sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: contract

45 articole
Investigații

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea)

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea). 4,9 milioane de euro a încasat până acum un grup de firme condus de Alexandru Ștefan Nanu, celebrul patron al clubului Nuba, dintr-un contract de 18,3 milioane de euro, atribuit în pandemie de Primăria Capitalei, sub conducerea primarului Gabriela Firea. Citește și: Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat. El a executat zece ani de închisoare, din cei 24 de ani la care a fost condamnat Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că pesedistul Alexandru Ștefan Nanu și asociatul său din firma Euromedia Group, liberalul George Nicolaie, câștigă de două ori de pe urma contractului cu Primăria Municipiului București. Pe de-o parte, încasează milioane de euro de la Primăria Capitalei pentru a monta în stațiile de autobuz și troilebuz adăposturi modulare, pe de altă parte, vinde separat spațiile publicitare amplasate pe acestea. Adăposturi modulare în stațiile STB Piața spațiilor publicitare stradale din București era în haos la începutul anului 2020. Firmele din domeniu, majoritatea conectate politic la cel mai înalt nivel, își disputau domeniul public pentru a amplasa cât mai multe panouri publicitare stradale. Fie legal, fie ilegal. Nu conta modalitatea, politicienii aveau nevoie de acestea pentru a-și transmite mesajele alegătorilor. În plină criză a spațiilor publicitare, un grup de „băieți deștepți” s-a gândit la modalități inovative de a face rost de noi locuri în care să expună reclamele stradale de pe urma cărora puteau să obțină venituri colosale. Iar Primăria Municipiului București (PMB), condusă în anul 2020 de primarul Gabriela Firea, a sărit în ajutorul lor: a organizat o licitație pentru a achiziționa „elemente constructive pentru mobilier urban, respectiv adăposturi modulare pentru stații de troleibuz și stații de autobuz”. Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea) La licitația organizată de PMB au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă, conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). În joc a rămas doar oferta unei asocieri de trei firme conduse de Euromedia Group SA, care a și câștigat contractul pentru suma de 88,73 milioane lei, echivalentul a peste 18 milioane de euro la acea dată. Din asociere mai făceau parte X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Contractul a fost semnat în data de 30 martie 2020 și prevedea construcția a minimum 500 și a maximum 2.000 de adăposturi modulare pentru stațiile de autobuz și troleibuz. Firea dă contractul, Nicușor Dan dă banii Primul contract subsecvent, în valoare de 20,4 milioane de lei, a fost semnat la data de 6 iulie 2020. Conform acestui contract, Euromedia Group și asociații săi urma să livreze și să monteze 300 de modulare. Banii s-au plătit în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Ulterior, la data de 27 octombrie 2023, actualul primar general, Nicușor Dan, a semnat un nou contract subsecvent, în valoare de 12,57 milioane lei pentru amplasarea de noi adăposturi modulare. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până acum a plătit asocierii de firme conduse de Euromedia Group suma de 24,28 milioane lei pentru livrarea și montajul a 500 de adăposturi modulare. Adică în jur de 4,9 milioane de euro. Costul unui adăpost modular a fost calculat de municipalitate la suma de 40.819 lei. Furnizează modularele, le și umple de reclame Toate cele 500 de adăposturi modulare au fost concesionate de Primăria Municipiului București către Societatea de Transport București (STB), companie a municipalității care și-a asumat că le va întreține. Costul de întreținere a unui astfel de adăpost modular se ridică la aproximativ 1.000 de euro anual. Ceea ce înseamnă că STB cheltuie anual jumătate de milion de euro în acest sens. În schimb, poate valorifica spațiile publicitare amplasate pe adăposturi. Principalul contractor al acestor spații publicitare este chiar Euromedia Group, firma care a câștigat contractul pentru amplasa aceste adăposturi modulare. Care plătește pentru închirierea lunară a spațiului publicitar aferent unui adăpost modular amplasat tot de firmă. Pariurile sportive pe toate modularele Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că suprața de expunere a unei reclame comerciale este de 1,2 m x 1,7m, iar prețurile variază de la 280 de euro până la 182 euro lunar, în funcție de pachetul achiziționat. De exemplu, pentru o reclamă la o companie de pariuri sportive, afișată pe două geamuri în perioada 5 iunie – 31 octombrie 2023, compania Euromedia Group a plătit 2.406 euro către STB. Tot pentru o reclamă la aceleași pariuri, afișată pe șase geamuri în perioada 28 august – 31 octombrie 2023, s-a plătit suma de 3.155 euro. Pesedistul Nanu și liberalul George Firma Euromedia Group SA, cea care este liderul asocierii, are ca acționar majoritar cu aproape 75% o altă societate, Stalex Pr & Media Events SRL, iar restul acțiunilor sunt deținute de liberalul Nicolaie George. La rândul ei, firma care deține pachetul majoritar de acțiuni este deținută integral de Alexandru Ștefan Nanu. Consiliul de Administrație al Euromedia Group este condus de Alexandru Ștefan Nanu, ajutat de Sorin Enache și Ionuț Coldea, care deține și funcția de director general. Alexandru Ștefan Nanu a fost vicepreședinte al organizației de tineret PSD Prahova, fiind un apropiat al lui Vlad Cosma și Sebastian Ghiță. Tatăl său, Cornel Nanu, este primarul localității prahovene Cornu, acolo unde și-au făcut case foștii premieri Adrian Năstase și Victor Ponta. Sinecurile afaceriștilor În anul 2016, primarul Cornel Nanu a câștigat un mandat de deputat de Prahova, dar s-a retras pentru a-i lăsa locul Andreei Cosma, fiica baronului Mircea Cosma. Asociatul lui Alexandru Ștefan Nanu, Nicolaie George, se află în tabăra liberalilor. În anul 2020 a candidat din partea PNL Sector 4 pentru un mandat de consilier general pe lista liberalilor. După ce șeful lui pe linie de partid, Pavel Popescu, l-a trădat pe Ludovic Orban, afaceristul Nicolaie George a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Digitalizării de premierul Florin Cîțu. Recent, tot pe filieră liberală, Nicolaie George a fost numit în Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, instituție condusă de Romică Andrei Baciu. Doi ani de pierderi Din asocierea condusă de Euromedia Group fac parte firmele X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Prima este patronată și administrată de teleormăneanul Vali Porojan. În anul 2020, atunci când s-a câștigat contractul de peste 18 milioane de euro, firma lui Porojan avea o cifră de afaceri de 7,53 milioane de lei și un profit de peste patru milioane de lei, totul cu un singur angajat. În ultimii doi ani fiscali, conform datelor publice, firma lui Porojan a declarat o cifră de afaceri zero și pierderi de peste 80.000 lei anual. Cealaltă firmă din asociere, Electrogrup SA, este deținută la rândul ei de societatea Electrogrup Infrastructure SA care îi are ca asociați pe Teofil Ovidiu Mureșean, Simion Adrian Mureșan și Marian Pantazescu. Baronii fibrei optice Frații Teofil și Simion Mureșan sunt în prezent unii dintre cei mai importanți jucători de pe piața telecomunicațiilor și energiei. Printre clienții companiei se află toate marile firmele de telefonie mobilă, UPC, Huawei, Electrica, Transelectrica sau UTI Group, controlată de Tiberiu Urdăreanu. De la cel din urmă, frații Mureșan au cumpărat proiectul Netcity prin firma Direct One. Prin această societate, frații Mureșan controlează rețeaua de fibră optică din București, plus 62.000 de km de fibră optică la care sunt conectate 50 de orașe din țară. În societatea Nova Power & Gas, fostă Amgaz Furnizare, Teofil Mureșan a fost asociat cu Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret din Ministerul de Interne.

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea) (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania (sursa: MApN)
Investigații

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania. Compania italiană Iveco Defense a fost sancționată cu 2,5 milioane de dolari pentru că nu a livrat la timp camioanele și remorcile Armatei Române. Dar a primit cadou majorarea contractului cu peste 15 milioane de dolari invocându-se scumpirile generate la nivel internațional de războiul ruso-ucrainean. Contract de 700 de milioane USD Iveco Defense Vehichles Spa, compania italiană care produce camioane militare, a câștigat în primăvara anului 2019 o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de peste 700 de milioane de dolari. Potrivit contractului semnat, se obliga să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Primul contract subsecvent prevedea livrarea a 942 de vehicule în perioada 2020 – 2024. Citește și: România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari, Polonia dă numai 4,6 miliarde de dolari tot pe 32 de avioane F-35. Diferența ar fi o vagă „cooperare industrială” DeFapt.ro a dezvăluit că, într-o primă fază, în martie 2020, compania Iveco Defense a solicitat suspendarea termenului de livrare din cauza pandemiei. Ministerul Apărării Naționale a acceptat decalarea termenului de livrare cu doar 42 de zile, dar compania italiană nu a respectat noii termeni de livrare. La începutul anului 2022, italienii erau obligați de contract să furnizeze 514 camioane, dar au livrat cu 61 mai puțin. Penalități de 12 milioane de lei Tergiversările repetate au făcut ca Ministerul Apărării Naționale să impună penalități companiei Iveco Defenese. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării transmis către DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V La scurt timp după ce compania italiană a fost sancționată cu 12 milioane de lei, echivalentul a peste 2,5 milioane de dolari, ministrul Economiei de atunci, Florin Spătaru, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se permitea majorarea cu până la 50% a contractelor de achiziție publică „de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității naționale”. Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania Creșterea valorii contractelor a fost justificată prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Ordonanța lui Spătaru a intrat în vigoare în octombrie 2022. Atunci, compania Iveco Defence a solicitat majorarea contractului aflat în întârziere pentru camioanele pe care era obligată să le livreze Armatei Române înainte de începerea războiului. Adică în perioada în care costurile nu erau afectate de criza prețurilor. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Națională a transmis că acordul cadru „nr. 13/1/CFA-C/02.12.2019 Platforme de transport auto multifuncționale pe roți, CS1/2019, prețul contractului s-a majorat cu suma de 71.830.961,31 lei cu TVA”. În cazul contractului pentru remorci, prețul s-a majorat cu 2.302.024 cu TVA. În total, cele două contracte au fost majorate cu peste 74 milioane lei, adică pese 15,1 milioane de dolari.

Piranha V mușcă adânc din buget (sursa: Facebook/Şerban & Musneci Associates)
Investigații

Piranha V mușcă adânc din buget

Piranha V mușcă adânc din buget. 30 de milioane de euro valorează cadoul făcut de pesedistul Florin Spătaru, fost ministru al Economiei și actual consilier al premierului Marcel Ciolacu, companiilor care vând muniție, echipamente și tehnică militară ministerului Apărării Naționale. Citește și: România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre „premianți”, companii penalizate Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că GDELS Mowag este unul dintre principalii beneficiari ai majorării: compania a primit pentru contractul blindatelor Piranha V o creștere de 6,11 milioane euro fără TVA. Ordonanța lui Spătaru a crescut potul Pesedistul Florin Spătaru a inițiat în august 2022, în timpul mandatului său de ministru al Economiei, un proiect de Ordonanță de Urgență potrivit căruia instituțiile statului român urma să ajusteze cu până la 50% „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român În proiectul de Ordonanță nu a fost menționat impactul bugetar și nici câți bani urmează să primescă în plus fiecare companie care putea să beneficieze de acest cadru legal. Conform Notei de fundamentare, Florin Spătaru a justificat creșterea valorii contractelor prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Erau vizate contracte semnate de Ministerul Apărărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și de serviciile secrete de informații. DeFapt.ro a dezvăluit în toamna anului trecut că această Ordonanță de Urgență a fost dată cu dedicație în special pentru companiile Iveco Defence Vehicles S.p.A și GDELS Mowag. Cele două companii străine au în derulare contracte de aproape două miliarde de euro cu Ministerul Apărării Naționale. GDELS - Mowag, întârzieri uriașe la livrare Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 895 de milioane de euro pentru achiziționarea a 227 de transportoare blindate de la compania General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Conform contractului, GDELS se obliga să livreze 36 de transportoare în anul 2018 și 32 în 2019. Citește și: Florin Spătaru, ministrul Economiei, confirmă dezvăluirile Defapt.ro referitoare la blindatele Piranha V, dar dă vina pe compania GDELS – Mowag Însă GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS a continuat să tergiverseze realizarea obligațiilor contractuale, poate și pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Până la finalul anului 2021, GDELS era obligată să livreze 141 de transportoare, dar Ministerul Apărării Naționale recepționase doar 68 de blindate Piranha V. Piranha V mușcă adânc din buget Deși GDELS avea o restanță de 73 de blindate Piranha V la începutul războiului din Ucraina, reprezentanții companiei au cerut Ministerului Apărării Naționale majorarea contractului, așa cum făcea posibil Ordonanța lui Spătaru. Adică au cerut bani în plus invocând scumpirea materiilor prime, a energiei și a combustibilului în anul 2022 pentru producția de blindate Piranha V, inclusiv pentru cele care trebuia să fie livrate anterior începerii războiului ruso-ucrainean. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că primul contract subsecvent al acordului cadru de furnizare „nr. 02/801/2018, CS1/2018 , prețul contractului s-a majorat cu suma de 6.113.179,26 euro fără TVA”. Moreniul a pierdut contractul de sudură Înainte de adoptarea Ordonanței lui Spătaru de către Guvernul României, condus atunci de liberalul Nicolae Ciucă, americano-elvețienii de la GDELS Mowag bătuse palma cu Ministerul Economiei pentru ca sudarea carcaselor aferente transportoarelor Piranha V să se facă la Automecanica Moreni, o companie de stat cu experiență în sudarea blindajelor. Dar, complet surprinzător, Automecanica Moreni a picat auditul făcut de americano-elvețieni. Motiv pentru care reprezentanții GDELS au decis ca blindajele să fie sudate Șantierul Naval Damen Mangalia, fără experiență în astfel de operațiuni. Întâmplător sau nu, înainte de a fi numit ministru al Economiei, Florin Spătaru a fost o lungă perioadă de timp angajatul olandezilor de la Damen. În octombrie 2022, ministrul Florin Spătaru susținea că statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii surprinzătoare. „Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului”, spunea Florin Spătaru.

Filarmonica, ultima șansă înainte de prăbușire (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Filarmonica, ultima șansă înainte de prăbușire

Filarmonica, ultima șansă înainte de prăbușire. O firmă ieşeană a câştigat licitaţia pentru reabilitarea Filarmonicii din Iași. Filarmonica, ultima șansă înainte de prăbușire Consiliul Judeţean (CJ) a emis raportul de procedură săptămâna trecută şi, potrivit unor surse din piaţă, câştigătorul este Iasicon. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine Deocamdată, CJ nu a făcut un anunţ în acest sens, instituţia aşteptând să treacă termenul legal pentru depunerea unor eventuale contestaţii. La acest moment, nici oferta financiară a Iasicon nu este cunoscută public, dar valoarea estimată de către CJ trece pragul de 60 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri

Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri. Doi ieşeni au reuşit să câştige prima bătălie a unui război purtat de mulţi dintre cei aflaţi în căutarea unei locuinţe. Nu primești locuința plătită, ceri despăgubiri Ca mulţi alţii, au plătit în avans apartamentele în care aveau de gând să se mute, încă de când blocul nu era nici la stadiul de groapă. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Ca mulţi alţii, s-au trezit că lucrările nu sunt gata la termenul stabilit cu dezvoltatorul şi că li se cere să accepte un nou termen şi noi condiţii contractuale. Au refuzat şi, cu contractul iniţial în mână, au luat drumul justiţiei. Pare să fi fost alegerea corectă. Iată cum trebuie să procedezi în astfel de cazuri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Investigații

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego"

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego". Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan, patronii firmei Tehnodomus, au scăpat de dosarul de corupție în care erau acuzați de dare de mită. Bonus, au câștigat licitația de aproape 20 de milioane de euro pentru construcția Arenei Lego din Timișoara. Contractul a fost atribuit de Primăria Timișoara, condusă de Dominic Fritz. Cei doi asociați au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în iunie 2016 sub acuzația de dare de mită în dosarul de corupție al lui Teodor Giurgea, fostul director al Administrației Bazinale de Apă Mureș. Banii au fost dați pentru a nu avea probleme în derularea contractelor publice. Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" Primăria Municipiului Timișoara, condusă de Dominic Fritz, a anunțat câștigătorul licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul "amenajare terenuri sport – construire stadion pe structură metalică". Contractul în valoare de 97 de milioane de lei, echivalentul a aproape 20 de milioane de euro, a fost atribuit firmei arădene Tehnodomus. Proiectul cunoscut ca "Arena Lego" va avea o capacitate de minimum 9.500 de locuri, din care 508, locuri VIP, și 102, locuri la loje. Lângă viitorul stadion din Calea Buziașului vor fi amenjate un parc cu loc de joacă și o parcare. Termenul de proiectare și execuție a lucrărilor este de 30 de luni. "Este o zi specială pentru Timișoara! Am ajuns în ziua în care s-a semnat contractul cu societatea desemnată în urma licitației organizate pentru construcția stadionului de minim 9.500 locuri, cunoscut drept stadionul . Contractul va fi înaintat spre dl primar, urmând ca în scurt timp să fie dat Ordinul de începere a lucrărilor de proiectare în prima fază, apoi de execuție. (…) Acest stadion se adresează sportului, dar deopotrivă este destinat și tinerilor. Pe lângă evenimente sportive aici se vor organiza concerte, spectacole și alte evenimente pentru timișoreni. Este un prim pas în realizarea unui stadion, după 60 ani în Timișoara", a anunțat viceprimarul liberal Cosmin Tabără pe contul său de Facebook. Șpaga, descoperită de DNA Compania Tehnodomus este deținută în mod egal de controversații afaceriști Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan. Ultimele date fiscale aferente anului 2021 arată că firma celor doi a avut o cifră de afaceri netă de peste 47,42 milioane de lei, un profit de aproape un milion de lei și un număr mediu de 133 de angajați. Direcția Națională Anticorupție i-a acuzat pe cei doi de dare de mită în iunie 2016. În același dosar au mai fost acuzați de dare de mită și Laurențiu Manuel Huja și Iulian Zaharia. Conform rechizitoriului, "în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în calitate de director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, prin intermediul inculpatului Popa Ioan, le-a pretins celorlalți patru inculpați să îi vireze suma totale de 37.200 lei în contul unei societăți indicate de primul inculpat, lucru care s-a și întâmplat în perioada 02 noiembrie 2010 – 23 decembrie 2010.". Procurorii DNA susțin că banii au fost primiți de Teodor Giurgea pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș. Henț, salvat de prescripția specială Patronii firmei Tehnodomus au scăpat de brațul nu așa de lung al legii în aprilie 2020. Atunci, Curtea de Apel București a decis să-l achite pe Gheorghe Maxinan întrucât fapta sa nu era prevăzută de legea penală. În cazul lui Virgil Sorin Henț, a intervenit prescripția specială: "Încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților Huja Laurențiu Manuel, Zaharia Iulian și Henț Virgil Sorin, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale.". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă A fost condamnat doar Ioan Popa, fostul șef birou investiții de la Administrația Bazinală Mureș, la o pedepsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, instanța a decis ca Virgil Sorin Henț, Ioan Popa și Laurențiu Huja să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 3.300 lei fiecare.

Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate

Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate. Pesedistul Mihai Cosmin Pop, șeful Inspectoratului Școlar Maramureș, le-a cerut directorilor de școli din județ să suspende contractele de muncă ale profesorilor aflați în grevă generală. Decizia ilegală a fost transmisă în timp ce premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, șeful PSD, negociau cu sindicatele deblocarea crizei din educației. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, pesedistul Mihai Cosmin Pop a declarat că decizia a fost luată în urma ședințelor pe care le-a avut cu reprezentanții Ministerului Educației, condus de Ligia Deca, și se aplică în mai multe județe. Sindicalistul Adrian Voica, de la FSLI, susține că această decizie este abuzivă. Profesorii greviști, contracte de muncă suspendate Mihai Cosmin Pop a fost numit la conducerea Inspectoratului Școlar Maramureș la cererea deputatului Gabriel Zetea, șeful filialei PSD Maramureș și finul lui Victor Ponta. Această este cea mai importantă funcție în învățământ la nivel județean. Nemulțumit că 70% dintre profesorii din Maramureș au intrat în grevă generală, inspectorul general Mihai Cosmin Pop le-a cerut directorilor de școli să intre în REVISAL și le suspende greviștilor contractele de muncă. "Stimați colegi, directori! Vă rugăm să operați în programul REVISAL suspendarea contractele de muncă pentru colegii care au ales să intre în grevă generală, conform prevederilor legale, cu termen de finalizare 24.05.2023. Dacă secretarul unității de învățământ este în grevă, veți solicita datele de conectare și veți opera personal în REVISAL", a cerut Mihai Cosmin Pop, inspector școlar general, printr-un mesaj scris. ITM ar fi dat punct de vedere "verbal" Contactat de către Defapt.ro, Mihai Cosmin Pop a cerut suspendarea contractelor de muncă "fix pe documentele trimise de sindicate în școli care spun că contractul de muncă se suspendă de drept. O să cer un punct de vedere în scris de la ITM pentru că verbal ni l-au dat sâmbătă dimineața. Nu mi-a cerut nimeni să cer suspendarea contractelor. Nu e un exces de zel. Cei mai mulți din țară au operat în REVISAL. Nu-i nici un fel de presiune. Asta-i viața! Nu puteam să spun . E o decizie pe care am luat-o. În țară se suspendă contractele. Am avut o întâlnire cu colegii și am spus să respecte legea.". Întrebat câte contracte de muncă au fost suspendate la nivelul județului Maramureș, Mihai Cosmin Pop a început să se bâlbâie. Inițial, a spus că cerința le-a fost adresată directorilor din cadrul Inspectoratului Școlar și nu directorilor de unități de învățământ din județ. "Ce e greșit în asta?" După ce i-am recitit mesajul transmis, a recunoscut că, de fapt, se referă la școlile din județ. "Noi nu am suspendat nici un contract. La inspectorat nu avem nici un coleg care face grevă. Nu știu ce se întâmplă. Să se facă în REVISAL ce trebuie făcut în REVISAL. În școli sunt peste 70% dintre colegi care fac grevă. Eu le-am cerut colegilor directori să suspende contractele. Da, mă refer la unități. Poate e greșit. Da! Bun! Conform prevederilor legale, dacă directorul nu vrea să suspende, nu suspendă. Fiecare are autonomie. Ce e greșit în asta? Poate eu nu am dreptate, atunci ei au dreptate", a declarat Mihai Cosmin Pop. Ulterior, a declarat că decizia privind suspendarea contractelor de muncă s-a luat în urma discuțiilor pe care le-a avut la nivelul Ministerul Educației. "Am discutat în ședințe, toate lumea respectă legea. Doamna ministru nu a fost prezentă la discuții", a precizat inspectorul. Sindicat: "Subminarea grevei e infracțiune" Sindicalistul Adrian Voica, membru în biroul operativ al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și responsabil cu Departamentul de Relații Internaționale, a spus că inspectoratele nu pot cere suspendarea contractelor de muncă pentru că nu au calitatea de angajatori. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi "Înainte de a trimite adrese în teritoriu care să creeze panică, să creeze discuții, să creeze o iritare generală, domnii din minister ar fi trebuit să gândească cu foarte multă atenție formularea acelor adrese. Inspectorii școlari să nu mai fie atât de zeloși pentru că le atragem atenția că orice încercare de subminare a grevei, de intimidare, reprezintă infracțiune și se pedepsește", a spus sindicalistul Adrian Voica. Întrebat dacă este normal ca un inspector școlar să-i ceară unui director de școală să opereze în REVISAL, Adrian Voica a spus că "operarea REVISAL de către alte persoane va atrage răspunderea civilă și răspunderea penală. Din punctul nostru de vedere, nu este legală cererea privind operarea în REVISAL. Legislația românească a fost armonizată cu legislația din Uniunea Europeană, unde nu se sancționează participarea la grevă.".

Cum poți pierde avansul pentru casă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum poți pierde avansul pentru casă

Cum poți pierde avansul pentru casă. Constantin şi Ana Maria S. s-au adresat instanţei, cerând rezoluţiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în mai 2018 cu SC Sitera Development SRL. Cum poți pierde avansul pentru casă Societatea începuse dezvoltarea complexului "Cubic Village" din Valea Lupului, iar cei doi voiau să cumpere o casă de 112 mp. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Preţul stabilit a fost de 80.000 euro, din care 15.000 euro au fost plătiţi pe loc, ca avans. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro Diferenţa urma să fie achitată printr-un credit ipotecar. Afacerea nu a ajuns însă să se mai perfecteze. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață umflată (sursa: Facebook/Consiliul Județean Ilfov)
Investigații

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată"

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată". Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, a repetat licitația pentru dezinsecție cu o valoare cuprinsă între minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate faptul că în caietul de sarcini au fost incluse mai multe date eronate în baza cărora s-a calculat valoarea acordului-cadru. De exemplu, suprafața străzilor din județul Ilfov a fost mărită de 70 de ori. Mai mult, deși contractul prevede dezinsecția domeniului public al județului Ilfov, pentru a mări din pix suprafața (și, implicit, costurile) au fost incluse și proprietățile private, inclusiv groapa de gunoi deținută de Eco Sud. Ceea ce înseamnă că din banii publici se face dezinsecția pe terenurile companiilor private. Licitație anulată, apoi reluată Liberalul Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov, care are în subordine Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov. Acest serviciu, condus de directorul Mara Nedelcu, a anunțat în iulie 2022 organizarea unei licitații pentru dezinsecție și larvicidare a domeniului public al județului Ilfov. Valoarea acordului-cadru pe o perioadă de patru ani a fost estimată la minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane euro. Singura ofertă a fost depusă de asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest. Oferta a fost declarată neconformă și licitația anulată. Firma Wasval a contestat decizia la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, dar fără succes. Ulterior, în noiembrie 2022, licitația a fost reluată cu aceleași valori. Din datele publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) rezultă că în fiecare din cei patru ani se va semna câte un contract subsecvent cu o valoare cuprinsă între 9,02 și 24,11 milioane lei. Și de această dată, la licitație s-a depus o singură ofertă. Tot din partea asocierii dintre firmele Wasval și Atopum Invest. De data aceasta, cu succes. Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată" Valoarea acordului-cadru a fost stabilită pe baza suprafețelor domeniului public al județului Ilfov pe care urma să se facă dezinsecția. Atenție, nu domeniul privat. Astfel, în Caietul de Sarcini se menționează la capitolul „numărul de hectare terestru de tratat” că suprafața totală a drumurilor la nivelul județului Ilfov este de 24.379 hectare. Gropile de gunoi însumează 174 de hectare. Spațiile verzi, 374 de hectare. Iar suprafața lacurilor pe care urmează să se facă larvicidarea este de 5.107 hectare. Defapt.ro a dezvăluit că în cazul localității ilfovene Vidra, de exemplu, suprafața drumurilor a fost calculată la 1.729 hectare, echivalentul unui drum lat de zece metri și lung cât distanța de la București la Berlin. Distanța de pulverizare = 70 de metri Defapt.ro a solicitat Consiliului Județean Ilfov și Serviciului Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM) să explice cum au ajuns la asemenea suprafețe. Primul răspuns oficial a fost că „informațiile solicitate fac parte din Strategia de Contractare a autorității, prezentată Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, document care nu este disponibil pentru ofertanți, în acest moment”. Ulterior, într-un alt răspuns, SJDEM a transmis că, de fapt, suprafețele drumurilor ar fi fost furnizate de autoritățile locale din județul Ilfov. Apoi au fost înmulțite cu distanța de pulverizare. Adică cu 70 de metri. Tot oficialii SJDEM au transmis cum au calculat suprafața în cazul drumurilor din Vidra. „Pentru localitatea Vidra care are o rețea de drumuri de 247,043 km: 247,043 x 1000 metri = 247.043 metri liniari x 70 de metri (distanța de pulverizare) = 17.293.010 mp : 10000 = 1729,301 hectare”, susține SJDEM. 70 de metri = inclusiv suprafețe private Din acest calcul rezultă că dezinsecția nu se mai face terestru, așa cum era menționat în Caietul de Sarcini, ci la o anumită înălțime față de nivelul „terestru”. Legat de această problemă, SJDEM a transmis că „aceste informații sunt elementare pentru orice operator DDD profesionist și nu este necesar a fi menționate într-o documentație de atribuire”. Mai mult, din acest calcul rezultă că de pe axul drumului substanța va fi pulverizată la o anumită înălțime pe o lățime de 70 de metri. Ceea ce înseamnă că substanța folosită la dezinsecție va ajunge și pe proprietățile private ale localnicilor și agenților economici, lucru nespecificat în caietul de sarcini. Adică, în curți, construcții, sere și terenuri arabile. Toate private. Județul Ilfov a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare accelerată din punct de vedere imobiliar. În toate cele 40 de localități au fost construite mii de blocuri. Întrebați cum se va face dezinsecția în cazul străzilor cu blocuri, răspunsul SJDEM este surprinzător: „Metoda de calcul a dispersiei este aceeași ca și în cazul străzilor fără blocuri. Din experiența noastră anterioară, cunoaștem faptul că în localitățile din județul Ilfov nu s-au întâlnit blocuri de locuințe cu înălțimi mai mari decât majoritatea caselor situate pe drumurile publice”. Groapa de gunoi privată Vidra, devenită teren public Culmea, metoda de calcul pe care susține SJDEM că o folosește în cazul suprafețelor terestre nu o aplică și în cazul suprafețelor aferente gropilor de gunoi și a spațiilor verzi menționate în același tabel. De exemplu, Primăria Vidra a informat SJDEM că pe raza localității se află groapa de gunoi Vidra, administrată de Eco Sud, și platforma ecologică pentru compost vegetal cu o suprafață de 48 hectare. În acest caz, SJDEM nu a mai înmulțit suprafața cu 70 de metri distanța de pulverizare așa cum a făcut în cazul drumurilor. Mai mult, chiar dacă Primăria Vidra a menționat transmis către SJDEM că groapa de gunoi este administrată de companie Eco Sud, șefii SJDEM au inclus această suprafață în Caietul de Sarcini complet ilegal. De ce ilegal? Pentru că dezinsecția se face doar pe domeniul public, conform Caietului de Sarcini. Neregulatele gropi de gunoi Legat de această neregulă flagrantă, directorul Mara Nedelcu a transmis că metodologia de calcul a suprafețelor gropilor de gunoi este diferită pentru că adesea au forme neregulate. Totodată, spune directorul Mara Nedelcu, vina pentru includerea gropii de gunoi Vidra în Caietul de Sarcini aparține Primăriei Vidra: „Indicarea corectă a suprafeței de tratat este responsabilitatea exclsuivă a fiecărei entități locale, nu a subscrisului, întrucât SJDEM nu are în obiectul de activitate atribuții privind controlul și verificarea situațiilor”. În urma solicitării transmise de către Defapt.ro, Mara Nedelcu a verificat informațiile, deși erau menționate cu mult înainte în documentele oficiale. Motiv pentru care Primăria Vidra a venit cu o rectificare prin care o informa că într-adevăr groapa se află în administrare privată. Dar nu a mai modificat Caietul de Sarcini și nici valoarea minimă și maximă a contractului. Altă groapă, alt mister: Glina O altă groapă de gunoi, aceeași problemă: în Caietul de Sarcini se menționează că urmează să se facă dezinsecția pe o suprafață de 117 hectare aferentă gropii de gunoi din localitatea ilfoveană Popești Leordeni. Acolo se află groapa de gunoi Glina, administrată tot în regim privat de compania Ecorec, de aproape 20 de ani. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Dar, culmea, oficialii SJDEM nu știu cui aparține groapa de gunoi. Întrebați cine administrează groapa de gunoi din localitatea Popești Leordeni, oficialii SJDEM au transmis „informația privind administrarea excede competențelor legale ale SJDEM”. Cu toate acestea, oficialii SJDEM au avut grijă să prevadă banii necesari pentru dezinsecția acestei gropi de gunoi. Cu toate acestea, directorul Mara Nedelcu ne-a asigurat că „nu, nu se va face dezinsecție din bani publici pe proprietate privată”. Larvicidarea lacurilor, o enigmă SJDEM a prevăzut că larvicidarea, adică operațiunea de distrugere a larvelor, se va face pe o suprafață de 5.107 hectare luciu de apă, conform Caietului de Sarcini. Aceasta este suprafața totală a lacurilor din județul Ilfov. Nici în acest caz nu s-a aplicat coeficientul de înmulțire cu 70 metri așa cum s-a aplicat în cazul drumurilor. Mai mult, alocarea de bani pentru larvicidarea întregii suprafețe a luciului de apă este eronată. Pentru că Institutul Cantacuzino recomandă autorităților ca operațiunea de larvicidare să se facă doar în zonele de mal, în zonele de mică adâncime a apelor. Adică în jur de 10%-15% din suprafața fiecărui lac. Motivul: acolo se depun ouăle de țânțari din care rezultă larvele. Această recomandare mai are și rolul de a reduce poluarea apelor cu larvicid. Întrebați cum se face larvicidarea, subalternii liberalului Hubert Thuma nu au știu ce să răspundă. Dar au transmis că „fiecare ofertant va descrie în oferta tehnică propria concepție privind realizarea serviciilor de larvicidare”.

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță (sursa: Facebook/Dan Tudorache)
Investigații

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță. Afacerile controversate și ilegale din timpul mandatului de primar al lui Dan Tudorache, decontate din bani publici de bucureșteni, ies în continuare la suprafață. De data aceasta este vorba de atribuirea unui contract de peste 3,37 milioane lei, adică în jur de 700.000 de euro, pentru deratizarea și dezinsecția parcurilor și spațiilor verzi din Sectorul 1. Contractul ilegal de aproape 700.000 de euro a fost atribuit de Administrația Domeniului Public Sector 1 firmei Wasval, patronată în acte de soția unui fost angajat al SRI și cumnata lui Constantin Niță, fostul ministru PSD al Energiei. Firea a vrut DDD la PMB Gabriela Firea, în mandatul său de primar al Municipiului București, a preluat controlul direct asupra lucrărilor de servicii de deratizare și dezinsecția prestate la nivelul întregului oraș. Până să câștige mandatul de primar, municipalitatea făcea deratizarea și dezinsecția doar pe arterele principale, parcurile și spațiile verzi aflate în administrarea acesteia. De restul se ocupa fiecare primar de sector în parte. Însă, Consiliul General al Municipiului București, controlat de primarul Gabriela Firea, a decis pe 1 august 2016 ca o instituție din subordinea sa, Centrul de Protecție a Plantelor București, să se ocupe de dezinsecție în parcurile din București, inclusiv aflate în administrarea sectoarelor 1-6. În aceeași zi au fost împuternicite Consiliile Locale ale Sectoarelor 1 - 6 din București să efectueze serviciul de salubrizare și activitatea de deratizare, adică combaterea șobolanilor în parcurile, spațiile verzi, locuri de joacă pentru copii, locuri de agrement precum și în alte locuri publice administrate de acestea. Totodată, se menționa că „efectuarea serviciului de la art.1 (deratizarea - n.r.) se va face până la achiziționarea serviciului public de către Municipiul București”. Adică, până când Primăria Municipiului București urma să încheie un contract în acest sens pentru tot domeniul public al Bucureștiului. Hotărârile au fost publicate în Monitorul Oficial al Municipiului București și erau valabile pentru toate sectoarele, fără excepție. Firea plătea 228.500 euro pentru fiecare sector La scurt timp, Primăria Capitalei, sub patronajul Gabrielei Firea, a organizat o licitație de pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție (DDD). Contractul-cadrul în valoare de 27 de milioane de lei pe patru ani a fost câștigat de firma Coral Impex, controlată de Alexandru Badea. Adică, pentru tot pachetul de servicii DDD, primăria urma să plătească în jur de 6,75 milioane de lei pe an. Atenție, pentru întreaga suprafață a Municipiului București. Ceea ce înseamnă că, în medie, serviciile DDD costau municipalitate aproximativ 1,12 milioane lei anual pentru fiecare sector în parte. După mai multe tergiversări, primarul Gabriela Firea a fost obligată de Curtea de Apel București să semneze contractul. Se întâmpla în mai 2017. Contractul a fost semnat în septembrie, atunci când a început și prestarea serviciilor DDD. Contract ilegal de 700.000 de euro, preț triplu Dar, la două luni după ce instanța a obligat Primăria Capitalei să semneze contractul pentru servicii DDD, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a decis să își facă propria dezinsecție și deratizare. Astfel, s-a apelat la Administrația Domeniului Public Sector 1, condusă atunci de Alin Vieru, protejatul primarului Daniel Tudorache. La solicitarea Defapt.ro, Primăria Sectorului 1 a transmis următoarele: „conform informațiilor furnizate de către reprezentanții Administrației Domeniului Public Sector 1, vă comunicăm faptul că această structură aflată în subordinea Consiliului Local Sector 1 a încheiat un contract de prestări servicii cu S.C. Wasval S.R.L., având ca obiect - Servicii tratament de dezinsecție și deratizare din spațiile verzi, parcuri și terenuri de joacă - în valoare de 3.372.652,81 lei, inclusiv TVA. Acesta a fost încheiat în data de 08.08.2017, având valabilitate până la data de 31.10.2017”. Dar Administrația Domeniului Public Sector 1 nu avea dreptul să încheie un astfel de contract. De ce? Pentru că de dezinsecția parcurilor aflate în administrarea sectoarelor 1 – 6 se ocupa Centrul de Protecție a Plantelor București, conform hotărârii Consiliului General al Municipiului București emisă la 1 august 2016. Totodată, Administrația Domeniului Public Sector 1 era obligată să rezilieze contractul la 1 septembrie 2017, atunci când primarul Gabriela Firea a semnat contractul de servicii DDD pentru întreg Bucureștiul. Mai mult, valoarea contractului este de aproape trei ori mai mare decât media alocată de primarul Gabriela Firea pentru fiecare sector în parte. Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care presa locală a menționat că este soția unui fost șef din SRI și cumnata pesedistului Constantin Niță. Însă de această societate se ocupă Claudiu Tudurachi, fiul ei. Contactat de către Defapt.ro, Claudiu Tudurachi a precizat că a finalizat lucrările contractate, dar fără ca ADP Sector 1 să fi reziliat contractul. El a explicat că Primăria Capitalei prestează serviciile DDD doar pe străzile și domeniul public pe care îl administrează. „Ce își administrează fiecare primărie (de sector - n.r.) își face individual. Eu zic să mai verificați. A fost o procedură, am participat, am avut de executat o lucrare. Acum, dacă Primăria Sector 1 a făcut o stradă pe care o făcea și Primăria Capitalei, eu nu am de unde să știu. Nici nu e treaba mea. Din ce cunosc eu, fiecare primărie de sector își scoate la licitație toate zonele pe care le administrează. Primăria Capitalei face pe ce administrează ea”, a declarat Claudiu Tudurachi pentru Defapt.ro. Alin Vieru, condamnat cu suspendare pentru corupție Alin Vieru, fostul șef al ADP Sector 1, este considerat unul dintre oamenii fostului primar Dan Tudorache. El a fost condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare pentru o mită de 1,8 milioane de lei. Suma de bani i-a fost impusă unui afacerist pentru derularea unui contract încheiat cu ADP Sector 1. La sfârșitul lunii ianuarie a.c., Curtea de Apel București a decis să-i reducă condamnare la trei ani cu supendare și trei luni de muncă în folosul comunității. Procurorii DNA susțin într-un comunicat de presă că „în perioada iunie-iulie 2017, directorul general al ADP Sector 1, Alin Vieru, prin intermediul subordonatului său Alin Nicolae Stoian, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Tehnic, ar fi pretins de la reprezentantul unei asocieri de firme plata a 10%, reprezentând 1.804.800 de lei, din valoarea unui contract de prestări servicii". Tudorache, trimis în judecată de DNA Deputatul Dan Tudorache a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că o persoană din anturajul său, pe vremea când era primar al Sectorului 1, ar fi cerut de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului pe care îl avea încheiat cu o instituție din subordine Primărei Sector 1. „În schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatului Tudorache Daniel, la funcționarii responsabili, astfel încât contractul să se desfășoare în bune condiții (plată la timp a facturilor și actualizarea tarifelor)”, spun procurorii. Citește și: Tudorache-Diamant ar fi câștigat alegerile la Sectorul 1, în 2020, susține Ciolacu: „Știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală” În plus, procurorii susține că Daniel Tudorache a depus prin intermediul fostei soții și a menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora, nu mai puțin de 2,99 milioane de lei și 235.000 de euro. Deși veniturile sale erau mult mai mici. De exemplu, pe numele Adinei Tudorache ar fi cumpărat bunuri imobile evaluate la 305.000 de euro și 470.000 de lei, plătite în numerar. Tot prin intermediul fostei soții a acordat un împrumut de 920.000 de euro numerar, a cumpărat acțiuni la un club de fotbal și a plătit 640.000 de euro pentru o asociere în participațiune cu o societate privată.

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: Facebook/IASI Airport)
Eveniment

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat. Senatorul Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că la începutul săptămânii viitoare va depune o plângere penală pentru terminalul care urmează a fi construit la Aeroport. OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat Senatorul Maricel Popa a anunţat că va depune plângere penală la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), la Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi şi la DNA pentru fraudarea licitaţiei privind construcţia a celui de-al patrulea terminal de la Aeroportul Iaşi. Demersul este făcut după ce conducerea aeroportului ieşean a anunţat schimbarea construcţiei scheletului terminalului din structură metalică în structură de beton. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă "Sunt îngrijorat pentru situaţia proiectului de construire a Terminalului T4 de la Aeroportul Internaţional Iaşi. Este vorba despre o investiţie de peste 70 milioane de euro din fonduri europene pe care administraţia penelistă o pune în pericol. Schimbarea de soluţie tehnică propusă va genera serioase corecţii financiare sau chiar imposibilitatea decontării fondurilor europene. Lucrurile par în mod clar viciate, iar procedura de licitaţie ar fi trebuit să fie reluată", a declarat senatorul Maricel Popa. PNL acuză PSD de boicot De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în subordinea căreia se află Aeroportul Iaşi, acuză PSD Iaşi că boicotează orice iniţiativă. "De doi ani recuperăm timpul pierdut de administraţia pesedistă, care nu a fost în stare să dezvolte proiecte pentru Iaşi dar în schimb vrea să le blocheze pe cele actuale. În timp ce noi suntem cu piciorul pe acceleraţie ca să atragem fonduri europene pentru marile proiectele ale judeţului, PSD nu face decât să tragă frâna de mână şi să boicoteze orice iniţiativă. Nu e prima dată când lansează acuzaţii nefondate. În ultimii doi ani, de fiecare dată când instituţiile statului au făcut verificări la proiectele Consiliului Judeţean s-a dovedit că s-a procedat corect. Sunt încrezător că aşa se va întâmpla şi de această dată", a declarat Costel Alexe.

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat. Povestea care a prins să „fumege” abia acum începe după semnarea contractului, pe 9 mai. Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat Înainte să demareze proiectarea tehnică și pregătirea documentației pentru obținerea autorizației de construire, Strabag (companie austriacă lider al asocierii câștigătoare) a propus înlocuirea structurii metalice cu una din beton prefabricat. Propunerea a fost acceptată de echipa de proiect de la Aeroportul Iași. Citește și: Resemnare la București, jocurile par a fi făcute: Austria refuză intrarea României în spațiul Schengen. Ca să se afle în treabă, Ciucă l-a sunat pe cancelarul austriac miercuri noapte Modificarea, justificată prin criza materiei prime (a profilelor metalice) și scumpirea lor după izbucnirea războiului din Ucraina, lasă valoarea contractului neschimbată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA"

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA". Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei. Șapte milioane fără TVA Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de duminică, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă. În acelaşi dosar a fost reţinut şi reprezentantul unei societăţi comerciale, pentru complicitate la dare de mită. Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în datele de 9 august şi 19 noiembrie, Niculae Bădălău, în calitatea menţionată, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind "Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă", estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă. "Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA" "În perioada 2021 - 2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeaşi primărie îl avea încheiat cu aceeaşi societate comercială, privind 'Înfiinţare reţea de alimentare cu apă ...', inculpatul Niculae Bădălău, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plăţile către firma respectivă, chiar şi pentru lucrări neconforme", menţionează anchetatorii. În acelaşi context, procurorii arată că, după ce, la data de 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menţionat (4.903.959,97 lei fără TVA), dar şi dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obţină pentru aceeaşi firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie, prin intermediul aceluiaşi om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID "În total, inculpatul Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte", spun procurorii anticorupţie. Luni, cei doi urmează să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, informează DNA. Reținerea lui Bădălău a declanșat un val de ironii pe rețelele de socializare, cea mai frecventă glumă fiind cea care-l asociază pe fostul ministru cu Bianca Drăgușanu, aflată la un moment dat într-o relație cu Bădălău jr.

România, două nave, buget de una (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

România, două nave, buget de una

România, două nave, buget de una. 44 de milioane de euro. Atât este valoarea contractului semnat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea ministerului de Interne, cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Navele vor fi plătite din banii alocați prin programul „Viziune 2020”, proiect finanțat de Uniunea Europeană. Defapt.ro a consultat documentele programului „Viziune 2020” din care rezultă că inițial s-au alocat bani doar pentru o navă multirol, nu pentru două. Contractul a fost semnat, culmea, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, care se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis pe tema aderării la Spațiul Schengen. Oferta companiei Damen a fost deschisă în urmă cu peste două luni. Contract semnat cu o zi înainte de vizita lui Rutte Olanda se opune de 11 ani aderării României la Spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct că în spatele acestei decizii se află interese meschine. Cum ar fi cedarea Portului Constanța către o companie olandeză și contractul pentru corvete. Contract pe care compania olandeză Damen l-a primit inițial direct printr-o Hotărâre de Guvern emisă de fostul premier Dacian Cioloș în anul 2016. Dar care HG a fost abrogată pentru că nu avea acordul Parlamentului. Cu legătură sau nu cu Schengen, în ajunul vizitei lui Mark Rutte la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, respectiv a ministrului de Interne Lucian Bode, a semnat un contract de 44 de milioane de euro cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Astăzi, 11 octombrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc activitatea prilejuită de semnarea contractului privind achiziția de către IGSU a două nave multirol de stingere a incendiilor, respectiv de căutare-salvare pe mare, finanțat în cadrul Proiectului Viziune 2020 - Program Operațional Infrastructură Mare", a anunțat IGSU. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, oferta depusă de Damen a fost deschisă în data de 8 august. Adică în urmă cu mai bine două luni. "Viziune 2020" Comisia Europeană a decis pe 25 martie 2020 să aloce 628 milioane de euro proiectului "Viziune 2020". Anunțul a fost făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Care a menționat într-un comunicat de presă că banii vor fi cheltuiți pentru achiziția de ambulanțe, autospeciale, containere și elicoptere care ar urma să intre în dotarea IGSU, IGAv și SABIF. Aceste instituții sunt aflate în coordonarea directă a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului citat, de organizarea licitațiilor și a negocierilor competitive urma să se ocupe direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul-locotenent Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate cu numele conspirativ "Ioan Popa". România, două nave, buget de una Ministerul Fondurilor Europene și Inspectratul General pentru Situații de Urgenă au făcut publică lista de cumpărături în valoare de 628 de milioane euro: pe lângă zeci de speciale și autospeciale, containere, drone și elicoptere, proiectul prevedea și achiziționarea unei nave multirol și a trei șalupe multirol. Ce a făcut IGSU? A cumpărat două nave multirol. "Cele 2 nave multirol sunt ambarcațiuni de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a avea la bord 50 de supravieţuitori, între 2 şi 4 pacienţi critici sau 12 pacienţi necritici, pe tărgi. Una dintre aceste nave este clasificată ca navă de intervenție pentru pompieri, având o capacitate mare de stingere cu apă şi dacă este nevoie chiar cu apă şi spumă, rol în decontaminare şi în limitarea poluării. Aceste 2 nave multirol vor creşte nivelul de securitate şi siguranţă în zona maritimă, zona de port şi în larg, ambele nave putând să intervină în condiţii extreme”, potrivit IGSU. Grindeanu se ceartă cu Arafat pe ARSVOM Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) se află în subordinea Ministerului Transporturilor. În mandatul său de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a decis ca ARSVOM să treacă în subordinea IGSU, care urma să achiziționeze mai multe nave multirol. Totodată, la conducerea ARSVOM a fost plantat lt. col. Ionuț Voicu, detașat pe funcția de director general de la Centrul Operațional Județean ISU Dobrogea Constanța. Planurile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost blocate de actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. „Nu e cazul de schimbări. Nu văd un motiv ca ARSVOM să treacă la ISU. Rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. Dar nici pe subordonatul lui Arafat nu l-a schimbat din funcție. Raed Arafat încearcă în continuare să facă presiuni asupra Guvernului Ciucă să emită o Ordonanță de Urgență prin care ARSVOM să treacă în subordinea IGSU.

Veolia a pierdut un mare oraș (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Veolia a pierdut un mare oraș

Veolia a pierdut un mare oraș. Decizia Veolia de a pleca din Iaşi s-a dovedit de bun augur pentru companie. Veolia a pierdut un mare oraș Fostul operator a înregistrat profit anul trecut, pentru prima dată după anul preluării sistemului de termoficare. În perioada 2013 – 2020, Veolia a raportat pierderi financiare în fiecare an. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Fostul operator a mai bifat o premieră în anul retragerii de la Iaşi: Veolia a avut cele mai mari venituri din istoria companiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră