sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CPI

6 articole
Internațional

Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell)

Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell). Josep Borrell, șeful diplomației europene, a subliniat sâmbătă că statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să aplice mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și liderului militar al Hamas, Mohammed Deif. Aceste mandate vizează acuzații de crime de război și crime împotriva umanității. Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell) Conform Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, toate statele semnatare, inclusiv cele din UE, trebuie să respecte deciziile instanței internaționale. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Borrell a reiterat că implementarea mandatelor "nu este opțională" și se aplică inclusiv țărilor candidate la aderarea în UE. Borrell a criticat atitudinea divizată a statelor UE privind deciziile CPI, menționând că unele țări au sprijinit anterior mandatul de arestare al lui Vladimir Putin, dar rămân tăcute față de cazurile recente. El a respins acuzațiile de antisemitism care i-au fost aduse pentru pozițiile sale critice la adresa Israelului, precizând că este dreptul său să conteste politicile guvernului israelian fără să fie etichetat. Reacții internaționale divergente Uniunea Europeană se confruntă cu poziții diferite între statele membre. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că Netanyahu este binevenit în Ungaria și nu va risca arestarea. De asemenea, Germania și-a exprimat rezervele, invocând dificultăți istorice legate de Holocaust în aplicarea unui asemenea mandat. Contextul recent al conflictului Situația tensionată din Gaza, marcată de o ofensivă israeliană care a dus la moartea a peste 44.000 de palestinieni, conform surselor, și atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în care 1.200 de persoane au fost ucise, amplifică dezbaterile internaționale privind responsabilitatea juridică și etică. Această situație reflectă complexitatea relațiilor internaționale și a dreptului penal internațional, punând în evidență provocările aplicării uniforme a justiției la nivel global.

Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell)(sursa: X/Josep Borrell Fontelles)
România, judecător la Curtea Penală Internațională (sursa: Facebook/International Criminal Court - ICC)
Justiție

România, judecător la Curtea Penală Internațională

România, judecător la Curtea Penală Internațională. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc se află pe lista scurtă a magistraților selectați de Ministerul Justiției pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională. Pe lista scurtă se mai află Aurora Ciucă, Laura Maria Crăciunean Tatu și Nicolae Ploeșteanu. Sesiunea de audiere a candidaților va avea loc pe 30 ianuarie, în sistem de videoconferință. În vara anului 2021, după ce a pierdut concursul pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, Iulia Motoc i-a numit "șobolani" pe ministrul Justiției de atunci, Stelian Ion, și pe Fabian Gyula. România, judecător la Curtea Penală Internațională Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională (CPI) a fost aprobată de Guvernul României printr-un Memorandum, la data de 15 noiembrie 2022. Conform anunțului de selecție a candidaților, România poate nominaliza un candidat pentru unul din posturile vacante de judecător până la 26 martie 2023. Judecătorii Curții Penale Internaționale vor avea un mandat de nouă ani. Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Curtea Penală Internațională sunt prevăzute în Statutul de la Roma și în Rezoluția ASP-CPI/18/Res.4. Conform statului de la Roma, judecătorii sunt aleși dintre persoanele care se bucură de o înaltă considerație morală, cunoscute pentru imparțialitatea și integritatea lor și întrunind condițiile cerute in statele lor respective pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare. Comisia de selecție a judecătorului din partea României este prezidată de Traian Laurențiu Hristea, secretarul de stat pentru strategii diplomatice și afaceri globale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cei patru pentru CPI Ministerul Afacerilor Externe a făcut publică lista cu candidații care s-au calificat pentru postul de judecător la Curtea Penală Internațională. Prima pe listă se află Aurora Ciucă, profesor univ. dr. Hab. la Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" din București. În perioadele 1999-2005, 2005-2007 și 2009-2011 a fost decanul Facultății de Drept din cadrul Universității "Mihail Kogălniceanu", din Iași. Cel de-al doilea candidat este Laura Maria Crăciunean Tatu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept "Simion Bărnuțiu" din Sibiu. A fost expert independent din partea României în Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale al ONU, Comitetul Consultativ al Convenției cadru privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei și în Comitetul Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului al ONU. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc este cel de-al treilea candidat aflat în cursa pentru funcția de judecător la CPI. Ea și-a început cariera ca procuror stagiar la Procuratura Locală Giurgiu, în 1989. Ulterior a fost judecător la Judecătoria Sectorului 2, apoi judecător ad-hoc la CEDO. În 2010 a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României, iar din 2013 a fost judecător din partea României la CEDO. Iulia Motoc este doctor în Drept Internațional Public și filosofie. Ultimul candidar este Nicolae Ploeșteanu, conferențiar universitar doctor la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș. Iulia Motoc și "era șobolanilor" Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc a mai candidat pentru funcția de judecător din partea României la Tribunalul Uniunii Europene în vara anului 2021. Pe atunci, Ministerul Justiției era condus de deputatul Stelian Ion, de la USR. După ce a pierdut concursul, Motoc a postat un mesaj dur pe contul său de Facebook. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE "Era șobolanilor din nou…a abjecților lor…și a Ciumei.. pe care o vor duce în curând înapoi; Șobolanii de azi sunt relativi tineri și vor să pară cool", scria judecătoarea Iulia Motoc. Postarea făcea referire la ministrul Justiției, Stelian Ion, și la Fabian Gyula, ales Avocat al Poporului la propunerea UDMR în urma demiterii Renatei Weber. În cele din urmă, judecătoarea Iulia Motoc și-a șters postarea.

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale. Fostul preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a referit miercuri la recurgerea la arme nucleare, excluzând de asemenea în avans eventualitatea ca justiţia internaţională să decidă sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează asupra unor presupuse crime de război comise în Ucraina, informează AFP. Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale "Numai ideea de a pedepsi o ţară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume este în sine una absurdă. Şi aceasta creează în mod potenţial o ameninţare pentru existenţa umanităţii", a scris pe contul său de Telegram actualul vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei. Totodată, Dmitri Medvedev a acuzat SUA că vor să aducă Rusia în faţa jurisdicţiilor internaţionale, în condiţiile în care Washingtonul nu a fost niciodată pedepsit pentru războaiele sale duse în lume şi care, potrivit lui Medvedev, au dus la moartea a 20 de milioane de oameni. Dmitri Medvedev a fost preşedinte din 2008 până în 2012, când Vladimir Putin a părăsit pentru o perioadă Kremlinul, din cauza limitei privind numărul de mandate prezidenţiale consecutive, pentru a conduce guvernul. Agresivitate la cote maxime Considerat altădată o figură politică moderată, Dmitri Medvedev, care a fost premier din 2012 până în 2020, s-a impus de la începutul ofensivei ruse în Ucraina drept unul dintre detractorii cei mai vehemenţi ai ţărilor occidentale. Autorul a numeroase declaraţii răsunătoare, el i-a calificat de exemplu pe adversarii Rusiei drept "nenorociţi" şi "degeneraţi". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează în prezent asupra presupuselor crime comise de trupele ruse în Ucraina. Rusia neagă sistematic toate abuzurile de care sunt acuzate forţele ruse - bombardamente asupra civililor, executări sumare, violuri - acuzând la rândul său Ucraina de crime de război.

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă (sursa: icc-cpi.int/)
Internațional

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă. Rusia ar trebui să coopereze în cadrul anchetei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri, la Haga, într-un interviu acordat AFP, procurorul CPI Karim Khan. Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă "Invitaţia există. Uşa mea este deschisă şi, de asemenea, voi continua să bat la uşa Federaţiei Ruse", a declarat Karim Khan. "Dacă există acuzaţii din partea Federaţiei Ruse, dacă există informaţii pe care le deţin, dacă îşi desfăşoară propriile investigaţii sau urmăriri penale sau dacă au informaţii relevante, vă rugăm să ni le împărtăşiţi", a adăugat el. Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovaţi de crime de război ar putea fi aduşi în faţa justiţiei, deşi a refuzat să spună dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar putea număra, într-o bună zi, printre suspecţi. Rusia face ce știe: răspândește minciuni Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membri ai CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicţia Curţii şi colaborează cu parchetul în investigarea posibilelor crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul său. Procurorul CPI a anunţat la patru zile după invazia rusă o anchetă asupra situaţiei din Ucraina, care de atunci a primit undă verde de la zeci de state părţi la CPI. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Cu toate acestea, Rusia susţine că acuzaţiile de crime de război sunt false, iar preşedintele Putin a justificat invazia afirmând că în estul Ucrainei are loc un genocid al populaţiei vorbitoare de limbă rusă. "Dacă cineva face astfel de acuzaţii, atunci cooperează, împărtăşeşte informaţiile", a remarcat Karim Khan.

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Mandat de arestare pe numele Putin

Mandat de arestare pe numele Putin. Fostul procuror internaţional Carla Del Ponte a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să emită rapid un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, ca urmare a operaţiunilor sale armate din Ucraina, transmite sâmbătă AFP. Mandat de arestare pe numele Putin "Putin este un criminal de război", a declarat jurista din Elveţia, în vârstă de 75 de ani, care a investigat crime de război în Rwanda şi în fosta Iugoslavie, într-un interviu acordat cotidianului Le Temps. Emiterea unui mandat de arestare internaţional este necesară pentru ca Putin şi alţi conducători ruşi să răspundă pentru crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, spune ea. În cinci săptămâni de război, mii de ucraineni au fost ucişi, câteva milioane de ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi cartiere întregi din unele oraşe au fost distruse de bombardamente, aminteşte AFP. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Pentru Carla Del Ponte, emiterea unui mandat de arestare este semnalul că "o activitate de investigare a fost efectuată". "Este singurul instrument care există şi care permite arestarea autorului unei crime de război şi aducerea lui în faţa" justiţiei internaţionale, explică ea. Putin ar scăpa numai dacă nu ar părăsi Rusia "Emiterea unui astfel de mandat nu înseamnă că Putin va fi arestat; dacă rămâne în Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Însă îi va fi imposibil să iasă din ţară, iar acesta ar fi un semnal important care arată că numeroase state sunt împotriva lui", explică Del Ponte. Parchetul CPI, cu sediul la Haga, a deschis la 3 martie o anchetă preliminară privind posibile crime de război în Ucraina, după ce a primit sprijinul a peste 40 de state membre ale tribunalului. "Trebuie găsite şi dovezi care să incrimineze înalţi responsabili politici şi militari. Dificultatea constă tocmai în a ajunge la vârful lanţului de comandă pentru a stabili cine a planificat, ordonat şi executat aceste crime de război", a mai declarat Del Ponte. Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI.

Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Poate fi Putin judecat pentru crime de război

Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Curtea Penală Internațională (CPI) a lansat deja o anchetă cu privire la presupusele crime de război comise în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Această țară nu mai este semnatară a acordului internațional de înființare a CPI, dar dacă Putin este adus în fața acestei instanțe, el pote fi judecat. Ce este o crimă de război? CPI are definiții clare a ceea ce se califică drept genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Aceste definiții sunt incluse într-un tratat numit Statutul de la Roma, care formează fundamentul CPI. Atacarea populației civile este crimă de război. Crimele de război includ, de asemenea, uciderea, mutilarea, tratamentul crud, luarea de ostatici, violul și sclavia sexuală, arată liniile directoare ale CPI. Cum funcționează CPI? Curtea are sediu la Haga, în Olanda. Nu mai puțin de 123 de țări îi recunosc autoritatea. Rusia s-a retras în 2016, după condamnarea invadării Ucrainei. Dar dacă Putin este adus în fața instanței, el poate fi judecat și condamnat. Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Ce șanse sunt ca Putin și complicii săi puși sub acuzare? Pare din ce în ce mai probabil ca Karim Khan QC, procurorul șef al curții, să pună sub acuzare unii oficiali ruși de rang înalt și pe Putin însuși, apreciază cotidianul britanic The Times. Khan și-a instruit deja echipa să investigheze potențialele crime de război. Experții în drept spun că una dintre cele mai mari probleme este verificarea numeroaselor fișiere video cu filmări de pe telefoanele mobile civile. Va fi adus Putin în fața CPI? Puțin probabil, atâta vreme cât se află la putere. Dar el poate fi arestat în orice stat semnatar al acordului care stă la baza CPI, așa că libertatea sa de mișcare în afara Rusiei va fi serios afectată. Poate fi Putin judecat în absență? CPI evită să judece persoane care nu apar în fața judecătorilor de aici. Tot The Times scrie că cea mai bună soluție ar fi ca Putin să fie înlăturat de la putere și predat CPI. The Times arată că, până acum, cea mai mare pdeapsă dată de această instanță a fost de 30 de ani de închisoare, în cazul unui lider al rebelilor congolezi. Sentințele pot implica și plata unor daune. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră