duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: credite

10 articole
Economie

Ratele bancare, achitate greu în 2025

Ratele bancare, achitate greu în 2025. Anul viitor aduce provocări financiare pentru cei care contractează împrumuturi mari, într-un context economic marcat de posibile creșteri ale taxelor și impozitelor. Ratele bancare, achitate greu în 2025 Specialiștii avertizează că accesarea creditelor poate deveni tot mai riscantă, fiind crucial să se evite acumularea de datorii mari, deoarece rambursarea acestora va fi tot mai dificilă. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În județul Iași, problemele legate de credite sunt frecvente. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 18 cereri de la ieșeni cu dificultăți financiare în acest an. Dintre acestea, opt cereri au fost acceptate pentru negociere, iar șapte au fost soluționate cu succes. Un caz remarcabil este cel al unui ieșean care, după pierderea locului de muncă din cauza problemelor de sănătate, a reușit să își achite datoriile la bancă cu ajutorul CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ratele bancare, achitate greu în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ (sursa: Inquam Photos/Albert Groșescu)
Economie

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Scad ratele creditelor bancare în 2023 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Scad ratele creditelor bancare în 2023

Scad ratele creditelor bancare în 2023. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 6,05% pe an, de la 6,06% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Scad ratele creditelor bancare în 2023 La începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,07% pe an, de la 6,08% vineri, 8%, iar ROBOR la 12 luni a rămas la valoarea de 6,08%. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,90% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2023, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,97%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Marile orașe, sute de milioane datorii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Marile orașe, sute de milioane datorii

Marile orașe, sute de milioane datorii. Plenul Consiliului Local (CL) a aprobat un nou credit major. Marile orașe, sute de milioane datorii În mai puţin de doi ani, Primăria Iaşi a contractat trei împrumuturi cu o valoare cumulată de peste 550 milioane lei (110 mil. euro). Citește și: O contabilă de Primărie și-a făcut state de plată pe lângă salariu pe care și le-a și plătit, lunar, timp de cinci ani, fără să se prindă nici un șef Acest lucru va duce, în 2025, la un grad de îndatorare de 15%, cel mai mare nivel pe perioada de rambursare a celor trei credite, în condiţile în care, în februarie 2024, gradul era de aproape 5%. Limita impusă autorităţilor locale de către guvern este de 30%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii. Fiecare cetățean va plăti anul viitor câte 400 de euro pentru a achita, atenție, doar dobânzile la împrumuturile făcute de statul român. Valoarea dobânzilor pe care trebuie să o plătească statul este de 39,6 miliarde lei, echivalentul a opt miliarde de euro. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Pentru dezastrul din finanțele României, premierul Marcel Ciolacu a dat vina exclusiv pe liberalul Florin Cîțu, despre care a spus că „a amanetat viitorul țării”. La fel de mult a îndatorat țara și pesedistul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, dar la dobânzi mult mai mari. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde lei de-a lungul anului 2020, în timp ce ministrul Adrian Câciu a luat împrumuturi de peste 146,5 miliarde lei în anul 2022. Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii România trebuie să plătească dobânzi în valoare de 39,6 miliarde lei, adică în jur de opt miliarde de euro, în cursul anului 2024. Ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al statului, indiferent că e copil sau adult, va contribui cu peste 400 de euro la plata dobânzilor (calculat la o populație de 20 de milioane). În cursul anului 2025, statul român trebuie să plătească alte dobânzi, în cuantum de 44,4 miliarde lei. Statul român va plăti dobânzi de 49,2 miliarde lei în anul 2026, iar în 2027, valoarea dobânzilor vor depăși 54 de miliarde lei. Întrebat dacă România are bani ca să plătească dobânzile de aproape 40 de miliarde lei în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu a răbufnit public, în stilul său caracteristic. Ciolacu dă vina pe Cîțu „De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a declarat vizibil iritat Marcel Ciolacu. După ce a certat presa, Ciolacu a spus că acele datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD. Dar Ciolacu uită de Câciu DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Florin Cîțu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, a îndatorat România în anul 2020 cu suma de 167,3 miliarde lei. Cîțu a fost succedat în funcția de ministru al Finanțelor de Alexandru Nazare, respectiv de Dan Vîlceanu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Cei doi liberali, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, au contractat împrumuturi în numele statului român în valoare de 118,4 miliarde lei. Ulterior, în fruntea Ministerului de Finanțe a fost numit pesedistul Adrian Câciu, unul dintre subalternii pe linie de partid ai lui Marcel Ciolacu. În primele 90 de zile ale anului 2022, Adrian Câciu a reușit să îndatoreze România cu aproape 49 de miliarde lei. La finalul anului 2022 valoarea împrumuturilor contractate de ministrul Câciu depășeau suma de 146,5 miliarde lei. Dobânzi foarte mari, spre deosebire de alte țări Mai mult, împrumuturile făcute de ministrul Adrian Câciu sunt purtătoare de dobânzi extrem de mari. De exemplu, în ianuarie 2022, România se împrumuta în medie cu o dobândă 5,37%, în timp ce Bulgaria, cu doar 0,57%. Cehia, Ungaria și Polonia se îndatorau cu dobânzi cuprinse între 3,12% și 4,71, conform datelor de la Banca Centrală Europeană. În octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe zece ani. În timp ce Rusia, stat agresor aflat în război, se împrumuta la dobânzi de 9,9%. Tot în anul 2022, atunci când ministru de Finanțe era pesedistul Adrian Câciu, statul român a plătit dobânzi în cuantum de 30 de miliarde lei, în creștere cu aproximativ 60% față de anul 2021.

Afacerea lui Pescobar, ajutor de stat (sursa: Facebook/Taverna Racilor Herastrau Fishtodoor)
Investigații

Afacerea lui Pescobar, ajutor de stat

Afacerea lui Pescobar, ajutor de stat. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Bolizii Ferrari Roma, Lamborghini Urus, BMW X6 și alții sunt plătiți de către firmele controlate de Paul Nicolau "Pescobar" cu ajutorul statului român. Nedsea SRL, perla coroanei lui Pescobar Explicația e simplă: cel puțin una din firmele controlate de Pescobar a primit două credite bancare printr-o schemă de ajutor de stat. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Firma se numește Nedsea SRL și, oficial, este deținută de Viorica Nicolau, mama lui Paul Nicolau. Aceasta este și firma cea mai profitabilă dintre cele controlate de Pescobar. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Nedsea SRL, firma care a administrat „Taverna Racilor” până de curând, a avut în 2022 venituri de 16,5 milioane de lei, adică peste 45.000 de lei zilnic, echivalentul a aproapr 10.000 de euro. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă Tot anul trecut, impozitul după plata taxelor a fost de peste 5,1 milioane de lei, echivalentul a aproape 1,1 milioane de euro. Afacerea lui Pescobar, ajutor de stat Succesul Nedsea SRL vine și din investițiile făcute cu ajutorul a două credite bancare: unul în iulie 2020 și celălalt, în decembrie 2022. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” se ascunde după mămica: firma este pe numele mamei din Onești. În combinație, și un vietnamez din Pitești, membru PSD Credite pe care, prin forțe proprii, Nedsea SRL probabil nu ar fi reușit să le acceseze. Și aici intră în scenă statul român, prin schema de ajutor de stat IMM Invest România, prin care au fost garantate cele două credite în proporție de maximum 90%. Credit garantat de stat luat în 2020 de Nedsea SRL (sursa: RNPM) Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Credit garantat de stat luat în 2022 de Nedsea SRL (sursa: RNPM) Ferrari și Lamborghini, garantate de firma ajutată de stat Nedsea SRL nu a fost principala firmă prin care Pescobar a plătit leasing pentru mașinile de lux cu care se laudă pe social media (dar și Nedsea plătește leasing pentru cel puțin un BMW). Citește și: Pescobar („Taverna Racilor”) se umflă singur: susține că are 300 de angajați, dar firmele care pretinde că sunt ale lui nu au decât 44, și vorbește de „compania mea”, dar nu e asociat în nici o firmă Firma care plătește leasing-ul pentru un BMW X6, un Ferrari Roma și un Lamborghini Urus este Commercial Diplomatic Club. Aceasta îl are ca unic asociat pe Florian Nicolau (cel mai probabil, tatăl lui Paul Nicolau). Nedsea SRL și Commercial Diplomatic Club SRL au sediul la aceeași adresă din București, de altfel, iar cea de-a doua îl are și angajat pe Pescobar, pe salariul minim pe economie. Dar, mai mult, Nedsea SRL garantează ipotecar alte credite pentru Commercial Diplomatic Club SRL. Nedsea SRL garantează credite pentru Commercial Diplomatic Club SRL (sursa: RNPM) Practic, Nedsea ia credite prin ajutor de stat, apoi garantează creditele Commercial Diplomatic Club SRL, care plătește leasing pentru fițele lui Pescobar. Care a tras țeapă ANAF, Taxelor Locale Sector 5 și unor parteneri de afaceri de peste un milion de lei.

Călin Donca, împrumutat personal de bănci (sursa: PRO TV)
Eveniment

Călin Donca, împrumutat personal de bănci

Călin Donca, împrumutat personal de bănci. De investitorul, antreprenorul și vizionarul Călin Donca de la Brașov era mai mult gura. Sau infracționalitatea economică, după cum spune DIICOT. Arest pe 30 de zile pentru trei complici Trei persoane, printre care şi omul de afaceri braşovean Călin Donca, au fost arestate preventiv, pentru 30 de zile, prin decizie a Tribunalului Braşov, într-un dosar de infracţiuni financiare, inclusiv de înşelăciune prin crearea unei monede virtuale proprii, a anunţat, marţi conducerea Tribunalului Braşov. "A fost dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile, pentru cei trei inculpaţi, respectiv Călin Donca, Ileana Buzatu şi Iulia Elena Dobre. Cu drept de contestaţie în 48 ore de la pronunţare. Toţi au contestat măsura dispusă", a precizat sursa citată. Conform unui comunicat remis marţi de către DIICOT, cei trei ar fi membri ai unei grupări infracţionale şi sunt cercetaţi pentru săvârşirea de infracţiunilor de evaziune fiscală, delapidare, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi operaţiuni de manipulare a pieţei de capital. Astfel, potrivit anchetatorilor, respectivele persoane ar fi înregistrat în contabilitatea unor societăţi operaţiuni fictive, cu consecinţa micşorării bazei de calcul a impozitului pe profit şi a măririi cuantumului TVA deductibilă, care a avut ca rezultat sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului consolidat al statului, cauzând un prejudiciu de 4.346.286 de lei. Multe milioane în transferuri ilegale De asemenea, prin documente care ar atesta operaţiuni fictive, liderul grupării ar fi transferat sau ar fi dispus transferarea a 8.337.746 de lei între societăţi aparţinând sau controlate de membrii grupării, dintre care una ar fi înregistrată în Emiratele Arabe Unite - Dubai, precum şi achiziţionarea unor bunuri de lux, în valoare de 340.000 USD, toate acestea fiind însuşite din patrimoniul societăţii, fapt care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare având consecinţe deosebit de grave. Totodată, membrii grupării ar fi iniţiat un proiect în domeniul monedelor virtuale, deţinut şi controlat de către aceştia, creând propria monedă virtuală. "Având în vedere interesul scăzut pentru aceasta, membrii grupării ar fi întreprins operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, inducând, totodată, persoanele interesate în eroare, prin diseminarea în spaţiul public a unor informaţii nereale, potrivit cărora investiţia în această monedă virtuală poate genera câştiguri de 100 de ori mai mari, şi reuşind obţinerea unor sume importante de bani (aproximativ 700.000 USD)", susţin procurorii de combatere a criminalităţii organizate. Călin Donca, împrumutat personal de bănci În ciuda acestor operațiuni care ar fi ilegale, potrivit DIICOT, omul de afaceri Călin Donca nu pare a se fi îmbogățit. În decurs de un an și o lună, acesta împreună cu soția au făcut trei credite în valoare totală de peste 900.000 de lei, echivalentul a aproape 200.000 de euro. Avizele de ipotecă mobiliară ale împrumuturilor luate de soții Donca-Oncioiu (sursa: RNPM)

Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei (sursa: Facebook/Arhiepiscopia Tomisului)
Eveniment

Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei

Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei. Arhiepiscopul creștin ortodox al Constanței este un personaj misterios. Cel puțin din punct de vedere laic. Înalta față bisericească are mai multe credite bancare, dar transparența legală în privința acestora este precară. Teodosie, credite "sucite" de 500.000 lei În ultimii cinci ani, Teodosie Tomitanul a jucat alba-neagra cu aceste credite: în unele declarații de avere le-a menționat, în altele le-a omis. Ba chiar, în unele, le-a declarat drept active, nu ca datorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ca arhiepiscop, Teodosie nu este obligat de lege să depună declarație de avere. Dar, până în octombrie 2021, Tomitanul a fost și șeful Școlii doctorale de la Facultatea de Teologie a Universității "Ovidius" din Constanța, calitate în care era obligat să declare averea și interesele. Ultimele două declarații de avere au fost depuse de Teodosie în 2021: una în iunie, la termenul anual legal, și a doua, în octombrie, când a părăsit șefia Școlii doctorale. În iunie 2021, Tomitanul a declarat două credite: unul la Garanti Bank, de peste 26.000 de lei, altul la OTP Bank, de aproape 40.000 de lei. Creditele lui Teodosie Tomitanul în iunie 2021 (sursa: integritate.eu) În declarația de avere din octombrie 2021, patru luni mai târziu, erau patru credite. Creditele lui Teodosie Tomitanul în octombrie 2021 (sursa: univ-ovidius.ro) Cel de la Garanti crescuse la 131.000 de lei iar cel de la OTP se transformase: din credit în lei, devenise credit în euro, dar de o valoare mult mai mare (aproape 31.000 de euro). În plus, au mai apărut două credite: unul la BCR, de peste 107.000 de lei și unul la Banca Transilvania, de aproape 92.000 de lei. Vraiște totală în declarațiile de avere Potrivit Registrului Național de Publicitate Mobiliară al Ministerului de Justiție (instituție care menționează garanțiile depuse de debitori pentru credite bancare), Teodosie Petrescu (pe numele său din actele de identitate) a luat în 2021 un credit de la Banca Transilvania, în iulie. Dar mai luase unul în martie 2020, pe care ar fi trebuit să-l menționeze în declarația de avere din iunie 2021. Citește și: DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe Creditul de la BCR, însă, este cert anterior anului 2020, deci ar fi trebuit menționat înainte de declarațiile depuse în 2021. În total, potrivit declarației de avere din octombrie 2021, Teodosie avea de returnat la acea dată datorii bancare de aproximativ 330.000 de lei și 31.000 de euro, adică aproximativ 480.000 de lei. Fără dobânzi. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat (sursa: adevarul.ro)
Investigații

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat. Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Anca Dumitrovici Ababneh (șefa de secție de oncologie de la Spitalul Județean de Urgență Suceava arestată pentru luare de mită), aceasta și soțul câștigă anual, împreună, peste 100.000 de euro. Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat Bani la care, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, se adaugă șpăgile primite de doctorița oncolog. Uneori, și câte nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Cu toate acestea, în declarația de avere din 2022, Anca Dumitrovici Ababneh a menționat un credit la Libra Bank de 82.000 de euro. Ciudat la acesta este că e declarat ca fiind contractat în 2020, dar nu apare în declarația de avere din 2021, cum ar fi fost legal. Dumitrovici Ababneh mai are două credite: unul de 65.000 de euro, la BCR, și altul de 28.000 de euro, la Banca Transilvania. În total, oncologa de la Suceava și soțul au credite de 175.000 de euro. Două dintre acestea sunt pe termen scurt: cel de la BT, pe doar trei ani (2020-2023), cel de la Libra, pe cinci (2020-2025). Cel puțin până în 2023, inclusiv, fără dobânzi, oncologa și soțul au de returnat lunar 2.415 euro la bănci. Cu tot cu dobânzi, suma atinge în jur de 3.500 de euro lunar, echivalentul a 42.000 de euro anual.

Indicele ROBOR a urcat la 6.18% pe an (sursa: Unsplash)
Eveniment

Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an

Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 6,18% pe an, de la 6,17% pe an, vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 4 decembrie 2012, respectiv 6,25%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,32% pe an, de la 6,31% pe an, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 6,49% pe an. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%, potrivit Agerpres. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră