vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cost

29 articole
Economie

Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava, exorbitantă

Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava, exorbitantă. Este un proiect vechi de zece ani, dar care nici azi nu este funcţional pe de-a-ntregul. Axa rutieră strategică Iaşi - Suceava, exorbitantă Nu a fost nevoie de toţi cei zece ani ca să-şi dubleze preţul, ci de numai şase. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește să intre în cadru Astfel, dacă în septembrie 2017, la momentul semnării contractului de finanţare, costul estimat al întregului proiect era de aproape 327 de milioane de lei, anul trecut depăşea 640 de milioane. Preşedintele Costel Alexe a fost împuternicit de plenul CJ, luna trecută, să semneze contractul de împrumut încheiat pe zece ani cu BCR pentru suma de 47,7 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava, exorbitantă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
România, F-35 mai scump decât Polonia (sursa: lockheedmartin.com)
Investigații

România, F-35 mai scump decât Polonia

România, F-35 mai scump decât Polonia. 6,5 miliarde de dolari vrea să plătească Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvâr, pentru achiziția a 32 de avioane F-35 direct de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. În cazul în care avioanele de luptă ar fi fost cumpărate direct de la producătorul american Lockheed Martin, acesta ar fi fost obligat să investească minim 80% din valoarea contractului în economia românească (offset). Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V O afacere scumpă pentru România, promovată de președintele Klaus Iohannis și asumată de premierul Marcel Ciolacu, în contextul în care Polonia a cumpărat același număr de avioane, tot fără offset, dar la un preț de doar 4,6 miliarde de dolari. Ce se cumpără cu 6,5 miliarde USD fără TVA Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a aprobat în ședința din data de 11 aprilie 2023 demararea programului de achiziție a avioanelor de luptă F-35. Ulterior, conform legislației, Ministerul Apărării Naționale a cerut acordul prealabil al Parlamentului pentru a putea demara procedura de achiziție pentru că valoarea contractului depășește suma de 100 de milioane de dolari. Solicitarea Ministerului Apărării a fost transmisă ulterior către comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cele două camere. Din documentele transmise Parlamentului aflăm că programul de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” a fost aprobat și de prim-ministrul Marcel Ciolacu, cel care urmează să emită o Hotărâre de Guvern pentru parafarea contractului „Guvern la Guvern” cu SUA. „Programul constă în contracte atribuite de un guvern unui alt guvern, prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii de contracte de tip , specifice programului Foreign Military Sales având ca obiect 32 de avioane F-35, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor FMT, muniții aer-aer și sol-aer, respectiv o valoare estimată de 6,5 miliarde USD fără TVA”, se menționează în solicitarea MApN. "Cooperarea industrială", în ceață groasă În solicitarea transmisă de Ministerul Apărării Naționale către Parlamentul României se menționează că va exista și o componentă de „cooperare industrială prin semnarea unui memorandum pentru cooperare industrială în paralel cu semnarea contractului Letter of Offer and Acceptance”. DeFapt.ro l-a întrebat pe deputatul Laurențiu Dan Leoreanu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, ce înseamnă această cooperare industrială și care sunt costurile finale cu programul de achiziție al avioanelor F-35. Deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a explicat că după aprobarea de principiu dată la nivelul comisiilor de apărare urmează discuții și negocieri. „Pentru că, aici, în suma asta nu intră doar cele 32 de avioane. Intră piese de schimb, partea militarizată, instruirea, partea de offset. Dar ele nu au fost detaliate. Aprobarea finală se va da printr-un proiect de lege care se va vota în Parlament, în camere. Din ce am discutat eu, partea de mentenanță și întreținere urmează să se facă în România. Ceea ce ar însemna un lucru extraordinar. Eu m-am uitat pe toate lucrurile celelalte. Vreau să vă spun că prețul mi se pare preferențial”, a spus deputatul. Tot el a mai menționat că primele avioane ar putea ajunge în România în minimum șapte-opt ani, adică în jurul anului 2031. România, F-35 mai scump decât Polonia Prin această achiziție de avioane F-35, România se alătură unui club select de 17 state care ar urma să aibă în dotare armatei unele dintre cele mai moderne avioane de luptă. Dar prețul acestora diferă în funcție de foarte multe variabile, inclusiv de puterea de negociere a statului. În timp ce România este pregătită să plătească peste 203 milioane de dolari americani pentru fiecare avion, Polonia a reușit în urma negocierilor să obțină un preț preferențial de 143,75 milioane de dolari. Adică, cu aproape 60 de milioane de dolari față de cât vrea să plătească Guvernul Ciolacu. Datele publice arată că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 32 de avioane F-35 către Polonia cu un preț maximal de 6,5 miliarde de dolari. Dar, pentru că Polonia nu a beneficiat de un acord de compensare la acest contract, oficialii polonezi au reușit să reducă costul achiziției de la 6,5 miliarde dolari la 4,6 miliarde de dolari. Ministrul polonez al Apărării, condus de Mariusz Blaszczak, a anunțat că acordul prevede pe lângă livrarea celor 32 de avioane F-35, furnizarea 33 de motoare de rezervă și pregătirea piloților și a personalului de întreținere. Primele șase avioane F-35 vor fi livrate Poloniei în perioada 2024-2025, iar restul, până în 2030. Cehia cumpără F-35 și mai scump decât România Cehia, o altă țară din Uniunea Europeană, a primit undă verde de la Departamentul de Stat al SUA pentru achiziția a 24 de avioane F-35A pentru suma de 5,65 miliarde de dolari. În acest preț intră 25 de motoare, piese de schimb, muniția, inclusiv rachetele AIM-120 AMRAAM și AIM-9X Sidewinder. Afacerea dintre Cehia și SUA nu a fost încă finalizată pentru că negocierile privind pachetul final al achiziție continuă. Departamentul de Stat a spus că pot exista compensații industriale ca parte a vânzării, dar congresul american poate încă obiecta la transferul de tehnologie. Oficialii forțelor aeriene cehe se așteaptă să opereze avioanele F-35 în jurul anului 2050. Răcirea motorului, un dezavantaj major Oficiul de Responsailitate Guvernamentală al SUA (GAO) atrage atenția că Programul F-35 se confruntă cu întârzieri, creșterea costurilor și livrări întârziate. Întârzierile programului în finalizarea simulatorului F-35 continuă să împiedice Departamentul Apărării al SUA să finalizeze testele pentru a demonstra că avionul este pregătit pentru producția completă, chiar dacă se produc peste 125 de aeronave pe an. O altă problemă este legată de costurile pentru modernizarea motorului și a sistemului de management termic, care este utilizat pentru răcirea subsistemelor de aeronave care generează căldură. „Sistemul de răcire este depășit, necesitând ca motorul să funcționeze dincolo de parametrii de proiectare. Căldura suplimentară crește uzura motorului, îi reduce durata de viață și adaugă costuri de întreținere de 38 de miliarde de dolari. Programul a evaluat unele opțiuni de îmbunătățire a motorului și a răcirii, dar nu a definit complet cerințele pentru cât de multă răcire va avea nevoie în viitor aeronava”, se menționează în raportul GAO, în care se mai menționează că Congresul nu are o imagine completă a creșterii costurilor pentru modernizarea avionului. Probleme la sistemul de ejectare și la software Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare a realizat o fișă informativă pentru avionul F-35 în care se menționează că avantajele avionului sunt temperate de multiple neajunsuri. Testele din iulie și august 2015 au demonstrat o probabilitate de deces de 23% și o probabilitate de 100% de rănire a gâtului la ejectare pentru piloții cu o greutate între 63 și 75 de kilograme și o probabilitate de 98% de deces pentru piloții sub 62 de kilograme. Modificările de proiectare ale scaunului cu ejectare au scăzut riscul de rănire sau deces la aceleași niveluri ca și scaunele ejectabile pentru alte aeronave, dar un raport intern al Forțelor Aeriene SUA din 2017 spunea că defecțiunile nerezolvate ale scaunului cu ejectare F-35 ar putea ucide până la 24 de piloți pe durata de viață a programului. Problemele structurale și de software limitează timpul de zbor al avionului la viteză maximă. Mitralierea de pe varianta F-35A nici măcar nu poate trage drept. De asemenea, avioanele F-35 se strică mai des, iar timpul de reparare durează mai mult decât se aștepta, nereușind să îndeplinească cerintețe de fiabilitate și mentenață ale Departamentului Apărării al SUA. Cost anual de operare al unui aparat, peste șapte milioane USD Prețul unui avion, inclusiv costurile auxiliare, cum ar fi întreținerea depozitului, echipamentele de sprijin la sol și piesele de schimb, este de 110,3 milioane USD pentru F-35A. 135,8 milioane USD în cazul F-35B și 117,3 milioane USD pentru F-35C. Aceste costuri nu includ costurile de din ciclul de viață pentru operarea și susținerea aeronavei pe durata ciclului său de viață de 66 de ani. Forțele Aeriene ale SUA, în anul 2018, au estimat la 4,1 milioane de dolari costul de operare al unui avion F-35A. Rapoartele oficiale arată că în realitate costul de operare este de aproximativ 7,1 milioane de dolari anual pentru un singur avion. Ceea ce înseamnă că România ar putea să cheltuie anual în jur de 227 de milioane de dolari, atunci când va avea toate cele 32 de avioane F-35, pentru operarea acestora.

Cât costă reducerea facturilor la energie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă reducerea facturilor la energie

Cât costă reducerea facturilor la energie. Gazul şi energia s-au scumpit, însă am putea plăti totuşi facturi mai mici dacă am reuşi să punem în practică câteva sfaturi date de specialişti. Cât costă reducerea facturilor la energie Scopul: reducerea cât mai mult a pierderilor de căldură şi, implicit, a costurilor aferente încălzirii sau răcirii. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Pentru a vedea cum putem avea o locuinţă eficientă energetic, am discutat cu mai mulţi profesionişti în domeniu, dar şi cu o persoană care locuieşte de câţiva ani într-o astfel de casă. "Facturile au fost luna trecută 17 lei, luna asta am calculat 25 de lei", spune proprietarul de casă de mai sus. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pacienții arși în străinătate - costurile României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pacienții arși în străinătate - costurile României

Pacienții arși în străinătate - costurile României. În cazul unor dezastre majore, Uniunea Europeană are o procedură specială de urgență pentru a ajuta: Mecanismul de Protecție Civilă (UCPM). Din 2001, de când a fost creat, acest Mecanism a fost activat de peste 650 de ori pentru situații de urgență, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în întreaga lume. UE, 75% din costurile cu transport și operaționale Principalul motiv al constituirii Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene a fost de a consolida cooperarea dintre statele membre ale UE și, inițial, șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia) în domeniul protecției civile. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei Când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin activarea Mecanismului. Prin UCPM, Uniunea Europenă joacă un rol cheie nu doar în coordonarea răspunsului la dezastre, însă contribuie și cu cel puțin 75% din costurile de transport și/sau operaționale ale implementărilor acțiunilor de intervenție și salvare. Cum funcționeazã? UCPM intră în responsabilitatea Direcției Generale pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (ECHO) a Comisiei Europene. Nucleul mecanismului este Centrul de coordonare a răspunsului la urgențe (ERCC). Protecția civilă europeană pune într-un fond comun resursele celor 27 de țări UE și ale țărilor participante. În prezent, acestea sunt Turcia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Islanda și Ucraina. Fiecare țară din lume, dar și Națiunile Unite și alte organizații pot cere sprijin Uniunii Europene în situații de urgență. Din punct de vedere operațional, Mecanismul a fost consolidat de mai multe instrumente complementare: RescEU și Copernicus. RescEU este rezerva de ajutor a UE și include, printre altele, avioane de stingere a incendiilor, generatoare, pompe de apă și combustibil, precum și echipamente medicale și medicamente. Copernicus este un serviciu de cartografiere prin satelit care face posibilă localizarea zonelor afectate de dezastre, natura și amploarea acestora. În urma unei cereri de activare a Mecanismului, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență (ERCC) mobilizează asistență sau expertiză, din țările membre, dar și a statelor participante. ERCC monitorizează evenimentele din întreaga lume 24/7 și asigură desfășurarea rapidă a sprijinului de urgență printr-o legătură directă cu autoritățile naționale de protecție civilă. Pentru perioada 2021-2027, bugetul total alocat pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii se ridică la 3,4 miliarde de euro. Pacienții arși în străinătate - costurile României În ceea ce privește victimele incendiilor, de îndată ce se ia decizia de a activa UCPM, autoritățile sanitare din țara afectată trebuie să decidă să acopere costul îngrijirii pe termen lung a pacienților în țara/țările care furnizează tratament. Pentru țările UE și SEE se aplică regulamentul de coordonare a securității sociale, care necesită însă o autorizare prealabilă. Cu alte cuvinte, autoritatea competentă din țara afectată trebuie să se angajeze, înainte de acordarea îngrijirii, că va rambursa costurile, în conformitate cu tarifele țării care furnizează tratamentul. În timp ce statul membru beneficiar acoperă costul tratamentului și al îngrijirii pacienților, evacuările medicale și livrarea de materiale medicale sunt sprijinite și cofinanțate de UCPM. Din Chile până în Ungaria În 2010, în Chile, un cutremur urmat de un tsunami a provocat daune pe scară largă clădirilor și infrastructurii. Autoritățile au cerut activarea mecanismului și, imediat, mai multe state membre ale UE au oferit asistență. Austria a donat generatoare, Slovacia - corturi mari iar Suedia a furnizat poduri mecanice. Au fost trimise, de asemenea, echipe de salvatori și o echipă pentru coordonarea asistenței europene, pentru a sprijini autoritățile chiliene în evaluarea nevoilor. Tot în 2010, UCPM a fost activat și la solicitările autorităților maghiare, în urma inundațiile provocate de prăbușirea barajului Kolontár. Germania, Danemarca, Cehia, Țările de Jos, Austria și Croația au oferit imediat Ungariei 2,12 milioane de saci de nisip pentru a lupta împotriva inundațiilor, precum și asistență umanitară. România, prima solicitare în 2010 România a solicitat și ea activarea UCMP în 2010. Autoritățile au cerut ajutor pentru a face față inundațiilor severe din nord-estul țării. Au fost solicitate baraje gonflabile, pompe, generatoare de energie, echipamente de purificare a apei. Toate țările implicate au răspuns cu promptitudine: la doar câteva ore de la activarea procedurii, Franța, Estonia, Belgia și Austria au trimis primele oferte de ajutor. Lunga lungă a dezastrelor după care a intervenit Mecanismul În 2011, UCPM a fost activat în cazul cutremurui din Tōhoku, Japonia, și al unei explozii în Cipru. În ambele cazuri a fost oferită asistență umanitară și logistică. În 2012 și 2013, UCPM a fost activat pentru a furniza ajutor refugiaților sirieni din Iordania și pentru a lupta împotriva incendiilor forestiere din Grecia, Portugalia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Albania. În 2013, Taifunul Haiyan, unul dintre cei mai distrugători cicloni tropicali din ultimul deceniu, a lovit Filipine. Au fost raportate peste 6.200 de decese, patru milioane de persoane strămutate, 16 milioane de persoane afectate. Autoritățile filipineze au solicitat activarea UCPM. După activare, 26 de state participante au oferit asistență umanitară și echipe de experți în protecție civilă. Au fost oferite echipe medicale și spitalele de campanie. Mii de pacienți au fost tratați. Financiar, Filipine a primit 30 de milioane de euro, pentru finanțare umanitară și zece milioane de euro pentru redresare. În mai 2014, UCPM a răspuns solicitărilor de asistență din partea Bosniei și Herțegovinei și Serbiei, după inundațiile devastatoare din regiune. Douăzeci și două de țări participante au răspuns, oferind ajutor umanitar și logistic. În 2015, un cutremur devastator de 7,8 grade a lovit Nepal. Lista tuturor dezastrelor după care Mecanismul a fost folosit poate fi consultată aici. Cea mai mare operațiune: Ucraina Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare operațiune de urgență de la crearea Mecanismului. Toate statele membre ale UE și 3 state participante la UCPM s-au mobilizat. Tot prin activarea UCPM a avut loc și cea mai mare operațiune de evacuări medicale văzută vreodată. În doar câteva luni de la declanșarea războiului au fost efectuate peste 1000 de evacuări medicale. Prin activarea Mecanismul de protecție civilă al UE s-a canalizat asistența de urgență în natură către Ucraina din toată Europa de la începutul războiului. Au fost trimise peste 88.000 de tone de echipamente destinate salvării: alimente și medicamente. Recent, au fost trimise peste 1.000 de generatoare de energie, finanțate integral de UE. UE alocă, de asemenea, încă 55 de milioane de euro în finanțare umanitară Ucrainei, pe lângă cele 145 de milioane EUR deja furnizate la începutul acestui an. Pentru organizarea operațiunilor, au fost înființate hub-uri UCPM în Ucraina, Moldova, România, Slovacia și Polonia. La începutul lunii aprilie, Ucraina a aderat la Mecanismul de protecție civilă al UE ca stat participant.

Cât costă un bătrân la azil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cât costă un bătrân la azil

Cât costă un bătrân la azil. Ștefan Godei, liderul uneia dintre cele două grupări de crimă organizată din dosarul azilelor din Ilfov, a primit peste 3,7 milioane de lei de la stat pentru a avea grijă de bătrânii pe care îi exploata. Cât costă un bătrân la azil Ștefan Godei controla Asociația "Sfântul Gabriel cel Viteaz" prin care controla două centre de îngrijire și asistență pentru persoanele adulte cu dizabilități. Azile pentru bătrâni, practic. Azilul "Sfântul Gabriel cel Viteaz" din Voluntari avea o capacitate de 27 de locuri, în timp ce "Armonia", de 50 de locuri. Pe 4 octombrie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat un acord cadru cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 (DGASPC), din subordinea Primăriei Sector 3, prin care se obliga să furnizeze servicii sociale cu cazare pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități din Sector 3. Citește și: STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: „Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău” Potrivit referatului de arestare, în perioada 25 noiembrie 2021 – 25 mai 2023, DGASPC a virat în conturile asociaței controlate de Ștefan Godei nu mai puțin de 2,55 milioane lei. Adică, 5.571 lei fără TVA pentru fiecare persoană, echivalentul a 1.130 de euro. Mihaela Ungureanu, șefa DGASPC Sector 3, s-a suspendat din funcție în urma anchetei DIICOT. Beneficiari repartizați preferențial La azilul "Armonia" erau cazate persoane cu dizabilități fizice și psihice accentuate care proveneau din sistemul de asistență socială de la DGASPC Ilfov și Primăria Ștefănești. Pe lângă aceste cazuri sociale mai erau aduse și alte persoane în baza contractelor semnate de către familiile acestora. Citește și: Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial, de unde a luat bani inclusiv anul acesta. Plătit și de FC Voluntari Astfel, în iunie 2021, asociația lui Ștefan Godei a semnat mai multe contracte cu DGASPC Ilfov în baza cărora persoanele adulte cu handicap ar trebui să beneficieze de servicii sociale și asistență medicală. În baza acestor contracte DGASPC Ilfov a plătit în perioada decembrie 2021 – mai 2023 o sumă de 1,17 milioane lei. Adică, tot 5.571 lei de persoană, la fel ca DGASPC Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Anchetatorii au stabilit că "adăpostirea beneficiarilor proveniți din sistemul social a fost realizată cu nerespectarea legii, fără a fi derulată o procedură transparentă de către D.G.A.S.P.C. Ilfov, Godei Ștefan Cristian fiind sprijinit în acest sens de funcționarii instituției respectiv Țicu Andrei Răzvan și Popa Mihaela Bianca, dar și de funcționarii din cadrul D.G.AS.P.C. Sector 3 prin repartizarea preferențială de loturi de beneficiari, fără a fi organizate licitații publice conform prevederilor legale, ci prin încheierea unui contract de parteneriat". Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Andrei Răzvan Țicu, unul din șefii de la DGASPC Ilfov și membru al grupării Godei, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Costuri mari cu câinii din adăposturi (sursa: Facebook/Mihai Ritivoiu)
Mediu

Costuri mari cu câinii din adăposturi

Costuri mari cu câinii din adăposturi. Prefectul de Timiş, Mihai Ritivoiu (foto), a declarat, vineri, că le-a cerut primarul din judeţ să reducă costurile cu capturarea şi cazarea în adăposturi a câinilor vagabonzi, dar şi o centralizare a cheltuielilor în acest sens, după ce a aflat că sunt primării care cheltuie chiar şi câte 2.000 de lei lunar pentru întreţinerea unui câine în adăpost. Costuri mari cu câinii din adăposturi "Cheltuim averi din banii comunităţilor locale, pe care oricum nu-i avem, pentru cazarea câinilor capturaţi. Cazare pe viaţă. Există primării care plătesc peste 2.000 de lei pe lună pe câine ţinut în adăpost. Oare câţi părinţi îşi permit să cheltuiască această sumă lunar pentru copiii lor? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cred că ar fi important să se centralizeze totalul sumelor cheltuite anual la nivel naţional de autorităţile locale pentru cazarea în adăposturi a câinilor fără stăpâni. Poate găsim o parte din deficitul bugetar şi pe-aici", a afirmat prefectul Mihai Ritivoiu, într-o postare pe Facebook. În acest sens, prefectul de Timiş a convocat vineri o şedinţă cu participarea primarilor din judeţ, a reprezentanţilor Consiliului Judeţean, a asociaţiilor de protecţie a animalelor şi cu instituţiile de control abilitate. Campanie în școli "Pe termen scurt, trebuie redus costul cu capturarea şi cazarea în adăposturi a câinilor vagabonzi. Aceasta poate fi făcută printr-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară la care să adere primăriile şi Consiliul Judeţean. Pe termen lung, o campanie extinsă în şcoli pentru educarea copiilor. Peste ani, ei vor fi cei care se vor lovi de această problemă. Şi mai bine previi decât să combaţi. Cred că m-am înţeles astăzi cu primarii şi în cel mai scurt timp ne vom organiza în Timiş pe subiect", a relatat Mihai Ritivoiu. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Pe de altă parte, prefectul a subliniat că deşi suntem în secolul XXI, mai mor oameni muşcaţi de câini, iar copiii se joacă sub această ameninţare. "Subiectul e vechi şi dureros. Nu mai poţi lua şi omorî câinii vagabonzi ca acum 30 de ani. E nevoie de sprijinul populaţiei, de microciparea şi sterilizarea populaţiei canine. E nevoie de instruirea copiilor în şcoli, ca măcar viitoarele generaţii să înţeleagă că sterilizarea şi respectarea legislaţiei este cea mai lipsită de cruzime soluţie pentru animale", a mai afirmat prefectul Mihai Ritivoiu.

Limuzină cu șofer în prețul RCA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Limuzină cu șofer în prețul RCA

Limuzină cu șofer în prețul RCA. Accidentele rutiere au devenit o afacere bănoasă pentru firmele specializate în recuperarea daunelor pe seama asigurătorilor RCA. Limuzină cu șofer în prețul RCA Pe termen scurt, şoferul implicat iese în avantaj: scapă de alergătură şi bătăi de cap, beneficiind totodată de o maşină de înlocuire cât timp cea avariată se află în service. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Firma de daune şi asigurătorul îşi reglează între ele chestiunile financiare. Citește și: Moftul Olguței Vasilescu, festivalul IntenCity de la Craiova, va costa 20 de milioane de lei în 2023. În 2022, a scos de zece ori mai puțin din bilete Asigurătorii reclamă, însă, preţuri de service umflate şi tarife de închiriere mai mult decât exagerate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Germania plătește foarte scump schimbările climatice (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Mediu

Germania plătește foarte scump schimbările climatice

Germania plătește foarte scump schimbările climatice. Amplificarea fenomenelor meteorologice extreme, consecinţe ale schimbărilor climatice, ar putea costa Germania aproape 1.000 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui studiu comandat de guvernul federal şi publicat luni, relatează AFP. Germania plătește foarte scump schimbările climatice Consecinţele schimbărilor climatice, cum ar fi inundaţiile sau valurile de căldură, ar putea cauza cheltuieli de 910 de miliarde de euro pentru cea mai mare economie a Europei dacă nu se iau măsuri de adaptare, potrivit studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Această cifră este doar o "estimare scăzută" a posibilelor repercusiuni, a adăugat Ministerul Economiei şi Climei, deoarece modelul analitic utilizat pentru studiu nu a putut lua în considerare toate implicaţiile posibile ale schimbărilor climatice. De exemplu, decesele suplimentare, deteriorarea calităţii vieţii şi dispariţia multor specii de animale şi plante nu au fost incluse "în pofida importanţei lor primordiale", precizează ministerul. Prin urmare, costurile reale generate de schimbările climatice ar trebui deci să fie "semnificativ mai mari" decât estimările studiului. Posibil, "doar" 280 de miliarde de euro În cazul "une schimbări climatice scăzute", costurile s-ar ridica la 280 de miliarde de euro, dacă nu s-ar lua măsuri de adaptare la creşterea temperaturilor. Măsurile preconizate de studiu variază de la dezvoltarea soiurilor de plante rezistente la schimbările climatice la un sistem de irigare mai bun, la investiţii în cercetare publică. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Împreună, acestea ar putea compensa "pe deplin" costurile unei "schimbări climatice uşoare" şi ar putea atenua pâna la 60% din scenariul cel mai grav. Potrivit studiului, Germania a suportat deja 145 de miliarde de euro, reprezentând cheltuieli legate de climă între 2000 şi 2021, mai mult de jumătate din cele înregistrate în 2018.

Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost

Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost. La trei ani încheiaţi după ce OMS a declarat COVID-19 o situaţie de urgenţă internaţională, Tedros Ghebreyesus anunţa că 90% din populaţia globului a dobândit un anumit grad de imunitate. Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost Am încercat să aflăm, în primul rând, cât ne-a costat, în România, pandemia. O întrebare care, deocamdată, nu a primit un răspuns oficial: statul român nu a calculat şi nu a comunicat nici măcar care-au fost cheltuielile medicale. Citește și: VIDEO Capul afacerii stimulatoarelor cardiace de la cadavre, cabană ascunsă în Delta Moldovei, în zonă protejată. Prin intermediar De altfel, de abia există un registru public actualizat săptămânal al numărului de cazuri şi de decese, şi acesta greu de găsit pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Investițiile publice în construcții, plus 50% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Investițiile publice în construcții, plus 50

Investițiile publice în construcții, plus 50%. Firma care a făcut documentaţia pentru Filarmonica Iași în 2019 şi care a fost plătită să o reactualizeze anul acesta a predat-o CJ. Investițiile publice în construcții, plus 50% Este principalul motiv pentru care consilierii s-au grăbit să o aprobe – deşi administraţia publică din România „îngheaţă” complet când vine vorba de zile libere. Altfel spus, nu se va urni niciun leu de la Bucureşti – unde stă speranţa de finanţare prin PNRR sau prin vreun alt program cu fonduri europene. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Valoarea investiţiei a crescut deja cu mai bine de 45%, până la 67,9 milioane, sumă la care se adaugă TVA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentele din Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Costul uriaș plătit de Rusia

Forbes Ucraina a calculat costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentul terorist de luni dimineața, asupra mai multor orașe ucrainene. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat marți dimineață că bilanțul victimelor în urma atacului masiv cu rachete al Rusiei de luni a crescut 19 morți și 105 răniți. Bombardamentul a lovit locuri de joacă, șosele, clădiri de birouri, o universitate sau un pod pietonal din Kiev. Numeroase localități au rămas însă fără curent electric, iar Ucraina a fost nevoită să oprească exporturile. În această dimineață, pe rețelele sociale pro-Ucraina au apărut imagini care arătau că șoselele lovite au fost deja reparate. In #Dnipro, a road damaged by a #Russian rocket attack was repaired in just one day, reports mayor Boris Filatov. pic.twitter.com/N5mH3MYll9— NEXTA (@nexta_tv) October 11, 2022 Costul uriaș plătit de Rusia Potrivit Forbes Ucraina, citat de Meduza, bombardamentul i-a costat pe ruși între 400-700 de milioane de dolari. Calculul exact este imposibil întrucât nu se știe exact câte rachete de un anumit tip au fost folosite. Se cunoaște însă numărul lor și ce tipuri de rachete s-au lansat. Oficialii ucraineni au spus că s-au tras 84 de rachete de croazieră, iar în atac au fost implicate și 24 de drone. Costul rachetelor trase, notează Forbes, este estimat într-o gamă largă, deoarece numărul exact de rachete de fiecare tip nu este cunoscut. Potrivit rapoartelor oficiale, pe teritoriul Ucrainei au fost lansate rachete de tip Kh-101, Kh-555, Caliber, Iskander, Tornado-S și S-300. Citește și: Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming Pentru a calcula costul, Forbes a folosit următoarele estimări: costul rachetei Kh-101 este de 13 milioane de dolari, Caliber costă 6,5 milioane de dolari, Iskander - 3 milioane de dolari, Onyx - 1,25 milioane de dolari, Kh-22 - un milion de dolari, iar Tochka-U - doar 300.000 de dolari. Costul total al tuturor dronelor lansate pe 10 octombrie este de câteva milioane de dolari.

Cât costă cazarea în căminele studenţești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă cazarea în căminele studenţești

Cât costă cazarea în căminele studenţești. Un student care doreşte să stea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) va plăti 140 de lei pe lună pentru a locui în majoritatea căminelor instituţiei de învăţământ superior. Cât costă cazarea în căminele studenţești Tariful este valabil în doar șapte dintre cămine, acolo unde vor sta câte trei-patru studenți în camere, cu baia la capătul holului. Şi tarifele de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI) variază în funcţie de condiţiile din camerele de cămin. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie În cel mai mare campus din Iaşi, „Tudor Vladimirescu”, preţurile anul trecut au pornit de la 160 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Viitor spital regional, 600 milioane euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Viitor spital regional, 600 milioane euro

Viitor spital regional, 600 milioane euro. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţiii au anunţat lansarea proiectului ce vizează construirea viitorului Spitalul Regional de Urgenţă de la Iași. Viitor spital regional, 600 milioane euro Există noutăţi faţă de cele prevăzute în studiul de fezabilitate. Spitalul va costa cu 20% mai mult decât se preconizase, dar va avea mai multe paturi de ATI. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Primarul şi şeful CJ au prezentat şi noile planuri pentru infrastructura din zonă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cât costă cursul festiv și banchetul de final de gimnaziu sau liceu? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă cursul festiv și banchetul

Cât costă cursul festiv și banchetul? Pregătirile pentru cursul festiv şi banchetul de final de an au început deja la majoritatea şcolilor. Cât costă cursul festiv și banchetul: minimum 500 de lei de elev Părinţii pun bani deoparte încă de la începutul anului şcolar, anticipând cheltuielile care, în funcţie de caz, pot ajunge şi la câteva mii de lei. Practic, un pachet standard pentru cursul festiv, poate ajunge la 250 de lei. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Iar dacă se adaugă şi banchetul, atunci, cheltuielile se dublează cel puţin. Toate acestea fără a lua în considerare vestimentaţia pentru aceste evenimente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră