vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: crimeea

61 articole
Internațional

Atac cu dronă asupra flotei ruse

Atac cu dronă asupra flotei ruse. Un înalt oficial din peninsula anexată de Rusia Crimeea a acuzat duminică Ucraina că a efectuat un atac cu dronă înaintea festivităţilor planificate pentru a marca Ziua Flotei Militare ruse, rănind cinci persoane şi forţând anularea sărbătoririi, informează Reuters. Atac cu dronă asupra flotei ruse Acuzaţia vine cu câteva ore înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să supervizeze festivităţile de Ziua Flotei Militare ruse în oraşul său natal, Sankt Petersburg, în timp ce Moscova îşi continuă intervenţia militară în Ucraina. "Un obiect neidentificat a zburat în curtea statului major al flotei", a declarat Mihail Razvojaev, guvernator al Sevastopolului, unde se află sediul Flotei Ruse de la Marea Neagră, într-o postare pe contul aplicaţiei de mesagerie Telegram. "Potrivit informaţiilor preliminare, este o dronă", a adăugat el. El a spus că Ucraina a decis "să ne strice Ziua Flotei Militare". Ministerul ucrainean al Apărării nu a răspuns imediat la o cerere de comentariu. Festivitățile de Ziua Flotei Militare, anulate Razvojaev a spus că cinci angajaţi ai sediului flotei au fost răniţi în incident şi că Serviciul Federal de Securitate (FSB) investighează circumstanţele. "Toate sărbătorile au fost anulate din motive de securitate", a declarat Razvojaev, chemând populaţia "la calm şi să stea acasă dacă este posibil". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ziua Flotei Militare este o sărbătoare anuală în Rusia în timpul căreia sunt organizate parade navale şi onoraţi marinarii. Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în martie 2014, declanşând o dispută majoră cu Occidentul care s-a adâncit asupra rolului Moscovei într-o insurgenţă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, aminteşte Reuters.

Atac cu dronă asupra flotei ruse (sursa: kremlin.ru)
Ucraina face planuri să atace Crimeea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina face planuri să atace Crimeea

Ucraina face planuri să atace Crimeea. Kievul se pregăteşte să atace Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, precum şi Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată acolo, potrivit unui oficial guvernamental ucrainean, citat marţi de agenţia DPA. Ucraina face planuri să atace Crimeea "Primim echipamente anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota", a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times în timpul unei vizite la Londra. "Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară", a adăugat el. Potrivit lui Havrîlov, recăpătarea Insulei Şerpilor, ocupată de Moscova la începutul invaziei, a fost un prim pas. "Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră, dacă avem această capacitate", a adăugat el. Peskov vorbește de "pretenţii asupra teritoriului Rusiei Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat spunând că remarcile lui Havrîlov confirmă necesitatea "operaţiunii militare speciale", denumirea oficială a războiului în Rusia şi care urmăreşte, printre altele, "denazificarea" şi "demilitarizarea" Ucrainei. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Potrivit secretarului de presă prezidenţial rus, astfel de declaraţii ce conţin "pretenţii asupra teritoriului Rusiei vorbesc încă o dată despre corectitudinea operaţiunii speciale". "Numai prin astfel de mijloace Ucraina poate fi eliberată de asemenea reprezentanţi ai conducerii", a mai declarat Peskov, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

Rusia exportă grâu furat din Ucraina (sursa: world-grain.com)
Internațional

Rusia exportă grâu furat din Ucraina

Rusia exportă grâu furat din Ucraina. Cotaţiile futures la grâu au continuat să scadă vineri la bursa de la Chicago, revenind la nivelul la care erau înainte de invazia rusească din Ucraina, în condiţiile în care creşterea explozivă a livrărilor de produse agricole din peninsula Crimeea arată cum cerealele continuă să ajungă pe piaţa mondială în pofida războiului, informează Bloomberg. Rusia exportă grâu furat din Ucraina Livrările de produse agricole din peninsula Crimeea sunt cu 50 de ori mai mari decât ar fi fost un nivel normal pentru această perioadă a a anului, ceea ce semnalează că grâul furat din Ucraina este transportat de Rusia spre ţările importatoare de grâu. Aceste informaţii vin într-un moment în care negociatorii încearcă să găsească o soluţie care să permită Ucrainei să reia livrările de cereale prin porturile de la Marea Neagră. Vineri, cotaţiile futures la grâu au scăzut cu până la 3,7%, ştergând pentru scurt timp toate creşterile din 2022, pentru a încheia şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 1,8% până la 7,81 dolari per bushel. Este departe de recordul de aproape 13 dolari per bushel înregistrat în săptămânile care au urmat invadării Ucrainei şi de asemenea cea mai mare scădere înregistrată în ultimul deceniu de cotaţia grâului într-o singură săptămână. Cea mai gravă inflație alimentară în 40 de ani Scăderea preţului grâului generează noi speranţe pentru revenirea din cea mai gravă inflaţie alimentară din ultimele patru decenii, în condiţiile în care şi estimările privind recolta de cereale a Rusiei au fost revizuite în sus iar fermierii americani au început şi ei recoltatul grâului. "Am scos prima de război de pe piaţă şi acum urmează să vedem unde se îndreaptă cotaţia grâului. Piaţa este în căutare de cerere", a declarat Adam Knosalla, broker de cereale la firma Frontier Futures din Minneapolis. Pe alte pieţe, cotaţiile futures la porumb şi soia boabe au înregistrat creşteri modeste, pe măsură ce traderii evaluează modul în care seceta ar putea afecta culturile. Seceta afectează și culturile de porumb Valul de caniculă din Franţa urmează să se intensifice începând de duminică iar săptămâna următoare, în unele zone, temperaturile ar putea depăşi 40 de grade Celsius, potrivit Meteo France. În SUA, aproximativ o treime din zonele în care se cultivă porumb sunt afectate de secetă, şi o nouă creştere a temperaturilor este aşteptată în partea de vest a mijlocului SUA, a prognozat Departamentul american al Agriculturii. Citește și: Dominația Occidentului în lume se apropie de final, în favoarea Chinei, crede fostul premier britanic Tony Blair Aceasta reprezintă un risc deosebit pentru culturile de porumb, care intră într-o perioadă critică a dezvoltării. Livrările globale de porumb au fost deja afectate de războiul din Ucraina, care a limitat exporturile unuia din cei mai importanţi furnizori mondiali de porumb.

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Rușii aduc din nou discuția o un război mondial(foto) Foto: Duma de Stat a Rusiei
Internațional

Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial

Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial. Orice intruziune în peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declaraţie de război la adresa Rusiei, care ar putea conduce la al treilea război mondial" a declarat luni fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, informează marţi Reuters. Rușii aduc din nou discuția unui nou război mondial "Pentru noi, Crimeea este o parte a Rusiei. Şi asta înseamnă pentru totdeauna. Orice încercare de intruziune în Crimeea este o declaraţie de război împotriva ţării noastre", a declarat Medvedev pentru site-ul de ştiri Argumentî i Faktî. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Şi dacă acest lucru este făcut de către un stat membru NATO, asta înseamnă conflict cu întreaga alianţă nord-atlantică; un al treilea război mondial. O catastrofă completă". El a mai declarat că dacă Finlanda şi Suedia se alătură NATO, Rusia îşi va consolida graniţele şi va fi pregătită pentru măsuri de represalii care ar putea include perspectiva instalării de rachete hipersonice Iskander "în pragul lor", potrivit Agerpres. Dmitri Medvedev este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni (sursa: tass.com)
Internațional

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni. Forţele ucrainene au atacat duminică o platformă de foraj în Marea Neagră deţinută de o companie de petrol şi gaze din Crimeea, a transmis agenţia oficială rusă de presă TASS, citând responsabili locali, potrivit Reuters, care remarcă faptul că acesta ar fi al doilea atac asupra al unui astfel de obiectiv în decurs de o săptămână. Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni Platforma este operată de Chernomorneftegaz, pe care responsabili susţinuţi de Rusia au confiscat-o de la operatorul naţional de gaze ucrainean Naftogaz, în urma anexării peninsulei Crimeea de către Moscova în 2014. "A fost un bombardament al forţelor armate ucrainene, nu există victime", a declarat pentru TASS un reprezentant al serviciilor de urgenţă din Crimeea, care nu a oferit alte detalii. Responsabili proruşi din Crimeea au declarat luni că trei persoane au fost rănite, iar şapte au fost date dispărute, după un atac al ucrainenilor, care a forţat suspendarea lucrărilor la trei platforme, aşa-numitele "turnuri Boiko". Chernomorneftegaz se află sub incidenţa sancţiunilor SUA şi ale Uniunii Europene. "Turnurile Boiko" apărau de rachetele Neptun Duminică, un proiectil a lovit heliportul ocupanţilor, lăsând o gaură cu un diametru de aproape cinci metri, transmite agenţia de presă Unian, citând canalul "Baza" din Telegram. Potrivit acestuia, se pare că a fost lansată o rachetă în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică împotriva instalaţiei plutitoare "Taurida". Ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că ruşii îşi amenajaseră platformele de foraj în Marea Neagra ("turnurile Boiko") în scopuri militare pentru a-şi proteja navele de sistemul ucrainean de rachete Neptun. Stații de război electronic pe platforme Într-un interviu publicat pe pagina sa web de postul ucrainean ICTV vineri, Reznikov a remarcat că, cu ajutorul acestor platforme furate în 2014, Rusia nu numai că fura gaze din Ucraina, ci şi-a plasat acolo staţii de război electronic. Anterior, reprezentantul administraţiei militare din Odesa, Serhii Bratciuk, afirmase că ocupanţii utilizau aceste platforme de foraj ca baze militare pentru blocarea portului Odesa şi controlul unei părţi a Mării Negre. Comandamentul militar ucrainean nu a confirmat deocamdată oficial atacul, potrivit media de la Kiev. Odesa, atacată de ruși cu rachete anti-navă În acelaşi timp, autorităţile ucrainene afirmă că ocupanţii ruşi au lansat duminică două rachete antinavă de tipul Onix asupra regiunii Odesa. Acestea au fost lansate de sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate, transmite Unian, citând comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene. Citește și: VIDEO Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS: o bază rusească în Donețk, serios afectată "Sub acoperirea unei furtuni, inamicul a atacat regiunea Odesa cu două rachete antinavă de tip Onix, lansându-le din sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate temporar. Dar forţele de apărare aeriană sunt pregătite în orice moment şi pe orice vreme: ambele rachete au fost distruse la apropierea lor de Odesa", a informat comandamentul operaţional "Sud".

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Internațional

Zelenski promite să recâștige Crimeea

Zelenski promite să recâștige Crimeea. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a promis compatrioţilor săi că va recuceri peninsula Crimeea anexată de Rusia. "Drapelul ucrainean va flutura din nou deasupra Ialta şi Sudak, deasupra Djankoi şi Ievpatoria", a declarat Zelenski în mesajul său video de luni seara de la Kiev, citat de DPA. "Bineînţeles, vom elibera şi Crimeea noastră". Zelenski promite să recâștige Crimeea Armata rusă a ocupat peninsula de la Marea Neagră în 2014, când Ucraina era slăbită în urma unei schimbări de putere şi nu a putut opune rezistenţă. Apoi a fost organizat un referendum, care nu este recunoscut la nivel internaţional, iar Crimeea a fost anexată la Rusia. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Zelenski a pledat întotdeauna pentru o revenire a peninsulei la Ucraina, dar rareori a afirmat acest lucru cu atâta forţă ca obiectiv de război, scrie DPA. Preşedintele a făcut apel la cetăţenii Ucrainei să păstreze legătura cu părţile ţării ocupate de Rusia, cum ar fi Doneţk sau regiunea Harkov. El a spus că aceste zone vor fi eliberate din nou, potrivit Agerpres. "Spuneţi-le că armata ucraineană va veni cu siguranţă!". În est, în Donbass, armata se află sub presiune. Aceasta are nevoie urgentă de artilerie modernă din partea partenerilor săi străini, a spus Zelenski.

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski (sursa: the times.co.uk)
Internațional

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski

Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski. Ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, afirmă, într-un interviu publicat duminică, că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte "critice". Çavuşoğlu și-a exprimat speranţa într-o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute până acum, informează Reuters. Ministrul turc de Externe este optimist Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi cel ucrainean Dmitro Kuleba s-au întâlnit în această lună în Antalia (Turcia), pentru o discuţie la care a fost prezent şi Mevlüt Çavuşoğlu, dar care nu a produs rezultate concrete. Însă Çavuşoğlu, care s-a deplasat de asemenea în Rusia şi Ucraina săptămâna trecută pentru a se întâlni separat cu Lavrov şi Kuleba, afirmă, într-un interviu pentru cotidianul turc Hurriyet, că a existat "o apropiere a poziţiilor ambelor părţi pe subiecte importante, subiecte critice". Citește și: Noi atacuri cu rachete rusești. Depozite de carburant și un centru de antrenament, lovite cu Kalibr de croazieră și hipersonice Kinjal "Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale", a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii. La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, vorbind la televiziunea Al Jazeera, a afirmat că cele două părţi îşi apropie poziţiile în patru probleme cheie: cererea Rusiei ca Ucraina să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO, demilitarizarea Ucrainei, "denazificarea" la care se referă Rusia şi protejarea limbii ruse în Ucraina. Putin refuză întâlnirea directă cu Zelenski Kievul şi Moscova au vorbit despre unele progrese la negocierile de săptămâna trecută spre o formulă politică ce ar garanta securitatea Ucrainei, în condiţiile în care ţara ar rămâne în afara NATO, deşi părţile s-au acuzat reciproc de tărăgănarea discuţiilor. Potrivit lui Kalin, o încetare permanentă a focului nu poate veni decât în urma unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kalin a spus însă că Putin simte că poziţiile în privinţa "subiectelor strategice" Donbas şi Crimeea nu sunt suficient de apropiate pentru a avea loc o astfel de întâlnire.

Putin ”dispare” brusc de pe ecranul televizorului Foto: Captură video
Internațional

Putin ”dispare” brusc de pe ecranul televizorului

Putin ”dispare” brusc de pe ecranul televizorului, în timpul unui discurs transmis de canalele rusești. Putin ”dispare” brusc de pe ecranul televizorului Liderul de la Kremlin era pe cale să laude eroismul militarilor ruşi angajaţi în lupte în Ucraina, în faţa a zeci de mii de persoane, pe stadionul Lujniki, moment în care televiziunea publică rusă Rossiya-24 a început să difuzeze alte momente de la acest eveniment, discursuri oficiale şi cântece populare. Here's video of Putin suddenly vanishing mid-sentence. Where is he?! pic.twitter.com/c6VqE6GG3s— max seddon (@maxseddon) March 18, 2022 Rossiya-24 a reluat, un sfert de oră mai târziu, difuzarea intervenţiei liderului de la Kremlin, transmițând discursul cu întârziere. Moscow’s Luzhniki stadium, which hosted the World Cup final in 2018, is packed out for a pro-war rally on the anniversary of Russia’s Crimea annexation.Lots of reports of state employees being bussed in. They’re watching a video with Ukrainian flags being thrown to the ground pic.twitter.com/fIKEzD5WnV— max seddon (@maxseddon) March 18, 2022 Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior agenţiilor ruse de presă, că transmisiunea în direct a fost întreruptă din cauza unei ”pene tehnice la un server”. Opt ani de la invadarea Crimeei În discursul său la evenimentul intitulat "Primăvara din Crimeea", președintele rus a lăudat invazia din Ucraina, care, conform narativului oficial de la Moscova, se numește "operațiune militară specială". El a evocat, după o interpretare proprie, evenimentele de acum 8 ani, marcate de fuga în Rusia a fostului președinte Viktor Ianukovici, pe fondul protestelor populare pro-europene. După schimbarea de regim de la Kiev, pe care Putin o numește "lovitură de stat", armata rusă a invadat Crimeea. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină (sursa: AP)
Internațional

Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină

Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină. Vladimir Putin a vorbit mulțimii adunate pe stadionul Lujniki din Moscova. Putin pe stadion: Ucraina, dragoste creștină "Fiecare cuvânt din Constituția noastră e de mare importantă. Crimea a trebuit să fie scoasă din starea umilitoare în care se află și a fost readusă la Rusia. Scopul operațiunii din Ucraina este să salvăm oamenii de genocid. Din dragoste creștină am fost obligați să îi salvăm pe frații noștri din Donbas", a spus Putin. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? În acest timp, ucrainenii se ascund sau încearcă să fugă din fața bombardamentelor iar soldații ruși mor în "operațiunea specială" a lui Vladimir Putin în Ucraina. Dar rușii sărbătoresc "Ziua reunificării Crimeei cu Rusia" pe 18 martie. Cu această ocazie au loc concerte grandioase în mai multor orașe din Rusia, pe stadioane. https://www.youtube.com/watch?v=12SIYzJOq_g&feature=emb_title Locuitorii din Sankt Petersburg participă la un concert denumit "Za Россию!" (Pentru Rusia). "Vor ieși pe scenă Valeria, Buinov, Zara și formația Marsilia", scrie fontanka.ru, citată de Ziarul de Gardă. Între timp, rușii din Moscova participă la concertul "Крымская весна" (Primăvara din Crimeea), transmite NEXTA.

Zelenski, dialog cu Moscova, despre Donbass și Crimeea. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Zelenski dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea

Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea. Președintele ucrainean și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste și despre Crimeea anexată de Rusia. „Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiți de capitulare”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru ABC. Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea. Președintele Ucrainei menționează că nu va recunoaște independența regiunilor separatiste Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi despre peninsula Crimeea anexată de Rusia, relatează Agerpres. Președintele ucrainean a spus clar că nu va ceda solicitărilor Moscovei de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor ''republici populare'' sau controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea. „Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiţi de capitulare", a declarat el, citat de DPA. „Putem discuta şi găsi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii", a adăugat Zelenski. El a spus că este important să se acorde atenţie felului în care trăiesc oamenii de acolo care vor să facă parte din Ucraina, astfel că această chestiune este mai complicată decât simpla recunoaştere. "Este un alt ultimatum, iar noi nu suntem pregătiţi pentru ultimatumuri", a declarat preşedintele Ucrainei. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Zelenski i-a cerut lui Putin să înceapă dialogul direct Zelenski a făcut din nou apel la preşedintele rus Vladimir Putin să negocieze direct. „Este nevoie ca preşedintele Putin să înceapă să discute, să înceapă dialogul, în loc să trăiască într-o bulă de informaţii fără oxigen", a spus Zelenski. ⚡️Zelensky: "While Russians are to blame for the killings, responsibility is shared by those who for 13 days in their Western offices haven’t been able to approve an obviously necessary decision, who didn’t save our cities from these bombs and missiles – although they can."— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 8, 2022 1.207 civili ucraineni, omorâți de ruși în cele 13 zile de război în Ucraina 1.207 civili ucraineni au fost omorâți în războiul declanșat de Rusia în Ucraina, din 24 februarie, a anunțat Organizația Națiunilor Unite, citată de BBC News. Cei mai mulți au fost omorâți în bombardamente aeriene și în atacuri cu arme explozive, în timp ce sute de clădiri rezidențiale au fost distruse în bombardamentele asupra orașelor ucrainene. Cel puțin un jurnalist a murit în aceste atacuri, arată ONU. Totodată, ONU a semnalat că în zonele controlate de trupele rusești din Ucraina, protestatarii ucraineni sunt reținuți „în mod arbitrar”. Citește și: Gafă majoră a diplomației ruse, spre enervarea Beijingului: a trecut statul Taiwan pe lista țărilor „neprietenoase”. Oficial, Rusia consideră Taiwan drept parte a Chinei comuniste Footage from #Kharkiv pic.twitter.com/uu8u1SevVa— NEXTA (@nexta_tv) March 8, 2022

Rușii au intrat terestru în Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Rușii au intrat terestru în Ucraina

Rușii au intrat terestru în Ucraina. Trupele ruse au pătruns în regiunea ucraineană Herson, limitrofă peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Rusia de la Ucraina în 2014, a informat joi Paza de Frontieră a Ucrainei, transmite EFE. Rușii au intrat terestru în Ucraina "În prezent, se observă mişcări de echipament militar în peninsulă de la frontiera administrativă", a anunţat instituţia ucraineană într-un comunicat. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Serviciul de pază al frontierei a publicat o înregistrare video în care se poate observa cum blindate, tancuri şi camioane militare traversează pe la postul de frontieră. "Vehicule militare ruse, inclusiv blindate, au încălcat frontiera în regiunile (ucrainene) Cernigov (nord, frontiera cu Belarusul), Sumî (nord-est, frontiera rusă), Lugansk şi Harkov (est, frontiera rusă), pe la punctul de trecere între peninsulă şi partea continentală a Ucrainei", a informat Paza de Frontieră ucraineană, citată de Agerpres. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Sursă imagine: Twitter CaucasusWarReport
Internațional

Rusia repetă scenariul din Crimeea

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Luni noaptea, Reuters a filmat imagini cu blindate fără numere de înmatriculare la periferia Donețk. În Lugansk, pro-rușii au cerut autorităților ucrainene să se retragă complet din teritoriu. Parlamentele autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au votat pentru ratificarea tratatelor cu Rusia. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Rusia repetă scenariul din Crimeea. Reuters filmează blindate la periferia orașului Donețk Agenția Reuters a observat mai multe blindate fără numere de înmatriculare la periferia orașului Donețk, în estul Ucrainei. Agenția a apreciat că este „foarte probabil” ca aceste tancuri să fie ruse. Jurnaliștii Reuters au menționat că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce președintele Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste. O tactică similară a folosit Rusia în 2014, când a ocupat Crimeea. Atunci, blindatele au primit numere de înmatriculare din Rusia imediat după anexarea Crimeei. Heavy military movement (over 30+ armoured vehicles) in the streets of Makiivka driving at full speed. No information if it’s pro-Russian or the Russian armed forces. pic.twitter.com/8OjYndgqwH— CaucasusWarReport (@Caucasuswar) February 21, 2022 „Parlamentele” Donețk și Lugansk ratifică tratatele cu Moscova. Și Duma de Stat îi urmează exemplul „Parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat marţi în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor „de prietenie şi cooperare” cu Rusia, transmite EFE, care citează agenţia oficială rusă TASS. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Potrivit TASS, tratatul cu Doneţk a fost ratificat în prima şi a doua lectură de cei 97 de „deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului care au participat la sesiunea plenară extraordinară. Ratificarea a fost primită cu ovaţii de „deputaţi”. În regiunea vecină Lugansk tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu Rusia a fost ratificat tot în prima şi a doua lectură, la aceeaşi oră, de cei 46 de „deputaţi” prezenţi la sesiunea plenară specială, potrivit TASS, conform Agerpres. Și Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a ratificat cele două tratate. Separatiștii din Lugansk cer Ucrainei retragerea din regiune „Republica Populară” Lugansk cere Ucrainei să retragă voluntar trupele din regiunea Lugansk. Pro-rușii susțin că acest teritoriu aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov. Acesta se intittulează „vicepreședintele Parlamentului LPR”, scrie agenția Interfax. „În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a declarat Horoșilov. Acesta a amenințat că dacă Ucraina nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”. Derapaj: Lavrov pune la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei Ministerul de Externe rus a îndemnat „celelalte state să urmeze exemplul” Rusiei şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, transmite France Presse. Serghei Lavrov a pus la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei și a susținut că Guvernul de la Kiev nu reprezintă toate părţile constituente ale ţării. „Nu cred că cineva poate pretinde că regimul ucrainean, începând de la lovitura de stat din 2014, îi reprezintă pe toţi oamenii care trăiesc pe teritoriul statului ucrainean”, a susținut Lavrov. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

Crimeea apare ca parte a Rusiei pe o hartă MApN (sursă: hotnews.ro)
Eveniment

Crimeea apare ca parte a Rusiei pe o hartă MApN

Crimeea apare ca parte a Rusiei pe o hartă MApN, postată pe portalul Inforadar și pe Facebook. Pentru aproape o oră sâmbătă, pe contul de Facebook și pe portalul Inforadar al Ministerului Apărării a apărut o hartă în care Crimeea era recunoscută ca făcând parte din Federația Rusă, deși anexarea este considerată ilegală de către România, relatează hotnews.ro. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Ironic este că postarea de pe Facebook populariza Inforadar, portalul Ministerului Apărării, prezentat ca „portalul știrilor corecte”. Aici sub titlul „NATO-Rusia să spunem lucrurilor pe nume” este publicat un articol cu „primele cinci mituri ruseşti demontate/demistificate”. Articolul era ilustrat cu harta în care Crimeea era parte a Federației Ruse. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Gafa a fost corectată după aproape o oră atât pe Facebook, cât și pe site. Imaginea care a apărut inițial pe Facebook și pe site-ul MApN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră