duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: corina cretu

7 articole
Eveniment

Corina Crețu, funcție de la Ciolacu

Corina Crețu, funcție de la Ciolacu. Corina Crețu a fost desemnată președinte interimar al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, printr-o decizie a prim-ministrului Marcel Ciolacu. Corina Crețu, funcție de la Ciolacu Aceasta va ocupa funcția până la numirea conducerii instituției în urma finalizării procesului de selecție, conform prevederilor legale. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Decizia a fost oficializată și publicată luni în Monitorul Oficial. Corina Crețu și-a început cariera politică lucrând ca purtător de cuvânt și consilier pentru președintele României Ion Iliescu. A fost aleasă europarlamentar din partea PSD în mai multe mandate, începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Susținerea lui Ponta În 2014, atunci când România trebuia să nominalizeze un comisar european, Victor Ponta a sprijinit activ candidatura Corinei Crețu pentru acest rol, ceea ce a dus la numirea sa ca comisar european pentru Politica Regională în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. În Parlamentul European, Corina Crețu a făcut parte din diverse comisii și grupuri de lucru, fiind activă pe subiecte legate de afaceri externe, dezvoltare regională și politici europene.

Corina Crețu, funcție de la Ciolacu (sursa: Facebook/Corina Cretu)
Corina Creţu demisionează din PRO România  Foto: Facebook
Eveniment

Corina Creţu demisionează din PRO România

Europarlamentarul Corina Creţu demisionează din PRO România deoarece consideră colaborarea cu AUR „o decizie greşită” pentru partid şi pentru oamenii care au crezut în acest proiect politic. Presa a relatat, luni, că Pro România, formațiune condusă de Victor Ponta, discută o colaborare cu partidul lui George Simion. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Ponta este însă consilier onorific al premierului Ciolacu. Corina Creţu demisionează din PRO România „Cu regret, am hotărât astăzi să demisionez din PRO România. Convingerile mele politice sunt cunoscute de mulţi ani de către dumneavoastră. Sprijinirea populismului, a ultra-naţionalismului şi a anti-europenismului reprezintă, în opinia mea, cel mai mare pericol pentru România şi pentru generaţiile care vin după noi. De aceea, colaborarea dintre PRO România şi AUR este o decizie greşită - pentru partid, pentru oamenii care au crezut în acest proiect politic şi, în definitiv, pentru ţară. Este o decizie pe care nu o pot gira, motiv pentru care am hotărât astăzi să demisionez din PRO România", a postat Corina Creţu pe Facebook. Eurodeputatul Corina Creţu a arătat că nu s-a reuşit o formă de colaborare cu PSD şi că de aceea s-a stabilit, la ultimul congres al formaţiunii, participarea pe cont propriu în alegerile pentru Parlamentul European. PSD a respins cooperarea cu Pro România „Îmi pare rău că, în ciuda apelurilor repetate ale preşedintelui PRO România şi ale mele, nu am reuşit o formă de colaborare cu PSD. În aceste condiţii, am militat pentru participarea pe cont propriu a PRO România în alegeri, decizie care a fost şi adoptată în cadrul ultimului Congres PRO România. În ceea ce mă priveşte, am fost şi rămân o social-democrată convinsă. Am fost membră PSD timp de 29 de ani, vicepreşedintă a Grupului S&D din Parlamentul European, vicepreşedinte al Parlamentului European, vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), Comisar European din partea SD”, a spus Corina Creţu. Europarlamentarul a mai precizat că a apărat întotdeauna, cu toată convingerea, valorile stângii moderne, pro-europene, nevoia de dezvoltare şi modernizare, de folosire a fondurilor europene, a programelor Erasmus, a liberei circulaţii, a extinderii Uniunii Europene şi a tuturor beneficiilor pe care le aduce proiectul european. „Îmi doresc să duc acest mandat de Membră a Parlamentului European la capăt cu bună-credinţă, împăcată cu acţiunile mele, promovând aceleaşi valori în care am crezut şi cred. Le doresc mult succes tuturor celor care, în aceste vremuri atât de dificile, continuă să lupte pentru o Românie cu adevărat europeană”, a conchis Corina Creţu.

Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, spune Corina Crețu către Boloș și Ciolacu Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Nu există pericolul suspendării fondurilor europene

Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar Pro România, îi face mincinoși pe Ciolacu și Boloș: „Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează”, a declarat ea pentru Agerpres. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Afirmația ei vine în flagrantă contradicție cu declarațiile premierului Marcel Ciolacu și a ministrului de Finanțe Marcel Boloș, care au spus că dacă România nu crește taxele și impozitele pentru a reduce deficitul bugetar va pierde fonduri UE de zeci de miliarde de euro. Ciolacu sperie electoratul cu „blocarea fondurilor europene” „România va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut, de peste 6,2% dacă România nu ia măsuri. Automat va duce la blocarea fondurilor europene, la costuri mult mai mari de împrumut pentru acoperirea deficitului și, cum e și normal, va duce mult mai devreme decât alegerile din 2024, la instabilitate politică”, afirma Ciolacu, în 7 august 2023. „Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a arătat și Boloș, în septembrie 2023, susținând că s-ar suspenda sume în valoare totală de 75 de miliarde de euro. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Acum, Corina Crețu explică de ce această amenințare este falsă. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene „În privinţa posibilităţii suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează", a declarat Corina Creţu. Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare faţă de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului. „România a arătat solidaritate faţă de Ucraina, de la declanşarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depăşeşte 3,5% din deficitul bugetar. De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate care dă acces produselor ucrainene la piaţa internă fără respectarea standardelor europene au grevat fermierii români şi a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depăşit 50% din PIB", a susţinut Creţu. Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat.

Corina Crețu, atac dur la familia Firea-Pandele
Eveniment

Corina Crețu, atac dur la familia Firea-Pandele

Europarlamentarul Corina Crețu a lansat un atac neobișnuit de dur la familia Firea-Pandele, vorbind despre tragedia din azilurile de bătrâni din Voluntari: „Cu Gabi Firea, am fost prieteni, am fost şi ziaristă, dar nu poţi să spui chiar că nu ştii nimic.”! „Toată lumea ştie că acolo nimic nu se întâmplă fără să ştie domnul Pandele”, mai spune Crețu, la o emisiune TV, citată de news.ro. Corina Crețu, atac dur la familia Firea-Pandele „Aşa cum spunea prim-ministru, nu este vorba de doi-trei oameni care s-au înţeles să facă un ban de pe urma unor bătrâni amărâţi, este vorba de un sistem întreg şi acest sistem întreg, după opinia mea, pentru că trăim în România şi a intrat deja, cumva, în mentalul colectiv că nişte funcţionari nu pot face astfel de lucruri fără a fi cumva acoperiţi politic, şi aici cred că lucrurile trebuie duse până la capăt. (...) Toate aceste lucruri, cumva, s-au desfăşurat sub ochii unor oameni care poate ar fi putut schimba lucrurile şi mă întreb cum pot dormi liniştiţi acei oameni”, a afirmat Corina Creţu duminică, într-o emisiune la Prima News. Eurodeputatul consideră că „este destul de greu de crezut” că factorii de decizie de la nivel local nu cunoşteau situaţia. Ea se arată convinsă că ceea ces-a întâmplat va fi un subiect care va fi relatat şi în presa străină, iar statul român va fi urmărit cu privire la măsurile pe care le ia. „Este zguduitor ce se întâmplă şi cred că indiferent de culoarea politică la care se ajunge, sau la ambele culori politice, pentru că, până la urmă, e vorba de PSD şi PNL care conduc toate judeţele din România, indiferent de culorile politice, dacă am ajuns să ne omorâm şi bătrânii cu sânge rece, fără să se întâmple nimic, eu cred că încrederea în instituţii şi în politicieni va scădea dramatic, pentru că este un caz care nu poate să nu zguduie orice suflet”, a adăugat Corina Creţu. În Voluntari, oamenilor le este frică să vorbească În acest context, aceasta a mărturisit că ştie „cazuri de oameni cărora le e frică să vorbească în România”, făcând referire la faptul că „toată lumea ştie că acolo nimic nu se întâmplă fără să ştie domnul Pandele”. „O fost... şi cu Gabi Firea, am fost prieteni, am fost şi ziaristă, dar nu poţi să spui chiar că nu ştii nimic. Mai ales că eşti în funcţie, adică trebuie să-ţi asumi. Nu unul trebuie să-şi asume dacă ne convine politic, dacă nu ne convine politic folosim altă măsură. Să clarifice dacă a avut vreun rol. Să vedem ce spun instanţele, eu nu pot să mă substitui instanţelor dar cred totuşi că nu se puteau face aceste lucruri fără o protecţie, cred, poate, transpartinică. Nu ştim. Aici chiar mi se pare, cumva, că toate tunurile s-au pus pe Gabi Firea”, a mai afirmat europarlamentarul. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Ea e de părere că tot ceea ce s-a întâmplat „e o dovadă clară de lipsă de omenie, dincolo de chestiunile juridice”.

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR Foto: News.ro
Politică

Boloș susține demersul PSD

Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), susţine demersul PSD și al ministrului Muncii, Marius Budăi, privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri în absorbția fondurilor alocate prin acest plan. Sâmbătă, Boloș spunea că se poate renunța la cota unică de impozitare, „dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor”, o altă solicitare a PSD. Boloș susține demersul PSD Iată ce a spus Boloș, numit ministru cu susținerea PNL, despre propunerea lui Budăi de a se renegocia procentul din PNRR alocat pensiilor, potrivit news.ro: „Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare. Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.r.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi a restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc. Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”. Crețu: modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Sâmbătă, la Antena 3, el spunea: „Cu impozitul progresiv? Depinde dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor, impozitul progresiv poate să fie o soluţie”. Europarlamentarul Corina Creţu a afirmat că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev „După cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”, a explicat Crețu, care a fost comisar european.

Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Foto: euagenda.eu
Eveniment

Portugalia a primit prima tranșă din PNRR

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR: 1,16 miliarde de euro, arată site-ul Comisiei Europene care monitorizează evoluția acestui program. În schimb, România nici măcar nu a depus cerere pentru prima tranșă din PNRR - aprobarea poate dura săptămâni sau luni - și nu a îndeplinit nici un obiectiv. Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Până acum, au mai primit prima tranșă de bani din PNRR: Italia, 21 de miliarde de euro, din care 10 miliarde granturi și 11 miliarde împrumuturiGrecia, 3,6 miliarde de euro, din care 1,71 miliarde granturi (sume nerambursabile) și peste 1,8 miliarde împrumuturiFranța, 7,4 miliarde euro, granturiSpania, 10 miliarde euro, granturiPortugalia, 1,16 miliarde euro, din care 555 de milioane de euro pentru granturi și 609 milioane euro - împrumuturi. Portugalia este prima țară care a depus planul de redresare și reziliență. Spania și Italia, cele mai performante Spania a primit această primă tranșă - diferită de pre-finanțarea inițială, obținută de toate țările a căror PNRR a fost aprobat și din care România a primit 1,9 miliarde de euro la 13 ianuarie - la finalul lunii decembrie. Această țară a mai trimis o cerere de plată, la 30 aprilie, pentru 12 miliarde de euro. Datele Comisiei Europene arată că Spania a îndeplinit deja 13% din țintele asumate prin acest program. Italia a îndeplinit 10% din obiective. Franța - 22% Grecia - 5% din obiective au fost îndeplinite. România nu a îndeplinit până acum nici un obiectiv, arată datele Comisiei Europene, și nici nu a trimis cerere de finanțare pentru prima tranșă. Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a criticat, acum câteva zile, ritmul de implementare al PNRR. „Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat”, a spus Crețu. Europarlamentarul a arătat că deși România are în plan peste 200 de investiții și peste 200 de reforme, nici până acum nu a realizat primul jalon din PNRR. „Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.

Corina Crețu desființează ritmul PNRR Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Corina Crețu desființează ritmul PNRR

Fostul comisar europen Corina Crețu desființează ritmul în care evoluează PNRR: „Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”. Ea a explicat și că renegocierea PNRR, așa cum o dorește ministrul Muncii Marius Budăi, este posibilă doar în caz de dezastru natural și, dacă s-ar ajunge la o renegociere, ar întârzia foarte mult absorbția deja rămasă în urma altor țări. Corina Crețu desființează ritmul PNRR Într-un interviu la Prima TV, actualul europarlamentar a criticat dur și situația construirii spitalelor regionale. „Nu mi se pare normal ca o regiune întreagă să o ţii în suspans pentru că două comune se bat pentru locul de amplasament. În 2018 s-au realizat studiile de fezabilitate de Banca Europeană de Investiţii, dar iată că suntem în 2022 şi de-abia acum se contractează firmele care vor lucra. Deci după 7 ani. Nicăieri nu durează atât de mult, adică după 7 ani se la semnarea contractului să nu ai nici măcar o groapă făcută, nu ai încă desemnate companiile care vor lucra”, a arătat Crețu. Europarlamentarul s-a referit, prin acest exemplu, la situația spitalului regional care ar urma să fie construit la Iași. Întrebată când crede că se vor realiza, în cele din urmă, aceste spitale, eurodeputatul a menționat că după 2027 banii se vor pierde. Fostul comisar european a criticat și avalanșa de studii de fezabilitate. Comisia Europeană nu a aprobat finanțarea voucherelor cu mâncare „Cred că ar trebui să avem mult mai multe proiecte. În alte ţări, pentru un euro au deja programate 3-4 euro de investiţii, aşa încât, dacă se blochează undeva, îi investesc în altceva. Noi, din contră, avem prea puţine proiecte. Se lucrează foarte mult pe acest domeniu al consultanţei şi nu al implementării efective. Se dau foarte mulţi bani pe hârtii, deşi se folosesc studii de fezabilitate şi din 2007, vine un ministru schimbă priorităţile”, a arătat Creţu, citată de news.ro. Europarlamentarul a desființat și planurile guvernului de a renegocia PNRR și de a obține finanțare europeană pentru voucherele de mâncare. „Am înţeles eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii. Dar cred că aceste lucruri pot fi mult mai rapid compensate de la buget, pentru că, după cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi”, a arătat Crețu despre intenția lui Marius Budăi de a renegocia PNRR. În ceea ce priveşte voucherele de 50 de euro pe care Guvernul a promis că le va acorda persoanelor aflate în situaţii dificile, eurodeputatul spune: „Până la ora actuală, din câte ştiu eu, nu există un aviz pozitiv al Comisiei Europene în legătură cu aceste vouchere”. Citește și: Șoc la televizunea rusă: un respectat analist militar desființează planul mobilizării generale și starea armatei ruse

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră