marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

176 articole
Opinii

Licitație cu strigare pentru creșterea pensiilor

Principalele două partide din coaliția de guvernământ licitează public pentru creșterea pensiilor. Marcel Ciolacu, liderul PSD, și subalternii săi pe linie de partid susțin creșterea pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie 2023, în timp ce președintele Klaus Iohannis a supralicitat la 15%, cât creșterea inflației. Ofertă preluată de liberali, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, care susțin la unison creșterea cu 15%. După ce a pierdut licitația pentru creșterea pensiilor, Marcel Ciolacu blamează creșterea pensiilor care ar avea un impact bugetar de 16,5 miliarde de lei. Scandalul dintre social democrați și liberali pe creșterea pensiilor a început în vara acestui an, după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat creșterea pensiilor cu rata inflației. „Rata inflației pentru anul 2022 o să o cunoaștem abia la sfârșitul primului trimestru din 2023, de aia în Legea 263, legea pensiilor, se spune că se merge pe o rată a inflației din anul 2021 care era mult mai mică decât ce este acum”, spunea ministrul Marius Budăi. Rata inflației aferentă anului 2021 a fost de aproape 8%. Subiectul legat de majorarea pensiilor a fost preluat de Marcel Ciolacu pentru a se lăuda în fața pensionarilor, obligați să ducă povara crizelor. El a supracilitat o creștere a pensiei cu 10%, cu un impact bugetar estimat la 11 miliarde de lei. La începutul lunii septembrie, liberalii s-au suit pe valul electoral creat de anunțul privind creșterea pensiilor. Europarlamentarul Rareș Bogdan, de la PNL, a vorbit despre o creștere de 16%. A urmat fostul premier Florin Cîțu, căruia liberalii lui Nicolae Ciucă i-au luat toate funcțiile politice, care a spus că pensiile pot crește cu până la 25%. Liberalii s-au calmat de abia după intervenția președintelui Klaus Iohannis. „Pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizelor! În condițiile în care avem o inflație care trece de 15%, eu cred că ar fi corect și rezonabil ca majorarea pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de inflație”, a susținut președintele. Declarația lui Iohannis l-a bulversat complet pe Marcel Ciolacu, liderul PSD, care a simțit atunci că a pierdut victoria legată de anunțul privind majorarea pensiilor. Mai mult, premierul Nicolae Ciucă a preluat mesajul președintelui și a explicat că „inflaţia este la 15,9% şi cred că pensionarii din România nu merită să suporte pe umerii dumnealor această povară a inflaţiei, motiv pentru care trebuie să analizăm şi să facem în aşa fel încât pentru pensionari să asigurăm creşterea pensiei cu rata inflaţiei”. Astfel, Marcel Ciolacu a picat din nou în capcana legată de creșterea pensiilor. Licitația pentru majorarea pensiilor a generat un val de nemulțumiri în tabăra lui Marcel Ciolacu. Ministrul Marius Budăi a ieșit public într-o conferință de presă și a spus ironic că se bucură pentru că „domnul preşedinte (Klaus Iohannis – n.r.) a început să gândească social-democrat. Eu, personal, mă bucur că am văzut şi alţi membri din PNL că au început să gândească social-democrat”. El a mai menționat că anul trecut, deși nu erau crize profunde în România, „ni se explica cum nu pot fi mărite pensiile”. Dar problema lui Ciolacu rămâne: liderul PSD nu știe cum să le explice seniorilor României că nu prea vrea să le majoreze pensiile cu 15%, mai ales că povara bugetară ar suporta-o direct, ca premier, după ce-i va lua locul lui Ciucă.

Petru Zoltan
Creștere masivă a antisemitismului în Europa (sursa: fra.europa.eu)
Eveniment

Creștere masivă a antisemitismului în Europa

Creștere masivă a antisemitismului în Europa. Dezinformarea şi ura faţă de evrei au "luat amploare" în special pe Internet de la începutul invaziei ruse în Ucraina, agravând deja un proces declanşat de pandemia de COVID-19, avertizează Uniunea Europeană într-un raport publicat joi, care subliniază că datele insuficiente îngreunează combaterea acestui flagel social. Creștere masivă a antisemitismului în Europa "Antisemitismul rămâne o problemă gravă în societăţile noastre. Pandemia de coronavirus şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au alimentat şi mai mult această ură", apreciază Michael O'Flaherty, directorul Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale (FRA), responsabilă de acest raport. Potrivit acestui raport publicat în limba engleză, UE a examinat în iunie consecinţele invaziei ruse în Ucraina. "Riscurile naraţiunilor false alimentează antisemitismul", constată FRA, dând ca exemplul întrebuinţarea abuzivă a unor termeni de către Moscova pentru a-şi justifica războiul declanşat împotriva Ucrainei. De exemplu, Rusia a calificat drept "nazist" guvernul legitim al Ucrainei, pe care l-a acuzat de practicarea unui "genocid" împotriva populaţiei vorbitoare de limbă rusă în estul ţării, indică aceasta. Lavrov: Zelenski = Hitler Deşi FRA nu-şi detaliază acuzaţia, mai multe organizaţii internaţionale şi instituţii evreieşti au denunţat naraţiunile antisemite la care a recurs Kremlinul. Bunăoară, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a comparat în luna mai pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu dictatorul nazist Adolf Hitler, cel care a planificat exterminarea evreilor şi principalul responsabil de Holocaust, afirmând că ambii au origini evreieşti. Lavrov a mai spus că "antisemiţi sunt evreii înşişi", o declaraţie pentru care preşedintele rus Vladimir Putin a fost nevoit să prezinte personal scuze guvernului israelian. La scurt timp după începerea agresiunii împotriva Ucrainei, Muzeul Holocaustului din Ierusalim (Yad Vashem) a avertizat că propaganda rusă şi referirile sale la nazişti şi Holocaust echivalează cu "trivializarea şi distorsionarea faptelor istorice". Noi "mituri şi teorii ale conspiraţiei" "Comunităţile evreieşti din întreaga Europă" au fost "profund afectate" de ura online în contextul invaziei ruse şi a epidemiei de COVID-19, continuă agenţia. Referitor la pandemie, raportul FRA semnalează că discursul antisemit a vizat atât "trivializarea Holocaustului", cât şi răspândirea de noi "mituri şi teorii ale conspiraţiei", cum ar fi cea care atribuie evreilor vina pentru epidemie. În acest sens, FRA se referă la studii şi analize care se axează pe modul în care multe dintre protestele şi mişcările care se opun măsurilor anti-COVID-19 sau vaccinării au folosit simboluri şi analogii legate de Holocaust. Agenţia UE citează Anti-Defamation League, o organizaţie dedicată luptei împotriva antisemitismului, care a denunţat comparaţia dintre regimul nazist şi măsurile de combatere a pandemiei drept o "încercare de a minimiza imensitatea Holocaustului". Unele state din UE nu culeg date FRA recunoaşte că, din cauza datelor insuficiente sau a diferenţelor în modul în care sunt prezentate datele de la ţară la ţară, raportul nu oferă o imagine completă a incidentelor antisemite pe ansamblul UE, dar arată că flagelul "rămâne o problemă de mare îngrijorare şi că sunt necesare răspunsuri politice decisive". "Înregistrarea incidentelor antisemite este slabă în toată Europa", colectarea datelor variind în funcţie de ţară, subliniază organismul cu sediul la Viena (în Austria). Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă Unele ţări, precum Ungaria şi Portugalia, nu întocmesc nicio statistică oficială, ceea ce face imposibilă o comparaţie între cele 27 de state membre ale UE. În unele state, precum Austria sau Finlanda, cele mai multe incidente înregistrate au avut loc pe Internet. Bruxellesul a prezentat în 2021 prima sa strategie de luptă împotriva antisemitismului şi, potrivit FRA, Comisia Europeană "va publica rapoarte privind punerea în aplicare a acesteia în 2024 şi în 2029".

"Bula" imobiliară se amână, piața crește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Bula imobiliară" se amână, piața crește

"Bula imobiliară" se amână, piața crește. Piaţa construcţiilor continuă să crească, în ciuda unor speculaţii privind o eventuală „bulă” imobiliară în viitorul apropiat. "Bula imobiliară" se amână, piața crește În acest moment, pe raza Iașiului, de exemplu, şi în periurban sunt mai multe şantiere deschise faţă de acum trei-patru ani. Iar unii agenţi imobiliari spun că majorarea este de cel puţin 50%. Citește și: Ratele la credite nu vor scădea mai devreme de primăvara anului viitor iar scăderile vor fi mici, potrivit unei analize a BNR În schimb, la nivelul Primăriei Iaşi, problemele se propagă lună de lună: ritmul emiterii de avize urbanistice este foarte scăzut faţă de anii precedenţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută (sursa: Facebook/Frontex, the European Border and Coast Guard Agency)
Internațional

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută

Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută. Cetăţenii ruşi care au intrat în ultima săptămână pe teritoriul Uniunii Europene (UE) au fost cu 30% mai numeroşi decât săptămâna precedentă, a anunţat marţi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varşovia, informează AFP. Rușii inundă UE: 66.000, săptămâna trecută "Circa 66.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE în cursul săptămânii trecute (19-25 septembrie), o creştere de 30% în raport cu săptămâna precedentă", anunţă Frontex într-un comunicat. Majoritatea cetăţenilor ruşi au intrat în UE pe la punctele de trecere finlandeze şi estoniene. "În timpul ultimelor patru zile, 30.000 de cetăţeni ruşi au sosit în Finlanda", precizează Frontex, înscriind aceste date în contextul mobilizării decretate de Kremlin. Majoritatea cetăţenilor ruşi care au intrat pe teritoriul UE sunt titularii unui permis de şedere sau ai unei vize valabile în ţările membre ale UE sau în spaţiul Schengen, iar alţii au dublă cetăţenie. Apar și restricțiile Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au început "de pe 19 septembrie să pună în aplicare restricţii de intrare pentru cetăţenii ruşi care călătoresc doar în scopuri turistice sau de agrement", aminteşte Frontex. Finlanda a anunţat vineri că va "restrânge semnificativ în următoarele zile" accesul ruşilor pe teritoriul său, deja devenit loc de tranzit vara aceasta spre restul Europei. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, peste 1.303.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE pe la frontierele sale terestre. În acelaşi timp, peste 1.273.000 de cetăţeni ruşi s-au întors în Rusia pe la frontierele terestre ale acestei ţări cu UE, potrivit Frontex.

Rosneft, profit uriaș în primul semestru (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rosneft, profit uriaș în primul semestru

Rosneft, profit uriaș în primul semestru. cel mai mare producător de petrol din din Rusia, a anunţat joi că, în primul semestru din 2022, profitul net atribuibil acţionarilor a urcat cu 13% în ritm anual, la 432 miliarde de ruble (7,22 miliarde de dolari), pe fondul eforturilor de îmbunătăţire a controlului costurilor, transmite Reuters. Rosneft, profit uriaș în primul semestru În urma invadării Ucrainei, producătorii ruşi de petrol s-au confruntat cu sancţiuni severe din partea Occidentului, ceea ce a afectat tranzacţiile lor globale şi a complicat accesul la finanţare. "În primul semestru din 2022, Rosneft s-a confruntat cu presiuni fără precedent, din cauza factorilor defavorabili externi şi a sancţiunilor nelegale", a afirmat directorul companiei ruse de stat, Igor Sechin (foto). "Totuşi, datorită eficienţei operaţionale ridicate şi a deciziilor adecvate ale conducerii, am putut asigura continuitatea afacerii şi am arătat rezultate stabile", a adăugat şeful Rosneft. Producție și vânzări mai mari în 2022 În primele şase luni din acest an, producţia companiei de hidrocarburi a ajuns la 4,85 milioane barili echivalent petrol pe zi, o creştere de 1,5% faţă de perioada similară din 2021, "într-un perimetru comparabil", excluzând vânzările de active din 2021. De asemenea, vânzările de petrol în primul semestru din 2022 au urcat, în ritm anual, cu 5,7%, a informat Rosneft. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare Din cauza temerilor privind evoluţia economiei mondiale, miercuri, la bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a scăzut cu 3,26 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 90,84 dolari.

Buget de investiții publice, crescut masiv (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Buget de investiții publice, crescut masiv

Buget de investiții publice, crescut masiv. Asociaţia Zonei Metropolitane Iaşi se află în plin proces de restructurare. Buget de investiții publice, crescut masiv O lege emisă în toiul verii şi care intră gradual în vigoare până la sfârşitul anului viitor schimbă jocul în ceea ce priveşte investiţiile în şi în jurul municipiului Iaşi. Asociaţia sare brusc de la un buget anual de 150 de mii de euro, din cotizaţii, la unul de cinci milioane. Citește și: EXCLUSIV Apele Române exportă milioane de metri cubi de apă de irigații în Ungaria la preț infim. Ministrul Tanczos Barna, șeful Apelor Române, cere economii la apă în România Asociaţia de la Cluj mizează pe un buget şi mai mare, 7,5 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contractele Armatei în derulare se scumpesc (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

Contractele Armatei în derulare se scumpesc

Contractele Armatei în derulare se scumpesc. Florin Spătaru, ministrul Economiei, pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va face cadou sute de milioane de euro băieților deștepți din industria de apărare sub pretextul ajustării prețurilor la contractele din domeniul apărării și securității naționale. Printre cei care vor beneficia de această măsură se află și companiile GDELS Mowag și Iveco, două firme sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă, susțin surse din Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost sancționată cu 2,4 milioane de euro, în timp ce americanii de la GDELS Mowag, cu 8,5 milioane euro. Contractele Armatei în derulare se scumpesc Ministerul Economiei, condus de pesedistul Florin Spătaru, a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru „ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Inițiatorii proiectului invocă contextul geopolitic și geostrategic care a condus la majorarea prețului materiilor prime, respectiv creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și a combustibilului. Pe scurt, spun inițiatorii, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat scumpiri în lanț, motiv pentru care e necesară creșterea valorii contractelor de achiziție a armamentului. Furnizarea produselor, în pericol În caz contrar, o primă consecință negativă ar fi „insecuritatea juridică a părților” care ar putea duce la posbilitatea nefinalizări furnizării produselor și serviciilor cu specific militar. Iar pe termen mediu și lung ar putea afecta capacitatea de apărare a țării, potrivit proiectului de Ordonanță al Ministerului Economiei. „De asemenea, există riscul neonorarii contractelor de produse si servicii cu specific militar, inclusiv a finalizării proiectelor, generat de faptul că la semnarea contractelor nu erau prevăzute costuri care să acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnării contractelor, nu au avut cum să aprecieze situația viitoare a contractelor”, se mai specifică în proiectul citat. Cine ar fi printre "premianți" Majorarea prețului se aplică pentru contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Totodată, ajustare a prețurilor se aplică și pentru procedurile de atribuire aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Dar și în cazul acordurilor cadru aflate „în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și în cuprinsul acestora nu au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț, sau au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț pe baza cursului de schimb leu/euro sau leu/dolar”. Potrivit unor surse din cadrul Ministerulu Apărării, printre cei care vor beneficia de ajustarea prețurilor se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Două companii care au în derulare contracte controversate. GDELS Mowag, penalități de întârziere de 8,5 milioane euro Compania GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, se află printre agenții economici care vor beneficia de această Ordonană de Urgență inițiată de ministrul Florin Spătaru. În acest caz, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 în baza căreia Ministerul Apărării Naționale a contractat 227 de blindate Piranha V neflotabile în valoare de 895 milioane euro. Conform documentului citat, GDELS Mowag se obliga să livreze primele 30 de blindate direct din Elveția. Pentru restul de 197 de blindate, o mare parte din componente urma să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Mai mult, Ministerul Apărării a plătit un avans de 114,4 milioane euro. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Dar compania GDELS Mowag nu a respectat contractul cu Armata: nu a livrat blindatele plătite în avans de România. De abia în martie 2019, Ministerul Apărării a impus penalități maxime de 8,5 milioane de euro. Ulterior filiala elvețiană a continuat să tergiverseze contractul până când a obținut noi termene de livrare. Culmea, în acest context, compania GDELS Mowag solicită majorarea contractului invocând creșterea prețurilor inclusiv pentru blindatele nelivrate la termen. Italienii de la Iveco, penalități de 12 milioane de lei Într-o situație asemănătoare se află și compania italiană Iveco. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a livrat la termenul prevăzut în contract camioanele pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Valoarea contractului încheiat între Ministerul Apărării Naționale și compania Iveco este de 3,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de euro. Pentru acești bani, italienii de Iveco se obligau să livreze 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Pentru că nu putea livra la timp camioanele contractate, italienii au solicitat activarea clauzei de forță majoră în martie 2020, invocând pandemia.

România se scufundă în alcool (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

România se scufundă în alcool

România se scufundă în alcool. La Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de internări pentru tulburări asociate consumului de alcool. România se scufundă în alcool Dacă în 2020 au fost evaluaţi 1.551 de pacienţi, în 2021 au fost 1.691 de pacienţi. Iar în primele şapte luni ale acestui an, au fost deja evaluaţi 1.424 de pacienţi. Citește și: Iarna 2022-2023, decisivă pentru rămânerea lui Putin la Kremlin. Totul depinde de cât de afectată energetic va fi Europa Medicii spun că a scăzut vârsta celor care încep să consume alcool. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Debitul Dunării crește, dar sub medie (sursa: Agerpres)
Eveniment

Debitul Dunării crește, dar sub medie

Debitul Dunării crește, dar sub medie. Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va ajunge la 2.300 metri cubi pe secundă (mc/s) pe parcursul săptămânii viitoare, dar rămâne sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s), arată prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până în data de 10 septembrie 2022. Debitul Dunării crește, dar sub medie "Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în primele două zile ale intervalului până la valoarea de 2.500 mc/s, staţionar în următoarele două zile, apoi în scădere până la valoarea de 2.300 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere, exceptând partea a doua a intervalului când vor fi în scădere pe sectorul Gruia - Olteniţa", potrivit prognozei INHGA. Citește și: După 12 ani de răceală, președintele României se întâlnește la București cu președinta Ungariei. Iohannis a invitat-o pe Novak într-un moment greu pentru UDMR În perioada 4 - 10 septembrie, pe râurile din ţară, debitele medii zilnice vor fi în general în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari, unde vor fi în creştere prin propagare în primele cinci zile ale intervalului de prognoză şi unele râuri mici din zonele montane pe care se vor produce uşoare creşteri de debite datorită precipitaţiilor, slab cantitativ, prognozate, pe toată perioada intervalului de prognoză.

Putin construiește o armată din pix (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin construiește o armată din pix

Putin construiește o armată din pix. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret ce prevede creşterea efectivelor armatei ruse cu 137.000 de soldaţi, transmite agenţia EFE. Putin construiește o armată din pix Efectivele armatei ruse vor ajunge astfel la 1.150.628 de militari, conform acestui decret, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Liderul de la Kremlin stabilise în noiembrie 2017 la 1.013.628 numărul militarilor armatei ruse, după prima creştere a efectivelor militare decisă atunci prima dată după aproape un deceniu. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează După noua creştere a efectivelor armatei ruse şi luând în calcul de asemenea personalul său civil, aceasta va ajunge la un total de peste două milioane de membri.

Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei

Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei. Ungaria, membră a Uniunii Europene, a anunţat sâmbătă că Rusia a început să-i livreze mai mult gaz natural decât era prevăzut în precedentele lor acorduri comerciale, după o vizită a ministrului său de externe la Moscova, în iulie, relatează AFP. Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei Ministerul ungar al Afacerilor Externe a explicat că negocierile comerciale cu Moscova "au permis să se ajungă la un acord", având drept rezultat faptul că Gazprom a început să livreze vineri "volume superioare celor menţionate în contract". "Este datoria guvernului ungar să asigure o aprovizionare sigură cu gaz pentru ţară şi suntem la înălţime", a postat pe Facebook un înalt funcţionar al ministerului, Tamas Menczer. Citește și: Războiul a intrat în faza de uzură, „casă cu casă” în satele din provincia Donețk. Pierderi grele de ambele părți. Cea mai proastă veste: războiul se va prelungi după 2022 Până la sfârşitul lui august, un volum suplimentar cotidian de 2,6 milioane de metri cubi pe zi va intra în ţară prin gazoductul Turkstream, a precizat el, adăugând că negocieri privind livrările sunt în curs din septembrie. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a făcut o deplasare neprevăzută la Moscova în iulie pentru a discuta despre achiziţionarea a 700 de milioane de metri cubi suplimentari de gaz, care să se adauge celor 4,5 miliarde livrate în fiecare an Budapestei înainte de conflictul din Ucraina. UE vrea reducerea consumului "În lumina a ceea ce ştim despre starea actuală a pieţei europene, este clar că achiziţia unui volum atât de mare este imposibilă fără surse ruseşti", a estimat Menczer, menţinând vizita lui Szijjarto. UE a început să pună în practică în această săptămână un plan vizând reducerea consumului de gaz cu 15%, pentru a face faţă creşterii necontrolate a preţurilor la energie provocate de invazia rusă în Ucraina. Anumite ţări ale blocului european au totuşi reticenţe în a urma planul cu stricteţe, care oricum prevede "reducerea voluntară a cererii". Ungaria, care depinde de gazul transportat direct din Rusia, a cerut o derogare.

OMV, profit uriaș în acest an (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

OMV, profit uriaș în acest an

OMV, profit uriaș în acest an. Grupul energetic austriac OMV AG, acţionarul majoritar al OMV Petrom, a raportat joi un profit operaţional de 5,558 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, în creştere cu 156% comparativ cu perioada similară a anului trecut, graţie majorării preţurilor la petrol şi gaze naturale, informează APA. OMV, profit uriaș în acest an De asemenea, cifra de afaceri semestrială a grupului OMV a crescut şi ea cu 124%, până la 30,621 miliarde de euro. În ceea ce priveşte rezultatele pe trimestrul al doilea, profitul operaţional a atins un nivel record de 2,937 miliarde de euro, mai mult decât dublu faţă de 1,299 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările s-au dublat şi ele până la 14,79 miliarde de euro. Pentru ansamblul acestui an, OMV se aşteaptă ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să fie de peste 100 dolari per baril, faţă de 71 dolari per baril în 2021, şi la o marjă de rafinare de aproximativ 15 dolari per baril, semnificativ mai mare decât cea de 3,7 dolari per baril înregistrată în 2021. Incertitudini în legătură cu livrările rusești OMV, care în ultimele săptămâni s-a confruntat cu o reducere a livrărilor de gaze naturale din Rusia, nu se aşteaptă la o oprire completă a exporturilor de gaze ale Rusiei. "Cu toate acestea, incertitudinile cu privire la viitoare reduceri ale livrărilor persistă şi ar putea conduce la noi pierderi", a informat grupul austriac în raportul pentru trimestrul doi, publicat joi. Citește și: Oligarhul rus Vitali Machitski (ALRO) va concedia peste 1.200 de români și va închide fabrica de la Tulcea. Invocă criza energetică, dar nu-l pomenește pe Putin Grupul OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64%, Fondul Proprietatea - 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.

Dolarul va continua să crească masiv (sursa: Agerpres)
Internațional

Dolarul va continua să crească masiv

Dolarul va continua să crească masiv. Îngrijorările cu privire la o recesiune globală şi agravarea crizei din Europa împing în sus dolarul american şi puţini analişti de pe Wall Street se aşteaptă la o schimbare de traiectorie în perioada imediat următoare, informează un articol publicat în The Wall Street Journal. Cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani După cel mai puternic prim semestru înregistrat de moneda americană în ultimul deceniu, investitorii care au vrut să se protejeze de scăderile de pe pieţele bursiere au mizat pe rezistenţa economiei americane şi astfel au alimentat o ascensiune rapidă a dolarului. Indicele WSJ Dollar Index, care măsoară dolarul în raport cu un coş format din 16 monede, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Moneda euro a coborât sub paritate în raport cu dolarul pentru prima dată după 2002 iar yenul japonez a coborât la minime fără precedent de la finalul secolului 20. O sabie cu două tăişuri Un dolar puternic este o sabie cu două tăişuri pentru consumatorii şi companiile americane deoarece creşte puterea de cumpărare internă, dar afectează veniturile companiilor multinaţionale. Grupul Microsoft Corp. şi-a redus estimările de venituri în luna iunie, după ce în aprilie anunţa că dolarul puternic i-a amputat veniturile cu aproximativ 300 de milioane de dolari în primele trei luni ale anului. Aprecierea dolarului a afectat şi materiile prime, de la petrol şi până la cupru, care sunt cotate în dolari, lovind economiile emergente, ale căror datorii denominate în dolari au devenit de asemenea mai greu de rambursat pe fondul întăririi monedei americane. Cu ochii și pe euro Săptămâna aceasta investitorii vor urmări cu atenţie rezultatele pentru trimestrul al doilea publicate de o serie de companii precum Goldman Sachs,Tesla şi Alcoa. "Cu siguranţă, dolarul va fi un obstacol important în calea câştigurilor", spune Adam Crisafulli, fondatorul firmei de analiză a pieţei Vital Knowledge. Tot în zilele următoare, managerii de fonduri vor urmări cu atenţie reuniunea de politică monetar de la Banca Centrală Europeană pentru indicii cu privire la direcţia în care se va îndrepta moneda euro. Analiştii mizează deja pe faptul că BCE va majora dobânda de referinţă pentru prima dată după 2011. Dolarul va continua să crească masiv Fondurile speculative mizează împotriva euro, care s-a depreciat cu aproape 15% în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor 12 luni, din motive precum războiul din Ucraina şi problemele asociate cu energia şi inflaţia. În paralel, yenul japonez şi-a continuat declinul, scăzând cu aproape 20% în raport cu dolarul în ultimul an. Banca Japoniei a promis că va continua politica sa de dobânzi reduse, în pofida semnelor de inflaţie. În aceste condiţii, analiştii de pe Wall Street se aşteaptă ca tendinţa de apreciere a dolarului să continue atât timp ce temerile privind o recesiune globală se înmulţesc. Săptămâna trecută, analiştii de la Morgan Stanley şi-au modificat prognozele cu privire la cursul euro-dolar şi acum se aşteaptă ca un euro să se tranzacţioneze pentru 97 de cenţi la finele lunii septembrie. Fed: Dolarul mai are loc de creștere Michael Feroli, economist şef la JPMorgan spune că minutele de la reuniunea de politică monetară din luna iunie a Rezervei Federale americane susţin ideea că dolarul mai are loc de creştere. La începutul anului investitorii nu erau siguri că Fed va majora agresiv costul creditului, dacă asta va însemna că va fi afectată economia americană. Citește și: Dominația Occidentului în lume se apropie de final, în favoarea Chinei, crede fostul premier britanic Tony Blair Minutele de la ultime reuniune de politică monetară sugerează că Banca centrală a SUA va face tot ce este nevoie pentru a combate inflaţia. "Cea mai importantă schimbare de ton a fost acceptarea faptului că ar putea fi nevoie să fie sacrificată creşterea economică pentru a reface stabilitatea preţurilor însă acesta este un cost pe care oficialii Fed sunt dispuşi să îl plătească", a subliniat Michael Feroli.

Petiție părinții cer clase mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Petiție: părinții cer clase mai mari

Petiție: părinții cer clase mai mari. Cauzele crizei de locuri la colegiile cele mai solicitate ţin de regulile pandemice. Petiție: părinții cer clase mai mari Acestea au făcut mai stricte reglementările privind numărul maxim de elevi dintr-o clasă. Dacă, până recent, erau admişi 30, ba chiar şi 35 de elevi într-o clasă, acum numărul maxim este 26. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Ce cer părinţii, mai exact? De ce sindicatele nu susţin cererea părinţilor? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dacia, vânzări duble în Marea Britanie (sursa: dacia.ro)
Eveniment

Dacia, vânzări duble în Marea Britanie

Dacia, vânzări duble în Marea Britanie. Vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 24% în iunie, la 140.958 unităţi, a anunţat Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Automobile din Regatul Unit (SMMT), transmite Reuters. Dacia, vânzări duble în Marea Britanie Este cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în luna iunie din 1996, deficitul de componente continuând să afecteze noile achiziţii şi realizarea comenzilor existente, a apreciat SMMT. În iunie, Dacia a vândut 2.372 de vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 120,86% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 1.074 de unităţi. În topul celor mai bine vândute modele în iunie se află Vauxhall Corsa, Tesla Model Y, MINI, Nissan Qashqai şi Volkswagen Golf. Electricele, la 16% Cota de piaţă a vehiculelor electrice s-a situat la 16,1% în iunie (de la 10,7% în perioada similară din 2021), în timp ce pentru vehiculele pe benzină a scăzut la 44%, iar la cele diesel la 5,7%. Din 2030, vânzările de maşini noi pe benzină şi motorină vor fi interzise în Marea Britanie. "Deficitul de semiconductori afectează înmatriculările de maşini noi mai mult decât restricţiile din 2021", a apreciat directorul general al SMMT, Mike Hawes. Luna trecută, SMMI a înrăutăţit estimările privind vânzările de maşini noi în Marea Britanie în acest an la 1,72 milioane, faţă de prognoza precedentă, de 1,89 milioane. Vânzările generale de mașini noi au scăzut În primele şase luni din acest an, vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 12%, la aproximativ 802.000 unităţi. Este al doilea cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în primul semestru din 1992. În perioada ianuarie-iunie 2022, Dacia a vândut 12.111 vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 75,52% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 6.900 unităţi. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul În topul celor mai bine vândute modele în primele şase luni din acest an se află Vauxhall Corsa, Ford Puma, Nissan Qashqai, MINI şi Kia Sportage. Marea Britanie rămâne a doua mare piaţă auto din Europa, în urma Germaniei, dar înaintea Franţei, Italiei şi Spaniei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră