marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

176 articole
Eveniment

Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an

Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 6,18% pe an, de la 6,17% pe an, vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 4 decembrie 2012, respectiv 6,25%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,32% pe an, de la 6,31% pe an, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 6,49% pe an. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%, potrivit Agerpres. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Indicele ROBOR a urcat la 6.18% pe an (sursa: Unsplash)
PIB-ul României în creștere  (sursa: Pixabay)
Eveniment

PIB-ul României, în creștere

PIB-ul României, în creștere . Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS. PIB-ul României, în creștere Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%. Scumpirile au ajutat la creșterea PIB-ului Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB. "Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS. Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects), potrivit Agerpres. Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an. Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.

Cu cât vor creşte salariile profesorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cu cât vor creşte salariile profesorilor

Cu cât vor creşte salariile profesorilor. Salariaţii din învăţământ au printre cele mai mici venituri din sectorul bugetar. Cu cât vor creşte salariile profesorilor La data de 1 iulie vor fi acordate o serie de majorări salariale pentru aceştia. Vor primi o parte din banii promişi atât personalul didactic, cât şi cel nedidactic. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev În urma acestei majorări, bugetarii din învăţământ vor primi sume în funcţie de gradele didactice şi vechimea în domeniu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prețuri enorme la alimente în Rusia (sursa: Youtube/Inside Russia)
Internațional

Prețuri enorme la alimente în Rusia

Prețuri enorme la alimente în Rusia. La trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, economia țării conduse de Vladimir Putin se resimte. Prețuri enorme la alimente în Rusia Un video filmat într-unul din cele mai mari mall-uri moscovite arată o parcare care acum câteva luni era ticsită de mii de mașini, dar în prezent este goală într-o zi de duminică. Potrivit imaginilor filmate de Konstantin, un vlogger rus (care deține canalul Inside Russia), multe magazine occidentale închise au generat o situație aproape de colaps. Potrivit aceleiași surse, prețurile la alimente au crescut cu între 30 și 300%. https://www.youtube.com/watch?v=1vQgx28vNsg

Cazurile de COVID, gripă, în creștere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cazurile de COVID, gripă, în creștere

Cazurile de COVID, gripă, în creștere. De la încetarea stării de alertă şi până în prezent, numărul de îmbolnăviri de COVID-19 a crescut simţitor. Cazurile de COVID, gripă, în creștere "În ultimele două săptămâni, am internat peste 120 de pacienţi cu forme medii şi severe de COVID-19. Ieri, la Spitalul de Boli Infecţiooase şi la secţia externă de la Leţcani, erau internaţi un număr de 98 de pacienţi cu infecţia cu SARS CoV 2 din cauza bolilor asociate. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Nouă dintre aceştia se află internaţi la secţiile de ATI", a mai spus Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Facturi de zece ori mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Facturi de zece ori mai mari

Facturi de zece ori mai mari. Creşterea majoră a preţurilor la curentul electric şi gaz determină unele instituţii să caute surse alternative de energie. Facturi de zece ori mai mari Într-o astfel de situaţie este Servicii Publice Iaşi (SPI), societate a Primăriei responsabilă în primul rând cu întreţinerea spaţiilor verzi. O primă investiţie pe care SPI vrea să o facă în următoarele luni constă în realizarea unui sistem de panouri fotovoltaice. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Acesta ar trebui să alimenteze cu energie electrică baza de producţie şi sera din zona Galata. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii, înghesuială la paşapoarte pentru animale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românii, înghesuială la paşapoarte pentru animale

Românii, înghesuială la paşapoarte pentru animale. În condiţiile veştilor tot mai neliniştitoare, unii ieşeni îşi pregătesc eventuala plecare din ţară împreună cu animalele de companie. Românii, înghesuială la paşapoarte pentru animale O confirmă o parte dintre medicii veterinari, care spun că numărul clienţilor care le solicită documente de călătorie pentru prietenii patrupezi a crescut simţitor în ultima săptămână, după declanşarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Panica nu a ajuns încă în toate cabinetele veterinare, dar fenomenul e confirmat de specialişti din mai multe cabinete, din diverse zone din oraş. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul unui rector minimum 11.000 lei
Economie

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei. Există cinci funcţii de conducere în legea educaţiei, pe parte didactică, pe care le pot ocupa persoanele din învăţământul superior: rector, prorector, decan, prodecan şi director de departament. Salariul unui rector: minimum 11.000 lei Pe lângă acestea, cea mai bine plătită persoană din rândul personalului administrativ este directorul general administrativ, care are mandatul legat de cel al rectorului. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Din acest punct de vedere, judecând după o serie de documente obţinute de la Ministerul Educaţiei, începând cu anul 2022, salariile acestora au crescut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Violența în familie, creștere cu 150% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Violența în familie, creștere cu 150

Violența în familie, creștere cu 150%. Părinţi bătuţi de copii, soţii înspăimântate că trebuie să locuiască în aceeaşi casă cu partenerul care le ameninţă cu moartea, femei care îşi iau copiii şi fug de acasă de teama că nu vor ajunge să-i vadă pe cei mici crescând, fraţi, vecini, gineri şi socri care ajung la violenţe. Violența în familie, creștere cu 150% Judecătorii sunt asaltaţi de la începutul pandemiei de Covid 19 de cereri în care trebuie să decidă dacă admit sau nu emiterea unui ordin de protecţie. Anul trecut au fost mai multe astfel de cereri decât în anii 2018 şi 2019 la un loc. “Se plâng judecătorii, că nu mai fac faţă. Sunt cazuri urgente, sunt cazuri care trebuie rezolvate rapid, sunt tot mai multe, iar alte dosare ajung să stea în aşteptare. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Pandemia, categoric, a dus la creşterea violenţei", crede judecător Corina Varvara, preşedintele Judecătoriei Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin minte: nu scade, crește trupele la granița cu Ucraina (sursa: eng.mil.ru)
Internațional

Putin minte: nu scade, crește trupele

Putin minte: nu scade, crește trupele. Rusia şi-a crescut prezenţa militară la graniţa cu Ucraina, potrivit atât SUA, cât și Marii Britanii. Noile efective sunt mai mari cu până la "7.000 de soldaţi", dintre care unii au sosit miercuri. Asta chiar dacă Moscova a anunţat o retragere parţială a forţelor sale, a asigurat un înalt oficial al Casei Albe, transmite joi AFP. Putin minte: nu scade, crește trupele "Ieri ruşii au anunţat că îşi retrag trupele de la graniţa cu Ucraina (...). Acum ştim că este fals. De fapt, avem acum confirmat că în ultimele zile Rusia şi-a mărit prezenţa de-a lungul graniţei sale cu Ucraina cu până la 7.000 de soldaţi, dintre care unii au sosit astăzi (miercuri - n.r.)", a declarat presei un înalt oficial al Casei Albe, sub protecţia anonimatului. "Rusia spune că vrea să găsească o soluţie diplomatică, dar acţiunile sale indică contrariul. Sperăm că va schimba direcţia înainte de a lansa un război catastrofal şi distructiv", a mai spus oficialul american. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE El a asigurat că Rusia ar putea să lanseze "oricând" o operaţiune care să servească drept pretext pentru a invada Ucraina. Înaltul oficial a considerat că această operaţiune pretext ar putea lua diferite forme, de la o provocare în regiunea Donbas până la o falsă incursiune pe teritoriul Rusiei. Indicând că se aşteaptă la "mai multe ştiri false din partea presei de stat ruse în zilele următoare", acesta şi-a exprimat speranţa că "lumea este pregătită". Și britanicii subliniază ipocrizia rusească "Nu am văzut dovezi că Rusia şi-a retras forţele de la graniţele Ucrainei", a declarat Jim Hockenhull, şeful serviciului de informaţii al apărării din Marea Britanie, într-o declaraţie publică rară. "Contrar afirmaţiilor sale, Rusia continuă să îşi consolideze capacităţi militare în apropierea Ucrainei", a spus el. "Aceasta include observarea de vehicule blindate şi elicoptere suplimentare, precum şi un spital de campanie care se îndreaptă spre graniţele Ucrainei. Rusia are masa militară pentru a conduce o invazie a Ucrainei", a adăugat Hockenhull. Tot miercuri, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că există puţine dovezi ale retragerii trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina în cadrul unei convorbiri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit AFP. Cei doi lideri au convenit că o invazie rusă a Ucrainei ar avea consecinţe "catastrofale" şi au decis să continue să colaboreze pentru găsirea unei "soluţii diplomatice urgente" şi pentru "evitarea unei escaladări militare dezastruoase şi a unei crize umanitare", conform unui comunicat dat publicităţii de un purtător de cuvânt din Downing Street. Scenariu: atac militar rusesc limitat Şeful serviciului de informaţii externe estonian a declarat miercuri că Rusia continuă dislocarea de trupe la graniţa cu Ucraina şi că va lansa probabil un atac militar limitat, informează Reuters. Atacul ar include bombardarea cu rachete şi ocuparea unor porţiuni de teren cheie în Ucraina, a declarat Mikk Marran, director general al serviciului de informaţii externe al Estoniei. "În acest moment, evaluarea noastră este că ar evita oraşele cu populaţie mare deoarece ar fi necesare multe trupe pentru a controla acele zone. Dar nu există o înţelegere clară a căii pe care o vor aborda trupele ruse", a spus el într-o conferinţă de presă organizată pentru a prezenta raportul anual al serviciului. O altă posibilitate ar putea fi intensificarea luptei în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de ruşi. O astfel de escaladare este "foarte probabilă" şi în acest fel "Rusia poate avea o capacitate plauzibilă de negaţie şi poate evita sancţiunile", a spus Marran. După Ucraina, urmează țările baltice "Dacă Rusia are succes în Ucraina, aceasta ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani", a spus el, adăugând: "Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin". Serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ zece grupuri de luptă ale trupelor ruse care se deplasează spre graniţa cu Ucraina, unde 100 de grupuri de luptă militare ruse, adică aproximativ 170.000 soldaţi, sunt deja dislocaţi, a mai spus Mikk Marran. Aceste cifre includ soldaţi dislocaţi în regiunile din jurul Ucrainei dar şi trupe trimise în Belarus pentru a participa la un exerciţiu militar în apropierea graniţei cu Ucraina. Unii dintre soldaţi vor rămâne probabil în Belarus după încheierea exerciţiului de pe 20 februarie, o îngrijorare semnificativă pentru NATO, alianţa militară din care fac parte ţările baltice, a spus Marran."Aceasta ar reduce timpul de pregătire pentru un atac împotriva ţărilor baltice", a mai declarat oficialul eston.

Un miliard euro pentru concedii medicale în 2021 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Un miliard euro pentru concedii medicale

Statul trebuie să plătească un miliard euro pentru concedii medicale acordate bolnavilor anul trecut. Multe dintre concedii au fost cauzate de pandemia de COVID-19. Un miliard euro pentru concedii medicale Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți. România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună. Citește și: Favipiravir, la liber în farmacii. Atenție: are efecte secundare serioase Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val. La debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020, au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical. În valul patru, au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%. Creștere cu aproape 300% În total, bugetul alocat concediilor medicale de CNAS a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei (2019), la aproape 5 miliarde de lei (2021). Suma este cea pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală. Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră