miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

contract

70 articole
Eveniment

Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat

Contractele de muncă pe perioadă determinată sunt frecvente în cazul proiectelor temporare, al activităților sezoniere sau atunci când un angajat îl înlocuiește pentru o vreme pe altul. Ele nu pot fi însă folosite fără limite pentru a menține ani la rând un salariat într-o situație provizorie. Codul muncii stabilește atât situațiile în care un asemenea contract poate fi încheiat, cât și durata și numărul contractelor succesive permise. În 2026, regula de bază rămâne aceea că un contract individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Contractul pe durată determinată reprezintă o excepție și poate fi utilizat numai în cazurile prevăzute de lege. Când poate angajatorul să ofere un contract pe perioadă determinată Angajatorul nu poate alege această formă de contract doar pentru că îi este mai convenabilă. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Potrivit Codului muncii, contractul pe durată determinată poate fi încheiat, printre altele, pentru: înlocuirea unui salariat al cărui contract este suspendat; creșterea sau modificarea temporară a activității angajatorului; activități sezoniere; angajarea anumitor categorii de persoane în baza unor măsuri legale speciale; angajarea unei persoane care, în termen de cinci ani, îndeplinește condițiile de pensionare pentru limită de vârstă; ocuparea unei funcții eligibile într-o organizație sindicală, patronală sau neguvernamentală, pe durata mandatului; angajarea pensionarilor care pot cumula pensia cu salariul; desfășurarea unor lucrări, proiecte sau programe ori în alte situații prevăzute de legi speciale. Contractul trebuie să fie încheiat în scris și să precizeze expres durata pentru care este valabil. Un singur contract poate dura cel mult 36 de luni Codul muncii stabilește că un contract individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat, ca regulă, pentru mai mult de 36 de luni. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Așadar, un angajator poate încheia, de exemplu, un contract pentru șase luni, un an, doi ani sau trei ani, atât timp cât există unul dintre motivele legale care justifică durata determinată. Există o situație particulară atunci când salariatul este angajat pentru a înlocui un alt angajat al cărui contract este suspendat. În această situație, contractul persoanei care îl înlocuiește încetează atunci când dispar motivele suspendării contractului titularului. De câte ori poate fi prelungit același contract Aici apare una dintre confuziile cele mai frecvente. Codul muncii permite încheierea succesivă a cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată între aceleași părți. Această limită privește contractele distincte încheiate succesiv, nu actele adiționale prin care este prelungit același contract. Prelungirea contractului pe durată determinată se poate face, cu acordul scris al părților, în condițiile prevăzute de lege, cu respectarea duratei maxime aplicabile. Cel mult trei contracte succesive între aceleași părți Pentru contractele succesive, regula este foarte clară: între același angajator și același salariat pot fi încheiate succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată. Un contract este considerat „succesiv” atunci când este încheiat în termen de trei luni de la încetarea contractului precedent pe durată determinată. În plus, aceste contracte succesive nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. Inspecția Muncii confirmă expres în informațiile REGES-Online regula celor maximum trei contracte succesive și termenul de trei luni care le leagă între ele. De exemplu, dacă un angajat are un contract pe perioadă determinată care expiră la 31 decembrie, iar pe 15 ianuarie angajatorul îi face un nou contract determinat, acesta intră în categoria contractelor succesive. După al treilea contract devine automat nedeterminat? Nu automat. Aceasta este probabil cea mai importantă precizare pentru salariați. Codul muncii actual nu prevede că, în ziua următoare expirării celui de-al treilea contract succesiv, acesta se transformă de la sine într-un contract pe durată nedeterminată. Contractul pe durată determinată încetează de drept la data înscrisă în el. Angajatorul trebuie să constate această încetare în scris, potrivit regulilor generale din Codul muncii. Însă, dacă angajatorul dorește ca aceeași persoană să lucreze în continuare, nu poate pur și simplu să încheie la nesfârșit noi contracte succesive pe perioadă determinată. Codul permite numai trei. Într-o asemenea situație, dacă postul și nevoia de muncă au devenit în realitate permanente, soluția firească și conformă regulii generale a Codului muncii este contractul pe durată nedeterminată. Pauza de trei luni „resetează” automat regula? Nu trebuie înțeles nici că angajatorul poate evita legea foarte simplu, lăsând să treacă trei luni și reluând apoi la nesfârșit contractele determinate. Este adevărat că, în sensul strict al art. 82 din Codul muncii, contractele încheiate la mai mult de trei luni distanță nu mai sunt considerate „contracte succesive” după definiția respectivă. Dar rămâne aplicabilă o altă condiție esențială: orice contract pe perioadă determinată trebuie să se încadreze într-unul dintre cazurile prevăzute de lege. Dacă salariatul ocupă în realitate, an după an, același post permanent, iar caracterul temporar al muncii nu poate fi justificat, simpla introducere a unor pauze între contracte nu schimbă regula potrivit căreia durata determinată este o excepție. Ce se întâmplă dacă angajatul continuă să lucreze după data expirării Un salariat nu ar trebui să considere că simplul fapt că a venit la serviciu și după data înscrisă în contract înseamnă automat că a dobândit un contract pe perioadă nedeterminată. Contractul pe durată determinată încetează de drept la expirarea termenului pentru care a fost încheiat. Pentru continuarea legală a raportului de muncă trebuie să existe documentele corespunzătoare și situația să fie înregistrată conform legislației muncii. Salariatul poate verifica în REGES-Online ce contract figurează în evidența angajatorului și care este durata înregistrată. Contractul determinat nu înseamnă mai puține drepturi Un angajat cu contract pe perioadă determinată nu poate fi tratat mai puțin favorabil decât un salariat permanent comparabil doar pentru că are un contract limitat în timp. Salariul, concediul de odihnă, repausul, protecția în materia securității și sănătății în muncă și celelalte drepturi prevăzute de legislația muncii se aplică și salariaților cu contracte determinate, în condițiile legii. Codul muncii obligă, de asemenea, angajatorul să îi informeze pe acești salariați despre posturile vacante sau care urmează să devină vacante și care corespund pregătirii lor profesionale, astfel încât să poată avea acces la ele în condiții egale cu angajații permanenți. Perioada de probă este mai scurtă Pentru salariații angajați pe perioadă determinată, durata maximă a perioadei de probă depinde de durata contractului: 5 zile lucrătoare pentru contractele mai scurte de trei luni; 15 zile lucrătoare pentru contractele cu durata între trei și șase luni; 30 de zile lucrătoare pentru contractele mai lungi de șase luni; 45 de zile lucrătoare pentru funcțiile de conducere, dacă respectivul contract depășește șase luni. Ce ar trebui să verifice salariatul Un angajat care primește succesiv contracte pe perioadă determinată ar trebui să urmărească trei lucruri: data începerii și data expirării fiecărui contract, intervalele dintre contracte și motivul pentru care angajatorul folosește în continuare durata determinată. Dacă între aceleași părți au existat deja trei contracte succesive, iar angajatorul propune un al patrulea contract determinat la mai puțin de trei luni de la încetarea celui precedent, situația nu mai respectă limita prevăzută de Codul muncii. Salariatul poate cere explicații și documente angajatorului, poate verifica informațiile în REGES-Online și, dacă apreciază că regulile privind durata determinată sunt folosite abuziv, poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă sau poate solicita, după caz, verificarea situației de către instanța competentă. Regula care trebuie reținută Pentru 2026, schema este relativ simplă: contractul pe perioadă nedeterminată este regula, iar cel pe perioadă determinată este excepția. Un contract determinat poate avea, în principiu, maximum 36 de luni, iar între aceleași părți pot exista cel mult trei contracte determinate succesive. După cel de-al treilea contract, salariatul nu dobândește automat statutul de angajat pe perioadă nedeterminată. Dar angajatorul nu poate continua seria printr-un al patrulea contract succesiv determinat. Dacă raportul de muncă trebuie să continue și nevoia de personal este una permanentă, contractul pe durată nedeterminată este forma normală de angajare prevăzută de Codul muncii.

Contractul pe perioadă determinată în 2026: de câte ori poate fi prelungit și când trebuie să devină nedeterminat
Costuri uriașe pentru curățenie la Spitalul de Copii din Iași: 18,4 milioane de lei. Contractul poate urca la 35 de milioane
Eveniment

Costuri uriașe pentru curățenie la Spitalul de Copii din Iași: 18,4 milioane de lei. Contractul poate urca la 35 de milioane

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași a atribuit până acum servicii de curățenie de 18,38 milioane de lei, fără TVA, în cadrul acordului-cadru semnat în 2024 cu firma Velrange SRL, potrivit Ziarul de Iași. Factura crește de la o raportare la alta Potrivit ultimei raportări din SEAP, valoarea cumulată a ajuns la 18,38 milioane de lei, cu aproximativ 575.000 de lei peste nivelul raportat în iunie. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Acordul este valabil 48 de luni, până în vara anului 2028. Dacă ritmul actual al cheltuielilor se menține, factura totală ar putea ajunge la aproximativ 34-35 de milioane de lei, aproape de valoarea cu care Velrange a câștigat licitația. De la zeci de mii, la sute de mii lunar Înaintea acordului-cadru, spitalul cumpăra punctual servicii de curățenie interioară și exterioară pentru sume de ordinul zecilor de mii de lei. Contractul actual include însă și operațiuni de igienizare și dezinfecție specifice unei unități sanitare, inclusiv în zone cu risc epidemiologic ridicat. Velrange SRL raportase în 2023 cifră de afaceri zero, iar în 2025 a ajuns la aproape 10 milioane de lei și un profit net de peste 5 milioane de lei.

EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro
Investigații

EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro

Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, nu a semnat contractul de 816,5 milioane de euro cu compania germano-americană Sig Sauer, de la care urma să cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă pentru Armata Română, polițiști, jandarmi și agenții serviciilor secrete. Un eșec răsunător pe programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI, care poate duce la pierderea celor 816,5 milioane de euro pe care România urma să îi împrumute prin programul SAFE. Citește și: Surse: Tomac va fi desemnat premier peste un guvern tehnocrat, majoritatea - pe cale de a fi asigurată. Primele nume din viitorul Guvern DeFapt.ro a dezvăluit că acest contract urma să fie atribuit cu dedicație companiei Sig Sauer, ale cărei interese sunt reprezentate pe plan local de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, care are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Aceasta este susținută politic de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma. Interesul esențial de securitate: arme de asalt fabricate integral în România Ministerul Apărării Naționale (MApN) se pregătea în primăvara anului trecut să înlocuiască vechile arme de tip sovietic cu arme individuale de tip NATO. În acest sens, a fost pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care urma să se aprobe circumstanțele și procedura specifică de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Pe scurt, MApN voia să cumpere în jur de 240.000 de arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă în valoare de aproximativ 440 de milioane de euro. Dar nu oricum: ofertanții erau obligați să satisfacă „interesul esențial de securitate pentru statul român”, care prevedea ca o parte din armele de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă să se fabrice integral pe teritoriul României pentru a putea aproviziona cu armament Armata în caz de situații de criză sau de război. „Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie protejarea lanțului de aprovizionare prin realizarea, prin transfer tehnologic, pe teritoriul României a unei/unor capacități de fabricare integrală a armei de asalt cal. 5,56 mm, a aruncătorului de grenade cal. 40 mm şi a pistolului cal. 9 mm, de fabricare parțială a mitralierei uşoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm şi a sistemului SNIPER cal. 7,62 mm, testare şi mentenanță a armamentului individual tip NATО război, pe durata ciclului de viață, pentru asigurarea aprovizonării pe timp de pace, criză și război”, se menționează în documentul citat. MApN pregătea 440 de milioane de euro pentru arma de asalt Contractul de 440 de milioane de euro pentru arme de asalt era râvnit de marii producători de arme din Europa. Astfel, au fost depuse oferte preliminare de către FN Herstal, companie de stat din Belgia, și Heckler & Koch Germania. Italienii de la Beretta nu era agreați la nivelul conduceri MApN. În paralel, Uniunea Europeană a anunțat lansarea instrumentului „Acțiune pentru Securitatea Europei” (SAFE), prin care statele membre puteau accesa împrumuturi pentru stimularea investițiilor în domeniul apărării. România a luat cu împrumut 16,68 miliarde de euro, cu o perioadă de grație de zece ani și o dobândă de maximum 3%. Împrumutul va fi restituit începând cu anul 2035 și până în 2065. În acest context, MApN a decis ca armele de asalt să fie achiziționate prin SAFE, achiziție aprobată inclusiv în Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan.   Motiv pentru care negocierile cu producătorii de arme au continuat într-o primă fază cu MApN la vârf.  Predoiu i-a suflat lui Miruță banii pentru arma de asalt DeFapt.ro a dezvăluit că pe fir a intrat și firma germano-americană Sig Sauer, reprezentată în România de generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Anterior, pe 21 mai 2025, reprezentanții Sig Sauer se întâlniseră la Palatul Victoria cu premierul interimar de atunci, liberalul Cătălin Predoiu, care se arătase deschis la proiecte de investiții în industria de armament românească. Iar negocierile cu belgienii de la FN Herstal și germanii de la Heckler & Koch au fost abandonate subit. Însă oferta făcută de Sig Sauer nu a satisfăcut integral „interesul esențial de securitate”, motiv pentru care Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organism cu rol deliberativ din cadrul MApN, s-a opus atribuirii contractului. Ceea ce a declanșat un scandal ținut sub preș atât la nivelul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, cât și la nivelul Guvernului. Pentru a acoperi scandalul guvernamental, cancelarul Mihai Jurcă, omul de casă al premierului Ilie Bolojan, a decis ca achiziția de arme pentru Armata României să fie făcută de Ministerul Afacerilor Interne, care a fost desemnat unitate centrală de achiziții pentru armele de asalt. Adică Internele au preluat inclusiv achiziția armelor pentru poliție, jandarmerie și serviciile secrete. În total aproape 400.000 de arme în valoare de 816,5 milioane euro. Tensiuni pe trecerea contractului la MAI Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a opus acestei operațiuni, potrivit surselor DeFapt.ro. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Miruță a susținut, însă, că a fost de acord ca MAI să se ocupe de achiziția armei de asalt pentru MApN, dar că a cerut ca Armata să testeze armele înainte de preluare (de la minutul 17.00). Predoiu a lăsat Armata României fără arme Ministerul Afacerilor Interne trebuia să semneze contractul cu Sig Sauer până la data de 30 mai 2026, așa cum era prevăzut în Regulamentul SAFE. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Informația a fost confirmată pentru Defapt.ro de mai multe surse din cadrul Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Întreaga afacere a picat în ultima săptămână, după ce o serie de evenimente neprevăzute au blocat semnarea contractului. De exemplu, spun sursele DeFapt.ro, în cursul zilei de joi a avut loc o ședință cu scântei: reprezentanții Sig Sauer au cerut mai puțină localizare în România, adică armele să nu fie produse integral la fabricile de arme Cugir și Sadu, solicitare respinsă de Direcția Generală pentru Armamente, condusă de generalul-maior Ion Cornel Pleșa, pe motiv că nu satisface „interesul esențial de securitate” al României. Totodată, li s-a cerut reprezentanților Sig Sauer să transfere licența printr-un contract autentificat la notar. Ceea ce nu s-a întâmplat. O altă problemă este legată de compania italiană Beretta, care a semnat anterior un contract de exclusivitate cu Romarm pentru producția de arme. În cazul în care contractul cu Sig Sauer ar fi fost semnat fără acordul Beretta, compania italiană putea cere despăgubiri de minimum opt milioane de euro pentru investițiile offset făcute la Uzina Mecanică Cugir. Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, nu a putut fi contactat pentru a comenta situația. La ce tertipuri a apelat MAI pentru a justifica eșecul achiziției La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a recunoscut că nu a semnat contractul, dar a adăugat că speră să obțină clemență din partea Comisiei Europene pentru semnarea contractului. „Contractul privind achiziția Sistemelor de Armament Individual de infanterie tip NATO și Muniție nu a fost încă încheiat, procedura continuând potrivit procedurilor de lucru și regulilor Comisiei Europene emise pentru aplicarea Regulamentului SAFE (UE) Nr. 2025/1106”, a transmis MAI la solicitarea DeFapt.ro. Însă Regulamentul UE 2025/1106 specifică la articolul 30 că „achizițiile publice efectuate de un stat membru ar trebui, de asemenea, să fie eligibile pentru sprijin atunci când contractul a fost semnat până la 30 mai 2026, cu condiția ca statul membru respectiv să fi luat toate măsurile necesare, agreate prin acordul operaționale, pentru a extinde beneficiul contractului respectiv adresându-se în mod activ altor state membre, statelor SEE-AELS și Ucrainei (...)”. Sig Sauer a semnat Acordul de cooperare industrială Ministerul de Interne a mai transmis că „deciziile comisiei de evaluare se fundamentează pe evaluările tehnice, juridice și operaționale ale tuturor reprezentanților instituțiilor membre ale Acordului de asociere sus-menționat. Reprezentanții Asocierii au ridicat în rundele de discuții și analize din cadrul ședințelor comisiei de evaluare din data de 30.05.2026 o serie de solicitări suplimentare de clarificare, cu privire la datele și rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor. Ca urmare, aceste elemente sunt analizate de reprezentanții instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională.” Totodată, la data de 30.05.2026, a fost încheiat Acordul de cooperare industrială, prin care furnizorul și Ministerul Economiei au agreat condițiile de localizare a producției de repere care fac obiectul contractului în proporție de peste 65% în România, în cadrul filialelor CN Romarm. „De precizat că pentru armă de asalt 5.56 mm, pistolul de 9 mm, pistolul semiautomat de 9 mm și aruncătorul de grenade de 40 mm localizarea va fi în proporție de 100% în România. Obiectivul instituțiilor din cadrul Sistemului Național de Apărare rămâne finalizarea procedurii în conformitate cu regulile naționale și europene aplicabile”, potrivit MAI. Cum speră MApN să salveze banii pierduți de ministrul Predoiu Ministerul Apărării Naționale, condus de Radu Miruță, are un plan de rezervă pentru a salva cele 816,5 milioane de euro, respectiv pentru dotarea cu arme de asalt a militarilor români. Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că se va trimite o nouă solicitare la Comisia Europeană prin care se va cere acordul ca banii respectivi să fie folosiți pentru o achiziție comună de arme de asalt. Variantă propusă inițial atât de belgienii de la FN Herstal, cât și germanii de la Heckler & Koch. În plus, FN Herstal a propus, pe lângă achiziția comună (ceea ce înseamnă că minimum două state UE și/sau Ucraina vor cumpăra același tip de armă la același preț), și trasferul integral de tehnologie. În același timp, Sig Sauer speră la o achiziție comună făcută de România împreună cu Ucraina. 

EXCLUSIV Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane de euro. Reacția după dezvăluirile DeFapt.ro
Investigații

EXCLUSIV Predoiu încearcă să acopere tunul Sig Sauer de 816 milioane de euro. Reacția după dezvăluirile DeFapt.ro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a transmis o serie de precizări în urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro cu privire la contractul de 816,5 milioane euro, bani împrumutați prin SAFE, care ar urma să fie atribuit companiei Sig Sauer. Filiala românească a Sig Sauer este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc din gruparea Hubert Thuma. Ministrul Predoiu susține, în precizările trimise DeFapt.ro, că contractul nu este pregătit pentru compania Sig Sauer. Dar italienii de la Beretta, germanii de la Heckler & Koch și belgienii de la FN Herstal îl contrazic: reprezentanții ultimelor două companii producătoare de arme susțin că nu au primit scrisoarea oficială de acceptare sau invitația la negocierile finale, spre deosebire de concurenții lor de la Sig Sauer. Ministrul Predoiu, contrazis de producătorii de arme DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, pregătește atribuirea unui contract de 816,5 milioane de euro pentru achiziția a aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale companiei germano – americane Sig Sauer, care deja a primit scrisoare oficială de acceptare a ofertei. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Însă ministrul Predoiu susține că „teza enunțată de dumneavoastră (DeFapt.ro – n.r.), potrivit căreia contractul ar fi pregătit pentru o anumită persoană, ori pentru o anumită companie este în totalitate falsă și nu se susține pe nicio dovadă”. Pe de-o parte, Predoiu este contrazis de documentul publicat de către DeFapt.ro din care rezultă că se vrea achiziționare de arme semi automate, calibru 7,62x51 mm, convertibile în calibru 6,8x51 mm, care este produs exclusiv de compania Sig Sauer. Pe de altă parte, poziția ministrului de Interne este contracarată oficial și neoficial de către reprezentanți ai marilor companii producătoare de arme. De exemplu, compania italiană Beretta susține într-un comunicat de presă că atribuirea contractului pentru achiziția de arme companiei Sig Sauer nu respectă intregral Regulamentul SAFE. Predoiu se ascunde după Jurcă de la Cancelaria premierului Ministrul Cătălin Predoiu a prezentat propria versiune cu privire la contractul de 816,5 milioane euro: „Ministerul Afacerilor Interne a preluat recent de la Ministerul Apărării Naționale coordonarea eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie (inclusiv pistolul de calibru 9 mm și arma de asalt de calibru 5,56), prevăzut în Planul Național de Investiții al României aprobat de către Comisia Europeană. În acest sens, a fost creat un grup de lucru dedicat, care beneficiază de o coordonare operațională și strategică la nivelul ministerului, cu sprijinul celorlalte structuri din SNAOP, iar întregul demers este subsumat coordonării Grupului de lucru care gestionează programul SAFE la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului (al cărei șef este Mihai Jurcă - n.r.). Până în prezent au fost parcurse toate etapele procedurale prevăzute de Regulamentul SAFE nr. 1106/2025 transpus în legislația națională prin Ordonanța de Urgență numărul 62/2025, cu modificările și completările ulterioare. Precizăm că parte din proceduri au fost realizate de către MApN, anterior preluării de către MAI a coordonării eforturilor forțelor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament și muniție de infanterie.” Heckler & Koch și FN Herstal, scoase pe șest din joc  „Au fost stabilite cerințele operaționale ale produselor, cerințele de eligibilitate, precum și cerințele de cooperare, prin raportare la criteriile prevăzute de regulament referitoare la securitatea lanțului de aprovizionare și la reziliență industrială a capacităților de producție de apărare. Cerințele operaționale au fost stabilite de Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu standardele NATO, fiind identice pentru toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Național”, a mai transmis ministrul Cătălin Predoiu prin Biroul de Presă al MAI. Însă aici apare o problemă: reprezentanții Heckler & Koch și ai FN Herstal susțin că, până în present, nu li s-au prezentat cerințele operaționale ale armelor de asalt și ale pistoalelor sau cerințele de eligibilitate integral, motiv pentru care au transmis doar oferte estimative. Și asta, fără să mai primească vreun răspuns sau vreo invitație pentru a depune oferta completă.   „Crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton” „Ca atare, obiectivul vizat este crearea unei sinergii la nivelul antreprenorial autohton din domeniul industriei de apărare pentru operaționalizarea unor capabilități de producție public-private pentru realizarea unor produse cu performanțe tehnice recunoscute la nivelul aliaților din cadrul NATO, având în centru filialele de profil ale Companiei Naționale Romarm, realizându-se dezideratul de localizare a producției pe teritoriul național al României. Astfel, pistoalele de calibru 9 mm, arma de asalt de calibru 5,56 mm și munițiile aferente vor fi realizate în proporție de 100% în România. După aprobarea în Parlamentul României a proiectului de investiții în cauză, Grupul de lucru al MAI va iniția, în perioada următoare, demersurile pentru semnarea acordului de asociere a autorităților contractante și pregătirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr. 62/2025, în scopul semnării angajamentului legal pentru furnizarea produselor militare”, se mai arată în precizările MAI pentru DeFapt.ro.

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer
Investigații

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer

816,5 milioane de euro este valoarea contractului pregătit de Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, cel mai probabil pentru compania Sig Sauer, de la care urmează să se cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale prin programul SAFE. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista completă cu armele care urmează să fie achiziționate, document din care rezultă că se vrea achiziționarea inclusiv a două tipuri de arme semi-automate cu chit de conversie calibru 6,8x51 mm, produs exclusiv de Sig Sauer pentru armata americană. Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Filiala românească a Sig Sauer, compania nou înființată SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Generalul Tabarcia are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, susținută de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma.  Acuzații și condamnări în Germania Ron Cohen, directorul general al producătorului de arme Sig Sauer, a fost reținut de autoritățile germane pe aeroportul din Frankfurt în toamna anului 2018. Acesta era suspectat că eludase legislația germană pentru a putea vinde pistoale în Columbia, țară care în aceea perioadă era sfâșiată de un război civil. Mai multe organizații au atras atenția că protestele pașnice din Columbia erau „reprimate de poliție” cu arme din Germania. O investigație a publicației germane Tagesspiegel a dezvăluit că Tribunalul Regional Kiel a stabilit în aprilie 2019 că, între 2009 și 2011, Sig Sauer livrase 47.000 de pistoale SP 2022 de la fabrica sa din Eckernförde către compania-soră din SUA: SIG Sauer Inc. Conform licenței de export emise de autoritatea federală responsabilă, acestea erau destinate poliției americane. O manevră înșelătoare. Pentru că 38.000 de pistoale au fost exportate ulterior din SUA în Columbia, către Poliția Națională columbiană. Însă exporturile fuseseră autorizate doar către SUA. În urma litigiilor apărute, holdingul Lüke & Ortmeier, deținătorul companiei Sig Sauer, a fost obligat să plătească 11,1 milioane euro. Totodată, Michael Lüke – unul dintre asociații holdingului, directorul Ron Cohen și un al treilea manager au primit pedepse cu suspendare. Curtea Federală de Justiție a confirmat verdictul în anul 2021. Premierul interimar Cătălin Predoiu a girat compania „americană” Sig Sauer Patru ani mai târziu, în data de 21 mai 2025, premierul interimar al României de la acea dată, liberalul Cătălin Predoiu, i-a primit cu brațele deschise pe reprezentanții Sig Sauer la Palatul Victoria.  Din comunicatul oficial al Guvernului aflăm că „discuțiile au reprezentat o continuare a dialogului purtat la nivelul MAI cu compania americană, începute anul trecut în SUA, cu scopul de iniția proiecte de investiții în industria de armament românească, care să conducă la creșterea capacităților de producție ale industriei românești de armament, modernizarea și tehnologizarea acesteia”. Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu declara atunci că dorește să crească prezența economcă americană în economia românească, prin investiții directe și proiecte de modernizare și tehnologizare. „Dacă ele vizează și domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional și global”, declara Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. MApN a abandonat licitația pentru achiziția prin SAFE Câteva luni mai târziu, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică proiectul unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Conform proiectului de act normativ, se voia achiziționarea a 240.000 de arme pentru militari: arme de asalt cal. 5,56 mm, aruncător de grenade cal. 40 mm și pistoale cal. 9 mm. Toate cele trei tipuri de arme urmau să se fabrice integral în România. Și fabricarea parțială a mitralierei ușoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm și a sistemului Sniper cal. 7,62 erau invocate. Contractul era pe radarul marilor producători de arme. Printre favoriți se aflau Heckler & Koch din Germania, firmă de la care MApN cumpărase deja arme pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale, dar și belgienii de la FN Herstal, care erau sprijiniți diplomatic de Belgia și Franța. Pe lista ofertanților se mai aflau CEZ din Cehia și Beretta din Italia. Însă întreaga procedură a fost abandonată după ce la nivelul Uniunii Europene s-a aprobat instrumentul de finanțare „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), program prin care statele membre puteau să își finanțeze achizițiile militare cu bani împrumutați cu o dobândă de 3%. România a accesat un fond de 16,68 miliarde euro. Cum s-au împărțit banii SAFE pentru armele MAI, MApN, SRI și SPP La nivelul Guvernului, premierul Ilie Bolojan a decis ca toate propunerile de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, fără experiență în domeniul achizițiilor militare. În acest context s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să primească suma de 439,86 milioane euro pentru achiziția a 240.000 de arme. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerului Afacerilor Interne i s-a alocat 340,35 milioane euro pentru a cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Iar serviciilor secrete, inclusiv SRI și SPP, li s-au alocat pentru achiziția de arme puțin peste 36 de milioane de euro. Talmeș-balmeș la Guvern cu achiziția de arme  La începutul lunii noiembrie 2025, reprezentanții marilor producători de arme au fost convocați telefonic de liberalul Mihai Jurcă la Guvern. „Ni s-au pus în față niște cantități și tipuri și calibre de arme. A zis să prezentăm o ofertă estimativă pentru arme și investițiile pe care vrem să le facem în România. Am întrebat dacă în prețul armelor trebuie să fie inclusă și investiția. Nu a știu să răspundă”, a spus, sub anonimat pentru DeFapt.ro, unul dintre reprezentanții companiilor de armament chemați la Guvern despre interacțiunea cu Mihai Jurcă.  După ce s-a dumirit, Jurcă a cerut ofertele pentru arme și cu, și fără investițiile obligatorii. După alte câteva zile, companiilor de armament li s-a transmis să refacă ofertele pentru că urma să fie făcută o achiziție comună în care să fie incluse și armele pentru Ministerul de Interne și serviciile secrete. „Totul s-a făcut pe telefon. Nimic profesionist! S-a făcut un grup de lucru SAFE la Cancelarie, ni s-a spus că putem lua legătura cu oricine din grup, iar pentru lămuriri să vorbim cu domnul general Ion Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN”, a spus o altă sursă, tot sub anonimat, pentru DeFapt.ro. Armele Sig Sauer, strecurate în lista comună de achiziții Reprezentanții producătorilor de arme susțin că în noua lista cu tipurile de arme au fost incluse pistoale de 9 mm pentru Ministerul de Interne. Și, în mod ciudat, au fost strecurate două tipuri noi de arme, calibru 7,62x51 mm, care să poată fi convertite în 6,8x51 mm. Lista armelor SAFE pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: defapt.ro) „Atunci, am zis stop joc! Toată lumea știe că 6,8x51 este un calibru unic în lume, pe care vrea să îl adopte armata americană și pe care îl face doar Sig Sauer. Este dezvoltat pe bani americani. MAI sprijinea fantastic acest calibru de 6,8, deși Ministerul de Interne nu are ce face cu acest calibru. MAI dacă trage cu alt calibru omoară oameni. Trec gloanțele prin pereți. Nu se justifică pentru misiunile MAI”, au adăugat sursele citate. Cu toate acestea, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, cât și cei ai marilor producători de arme, încă sperau să se facă achiziții separate pe instituții.  „Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme” Alte nemulțumiri ale a producătorilor internaționali de arme au fost referitoare la lipsa de transparență și de comunicare la nivelul Cancelariei. De exemplu, un reprezentant al altei companii de armament a susținut, sub anonimat pentru DeFapt.ro, că, din noiembrie 2025 până în martie a.c., reprezentanți ai Sig Sauer s-au văzut de două-trei ori cu angajați ai Cancelariei Guvernului. „Nouă, celorlalte companii, ni s-a spus să așteptăm frumos, că vom primi cererea de informații. Ce ni s-a dat inițial nu conținea cerințele tehnice ale armei: culoarea, lungimea țevii, accesorii, cadență, lungimea maximă a tragerii. Toate acestea contează la o armă. Ni s-a spus că vom primi cererea de informații cu specificațiile tehnice când va fi gata la MAI. Cancelaria s-a ferit să discute oficial pe mail, pe documente oficiale. Doar pe telefon. Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme”, au spus nemulțumiții pentru DeFapt.ro.   CSAT l-a făcut pe Predoiu stăpânul armelor pentru MAI, MApN, SRI și SPP Criza politică de la București și-a pus amprenta asupra achiziției de arme pe care urma să o facă Ministerul Apărării Naționale. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, în urma negocierilor „pe sub masă” și a tensiunilor politice, a fost nevoit să renunțe la achiziția celor 240.000 de arme în valoare de 439,86 milioane de euro. Motivul: la nivelul CSAT și al Cancelariei prim-ministrului s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții pentru programul de arme. Adică să organizeze procedura de achiziție pentru MAI, MApN, SRI și SPP. În acest context vor fi achiziționate în total 395.612 arme în valoare de 816,5 milioane euro. Vizibil iritat de această decizie, ministru Radu Miruță a declarat într-o conferință de presă că „acest proiect este sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, care trebuie să vină în această comisie (Comisia de Apărare – n.r.) aşa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuţii pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme Cugir, iar muniţia asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pachet mai mare, armă de asalt, pistol, diverse calibre.” Controversatul Ron Cohen promite transfer tehnologic în România Decizia ca Ministerul Afacerilor Interne să se ocupe de achiziția centralizată a armelor nu este întâmplătoare. Astfel, în ultimele săptămâni a intrat puternic în scenă controversatul Ron Cohen, directorul general al Sig Sauer Inc., care a făcut o vizită la fabrica de arme Cugir. Ulterior, acesta a inundat presa cu comunicate prin care promitea că va dezvolta un nou tip de pușcă de asalt în România. Totodată, a mai precizat că „România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici — pas cu pas, alături de parteneri locali reali — este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung. Această vizită face parte din fundamentul pe care îl punem pentru construcţia unui proiect de dezvoltare esenţial, atât pentru România, cât şi pentru Sig Sauer.” Intră în scenă generalul (r) Niculae Tabarcia, apropiatul senatoarei Pauliuc, controlate de Hubert Thuma Compania germano - americană Sig Sauer a anunțat că este prezentă în România prin SSI Legion SRL, o filială recent înregistrată cu sediul în Cugir, care a parcurs toate etapele necesare pentru a opera ca producător de arme autorizat pe teritoriul României. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că firma SSI Legion SRL a fost fondată de SSI Inc, cu sediul în SUA, New Hampshire. Sediul social al firmei figurează într-o casă situată în satul Dragomirești Deal, din comuna ilfoveană Dragomirești Vale. Capitalul social este de 1.500 lei, împărțit în 1.500 de părți sociale. Iar dministratorul firmei SSI Legion SRL este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Generalul (r) Tabarcia: „Nu mă întrebați pe mine” Contactat de către DeFapt.ro, generalul Niculae Tabarcia nu a vrut să detalieze investițiile pe care ar urma să le facă Sig Sauer în România. „Nu mă întrebați pe mine. Întrebați autoritățile române. Ele gestionează subiectul. Există o agenție guvernamentală care vă răspunde la toate întrebările, eu s-ar putea să vă spun prostii”, a declarat generalul. Întrebat despre motivele pentru care firma Sig Sauer este favorită la câștigarea contractului de 816,5 milioane de euro, generalul Niculae Tabarcia a spus că nu dă interviu. Cât despre relația pe care o are cu senatoarea Nicoleta Pauliuc, Tabarcia nu a vrut să dea nici un fel de detaliu.  Pauliuc îl cunoaște pe Tabarcia din 2005 DeFapt.ro a întrebat-o pe senatoarea Nicoleta Pauliuc despre achiziția de arme organizată de ministerul de Interne, dar aceasta a declarat că nu are de unde să știe dacă contractul va fi atribuit firmei Sig Sauer pentru că MAI nu a solicitat încă acordul Parlamentului României pentru achiziție. Întrebată despre relația cu generalul Niculae Tabarcia, senatoarea Nicoleta Pauliuc a spus că „Comisia de Apărare nu are nici un rol, nici o implicare în derularea contractelor. Pe domnul Tabarcia îl cunosc din 2005, înainte de a intra în politică.” Ulterior, senatoarea Pauliuc, sprijinită politic de baronul de Ilfov Hubert Thuma, a spus că nu i-am cerut acordul pentru a publica punctul său de vedere și a cerut întrebările pe e-mail. Italienii de la Beretta acuză implicarea americană Italienii de la Beretta, cu sprijinul Ambasadei Italiei la București, și-au exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care a procedat România în cazul atribuirii contractelor prin programul SAFE.  De la lipsa de transparență până la favorizarea companiei Sig Sauer, italienii au atras atenția asupra faptului că regulamentul SAFE limitează costurile componentelor non-UE la 35%. „Infrastructura de producţie de bază, lanţurile de aprovizionare, proprietatea intelectuală şi autoritatea de proiectare ale SIG Sauer se află în Statele Unite. Întrunirea acestui prag - în mod credibil şi verificabil, nu doar pe hârtie - reprezintă o provocare structurală pe care angajamentele de localizare parţială nu o rezolvă automat”, se menționează într-un comunicat al Beretta. Totodată, compania italiană a reamintit autorităților române că „categoria 2 SAFE impune ca antreprenorii să aibă capacitatea de a modifica echipamentele fără restricţii impuse de entităţi non-UE. Pentru sistemele a căror autoritate de proiectare şi licenţiere la export rămâne supusă regulamentului american privind traficul internaţional cu arme (ITAR), această condiţie nu poate fi îndeplinită fără o restructurare fundamentală a aranjamentelor de proprietate intelectuală, aranjamente care nu au fost asumate public.” În final, Beretta a atras atenția că firma Sig Sauer s-a retras din procedura de achiziție a puștilor de asalt pentru Bundeswehr, după ce Ministerul German al Apărării a introdus cerinţe ITAR-free. „Compania în sine a recunoscut că nu ar fi avut şanse realiste de câştig în acele condiţii, invocând incompatibilitatea de facto a produselor sale cu cerinţele concepute pentru a exclude articolele controlate ITAR. Acea licitaţie germană - câştigată de un producător integral european - oferă un precedent clar pentru ce înseamnă autonomia strategică autentică în practică”, se menționează în comunicatul Beretta. 

Autostrada A7 Pașcani-Suceava: contracte semnate pentru 62 km noi de autostradă
Eveniment

Autostrada A7 Pașcani-Suceava: contracte semnate pentru 62 km noi de autostradă

Directorul general al Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat vineri semnarea contractelor pentru tronsonul A7 Pașcani – Suceava, un proiect care prevede construirea a 62 de kilometri de autostradă. Noua infrastructură va conecta Bucovina de Moldova și Muntenia, fiind una dintre cele mai importante investiții rutiere din nordul țării. Cristian Pistol: „Pentru ei se construiește această autostradă” Șeful CNAIR a subliniat impactul direct al proiectului asupra comunităților locale și asupra mobilității. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru "Am semnat, alături de antreprenorul român Spedition UMB, contractele pentru tronsonul A7 Paşcani - Suceava. Sunt 62 de km noi de autostradă care leagă Bucovina de Moldova şi de Muntenia. Pentru naveta care acum se face zilnic pe DN2. Pentru ambulanţele care nu vor mai pierde ore în trafic. Pentru copii care vor putea ajunge la bunici în 60 de minute în loc de patru ore. Pentru investitorii care până acum ocoleau zona. Pentru ei se construieşte şi această autostradă! Am ales 1 Mai, Ziua Muncii, pentru că este şi ziua celor care construiesc cu mâinile lor", a transmis Cristian Pistol. Calendarul proiectului: 6 luni proiectare, 24 luni execuție Potrivit oficialului, lucrările vor începe după finalizarea etapei de proiectare. "În scurt timp va începe etapa de proiectare care va dura 6 luni, iar după aceea vor începe lucrările în şantier (24 de luni)", a precizat acesta. "Pas cu pas, cu termene clare, conectăm regiunile istorice ale României printr-o reţea rutieră de mare viteză", a adăugat Pistol. Contracte de peste 5,9 miliarde de lei pentru două loturi CNAIR a semnat două contracte pentru proiectarea și execuția tronsoanelor: Autostrada Pașcani – Suceava Lot 1 Autostrada Pașcani – Suceava Lot 2 Lucrările vor fi realizate de asocierea SA&PE Construct (lider) – Spedition UMB – Tehnostrade. Valoarea totală a contractelor depășește 5,931 miliarde de lei (fără TVA), aproximativ 1,16 miliarde de euro: Lotul 1 (33 km): 3,068 miliarde lei Lotul 2 (29 km): 2,863 miliarde lei Perioada de garanție ofertată este de 10 ani. Finanțare europeană pentru Autostrada A7 Proiectul este finanțat în prezent prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri europene nerambursabile. Ulterior, finanțarea va continua prin Instrumentul Financiar SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei). Lotul 1: viaducte, pasaje și trei noduri rutiere Primul tronson, cu o lungime de 33 km, va include 28 de lucrări de artă, printre care: viaduct de 1.049,80 metri peste vale, DJ208 și CF517 viaduct de 604,60 metri peste vale, drum local și râul Ruja pasaj de 868 metri peste pârâul lui Pulpa, DJ208S și CF500 Traseul începe de la nodul rutier Pașcani și se încheie la nodul Roșcani. De asemenea, vor fi realizate trei noduri rutiere: Tătăruși – Heci Dolhasca Roșcani Lotul 2: pod peste Siret și conexiune cu Aeroportul Suceava Al doilea lot, cu o lungime de 29 km, presupune realizarea a 44 de lucrări de artă, inclusiv: un pod de 845,10 metri peste râul Siret și DJ208C un pasaj de 625,10 metri peste CF511 Traseul ocolește mai multe localități și include o conexiune strategică cu Aeroportul Internațional Suceava. La final, va fi construit un nod rutier de tip „treflă completă”, care va asigura legătura cu DN29 printr-un drum de conexiune de 5,2 km. Vor fi realizate trei noduri rutiere: Roșcani Dumbrăveni Aeroport Suceava Conectivitate și dezvoltare regională Autostrada A7 Pașcani – Suceava este parte din coridorul care va lega nordul României de restul țării, reducând semnificativ timpii de deplasare și crescând atractivitatea economică a regiunii. Proiectul este considerat esențial pentru dezvoltarea Moldovei și pentru integrarea acesteia în rețeaua națională de transport de mare viteză.

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer
Eveniment

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer

Decizia unui tribunal belgian, chiar dacă nu este definitivă, a reaprins o dezbatere complexă: cine poartă responsabilitatea pentru contractele masive de vaccinuri anti-COVID și pentru costurile uriașe generate de acestea? Polonia este obligată să plătească aproximativ 5,6 miliarde de zloți (aproximativ 1,3 miliarde de euro) companiei Pfizer. România are de plătit 600 de milioane de euro. România s-a aflat în același mecanism, dar a ales un alt drum atunci când consecințele au devenit evidente. Un contract semnat în incertitudine pandemică Autoritățile de la Varșovia au anunțat că vor contesta decizia, subliniind că „Polonia intenționează să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a modifica această hotărâre și pentru a-și apăra interesele”, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Acordul care stă la baza litigiului a fost încheiat în mai 2021, într-un moment în care pandemia domina încă toate deciziile politice și economice. Konrad Korbiński, director general în cadrul Ministerului Sănătății, explică contextul: „Contractul a fost semnat într-un moment în care aveam deja aproape 109 milioane de doze contractate și 30 de milioane în depozite. Cu toate acestea, guvernul de atunci a decis să participe la o nouă comandă, de aproape 89 de milioane de doze pentru anii 2022–2024.” Contractul a fost negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre, ceea ce limitează responsabilitatea directă a fiecărei țări în parte. „Totul sau nimic”: condițiile impuse de Pfizer Fostul viceministru al sănătății, Janusz Cieszyński, susține că marja de negociere a statelor a fost practic inexistentă: „Nu am avut nicio posibilitate să negociem condițiile, pentru că timpul era extrem de limitat, iar miza era sănătatea polonezilor.” El descrie contractele drept un mecanism rigid: „Acordurile cu Pfizer au fost încheiate pe principiul «totul sau nimic». Polonia ar fi putut ieși din mecanismul comun în mai 2021, dar asta ar fi însemnat să pierdem accesul rapid la vaccinuri și să riscăm să rămânem fără ele.” O cursă globală care a împins Europa spre decizii radicale Jurnalista Klara Klinger, redactor-șef al Rynek Zdrowia, care a urmărit îndeaproape negocierile, descrie acea perioadă ca pe o cursă contracronometru: „A fost o competiție globală între state și companii farmaceutice. Toată lumea încerca să își asigure cât mai rapid vaccinuri pentru populație.” În acest context, Uniunea Europeană a ales o strategie de volum: „Comisia Europeană a considerat că Europa trebuie să fie prima. Problema era că vorbim despre un vaccin care încă nu exista pe scară largă, iar cererea era uriașă.” Dar această strategie a venit cu un preț: „Pfizer a impus condiții foarte dure: comenzi mari, asumarea riscurilor financiare și lipsa unei clauze de retragere din contract”, explică Klinger. Decizia critică: de ce nu s-a retras Polonia Momentul decisiv a fost mai 2021, când statele aveau doar câteva zile pentru a decide dacă rămân în contract. Klara Klinger își amintește presiunea din acea perioadă: „Am avut doar cinci zile pentru a decide. A existat o presiune puternică din partea Comisiei Europene pentru a nu exista retrageri. Ni s-a spus că, dacă rămânem, vom fi într-o poziție privilegiată și vom primi vaccinurile la timp.” Singura țară care a ales să iasă din acord a fost Ungaria. Pentru restul statelor, inclusiv Polonia, riscul de a rămâne fără vaccinuri a fost considerat prea mare. Războiul din Ucraina și refuzul Pfizer În 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, contextul s-a schimbat radical. Guvernul polonez a cerut renegocierea contractului, invocând presiunea economică și umanitară. Însă, potrivit Klarei Klinger, răspunsul Pfizer a fost previzibil: „Pentru companie, contractul este contract. Vorbim despre costuri, venituri și obligații față de acționari. Este de înțeles că nu au acceptat această solicitare.” O problemă generalizată în Uniunea Europeană Un aspect esențial este că Polonia nu a fost singura țară cu surplus de vaccinuri. „În toată Uniunea Europeană, statele au aruncat milioane de doze expirate. Dacă ar fi să vorbim despre responsabilitate, ar trebui să fie un proces colectiv”, afirmă Klinger. Diferența majoră a fost însă de strategie: majoritatea statelor au acceptat pierderile. Polonia a ales să conteste contractul. Renegocierea refuzată și consecințele Comisia Europeană a reușit ulterior să renegocieze contractul, reducând comenzile cu aproximativ 35%. „Toate statele au acceptat această soluție, cu excepția Poloniei și României”, subliniază Klinger. Privind retrospectiv, decizia Poloniei pare costisitoare: „Am vrut să evităm risipa. Dar acum suntem în situația de a plăti mai mult”, explică jurnalista. Un verdict controversat: interesul public ignorat? Decizia tribunalului belgian a stârnit critici. Klara Klinger spune deschis: „Sunt surprinsă de verdict. Instanța nu a ținut cont deloc de interesul public, ci doar de cel al companiei. Vorbim despre costuri inutile și impact asupra mediului.” Responsabilitate împărțită și o lecție dureroasă Analiza cazului arată că nu există un singur vinovat. Michał Dworczyk, fost oficial guvernamental, sintetizează situația: „Comenzile de vaccinuri s-au dovedit, în aproape toate țările, a fi excesive.” În același timp, criticii subliniază că Polonia ar fi putut reduce pierderile dacă accepta compromisul propus de Comisia Europeană. Asemănările între România și Polonia Atât România, cât și Polonia au intrat în schema de achiziții coordonată de Comisia Europeană, fără control real asupra negocierilor cu Pfizer. Ambele state au comandat volume mari de vaccinuri într-un climat de panică și incertitudine, în care riscul de a avea prea puțin era perceput ca fiind mai periculos decât riscul de a avea prea mult. Rezultatul a fost identic: stocuri excedentare, milioane de doze neutilizate și presiune financiară generată de contracte rigide, greu de ajustat ulterior. Supra-comandarea vaccinurilor Și România a comandat mult mai multe doze decât a utilizat. Motivele sunt aproape identice: - incertitudine totală în 2020–2021 - frica de variante noi - presiune politică și mediatică pentru „asigurarea stocurilor” Rata scăzută de vaccinare În privința ratei de vaccinare, România și Polonia sunt aproape „surori de situație”. În ambele țări rata de vaccinare a fost sub media UE, au existat mesaje publice ambigue, iar curentele anti-vaccin au avut multă vizibilitate. Asta a dus direct la problema centrală: stocuri mari + cerere mică = risipă inevitabilă Unde diferă România de Polonia Diferența majoră dintre abordarea României și cea a Poloniei constă atât în volumul contractat cât și în privința strategiei de apărare inițială. Polonia este obligată să plătească aproximativ 1,3 miliarde de euro (pentru 60 de milioane de doze), în timp ce România are de plată circa 600 de milioane de euro (pentru aproximativ 28 de milioane de doze). Polonia a fost prima țară care a anunțat oficial Pfizer și Comisia Europeană (încă din 2022) că invocă „forța majoră” și criza refugiaților din Ucraina pentru a opri plățile. România a urmat acest trend mai târziu, refuzând recepția dozelor în 2023, dar fără a avea aceeași argumentație legată de presiunea bugetară cauzată de război. În timp ce Polonia a încercat să creeze o coaliție de state (alături de Ungaria) care să negocieze dur cu Pfizer, România a avut o poziție mai rezervată la nivel diplomatic, așteptând mai întâi clarificări de la nivelul Comisiei Europene înainte de a intra în conflictul juridic direct. După sentință, Polonia a fost extrem de vocală imediat după decizia din 1 aprilie, afirmând clar că va ataca sentința la Curtea de Apel din Bruxelles. În România, reacția oficială a fost mai precaută, autoritățile concentrându-se pe dificultatea tehnică de a găsi fondurile necesare în bugetul Sănătății.

Constructorul stadionului Santiago Bernabéu vine în România: spaniolii câștigă tronsonul A8 Lețcani–DN24
Eveniment

Constructorul stadionului Santiago Bernabéu vine în România: spaniolii câștigă tronsonul A8 Lețcani–DN24

Constructorul spaniol FCC Construcción, cunoscut pentru implicarea în proiecte majore precum stadionul Santiago Bernabéu, a fost desemnat câștigător pentru tronsonul Lețcani – DN24 din Autostrada A8. FCC Construcción, contract A8 Lețcani–DN24 Contractul, în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, urmează să fie validat după expirarea perioadei legale de contestații. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Proiectul vizează construcția a 17,7 kilometri de autostradă, incluzând 18 poduri, 6 tuneluri – cele mai late din România – și două noduri rutiere. Dacă nu vor fi depuse contestații, lucrările ar putea începe în perioada următoare, marcând un pas important pentru infrastructura din zona Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, obligată să plătească sute de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID: acuzații privind supraevaluarea dozelor
Eveniment

România, obligată să plătească sute de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID: acuzații privind supraevaluarea dozelor

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că al treilea contract încheiat cu Pfizer pentru vaccinurile anti-Covid nu a avut o fundamentare clară a necesarului de vaccinuri, iar estimările privind dozele au fost supraevaluate. „Un contract fără fundament clar al nevoii” Potrivit ministrului, analiza datelor arată că achiziția suplimentară de vaccinuri nu a fost justificată în mod riguros, ceea ce a dus la acumularea unui număr excesiv de doze: Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual "Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate." Rogobete: „Campania de vaccinare a fost un eșec” În același context, Alexandru Rogobete a calificat campania de vaccinare anti-COVID din România drept un eșec, sugerând că planificarea și implementarea acesteia au fost deficitare. "Campania de vaccinare anti-COVID a reprezentat un eşec”, a afirmat acesta. Ministrul a subliniat și disproporția dintre numărul de doze achiziționate și populația țării: "Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel." România și Polonia, obligate la plată În paralel, un tribunal din Bruxelles a decis, în primă instanță, că România și Polonia trebuie să achite sumele restante pentru vaccinurile comandate de la Pfizer/BioNTech. Potrivit deciziei, România ar urma să plătească aproximativ 600 de milioane de euro, iar Polonia, circa 1,3 miliarde de euro. Proces deschis de Pfizer după pandemie Compania Pfizer a deschis acțiunea în justiție în toamna anului 2023, solicitând respectarea contractelor de achiziție semnate în perioada pandemiei. După încheierea crizei sanitare, România și Polonia au refuzat să mai execute integral aceste contracte, invocând schimbarea contextului epidemiologic și necesarul redus de vaccinuri. Impact major asupra bugetului Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că hotărârea prin care România a fost obligată să plătească soldul restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech nu este definitivă, însă are caracter executoriu. Potrivit ministrului, decizia instanței are un impact semnificativ asupra României, având în vedere valoarea ridicată a sumei de plată și dobânzile aferente: "Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective." Radu Marinescu a precizat că dosarul nu a fost gestionat de Ministerul Justiției, ci de Ministerul Finanțelor, conform atribuțiilor legale: "De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul Justiţiei, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale." Hotărârea este executorie: plata poate fi făcută imediat Chiar dacă există posibilitatea unei căi de atac, decizia poate fi pusă în aplicare imediat, prin virarea sumelor datorate. "Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont.", a spus Marinescu. Ministrul a subliniat că autoritățile vor urmări evoluția cazului și rezultatul apelului: "Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac şi vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat." Riscuri financiare dacă plata este amânată Întrebat dacă România ar putea ajunge să plătească mai mult în cazul în care nu achită imediat suma și așteaptă finalizarea căii de atac, ministrul Justiției a avertizat asupra posibilelor consecințe: "O hotărâre care este executorie, sigur că, în măsura în care creditorul solicită executare, acesta are şi instrumente de a pune în executare hotărârea respectivă." Acesta a explicat că refuzul sau întârzierea plății ar putea duce la acumularea de datorii suplimentare: "Pe de altă parte, un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate care pot să împovăreze debitorul din perspectiva trecerii timpului." Decizia finală aparține Guvernului Radu Marinescu a evitat să anticipeze rezultatul unei eventuale căi de atac, subliniind că decizia finală va fi luată la nivel guvernamental. "E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental şi, încă o dată, nu vreau să speculez mai mult", a declarat acesta.

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate
Economie

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate

Un contract cu statul a adus o firmă în pragul falimentului, după ce facturile au fost plătite cu mari întârzieri. Datorii către Fisc Din cauza blocajului financiar, administratorii au fost nevoiți să aducă bani de acasă și să își eșaloneze obligațiile fiscale, ajungând să plătească dobânzi și penalități chiar către statul care întârzia plata facturilor. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În cele din urmă, compania a dat în judecată Primăria Dolhești. Iar instanța a stabilit că întârzierile la plată au fost cauzate chiar de administrația locală, care nu a gestionat corect un contract finanțat din fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contractul cu Pentagonul provoacă tensiuni și la Open AI: demisie din conducerea companiei
Internațional

Contractul cu Pentagonul provoacă tensiuni și la Open AI: demisie din conducerea companiei

O demisie importantă a avut loc în cadrul companiei OpenAI, după ce șefa departamentului de robotică a decis să părăsească gigantul tehnologic. Caitlin Kalinowski și-a anunțat plecarea, invocând îngrijorări legate de acordul dintre OpenAI și administrația americană, care permite utilizarea tehnologiei de inteligență artificială în scopuri militare și de supraveghere internă. Demisia unui lider din OpenAI pe fondul controverselor privind AI militar Caitlin Kalinowski, care conducea departamentul de robotică al OpenAI, a anunțat sâmbătă că demisionează din companie. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Explicația a fost publicată pe platforma X, unde aceasta a criticat modul în care a fost gestionat acordul cu guvernul Statelor Unite. Potrivit acesteia, tehnologia de inteligență artificială joacă un rol important în domeniul securității naționale, însă utilizarea ei trebuie să fie însoțită de garanții clare. „Inteligența artificială joacă un rol important în securitatea națională. Dar supravegherea americanilor fără control judiciar și autonomia letală fără autorizare umană sunt probleme care meritau mai multă atenție decât au primit”, a scris Kalinowski. Contract între OpenAI și Pentagon pentru utilizarea AI Controversa a apărut după ce OpenAI a obținut, în februarie, un contract cu Pentagonul pentru utilizarea tehnologiei sale de inteligență artificială. Decizia companiei a venit într-un moment tensionat pentru industria AI. Concurentul Anthropic a refuzat anterior un ultimatum al guvernului american, care solicita acces nelimitat pentru armata SUA la sistemul său de inteligență artificială, Claude. Refuzul Anthropic ar fi provocat nemulțumirea președintelui Donald Trump, iar la scurt timp OpenAI a acceptat colaborarea cu Pentagonul. Sam Altman promite garanții privind utilizarea AI În urma reacțiilor critice, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a anunțat modificări ale acordului cu autoritățile americane. Una dintre noile clauze prevede că sistemele de inteligență artificială dezvoltate de OpenAI nu trebuie utilizate „intenționat” pentru supravegherea cetățenilor americani. Modificarea a fost prezentată ca o încercare de a răspunde preocupărilor privind protecția drepturilor civile și utilizarea responsabilă a tehnologiei AI. Caitlin Kalinowski: problema este de principiu și de guvernanță În mesajele sale publice, Caitlin Kalinowski a subliniat că demisia sa nu este îndreptată împotriva conducerii companiei sau a CEO-ului Sam Altman. „Este o chestiune de principii, nu de persoane”, a scris ea, adăugând că are „mult respect pentru Sam Altman și echipă”. Totuși, fosta șefă a departamentului de robotică a criticat modul în care acordul a fost anunțat și negociat. Potrivit acesteia, decizia a fost comunicată prea rapid, fără a fi stabilite suficiente garanții privind utilizarea tehnologiei. „Problema mea este că anunțul a fost făcut în grabă, fără a fi definite garanțiile”, a explicat Kalinowski într-un mesaj ulterior. Îngrijorări privind utilizarea AI în supraveghere și sisteme autonome În opinia fostei executive OpenAI, discuțiile despre utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar ar trebui să includă mecanisme clare de control. Ea a subliniat în special două teme sensibile: supravegherea populației și dezvoltarea unor sisteme autonome cu potențial letal. „Aceste aspecte sunt prea importante pentru ca acordurile sau anunțurile să fie grăbite”, a declarat Kalinowski, insistând asupra nevoii de transparență și guvernanță solidă în domeniul AI. Experiență anterioară în tehnologie și realitate augmentată Înainte de a se alătura OpenAI, Caitlin Kalinowski a lucrat la compania Meta, unde a fost implicată în dezvoltarea unor proiecte de realitate augmentată. Ea a contribuit la proiectarea ochelarilor inteligenți de realitate augmentată, una dintre direcțiile strategice ale companiei conduse de Mark Zuckerberg.

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret de 500 milioane de euro dezvăluit de Financial Times
Internațional

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret de 500 milioane de euro dezvăluit de Financial Times

Iranul a semnat un contract confidențial de armament cu Rusia, estimat la aproximativ 500 de milioane de euro, pentru achiziția de lansatoare portabile și rachete sol-aer avansate. Informațiile au fost publicate de Financial Times, care citează documente rusești scurse și surse familiarizate cu acordul. Ce prevede contractul militar dintre Iran și Rusia Potrivit documentelor consultate de publicația britanică, acordul a fost semnat în decembrie la Moscova și vizează livrarea a 500 de lansatoare portabile de tip Verba și a 2.500 de rachete 9M336. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Livrările ar urma să fie realizate în trei tranșe, programate pentru perioada 2027–2029, ceea ce indică o cooperare militară pe termen mediu între cele două state. Contractul a fost negociat între exportatorul rus de armament Rosoboronexport și reprezentantul la Moscova al Ministerului iranian al Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL). Teheranul a cerut oficial sistemele în 2025 Conform informațiilor citate de Financial Times, Iranul a transmis solicitarea oficială pentru aceste sisteme antiaeriene în iulie 2025. Cu o lună înainte de solicitare, forțele americane au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare iraniene, Washingtonul alăturându-se campaniei militare desfășurate de Israel împotriva Iranului. Efectele atacurilor asupra programului nuclear iranian Președintele Donald Trump a susținut la acel moment că infrastructura nucleară a Iranului a fost distrusă în urma bombardamentelor. Totuși, o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că atacurile nu au eliminat capacitatea nucleară a Teheranului, ci au întârziat-o cu doar câteva luni. Parteneriat strategic fără garanții de apărare reciprocă Rusia și Iranul au semnat un tratat de parteneriat strategic, însă documentul nu include o clauză de apărare reciprocă. Cooperarea militară dintre cele două state continuă însă să se intensifice. Recent, o corvetă a marinei ruse a participat la exerciții navale comune cu nave iraniene în Golful Oman, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Viața la țară: primarul scoate un teren la licitație pe nimic, firma soției câștigă
Eveniment

Viața la țară: primarul scoate un teren la licitație pe nimic, firma soției câștigă

Spre deosebire de marile proiecte de investiții din județul Iași, care ajung să se blocheze ani întregi în birocrație, o firmă nou-înființată, aparținând fostei soții a primarului din Plugari, a reușit să obțină rapid concesionarea unui teren situat în vatra satului.  Record de rapiditate a birocrației Suprafața urmează să fie amenajată pentru organizarea de evenimente, iar întregul demers ridică semne de întrebare, fiind marcat de o succesiune de „recorduri” administrative. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Cazul concesionării rapide a terenului din Plugari ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru administrația locală și județeană din Iași, dar și un exemplu care să genereze dezbateri privind tratamentul diferențiat al investițiilor. În timp ce la Iași astfel de proceduri se întind pe luni sau chiar ani până la semnarea unui contract, la Plugari întregul proces a fost finalizat în mai puțin de trei luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Culmea ordinului de protecție: o chiriașă l-a cerut împotriva proprietarilor, pentru că-i expirase contractul
Eveniment

Culmea ordinului de protecție: o chiriașă l-a cerut împotriva proprietarilor, pentru că-i expirase contractul

O studentă din Iași a ajuns în instanță cu proprietarii apartamentului în care locuia, după ce a cerut un ordin de protecție invocând amenințări cu intervenția poliției. Chiriașă și proprietari, dispută în instanță Tânăra, studentă la UMF Iași, susține că proprietarii au încercat să o evacueze după expirarea contractului de închiriere, inclusiv printr-o notificare lipită pe ușa locuinței. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Judecătorii au apreciat că nu a existat o amenințare reală care să justifice ordinul de protecție, însă procedura judiciară i-a permis studentei să rămână încă două luni în apartament. În apărarea sa, aceasta a invocat tacita relocațiune, principiul legal potrivit căruia continuarea folosinței locuinței fără opoziția proprietarului echivalează cu prelungirea contractului în aceleași condiții. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum găsește statul bani să suplimenteze contractele de drumuri și cu 50% pentru cine trebuie
Eveniment

Cum găsește statul bani să suplimenteze contractele de drumuri și cu 50% pentru cine trebuie

Bani publici cheltuiți ilegal la Iași. Consiliul Județean Iași este acuzat că ar fi contribuit la creșterea nejustificată a profitului unei asocieri de firme implicate în modernizarea drumurilor de pe Axa strategică Iași–Suceava. Bani publici cheltuiți ilegal la Iași Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași, în urma unui audit desfășurat între 14 aprilie și 30 septembrie, s-a constatat plata nelegală a sumei de 483.544 de lei. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Suma ar fi fost achitată în afara cadrului legal, ca urmare a revizuirii unui contract care a favorizat financiar asocierea Daroconstruct – Rutador SRL. Firma Daroconstruct aparține cunoscutului om de afaceri ieșean Giani Canschi, iar Rutador SRL este o companie înregistrată în Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră