitime. Decizia stabilește un standard minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei atunci când reglementează condițiile în care exprimarea publică a magistraților poate fi limitată. Riscul de autocenzură, evidențiat de Curte CEDO a subliniat explicit riscul de autocenzură, cunoscut drept „chilling effect”, generat de sancțiunile disciplinare. Curtea a arătat că inclusiv sancțiunile considerate minore pot descuraja magistrații să se exprime public pe teme esențiale pentru societate. În acest context, Curtea a avertizat că reducerea la tăcere a magistraților în dezbateri privind statul de drept reprezintă un pericol real pentru funcționarea democrației. Poziția lui Cristi Dănileț: fără daune morale Cristi Dănileț nu a solicitat acordarea de daune morale din partea statului român. El a explicat că nu a considerat potrivit ca eventualele despăgubiri să fie plătite din bani publici. „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare”, a declarat fostul judecător, mulțumind totodată avocatelor sale și celor care l-au susținut. De la sancțiunea CSM la hotărârea definitivă a CEDO În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea aplicată de CSM, apreciind că limbajul folosit de magistrat ar fi depășit limitele decenței și ar fi afectat imaginea sistemului judiciar. Ulterior, în 2021, Cristi Dănileț a sesizat CEDO. Pe 20 februarie 2024, o Cameră a Curții a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție. Luni, Marea Cameră a CEDO a menținut această soluție, pronunțând o hotărâre definitivă cu efect obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.

Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder - propunerile lui Danileț

Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder: fostul judecător Cristi Danilet le-a trimis scrisori deschise, publicate pe Facebook, în care le explică în ce mod pot acționa. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT De exemplu, lui Nicușor Dan îi recomandă să convoace CSM și să ceară „investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție”.  Lui Ilie Bolojan îi propune să-l schimbe pe ministrul justiției Radu Marinescu: „nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât”. Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder Ce i-a scris Danileț lui Nicușor Dan:  „Domnule președinte Nicușor Dan, iată ce aveți de făcut: - convocați de urgență CSM! - mergeți și prezidați ședința! - cereți investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție!   Vă reamintesc aceste probleme, așa cum au tot fost expuse de magistrați curajoși începând cu anul 2017 și culminând cu cei din reportajul Recorder: dosare împărțite preferențial la parchete și la instanțe; ordine date procurorilor de a soluționa cauze într-un anumit fel; delegări cu dedicație făcute de președinții de curți de apel pentru oamenii fideli; detașări și transferuri făcute cu dedicație de CSM pentru a scoate judecători din cauze importante; anchete disciplinare făcute abuziv de Inspecția Judiciară cu privire la aspecte de viață privată; judecăți disciplinare făcute de tabăra din CSM alcătuită din 8 judecători care au încălcat legea cu rea credință în cazul mai multor judecători; redeschiderea ilegală prin recurs în casație a mai multor dosare penale și albirea infractorilor dovediți în mod definitiv de instanțele de fond; reluarea în întregime a cercetării judecătorești în multiple dosare cu miză, ca urmare a schimbării judecătorilor din complet, deși acest lucru nu este prevăzut în nicio normă legală, fiind o interpretare abuzivă a jurisprudenței CEDO; lipsa dosarelor privind judecătorii și procurorii corupți; dosare prescrise în mod imputabil unor magistrați: dosare nemotivate si amanari de pronunțare timp de ani de zile   Domnule Președinte, amintiți-le magistraților corecți că sunteți alături de ei, recunoașteți-le meritele și eforturile depuse constant!   În același timp, nu-i judecați pe cei fără curaj: sistemul conceput în ultimii ani e sufocant pentru un magistrat cinstit, nu mai are timpul și energia pentru luptele interne. Însă fiți aspru cu cei care au deraiat de la misiunea sistemului de justiție și l-au luat „pe persoană fizică”: justiția fără dreptate e doar funcționăreală, judecătorii cu minte, dar fără inimă, sunt doar birocrați; iar cei care interpretează legea cu viclenie pentru a proteja infractorii sunt complici la ilegalități.   Magistratura e nobilă și magistrații corecți trebuie prețuiți, însă cei puțini care au dezonorat-o trebuie înlăturați. Sunt 8 ani de când durează această situație. E de ajuns!”   Radu Marinescu și Bogdan Mateescu, out   Ce i-a propus fostul judecător premierului Bolojan:   „Domnule prim-ministru,   Vă știu un om hotărât, care combate de ani abuzurile din administrație. Este timpul să vă aplecați și asupra justiției. Iată ce aveți de făcut:   - schimbați-l pe ministrul justiției Radu Marinescu; nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât; - trimiteți-l acasă pe secretarul general al MJ, judecătorul Bogdan Mateescu, scriitorul de mesaje facebok-iste de adolescent revoltat. Un judecător trebuie să facă carieră în instanță, nu să împartă hârtii funcționarilor ministeriali; - vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor; - vă propun o nouă abordare în problema pensiilor magistraților și v-o spun în modul cel mai serios: problema nu este cu cei care au plecat din sistem și au pensii speciale, ci cu o parte din cei care au rămas deși au vârsta de pensionare și au făcut „pact cu Diavolul”: au intrat în rețelele de influență care și-au făcut un scop din redeschiderea dosarelor penale pentru a-i face scăpați pe marii infractori ai țării. Nu e drept ca din cauza accidentelor din justiție să sufere un întreg corp profesional!   Domnule prim-ministru, Justiția este absolut necesară într-o societate democratică!   Magistrații cinstiți trebuie prețuiți și apărați. Când caracatița judiciară coordonată de la nivelul secției de judecători a CSM și al conducerii ICCJ atacă magistrații onorabili, nu ultimii trebuie vizați de politicile guvernamentale, ci primii.   Când în Justiție gravitatea lucrurilor este uriașă, CSAT nu poate asista pasiv. Vorbiți cu Președintele țării și faceți ceea ce este de făcut și e doar la îndemâna dvs. Opriți injustiția din Justiție!”. 

De ce a cerut BEC cenzurarea lui Cristi Danilet la sesizarea AUR Foto: Inquam/George Calin
Politică

De ce a cerut BEC cenzurarea lui Cristi Danileț la sesizarea AUR și propune AEP amendarea acestuia

De ce a cerut BEC cenzurarea lui Cristi Danileț la sesizarea AUR și propune AEP amendarea acestuia: fostul judecător „promovează obiectivele politice ale unui candidat” - Nicușor Dan - și, în consecință, a fost definit drept „actor politic”.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști De altfel, deși BEC somează Facebook să elimine postarea acestuia în cinci ore de la notificare, la peste 48 de ore de la emiterea deciziei nu se petrecuse nimic.  De ce a cerut BEC cenzurarea lui Cristi Danileț la sesizarea AUR  „Prezintă relevanță faptul că titularul contului a efectuat mai multe postări prin care promovează obiectivele politice ale unui candidat și care conțin un îndemn direct pentru alegători (...) O atare activitate derulată în perioada campaniei electorale excede limitele dreptului la libertate de exprimare, deoarece demersul autorului nu este acela de a-și exprima propria opinie, ci în calitate de formator de opinie, de a atrage alegătorii în scopul exprimării dreptului de vot în favoarea candidatului susținut de acesta”, se arată în decizia 273 a Biroului Electoral Central. Danileț a răspuns, pe Facebook, deciziei BEC. „Ei bine, eu nu sunt un "actor", căci pe FB nu am niciun rol. Aici sunt eu și atât. Nu sunt "politic": nu am prieteni in mediul politic, nu sunt plătit de politicieni direct/indirect, nu fac parte din vreun partid politic. Sunt un cetățean implicat în viața cetății începând cu anul 1999. Am sancționat deseori derapajele politice la nivel instituțional. Acum, că nu mai sunt magistrat, am voie să critic politicieni și partide.   Postările mele din aceste zile referitoare la candidați reprezintă gândurile mele. E modul meu de implicare în dezbaterile publice de maximă importanță privind viitorul Președinte al țării.   Ponta e un rebut politic, trebuie exclus pe vecie din viața publică. Antonescu e un hibernat politic, merită să fie lăsat in continuare în adormire. Ăștia doi și cu Dragnea au fost artizanii USL, cea mai nocivă alianță politică românească. Ei sunt cei care au distrus justiția română, ca să știți.   Simion e un prieten al inamicilor României, e interzis în doua state vecine și i-ar lăsa să moară pe românii din Rep. Moldova dacă ar fi atacați. Nu are ce căuta in conducerea țării.   Lasconi, urmașă de gândire a lui Georgescu, a dovedit că nu poate uni nici măcar oamenii din propriul partid, darămite să fie un Președinte al tuturor românilor.   In asociatia Initiativa pentru Cultură Democratică Europeană am hotărât să susținem și să aprijinim pe candidatul Nicușor Dan, pe 7 dec 2024 la Cluj-Napoca și pe 23 martie 2025 la Timisoara. Prin urmare, eu, familia și prietenii mei vom vota cu Nicușor Dan.   Trăim in țara in care judecătorii care postează filmulețe cum isi fac curățenie in curte sunt exclusi din magistratură, iar cetățenilor care comentează in social media candidații politici li se sterg postările de către stat”, a scris Danileț.   

BEC a devenit oficiu de cenzură, cu ajutorul guvernului Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Politică

BEC a devenit oficiu de cenzură: cere eliminarea a zeci de postări considerate electorale

Biroul Electoral Central (BEC) a devenit oficiu de cenzură, urmare a unei prevederi discutabile din OUG1/2025: cere eliminarea, de pe Facebook sau TikTok, a zeci de postări considerate electorale. Potrivit deciziilor BEC, orice postare în care o persoană oarecare cere să se voteze cu un candidat sau altul trebuie cenzurată, dacă nu are indicativ de material electoral.  Citește și: Un lăcătuș mecanic, Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Mai mult, BEC a cerut cenzurarea unor postări care conțineau îndemnuri să nu se voteze un candidat sau altul.  BEC a devenit oficiu de cenzură La ora redactării acestei știri, pe site-ul BEC era înregistrate nu mai puțin de 188 de decizii privind campania on-line, majoritatea zdrobitoare fiind de ștergere a unor postări. Dar BEC nu postase decât deciziile luate până la 10 aprilie și, la un ritm de circa 40 de decizii pe zi, probabil că încă nu este cunoscută întreaga dimensiune a cenzurii. BEC își bazează cenzura pe un articol din OUG 1/2025: „În sensul prezentei ordonanțe de urgență, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”.  Contravențiile sunt uriașe, între 5.000 și 15.000 de lei și sunt decise de Autoritatea Electorală Permanentă. Vineri, BEC a cerut, de exemplu, eliminarea unei postări a fostului judecător Cristi Danileț, care îndemna la susținerea lui Nicușor Dan.  Însă, la plângerea AUR - care are majoritatea relativă a sesizărilor către BEC în care se solicită cenzurarea unor postări - ar urma să fie ștearsă și o postare a fostului premier Adrian Năstase, în care acesta scria: „Victor Ponta are CEL MAI BUN profil pentru alegerile prezidențiale”.  Și postări ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, ar trebui șterse, potrivit deciziilor BEC luate la sesizarea AUR. Burduja a participat, în calitate de ministru, la adoptarea ordonanței care permite cenzura în online.  Ordonanța a fost contrasemnată, printre alții, de vicepremierul Marian Neacșu, fostul președinte al AEP Toni Greblă și de ministrul Justiției, Radu Marinescu. 

Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț Foto: Facebook Cristi Danileț
Eveniment

Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț

Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț, pensionat la 48 de ani, potrivit propriilor declarații: el va primi „undeva la 25.000” de lei pe lună, impozabili. Informația apare într-un discurs ținut de acesta în fața propriilor colegi de la Tribunalul Cluj, în ultima zi de activitate ca judecător. Transcrierea discursului a fost făcută de site-ul CluJust.ro. Citește și: Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat: majorări de 20% din martie în septembrie, plus nenumărate diurne și alocații Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț „Pensia pe care am văzut-o la televizor nici vorbă. În decizia de pensionare e undeva la 25.000, care urmează a fi impozabilă. Cu impozitul nou aplicat la 1 ianuarie, este practic echivalentul ultimului salariu. E foarte bine așa. Banii ăștia sunt munciți și la fiecare dintre voi vă spun cu mâna pe inimă că banii aștia sunt munciți și meritați la centimă”, a spus fostul magistrat. Potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2023, în anul fiscal 2022 el a încasat doar 92.190 de lei, plus 23.969 de lei „diferențe salariale și dobânzi”. Însă, în declarația din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, Danileț declară un salariu anual, încasat la Tribunalul Cluj Napoca, de 194.585 de lei, plus „diferențe salariale” de 46.530 de lei. În acest ultim discurs, Danileț a explicat să s-a retras datorită presiunilor la care a fost supus. „Uitați-vă la noi! Facem proteste, salariile se reduc, ăștia ne înjură la televizor, eu citesc tot felul de porcării despre mine. Nu mai pot rezista. Eu credeam că o să mă pensionez la 60 de ani din profesia asta (...) Umilința pe care am îndurat-o cu acțiunile disciplinare, pentru mine a pus capac. N-am crezut vreodată că se poate face confuzie între viața privată și viața profesională. M-a durut cel mai mult nedreptatea. Pentru că sunt alți colegi care înjură, beau, se bat prin birouri, care consumă droguri, trăiesc cu interlopi, care dau informații din dosare, care înjură președintele Statului, iau peste picior autoritățile și vezi că nu li se întâmplă nimic”, a afirmat proaspătul pensionar special. Citește și: Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. ICCJ respinge mesajele „insidioase” și „ofensatoare” ale CSM

Danileț se poate pensiona, spune CSM (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț se poate pensiona, spune CSM

Danileț se poate pensiona, spune CSM. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, miercuri, că judecătorul Cristi Danileţ se poate pensiona. Danileț se poate pensiona, spune CSM "Secţia pentru judecători a CSM a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerilor privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului Vasilică-Cristi Danileţ, judecător la Tribunalul Cluj", se arată în minuta şedinţei de miercuri. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” Tot miercuri, Secţia a hotărât eliberarea din funcţie, prin pensionare, şi a trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre Lucian-Cătălin Mihai Zamfir, Csaba Bela Nasz şi Emilia Claudia Vişoiu. Lucian-Cătălin Mihai Zamfir şi Csaba Bela Nasz au fost repartizaţi la începutul acestui an în unul dintre completurile de cinci judecători în materie civilă ce vor funcţiona în anul 2024 la ICCJ. Se va concentra pe educația juridică Judecătorul Cristi Danileţ a anunţat vineri că iese la pensie, după 25 de ani în magistratură, dar va fi prezent în continuare în spaţiul public "pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar". "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Nu spun STOP! celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită", a transmis Danileţ, într-un mesaj publicat pe Facebook. Exclus din magistratură În vârstă de 48 de ani, Cristi Danileţ a fost membru al CSM în perioada 2011 - 2017, după care a activat la Tribunalul Cluj. În decembrie 2021, el a fost suspendat din funcţie, după ce CSM a dat trei decizii de excludere din magistratură, pe mai multe motive, printre care faptul că a postat două filmuleţe pe TikTok sau că a făcut parte din două asociaţii care criticau Guvernul. A câştigat toate procesele împotriva CSM, iar în aprilie 2023 a fost repus în drepturi, cu plata retroactivă a salariilor. Între timp, membrii CSM care l-au exclus pe Danileţ din magistratură şi-au terminat mandatul, iar Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare, instituţia care a întocmit rapoartele de sancţionare, a ieşit la pensie.

Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova

Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova. Anunțul judecătorului Cristi Danileț că a decis să ceară pensionarea din magistratură la doar 48 de ani a readus în discuție zvonurile că ar putea fi numit procuror general al Republicii Moldova. Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova Scenariul în care Danileț ar fi devenit procuror general la Chișinău a devenit și mai intens discutat după ce, pe 22 decembrie 2023, Anca Paliu Dragu, senator USR, a preluat funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Mai mult, din noiembrie 2022, judecătorul Danileț deține și cetățenia moldovenească. Iar anunțul că va cere CSM să-i aprobe demisia din magistratură, la numai câteva zile de la începerea lui 2024, a făcut ca numele lui Danileț să fie asociat și mai mult cu poziția din Parchetul General moldovenesc. Într-adevăr, chiar în această perioadă, la Chișinău se derulează procedura de numire a unui procuror general. Doar că, încă de pe 29 decembrie 2023, s-a încheiat etapa de depunere a dosarelor. Astfel, în cursă sunt acum șase persoane iar Danileț nu este una dintre acestea.

Danileț iese la pensie din magistratură (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț iese la pensie din magistratură

Danileț iese la pensie din magistratură. Judecătorul Cristi Danileț, celebru pentru poziționările sale publice pentru respectarea legii, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-i aprobe pensionarea. Danileț iese la pensie din magistratură Danileț are numai 48 de ani. "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Citește și: Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit „trompeta PSD în CSM”. Acum, el a ajuns consilierul șefei ICCJ, controversata Alina Corbu, fiică de primar PSD Nu spun celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Citește și: ANALIZĂ Pro-Infrastructura: Scenariul de vis este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres. Realist: între 140 și 55 km Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită.", a scris judecătorul pe Facebook. Magistratul invocă "acțiunile disciplinare vexatorii" ale CSM "Am depus încă din 2022 o cerere de transfer de la Tribunalul Cluj la Tribunalul Bihor, dar din păcate CSM a refuzat să o soluționeze, în mod complet nejustificat. Acum câteva luni am cerut din nou soluționarea cererii, dar tot fără rezultat. Or, eu fac naveta săptămânal de la Oradea, oboseala și cheltuielile sunt foarte mari și nu mai are rost să stau așa. Am și eu un anumit nivel de suportabilitate", a spus Danileț pentru Bihoreanul. Judecătorul a invocat și "acțiunile disciplinare vexatorii" declanșate împotriva sa de Inspecția Judiciară, invocând ca pretexte postări făcute pe Facebook cu clipuri ce-l înfățișau tunzând vegetația sau curățind piscina în curtea propriei case, dar și acuzația că ar fi făcut politică prin intermediul unei ONG, Asociația VeDem Just. "Am fost nevoit să apelez la Curtea Supremă ca să fie anulate suspendările mele din magistratură", a amintit Danileț. Magistratul a admis pentru publicația citată și că un al treilea motiv pentru care a ales pensionarea este faptul că în prezent există condiții "mai bune" pentru magistrații care se retrag din activitate. Întrebat despre cuantumul pensiei, Danileț a spus că încă nu știe cât va fi aceasta, dar ele au determinat un val de pensionări din sistemul judiciar.

Sexul cu minori, dezincriminat, acuză Danileț (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Eveniment

Sexul cu minori, dezincriminat, acuză Danileț

Sexul cu minori, dezincriminat, acuză Danileț. Judecătorul Cristi Danileț a remarcat stupefiat că noile modificări la Codul Penal dezincriminează unele relații sexuale cu minori. Sexul cu minori, dezincriminat, acuză Danileț "Vârsta consimțământului sexual rămâne aceeași: 16 ani. Dar anumite relații sexuale cu minori care acum sunt infracțiuni sunt dezincriminate de la 1 ian. 2024. Pe bune?? Azi, dacă X are relații intime cu Y: - fără acord, e infracțiunea de "viol"; - cu acord, dacă Y are peste 16 ani, nu e infracțiune; - cu acord, dacă Y nu are încă 16 ani, e infracțiunea de "act sexual cu un minor"; - cu acord, dacă Y nu are încă 16 ani, dar diferența de vârstă dintre X si Y este până in trei ani, nu e infracțiune. De ex, majorul de 18 ani se culcă cu minorul de 15 ani; minorul de 16 ani se culcă cu minorul de 13 ani. "Sigur asta s-a dorit??" De la 1 ian 2024, dacă X are relații intime cu Y: - fără acord, e infracțiunea de "viol"; - cu acord, dacă Y are peste 16 ani, nu e infracțiune; - cu acord, dacă Y nu are încă 16 ani, e infracțiunea de "viol"; - cu acord, dacă Y nu are încă 16 ani, dar diferența de vârstă dintre X si Y este până in cinci ani, nu e infracțiune. De ex, majorul de 20 ani se culcă cu minorul de 15 ani; minorul de 16 ani se culcă cu minorul de 11 ani. Sigur asta s-a dorit?? Adolescenții sub 16 ani, vulnerabilizați Deci: violul e cea mai gravă infracțiune asupra unei persoane, după omor. Prin definiție, violul exclude acordul victimei. Daca o fapta e viol, înseamnă ca fie victima nu și-a dat consimțământul, fie și l-a dat însă nu e valabil. În cazul noii infracțiuni de la 1 ian. 2024, se consideră că victima care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate exprima un consimțământ valabil pentru a întreține relații sexuale. Dar acelasi Parlament ne spune că dacă autorul este mai mare cu până în 5 ani, atunci consimțământul victimei e valabil și fapta comisă nu constituie nici viol, nici altă infracțiune. Cum așa?? Când ai sub 16 ani, indiferent ca esti de acord sau nu, trebuie să fie același lucru: viol. Citește și: Managerul „Spitalului Frankenstein”, unde se puneau stimulatoare cardiace din cadavre și o șefă de secție își interna părinții cu anii, demis în sfârșit. Dar fără nici o acuzație Aceasta pentru că valabilitatea consimțământului trebuie analizată in funcție de capacitatea victimei de a-și da seama de actele pe care le va întreține, nicidecum de diferența de vârstă dintre ea și autor. Voi da exemple: dacă X are vârsta de 21 ani și o zi și, având acordul, se culcă cu Y care are 16 ani fără o zi, X riscă închisoare de 7-12 ani (pentru viol conform noii legi, nu pentru act sexual cu un minor, cum e in prezent). Dacă Z are vârsta de 20 de ani și se culcă, având acordul, cu T care are vârsta de 15 ani și o zi, fapta lui Z nu încalcă legea; la fel, dacă R în vârstă de 18 ani se culcă cu S care are 13 ani și o zi. Iată, deși victima S sau T e mai vulnerabilă ca Y, totuși numai autorul X e condamnat la ani grei de închisoare cu executare, iar ceilalți majori scapă fără dosar penal.", a scris Danileț pe Facebook. Deputații, vot final pentru modificări Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de modificare a Codului penal care prevede că orice act sexual comis de un major cu un minor care nu a împlinit 16 ani se va considera viol şi se va pedepsi cu închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, cu excepţia cazului în care diferenţa de vârstă între făptuitor şi victimă nu depăşeşte cinci ani. S-au înregistrat 267 voturi "pentru" şi șase abţineri. Proiectul modifică şi completează Legea nr. 286/2009 şi Legea nr. 135/2010 în scopul de a ridica vârsta consimţământului sexual şi de a incrimina distinct infracţiunea de viol săvârşită asupra unui minor, cea de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor şi infracţiunea referitoare la determinarea sau înlesnirea întreţinerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, cu forme agravante şi pedepse proporţionale. Proiectul prevede înlăturarea imprescriptibilităţii infracţiunii de pornografie infantilă. De asemenea, întreţinerea oricărui act de natură sexuală cu un minor care practică prostituţia se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, faţă de 3 luni - la 2 ani cât este în prezent. Actul normativ mai prevede că pedeapsa este de închisoare de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi în cazul violului asupra unui minor care a împlinit vârsta de 16 ani. Deputaţii au introdus un text nou care prevede că pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi dacă faptele sunt comise în una din următoarele împrejurări: a) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa victimei în orice alt mod; b) fapta a fost săvârşită asupra unei femei gravide; (c) în urma faptei, victima rămâne însărcinată; d) victima se află într-o stare de vulnerabilitate vădită, cauzata de vârstă, boală, handicap fizic sau psihic ori o situaţie de dependenţă; e) fapta a fost comisă prin folosirea unei arme sau prin ameninţarea cu aceasta; f) victimei i s-a administrat, fără ştiinţa sa sau împotriva voinţei sale, alcool sau orice substanţă care îi afectează discernământul sau controlul acţiunilor sale. Tentativa la infracţiuni se va pedepsi, mai prevede proiectul. De asemenea, prin proiect s-a introdus un articol separat referitor la violul săvârşit asupra unui minor. Potrivit acestuia, "raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise de un major cu un minor care nu a împlinit 16 ani se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi". Fapta nu constituie infracţiune dacă diferenţa de vârstă între făptuitor şi victimă nu depăşeşte 5 ani, mai prevede actul normativ adoptat. Totodată, fapta comisă de un major cu un minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare se pedepseşte cu închisoarea de la 8 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise de către un minor cu un alt minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani dacă faptele sunt comise în una din următoarele împrejurări: a) fapta a fost comisă de către un membru de familie al minorului sau de către o persoană care convieţuieşte cu minorul; b)minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia cauzată de boală, handicap psihic sau fizic, situaţie de dependenţă ori de o stare de incapacitate fizică sau psihică; c) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa minorului în orice alt mod; d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice; e) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună; f) fapta a fost săvârşită de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism ori o infracţiune de trafic de persoane sau trafic de minori; g)fapta a fost comisă prin folosirea unei arme sau ameninţarea cu aceasta; h) victimei i s-a administrat, fără ştiinţa sa sau împotriva voinţei sale, alcool sau orice substanţă care îi afectează discernământul sau controlul acţiunilor sale; i) în urma faptei, victima a rămas însărcinată. Dispoziţiile se aplică şi dacă faptele au fost comise în schimbul unor remuneraţii, al unui folos material ori al unui avantaj în natură sau al promisiunii unor astfel de beneficii, precum şi în situaţia în care minorul a fost constrâns la a convieţui cu făptuitorul. Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. La capitolul privind agresiunea sexuală, proiectul prevede că actul de natură sexuală, altul decât violul, cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, faţă de închisoarea de la 2 la 7 ani, cum este în prezent. Pedeapsa este închisoarea de la 4 la 10 ani, faţă de 3 - 10 ani cât este în prezent şi interzicerea exercitării unor drepturi, atunci când victima este un minor care a împlinit vârsta de 16 ani. Proiectul introduce un articol separat referitor la agresiunea sexuală săvârşită asupra unui minor. Actul de natură sexuală, altul decât violul, comis asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, prevede textul adoptat. Faptele nu constituie infracţiuni dacă diferenţa de vârstă între făptuitor şi victimă nu depăşeşte 5 ani. Fapta comisă între minori prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani dacă agresiunea a fost comisă de către un membru de familie al minorului sau de către o persoană care convieţuieşte cu minorul, minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia cauzată de boală, handicap psihic sau fizic, de o situaţie de dependenţă ori de o stare de incapacitate fizică sau psihică, fapta a fost săvârşită de către o persoană care a mai comis anterior oinfracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism; Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 8 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. O altă prevedere adoptată este că fapta unui major de a incita un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, prin mijloacele de transmitere la distanţă, prin intermediul comunicării electronice sau al reţelelor sociale, la comiterea oricărui act de natură sexuală asupra sa, asupra unei persoane sau împreună cu o persoană, inclusiv atunci când actul de natură sexuală nu este comis se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. "La sfârşitul calupurilor publicitare, difuzate în intervalul orar 18.00 - 22.00, cu excepţia programelor dedicate copiilor, posturile de radio şi televiziune sunt obligate să difuzeze următorul mesaj de avertizare: Actul sexual comis de un major cu un minor sub 16 ani constituie viol, dacă diferenţa de vârstă este mai mare de 5 ani, şi se pedepseşte cu închisoarea", mai prevede proiectul. Prevederile vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2024. Camera Deputaţilor este for decizional.

Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor (sursa: Facebook/VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie)
Eveniment

Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor

Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor. Cristi Danileț, judecătorul care are o prezență foarte intensă în mediul școlar prin intermediul cursurilor sale de educație juridică, a surprins vineri pe mulți din fanii săi de pe Facebook. Citește și: Sindicalistul Hadăr a fost angajat de Firea la Compania Municipală Consolidări SA. El respingea acuzațiile de incompatibilitate: „Noi (sindicaliștii – n.r.) negociem cu Guvernul, Firea nu e în Guvern”. Azi, Firea e ministru Danileț, atacat pentru publicarea veniturilor sindicaliștilor Danileț a share-uit o postare a Asociației "VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie", pe care a însoțit-o de un comentariu foarte scurt: "Nu e chiar rău...". În postarea VeDem Just erau făcute publice veniturile lunare ale celor trei lideri sindicali din Educație (Marius Nistor, Simion Hăncescu și Anton Hadăr): între 21.000 de lei și aproape 44.000 de lei. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Multe dintre comentarii au fost critice la adresa lui Danileț, acuzând irelevanța informațiilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră